Sunteți pe pagina 1din 3

Introducere Siruri

Notam prin a n  n1 ,sirul de numere a n , unde n ia valori de la 1 la infinit


( sirul este format din termenii a1 , a 2 , a3 , a4 , a5 , etc, unde prin a3 se intelege al treilea termen al
sirului )

Ex de siruri :
Sirul numerelor naturale : 1 , 2, 3, 4 ,5 ,6 …………..
Sirul numerelor intregi : …… , - 2 , -1, 0 , 1, 2, 3, ………
Sirul numerelor patrate perfecte : 1, 4, 9 ,16, 25, …… ( adica 12 ,2 2 ,32 4 2 ,5 2 , etc ) .

Un sir se poate defini astfel :


1. prin descriere ( se dau termenii sirului, ca in exemplele de mai sus )
 
2. printr-o formula : fie sirul a n n1 , unde a n = 3  n + 2 ; pornind de la aceasta formula, se pot
determina toti termenii sirului,dand valori lui n ;

de ex, al 5-lea termen, a5 = 3  5  2 =17.


Al 10-lea termen , a10 = 3  10  2 = 32.

 
3. printr-o formula de recurenta : fie sirul a n n1 , unde a n1 = a n + 4 , si a1 = 3 .
Deci primul este 3, iar un termen se obtine din precedentul,adunand 4.
dam valori lui n, in formula si vom obtine :
a 2 = a1 + 4 = 3 + 4 = 7
a3 = a 2 + 4 = 7 + 4 = 11
a 4 = a3 + 4 = 11 + 4 = 15.
Asa determinam toti termenii , din aproape in aproape.

1) fie sirul (a n ) n1 , dat de formula an  2  n  5 . Determinati a1 , a5 , a12 , a20 .

Rezolvare : Dam valori lui ‘n’, in formula ( n =1 ; n = 5 ,etc)


a1 = 2  1  5 = 2 – 5 = -3
a5  2  5  5  10  5  5
a12  2  12  5  24  5  19
a20  2  20  5  40  5  35

2) fie sirul (a n ) n1 , dat de formula an1  2  an  3 . Daca a1 = 2, determinati a 4 .


Dam valori lui n in formula.
Pt n = 1 , obtinem : a11  2  a1  3 , adica a2  2  2  3 = 7 .
Pt n = 2 , obtinem : a21  2  a2  3 , adica a3  2  7  3 = 17 .
Pt n = 3 , obtinem : a31  2  a3  3 , adica a4  2  17  3 = 37 . deci a 4  37 .
Progresii aritmetice

 
Def . un sir a n n1 se numeste progresie aritmetica,daca diferenta dintre toti termenii consecutive
este aceeasi ( este constanta – si pe care o notam cu “r” si o numin ratie) .

Ex de progresii :
1,4,7,10,13, 16 …… diferenta este 3 , deci ratia e 3 .
1, 11,21,31,41,51,….. ratia este 10.

1,2,3,7,8,9,…. Nu este progresie,pentru ca diferenta dintre 7 si 3 nu este aceeasi cu celelalte.

Avem :

a 2 = a1 + r
a3 = a 2 + r = a1 + 2  r ( ca sa ajung din a1 in a3 , trebuie sa adun 2 ratii ) .
a 4 = a3 + r = a 2 + 2  r = a1 + 3  r ( ca sa ajung din a1 in a 4 , trebuie sa adun 3 ratii ; ( ca
sa ajung din a 2 in a 4 , trebuie sa adun 2 ratii ).

Deci a n = a1 + ( n-1 )  r formula termenului general

Din formula, obtinem orice termen dorim : a 20 = a1 + 19  r ; a120 = a1 + 1 19  r .

Suma primilor ‘n’ termeni ai unei progresii ( notata cu S n )

Am o progresie si vreau sa adun primii n termeni : a1  a2  .....  a30  a31  ....an = ??

(a1  a n )  n
Sn  adunam primul si ultimul termen , inmultim cu cati termeni sunt (adica n ) si
2
impartim la 2.

De ex, vreau sa adun : 2+4+6+8+10+12+14+16+18+20 = ???


Este o progresie aritmetica( ratia este 2) , primul termen a1 = 2 , a10 = 20 . ( sunt 10 termeni )
(a1  a n )  n (2  20)  10 22  10 220
Atunci S n  = = = = 110 .
2 2 2 2
Ex 1) in progresia aritmetica , avem a4  15 , a8  27 . Aflati S 21
a8  a4  4r  27  15  4r  r  3 ; a4  a1  3r  a1  15  9  6 ; a21  a1  20r  a21  66
(6  66)  21
S 21 = 6  9  ....  66 
2
ac
Ex 2) Proprietate : a,b, c sunt in progresie aritmetica, daca b 
2

5  3x  1  3x  1 6  3x
Aratati ca 5  3 x  1 , 3 x 1 , 3 x  1 sunt in progresie aritm. 3 x 1 =   3  3 x Adevarat
2 2
(1  81)  17
Ex 3) 1+6+11+…..+81 =
2
de la 1 la 81, distanta e de 80. cum ratia e 5, avem 80:5 = 16 ratii, deci 81 este termenul de pe pozitia 17
ex 4) 1, x , x+3 , 10 sunt in p.a. x = ? de la a1  1 pana la a4  10 sunt 3 ratii , deci ratia e 3
 x  1 3  4

tema
1) in progresia aritmetica , avem a7  19 , a10  25 . Aflati r, a1, a31 si S 31

2) 1+5+9+13…..+81=

3) 1+ 11+ 21 + ....... + 121 =

4) x-5, 3x+1, x+3 sunt in p.a. x=?

S-ar putea să vă placă și