Matematică

Unitatea de învăŃare 1

Şiruri de numere. Serii de numere

Cuprinsul unităŃii de învăŃare 1

Obiectivele unităŃii de învăŃare 1 ….. I-1

1. Şiruri de numere ….. I-2

1.1. DefiniŃia unui şir de numere ….. I-2
1.2. Progresii aritmetice şi progresii geometrice ….. I-3
1.3. ConvergenŃa şirurilor de numere ….. I-5

2. Serii de numere ….. I-10

2.1. DefiniŃia unei serii de numere. ProprietăŃi generale ale seriilor de numere ….. I-10
2.2. Seria geometrică ….. I-16

Teste de autoevaluare ….. I-21

Răspunsuri şi comentarii la testele de autoevaluare ….. I-22

Lucrarea de verificare 1 ….. I-27

Sinteza ideilor, noŃiunilor şi conceptelor dezbătute în cadrul unităŃii de învăŃare 1 ….. I-27

Bibliografia unităŃii de învăŃare 1 ….. I-28

Obiectivele unităŃii de învăŃare 1

Prin unitatea de învăŃare 1 se transmit cunoştinŃe despre:

- Serii de numere, aflate în legătură cu noŃiunea de şir de numere;
- Seria geometrică, aceasta fiind un tip special de serie de numere.
Sunt prezentate aplicaŃii, cu conŃinut economic, ale progresiei geometrice şi ale seriei geometrice.

I-1
 1. Şiruri de numere

1.1. DefiniŃia unui şir de numere

Dacă p este un număr natural fixat, se consideră mulŃimea N p = {n ∈ N n ≥ p}.

Deci N p = {p, p + 1, p + 2,...}. Avem N 0 = N , N1 = {1,2,3,...} = N* , N 2 = {2,3,...} etc.

DefiniŃia 1.1.1
Fie A o mulŃime fixată. Prin şir infinit (sau şir) de elemente ale mulŃimii A se înŃelege o funcŃie
f :Np → A .

ObservaŃia 1.1.1
1) Fiecărui element n ∈ N p îi corespunde, prin intermediul funcŃiei f , elementul f (n ) ∈ A . Pentru
valorile funcŃiei f se foloseşte notaŃia f (n ) = an . Numerele an , unde n ∈ N p , se numesc termenii
şirului. Elementul an se numeşte termenul de rang n al şirului. Şirul se notează cu (an )n ≥ p .
În general, se consideră p = 0 sau p = 1 .
2) Un şir de numere reale este o funcŃie f : N p → R .

Exemplul 1.1.1
Şirul numerelor naturale impare: (an )n ≥ 0 , an = 2n + 1 .
În acest caz, avem f : N → N , f (n ) = 2n + 1 . Termenii şirului sunt: a0 = 1 , a1 = 3 , a2 = 5 , … .

Exemplul 1.1.2
Şirul numerelor naturale nenule: (an )n ≥ 0 , an = n + 1 . Termenii şirului sunt: a0 = 1 , a1 = 2 , … .

Exemplul 1.1.3
Fie şirul (an )n ≥ 0 , an = 2 n . Termenii şirului sunt: a0 = 1 , a1 = 2 , a2 = 2 2 , … .

Exemplul 1.1.4
Se consideră şirul (an )n ≥1 , an = 2n . Termenii şirului sunt: a1 = 2 , a2 = 2 2 , a3 = 23 , … .

Exemplul 1.1.5
Fie şirul (an )n ≥1 , an = (− 1)n +1 . Termenii şirului sunt: a1 = 1 , a2 = −1 , a3 = 1 , a4 = −1 , … .

I-2
 1.2. Progresii aritmetice şi progresii geometrice

DefiniŃia 1.2.1
Şirul de numere (an )n ≥1 se numeşte progresie aritmetică dacă există numărul real r astfel încât
an +1 = an + r , ∀n ≥ 1 .
Numărul r se numeşte raŃia progresiei aritmetice.

Teorema 1.2.1
Dacă (an )n ≥1 este o progresie aritmetică de raŃie r , atunci:
1) an = a1 + (n − 1)r , ∀n ≥ 1 ;
n

2)
∑
k =1
ak =
(a1 + an )n , ∀n ≥ 1 .
2

Exemplul 1.2.1
Fie progresia aritmetică (an )n ≥1 , unde a1 = 3 şi r = 2 . Termenii progresiei sunt: 3, 5, 7, … .
Avem
a10 = 3 + 9 ⋅ 2 = 21 .
Suma primilor 10 termeni se determină astfel:
10

∑k =1
ak = 3 + 5 + 7 + ... + 21 =
(3 + 21) ⋅10 = 120 .
2

DefiniŃia 1.2.2
Fie şirul de numere (bn )n ≥1 , cu b1 ≠ 0 . Şirul (bn )n ≥1 se numeşte progresie geometrică dacă există
numărul real nenul q astfel încât
bn +1 = bn q , ∀n ≥ 1 .
Numărul q se numeşte raŃia progresiei geometrice.

Teorema 1.2.2
Fie (bn )n ≥1 o progresie geometrică de raŃie q .
1) Este adevărată relaŃia: bn = b1q n −1 , ∀n ≥ 1 .
n

2) Dacă q = 1 atunci
∑ k =1
bk = nb1 , ∀n ≥ 1 .

3) Dacă q ≠ 1 atunci
∑ k =1
bk = b1
qn − 1
q −1
, ∀n ≥ 1 .

I-3
Exemplul 1.2.2
Fie progresia geometrică (bn )n ≥1 , cu b1 = 3 şi q = 2 . Termenii progresiei sunt: 3, 6, 12, … .
Avem
b10 = 3 ⋅ 29 = 1536 .
Suma primilor 10 termeni se determină astfel:
10

∑ k =1
bk = 3 + 6 + 12 + ... + 1536 = 3 ⋅
210 − 1
2 −1
= 3069 .

Problema 1.2.1
Un client deschide la bancă un cont în care depune 25000 de dolari, cu dobânda anuală unitară
3
i= .
100
a) La sfârşitul fiecărui an, clientul retrage dobânda şi o păstrează acasă. Care este suma totală (suma
de acasă cumulată cu cea din bancă) de care dispune acesta după 12 ani?
b) Care este suma totală de care dispune clientul după 12 ani, dacă nu face nicio retragere?

Rezolvare
Suma depusă la bancă se notează cu S0 .
a) După primul an, dobânda este d1 = S 0i iar suma totală este
S1 = S 0 + S0i = S0 (1 + i ) .
Deoarece, după primul an, dobânda este retrasă, în depozit rămâne suma S0 . După al doilea an,
dobânda obŃinută este d 2 = S0i . Suma totală de care dispune clientul, după al doilea an, este
S 2 = S1 + S0i = S0 + S0i + S0i = S0 + 2S0i = S0 (1 + 2i ) .
Procesul continuă în acelaşi mod. Sumele totale obŃinute după fiecare an formează o progresie
aritmetică având primul termen S1 şi raŃia S0i . În general, după n ani, suma totală este
S n = S1 + (n − 1)S0i = S0 + S0i + (n − 1)S0i = S 0 + nS0i = S0 (1 + ni ) .
După 12 ani, clientul dispune de
S12 = 25000(1 + 12 ⋅ 0,03) = 34000 dolari.

b) După primul an, dobânda este d1 = S 0i . Suma totală, după primul an, este
S1 = S0 + S0i = S0 (1 + i ) .
După al doilea an, dobânda este d 2 = S1i iar suma totală este
S 2 = S1 + S1i = S1 (1 + i ) = S 0 (1 + i )(1 + i ) = S 0 (1 + i )2 .
Sumele totale obŃinute după fiecare an formează o progresie geometrică având primul termen S1 şi
raŃia 1 + i . După n ani, suma totală este
S n = S1 (1 + i ) = S0 (1 + i )(1 + i ) = S0 (1 + i ) .
n −1 n −1 n

După 12 ani, clientul dispune de

S12 = 25000(1 + 0,03)12 ≈ 35644,02 dolari.

I-4
 1.3. ConvergenŃa şirurilor de numere

DefiniŃia 1.3.1
MulŃimea R = R ∪ {− ∞, ∞} se numeşte dreapta reală încheiată.

DefiniŃia 1.3.2
Fie l ∈ R . Se numeşte interval deschis centrat în punctul l orice interval de forma (l − r , l + r ) ,
unde r ∈ R , r > 0 . Se numeşte vecinătate a punctului l orice mulŃime care conŃine un interval
deschis centrat în l .

Exemplul 1.3.1
Intervalele (− 1,1) şi (− 2,2) sunt centrate în 0 . Intervalele (4,6) şi (− 2,12) sunt centrate în 5 .
Intervalele (− 2,2) şi [− 2,3] sunt vecinătăŃi ale lui 0 . Intervalele (4,6) şi [3,6) sunt vecinătăŃi ale
lui 5 .

-4 -3 -2 -1 0 1 2 3 4 5 6 7

Figura 1.3.1. Intervalul (− 2,2 ) este centrat în 0 ; Intervalul (4,6 ) este centrat în 5 .

DefiniŃia 1.3.3
Fie (an )n ≥1 un şir de numere reale.
1) Se spune că şirul (an )n ≥1 are limita l ∈ R dacă, pentru orice număr real r > 0 , există un număr
natural N (r ) , astfel încât an − l < r pentru orice n ≥ N (r ) .
CondiŃia din definiŃie este echivalentă cu faptul că în orice vecinătate a punctului l se găsesc,
începând de la un anumit rang, toŃi termenii şirului (an )n ≥1 .
2) Se spune că şirul (an )n ≥1 are limita + ∞ dacă, pentru orice număr real r > 0 , există un număr
natural N (r ) , astfel încât an > r pentru orice n ≥ N (r ) .
3) Se spune că şirul (an )n ≥1 are limita − ∞ dacă, pentru orice număr real r > 0 , există un număr
natural N (r ) , astfel încât an < −r pentru orice n ≥ N (r ) .

Teorema 1.3.1
Dacă un şir de numere reale are limită, aceasta este unică.

ObservaŃia 1.3.1
Fie (an )n ≥1 un şir de numere reale şi l ∈ R . Dacă şirul (an )n ≥1 are limita l , se scrie lim an = l .
n→∞

I-5
ObservaŃia 1.3.2
Fie (an )n ≥1 un şir de numere reale. Şirul (an )n ≥1 are limita l ∈ R dacă şi numai dacă funcŃia
f : N* → R , f (n ) = an , are proprietatea că lim f (n ) = l . Pentru calculul limitei unui şir se pot
n →∞
folosi unele rezultate de la calculul limitelor de funcŃii, Ńinând însă cont de particularităŃile şirurilor
(de exemplu, în cazul unui şir, definiŃia cu limită a continuităŃii într-un punct nu este aplicabilă
pentru nici unul din numerele naturale din domeniul de definiŃie).

DefiniŃia 1.3.4
1) Un şir de numere reale care are limită finită se numeşte convergent. Mai mult, dacă lim an = l şi
n→∞
l ∈ R , se spune că şirul (an )n ≥1 este convergent către l .
2) Şirurile care nu au limită şi cele care au limita − ∞ sau + ∞ se numesc divergente.

Exemplul 1.3.2
1 1 1
Fie şirul (an )n ≥1 , an = . Avem f : N* → R , an = f (n ) = . Deoarece lim an = lim = 0 , se
n n n→∞ n→∞ n

spune că şirul (an )n ≥1 este convergent către 0 .

a5 a4 a3 a2 a1

0 0.1 0.2 0.3 0.4 0.5 0.6 0.7 0.8 0.9 1

1
Figura 1.3.2. Termenii a1 , a2 , a3 , a4 , a5 , a10 , a20 , a30 , a40 , a50 ai şirului (an )n ≥1 , an = , pe
n
axa reală.

1.1
1
0.9
0.8
0.7
0.6
f (n ) 0.5
0.4
0.3
0.2
0.1
0
0 2 4 6 8 10 12 14 16 18 20 22 24 26 28 30 32 34 36 38 40 42 44 46 48 50 52
n

Figura 1.3.3. Termenii a1 , a2 , a3 , a4 , a5 , a10 , a20 , a30 , a40 , a50 ai şirului (an )n ≥1 , unde
1
an = f (n ) = . Are loc lim an = 0 .
n n→∞

I-6
 1.1
1
0.9
0.8
0.7
0.6
f (x ) 0.5
0.4
0.3
0.2
0.1
0
0 2 4 6 8 10 12 14 16 18 20 22 24 26 28 30 32 34 36 38 40 42 44 46 48 50 52
x

1
Figura 1.3.4. Graficul funcŃiei f : [1, ∞ ) → R , f ( x ) = . Are loc lim f (x ) = 0 .
x x→∞

Exemplul 1.3.3
Fie şirul (an )n ≥ 0 , an = 2 n . Avem f : N → R , an = f (n ) = 2n . Deoarece lim an = lim 2 n = ∞ , şirul
n→∞ n→∞
(an )n≥ 0 este divergent.

16

14

12

10

f (n ) 8

0
0 1 2 3 4
n

Figura 1.3.5. Termenii a0 , a1 , a2 , a3 , a4 ai şirului (an )n ≥ 0 , unde

an = f (n ) = 2n . Are loc lim an = ∞ .
n →∞

I-7
 16

14

12

10

f (x ) 8

0
0 1 2 3 4
x

Figura 1.3.6. Graficul funcŃiei f : [0, ∞ ) → R , f ( x ) = 2 x . Are loc lim f ( x ) = ∞ .

x →∞

ObservaŃia 1.3.3
Se consideră şirul constant (an )n ≥1 , an = l , unde l ∈ R . Şirul (an )n ≥1 este convergent către l .

DefiniŃia 1.3.5
Dacă (an )n ≥1 este un şir de numere reale, fie (kn )n ≥1 un şir strict crescător de numere naturale
nenule. Şirul ak n ( ) n ≥1
se numeşte subşir al şirului (an )n ≥1 .

ObservaŃia 1.3.4
Dacă şirul (an )n ≥1 are limita l ∈ R , atunci orice subşir al său are limita l . Prin urmare, dacă un şir
are un subşir divergent sau dacă are două subşiruri convergente către limite distincte, atunci acel şir
este divergent.

Exemplul 1.3.4
Şirul (an )n ≥1 , an = (− 2 )n , are subşirurile (a2 n −1 )n ≥1 , a2 n −1 = (− 2 )2 n −1 (pentru kn = 2n − 1 , n ≥ 1 ) şi
(a2 n )n ≥1 , a2 n = (− 2 )2 n (pentru kn = 2n , n ≥ 1 ).
Avem lim a2n −1 = −∞ şi lim a2 n = ∞ . Şirul (an )n ≥1 este divergent.
n→∞ n→∞

I-8
 64
60
56
52
48
44
40
36
32
28
24
20
f (n ) 16
12
8
4
0
-1 -4 1 3 5 7
-8
-12
-16
-20
-24
-28
-32
n

Figura 1.3.7. Primii şase termeni ai şirului (an )n ≥1 , an = (− 2 )n . Termenii subşirului (a2n −1 )n ≥1
sunt marcaŃi cu roşu iar cei ai subşirului (a2n )n ≥1 , cu verde.

Teorema 1.3.2
Fie şirul (an )n ≥ 0 , an = q n , unde q este un număr real fixat.
( )
1) Şirul q n n≥0 este convergent dacă şi numai dacă q ∈ (− 1,1] . În plus,
0, q ∈ (− 1,1)
lim q n = 
n →∞
1, q = 1.
( )
2) Atunci când q ∈ (1, ∞ ) , şirul q n n ≥0 are limita ∞ .
3) Atunci când q ∈ (− ∞,−1] , şirul (q ) n
n≥0 nu are limită.

Exemplul 1.3.5
n n n
 1 1 6
Au loc relaŃiile: lim  −  = 0 , lim   = 0 , lim 6 n = ∞ , lim   = ∞ .
n → ∞ 6  n → ∞ 6  n→∞ n → ∞ 5 

Şirul (an )n ≥ 0 , an = (− 6 )n , nu are limită.

I-9
 2. Serii de numere

2.1. DefiniŃia unei serii de numere. ProprietăŃi generale ale seriilor de numere

DefiniŃia 2.1.1
1) Fie şirul de numere reale (an )n ≥1 . Atunci
a1 + a2 + ... + an + ...
∞

se numeşte serie de numere. Această serie se notează şi cu

∑
n =1
an .

2) Şirul (an )n ≥1 se numeşte şirul termenilor seriei

∑n =1
an .

3) Se consideră şirul (S n )n ≥1 , S n =
∑k =1
a k . Şirul (S n )n ≥1 se numeşte şirul sumelor parŃiale ale

seriei
∑n =1
an .

DefiniŃia 2.1.2
∞

Fie (S n )n ≥1 şirul sumelor parŃiale ale seriei

∑n =1
an . Dacă şirul (S n )n ≥1 este convergent, atunci seria

∑n =1
an se numeşte convergentă. În acest caz, numărul real l = lim S n se numeşte suma seriei. Se
n→∞

scrie
∑
n =1
an = l .

DefiniŃia 2.1.3
∞

Fie (S n )n ≥1 şirul sumelor parŃiale ale seriei

∑n =1
an . Atunci când şirul (S n )n ≥1 este divergent, seria

∑n =1
an se numeşte divergentă. Se disting următoarele cazuri:

1) Dacă lim S n = ∞ , se scrie

n→∞ ∑ n =1
an = ∞ ;

I-10
 ∞

2) Dacă lim S n = −∞ , se scrie

n→∞ ∑n =1
an = −∞ ;

3) Dacă şirul (S n )n ≥1 nu are limită, atunci

∑ n =1
an se numeşte serie oscilantă.

Problema 2.1.1
∞

Să se studieze convergenŃa seriei

∑( n =1
9
n n + 1)
.

Rezolvare
∞

Şirul termenilor seriei

∑(
n =1
9
n n + 1)
este (an )n ≥1 , an =
9
n(n + 1)
.

Avem
9 1 1 
an = = 9 − ,
n(n + 1)  n n + 1 
unde n ≥ 1 .
n

Şirul sumelor parŃiale este (S n )n ≥1 , S n =

∑ k =1
ak .

Atunci
n

Sn = 9
∑ k =1
1
 −
1 
,
 k k + 1
unde n ≥ 1 .
Primii trei termeni ai şirului (S n )n ≥1 sunt următorii:
 1
S1 = a1 = 91 −  ,
 2
 1 1 1  1
S 2 = a1 + a2 = 91 −  + 9 −  = 91 −  ,
 2  2 3  3
 1 1 1 1 1  1
S3 = a1 + a2 + a3 = 91 −  + 9 −  + 9 −  = 91 −  .
 2  2 3  3 4  4 
În general,
n

Sn = 9
∑ k =1
1
 −
1  
 = 91 −
 k k +1
1 
 n +1
,

pentru orice n ≥ 1 .
Deoarece
 1 
lim S n = lim 91 − =9
n→∞ n→∞  n +1

I-11
 ∞ ∞

rezultă că seria
∑
n =1
9
n(n + 1)
este convergentă şi are suma 9 . Se poate scrie
∑(
n =1
9
n n + 1)
=9.

ObservaŃia 2.1.1
Se consideră şirul (an )n ≥ p , unde p este un număr natural arbitrar, fixat. Din acest şir se obŃine seria
∞ ∞ ∞

∑n= p
an . De exemplu, pentru p = 0 avem seria
∑ n=0
an iar pentru p = 1 avem seria
∑n =1
an .

Problema 2.1.2
∞

Să se studieze convergenŃa seriei

∑
n=0
ln
n+3
n+2
.

Rezolvare
n+3
Şirul termenilor seriei este (an )n ≥ 0 , an = ln .
n+2
n −1

Şirul sumelor parŃiale este (S n )n ≥1 , S n =

∑k =0
ak .

Primii trei termeni ai şirului sumelor parŃiale sunt:

3
S1 = a0 = ln ,
2
3 4 4
S 2 = a0 + a1 = ln + ln = ln ,
2 3 2
3 4 5 5
S3 = a0 + a1 + a2 = ln + ln + ln = ln .
2 3 4 2
În general, avem
n −1 n −1

Sn =
∑ ∑
k =0
ak =
k =0
ln
k +3
k +2
3
2
4
3
5
= ln + ln + ln + ... + ln
4
n+2
n +1
=

3 4 5 n+ 2 n+2
= ln ⋅ ⋅ ⋅ ... ⋅  = ln .
2 3 4 n +1  2
Deoarece
n+2
lim S n = lim ln =∞
n→∞ n →∞ 2
∞

rezultă că seria este divergentă. Se poate scrie

∑n=0
ln
n+3
n+2
=∞.

I-12
Problema 2.1.3
Să se studieze convergenŃa seriilor:
∞ ∞

a)
∑(
n=0
− 1)
n +1
; b)
∑(
n=0
− 5)
n +1
.

Rezolvare
a) Şirul termenilor seriei este (an )n ≥ 0 , an = (− 1)n +1 . Termenii şirului sumelor parŃiale, (S n )n ≥1 , se
determină astfel: S1 = a0 = −1 , S 2 = a0 + a1 = −1 + 1 = 0 , S3 = a0 + a1 + a2 = −1 + 1 − 1 = −1 ,
S 4 = a0 + ... + a3 = 0 ,… . Se observă că şirul (S n )n ≥1 conŃine subşirurile (S 2 n −1 )n ≥1 şi (S 2n )n ≥1 .
Deoarece lim S 2 n −1 = −1 şi lim S 2 n = 0 , rezultă că şirul (S n )n ≥1 nu are limită. Şirul (S n )n ≥1 este
n→∞ n →∞
∞

divergent, ceea ce implică faptul că seria

∑( n=0
− 1)n +1 este, la rândul său, divergentă. În plus,

deoarece şirul (S n )n ≥1 nu are limită, seria este oscilantă.

b) Şirul termenilor seriei este (an )n ≥ 0 , an = (− 5) . Termenii şirului sumelor parŃiale, (S n )n ≥1 , se

n +1

determină astfel: S1 = a0 = −5 , S 2 = a0 + a1 = −5 + 52 = 20 , S3 = a0 + a1 + a2 = −5 + 52 − 53 = −105 ,

S 4 = a0 + a1 + a2 + a3 = −5 + 52 − 53 + 54 = 520 , … .
În general, avem

S n = a0 + a1 + a2 + ... + an −1 = (− 5) + (− 5) + ... + (− 5) = −5 ⋅
2 n (− 5)n − 1 = 5 [(− 5)n − 1], n ≥ 1.
− 5 −1 6
Şirul (S n )n ≥1 are subşirurile (S 2 n −1 )n ≥1 şi (S 2n )n ≥1 , unde
5
S 2 n −1 =
6
[ ] [ ]
(− 5)2n −1 − 1 = 5 − 52n −1 − 1 = − 5 52n −1 + 1 ,
6 6
[ ]
S2n
5
[ 5 2n
= (− 5) − 1 = 5 − 1 .
6
2n
6
] [ ]
∞

Avem lim S 2 n −1 = −∞ şi lim S 2 n = ∞ . Deci şirul (S n )n ≥1 este divergent. Atunci seria

n→∞ n →∞ ∑(
n=0
− 5)n +1

este divergentă. Mai mult, deoarece şirul (S n )n ≥1 nu are limită, seria

∑(
n=0
− 5)
n +1
este oscilantă.

5
[ ]
Faptul că şirul (S n )n ≥1 , S n = (− 5)n − 1 , nu are limită se poate demonstra şi cu ajutorul teoremei
6
1.3.2, considerând q = −5 . Deoarece − 5 ∈ (− ∞,−1], şirul (− 5)n , n ≥ 1 , nu are limită. Atunci nici
şirul (S n )n ≥1 nu are limită.

Teorema 2.1.1
1) Dacă se schimbă ordinea unui număr finit de termeni ai unei serii convergente, se obŃine o nouă
serie, care este convergentă. Mai mult, noua serie păstrează suma seriei iniŃiale.

I-13
2) Dacă se schimbă ordinea unui număr finit de termeni ai unei serii divergente, se obŃine o nouă
serie, care este divergentă. În plus, dacă seria iniŃială are suma − ∞ sau ∞ , noua serie păstrează
suma seriei iniŃiale.
3) Dacă la o serie convergentă se adaugă un număr finit de termeni sau dacă dintr-o serie
convergentă se înlătură un număr finit de termeni, se obŃine o nouă serie, care este convergentă.
4) Dacă la o serie divergentă se adaugă un număr finit de termeni sau dacă dintr-o serie divergentă
se înlătură un număr finit de termeni, se obŃine o nouă serie, care este divergentă. În plus, dacă seria
iniŃială are suma − ∞ sau ∞ , noua serie va avea suma seriei iniŃiale.
∞ ∞ ∞ ∞

5) Fie seriile convergente

∑ ∑
n =1
an şi
n =1
bn , astfel încât
∑n =1
a n = l1 şi
∑
n =1
bn = l2 . Atunci seria

∞ ∞

∑(
n =1
an + bn ) este convergentă. Mai mult, are loc
∑(
n =1
an + bn ) = l1 + l2 .

∞ ∞

6) Fie seria convergentă

∑n =1
cn astfel încât
∑n =1
cn = l3 . Dacă α este un număr real, atunci seria

∞ ∞

∑n =1
αcn este convergentă. În plus, are loc
∑ n =1
αcn = αl3 .

Teorema 2.1.2
∞

Dacă seria
∑n =1
an este convergentă atunci lim an = 0 .
n→∞

DemonstraŃie
n

Şirul sumelor parŃiale este (S n )n ≥1 , S n =

∑ k =1
ak .

Avem
S1 = a1 ,
S 2 = a1 + a2 ,
…
S n −1 = a1 + ... + an −1 ,
S n = a1 + ... + an −1 + an ,
….
Se observă că
a1 = S1
şi
an = S n − S n −1 , ∀n ≥ 2 .
Deoarece seria este convergentă, există numărul real l astfel încât lim S n = l . Prin urmare,
n→∞
lim an = l − l = 0 .
n →∞

I-14
Teorema 2.1.3
∞

Dacă şirul (an )n ≥1 nu este convergent către 0 , atunci seria

∑n =1
an este divergentă.

ObservaŃia 2.1.2
Există serii divergente care au şirul termenilor convergent către 0 .

Problema 2.1.4
∞

Să se studieze convergenŃa seriei

∑
n =1
2n
11n + 1
.

Rezolvare
2n
Şirul termenilor seriei este (an )n ≥1 , an = .
11n + 1
Avem
2n 2
lim an = lim = .
n →∞ n → ∞ 11n + 1 11
∞

Deoarece şirul (an )n ≥1 nu este convergent către 0 , seria

∑ n =1
2n
11n + 1
este divergentă.

Problema 2.1.5
∞

Să se studieze convergenŃa seriei

∑
n =1
1
n +1 + n
.

Rezolvare
1
Şirul termenilor seriei este (an )n ≥1 , an = .
n +1 + n
Are loc
1 n +1 − n n +1 − n
an = = = = n +1 − n ,
n +1 + n ( n +1 − n n +1 + n )( ) n +1− n
unde n ≥ 1 .
n

Şirul sumelor parŃiale este (S n )n ≥1 , S n =

∑ k =1
ak .

Avem
n

Sn =
∑( k =1
k +1 − k = )
= ( ) (
2 −1 + 3− 2 +) ( )
4 − 3 + ... + ( n − n −1 + ) ( )
n +1 − n = n +1 −1.

I-15
Deoarece
lim S n = lim
n→∞ n →∞
( )
n +1 −1 = ∞ ,
seria este divergentă.
Se observă că
1
lim an = lim =0.
n→∞ n→∞ n + 1 + n

În această problemă avem un exemplu de serie divergentă pentru care şirul termenilor, (an )n ≥1 , este
convergent către 0 (a se vedea observaŃia 2.1.2).

2.2. Seria geometrică

Fie q ∈ R , q ≠ 0 . Seria geometrică de raŃie q are forma

∞

∑n=0
qn .

Se poate scrie
∞

∑
n=0
q n = 1 + q + q 2 + ... + q n + ... .

Şirul termenilor seriei

∑n=0
q n este (an )n ≥ 0 , an = q n .

n −1

Şirul sumelor parŃiale este (S n )n ≥1 , S n =

∑k =0
q k = 1 + ... + q n −1 .

În studiul naturii seriei geometrice se disting cazurile de mai jos.

Cazul 1
∞

Dacă q = 1 , atunci S n = 11
+4 + ...
12 4+ 31 = n . Cum nlim
de n ori
→∞
S n = ∞ , seria este divergentă şi
∑
n =0
qn = ∞ .

Cazul 2
Atunci când q ≠ 1 , se obŃine
n −1

Sn =
∑ k =0
q k = 1 + ... + q n −1 =
1 − qn
1− q
, ∀n ≥ 1 .

În cadrul cazului 2 apar trei situaŃii, descrise în rândurile următoare.

( )
i) Dacă q ∈ (− ∞,−1] atunci şirul q n n ≥ 0 nu are limită. Rezultă că şirul (S n )n ≥1 nu are limită, deci
seria geometrică este divergentă.

I-16
 1
ii) Dacă q ∈ (− 1,1) atunci lim q n = 0 . Se obŃine lim S n = . Deci seria geometrică este
n →∞ n →∞ 1− q
∞

convergentă şi are suma

1
1− q
. Se poate scrie
∑n=0
qn =
1
1− q
.

iii) Dacă q ∈ (1, ∞ ) atunci lim q = ∞ . Rezultă că lim S n = ∞ . Prin urmare, seria geometrică este
n
n→∞ n→∞
∞

divergentă şi
∑
n=0
qn = ∞ .

ObservaŃia 2.2.1
∞

În cazul cercetării naturii seriei

∑ n =1
q n (unde q ∈ R , q ≠ 0 ), raŃionamentul este similar cu cel de

mai sus. Se remarcă faptul că, în situaŃia în care q ∈ (− 1,1) , şirul sumelor parŃiale ale seriei
∑
n =1
qn

este (S n )n ≥1 , unde
n

Sn =
∑ k =1
q k = q + ... + q n = q ⋅
1 − qn
1− q
, ∀n ≥ 1 .

Pentru q ∈ (− 1,1) , seria

∑n =1
q n este convergentă şi are suma
q
1− q
.

Problema 2.2.1
Să se cerceteze natura seriilor următoare:
∞ ∞

∑ ∑
n n
1 1
a)   ; b)   .
2 2
n=0 n =1

Rezolvare
∞

∑
n n
1 1
a) Şirul termenilor seriei   este (an )n ≥ 0 , an =   .
2 2
n=0
n −1

∑
k
1
Şirul sumelor parŃiale este (S n )n ≥1 , S n =   .
2
k =0
Avem
n
1
n −1 1−  
∑
k n −1   1 n 
1 1 1  2
Sn =   = 1 + + ... +   = 1 ⋅ = 2 1 −    ,
2 2 2 1   2  
k =0 1−
2

I-17
unde n ≥ 1 .
Se obŃine
  1 n 
lim S n = lim 2 1 −    = 2 .
n→∞ n→∞
  2  
∞ ∞

∑ ∑
n n
1 1
Prin urmare, seria   este convergentă şi are suma 2. Se poate scrie   = 2.
2 2
n=0 n=0

∑
n n
1 1
b) Şirul termenilor seriei   este (an )n ≥1 , an =   .
2 2
n =1
n

∑
k
1
Şirul sumelor parŃiale este (S n )n ≥1 , S n =   .
2
k =1
Avem
n
1
n 1−  
∑
k n n
 
1 1  
1 1  2  = 1−  1  ,
Sn =   = + ... +   = ⋅  
2 2 2 2 1− 1 2
k =1
2
unde n ≥ 1 .
Se obŃine
  1 n 
lim S n = lim 1 −    = 1 .
  2  
n →∞ n→∞

∞ ∞

∑ ∑
n n
1 1
Rezultă că seria   este convergentă şi are suma 1. Se poate scrie   = 1.
2 2
n =1 n =1

Problema 2.2.2
∞

Să se arate că seria
∑ n=0
5n + 2
6n
este convergentă şi să se calculeze suma ei.

Rezolvare
∞

Şirul termenilor seriei

∑ n=0
5n + 2
6n
este (a )
n n≥0 , a n =
5n + 2
6n
.

Avem
5n + 2
n
5n 5
an = n = 52 ⋅ n = 25 ⋅   ,
6 6 6
unde n ≥ 0 .
n −1

Şirul sumelor parŃiale este (S n )n ≥1 , S n =

∑k =0
ak .

I-18
Atunci
n
5
n −1 1−  
∑
 n −1 
 6  = 150 1 −  5   ,
k n
5 5
S n = 25   = 25  1 + ... +    = 25 ⋅    
6   6   5   6  
k =0 1−
6
unde n ≥ 1 .
Deoarece
  5 n 
lim S n = lim 150 1 −    = 150 ,
n →∞ n →∞
  6  
∞

rezultă că seria
∑
n=0
5n + 2
6n
este convergentă şi are suma 150 .

Problema 2.2.3
∞

Să se arate că seria
∑
n =1
3n −1
8n
este convergentă şi să se calculeze suma ei.

Rezolvare
∞

Şirul termenilor seriei

∑ n =1
3n −1
8n
( ) 3n −1
este an n ≥1 , an = n .
8
Avem
3n −1 1 3n 1  3 
n
an = = ⋅ n = ⋅  ,
8n 3 8 3 8
unde n ≥ 1 .
n

Şirul sumelor parŃiale este (S n )n ≥1 , S n =

∑k =1
ak .

Atunci
n
 3
n 1−  
∑
1  3
k
1 3  3
n
1 3  8  = 1 1 −  3   ,
n
Sn =   =  + ... +    = ⋅ ⋅    
3 8 3  8  8   3 8 1 − 3 5   8  
k =1
8
unde n ≥ 1 .
Deoarece
1  3  1
n
lim S n = lim 1 −    = ,
n →∞ n →∞ 5
  8   5
∞

rezultă că seria
∑n =1
3n −1
8 n
1
este convergentă şi are suma .
5

I-19
Problema 2.2.4
a) Cu 15 ani înainte de pensionare, o persoană constituie un depozit cu dobânda anuală unitară de
0,06 . După ieşirea la pensie, dobânda anuală unitară devine 0,05 . Persoana doreşte ca, din
momentul ieşirii la pensie, să retragă, la sfârşitul fiecărui an, timp de 10 ani, suma de 24000 de
dolari. Care este suma depusă?
b) Dar dacă persoana doreşte să dispună de suma respectivă nu doar în primii 10 ani de pensie ci în
perpetuitate, împreună cu urmaşii săi?

Rezolvare
a) Fie S0 suma depusă. Dobânda anuală unitară în anii anteriori pensionării este i = 0,06 .
După primul an se obŃine dobânda S0i . Deci, după primul an, în depozit este suma
S1 = S 0 + S0i = S0 (1 + i ) .
Pe de altă parte, S1 este suma iniŃială pentru al doilea an, la sfârşitul căruia se află suma
S 2 = S1 + S1i = S1 (1 + i ) = S 0 (1 + i )(1 + i ) = S 0 (1 + i ) .
2

Continuând raŃionamentul, se deduce că, după 15 ani, în depozit se găseşte suma

S15 = S0 (1 + i ) .
15

Se observă că
Sk
S0 = , ∀k = 1,15 .
(1 + i )k
Se notează cu T suma de care persoana beneficiază, anual, după pensionare şi se notează cu j
dobânda anuală unitară din această perioadă. Atunci T = 24000 dolari şi j = 0,05 . Deoarece, la
sfârşitul fiecărui an, timp de 10 ani după ieşirea la pensie, persoana retrage suma T , are loc
egalitatea
T T T
S0 (1 + i )15 = + + ... + .
1 + j (1 + j ) 2
(1 + j )10
Cu notaŃiile
1
u = 1+ i , v = ,
1+ j
se obŃine relaŃia
10

S 0u = T
15
∑ n =1
vn .

Atunci
1 − v10
S0u15 = Tv .
1− v
Rezultă

S0 = T
(
v 1 − v10
.
)
u15 (1 − v )
Se obŃine
1  1  1
1 − 
10  1−
1,05  1,05  1,0510
S0 = 24000 ⋅ = 24000 ⋅ ≈ 77328,24 dolari.
15  1  1,0615 ⋅ 0,05
1,06 1 − 
 1,05 
Este suficient ca persoana respectivă să depună, de exemplu, 77329 de dolari.

I-20
b) Se pune condiŃia
(
S0u15 = T v + v 2 + ... + v10 + ... . )
Aceasta poate fi scrisă în forma
∞

S 0u = T
15
∑ n =1
vn .

Deoarece v =
1
1+ j
, avem v ∈ (− 1,1) şi v ≠ 0 . Atunci seria
∑
n =1
v n este convergentă şi, în plus,

avem (a se vedea observaŃia 2.2.1)

∞

∑n =1
vn =
v
1− v
.

Prin urmare,
v
S0u15 = T ⋅ .
1− v
Se obŃine
v
S0 = T ⋅ .
u (1 − v )
15

În final, rezultă
1
1,05 1
S0 = 24000 ⋅ = 24000 ⋅ ≈ 200287,22 dolari.
15  1  1,06 ⋅ 0,05
15
1,06 1 − 
 1,05 
În acest caz, este suficient ca persoana să depună 200288 de dolari.

Teste de autoevaluare

Testul de autoevaluare 1

Problema 1
∞

Să se studieze convergenŃa seriei

∑(
n =1
1
n n + 2)
.

Problema 2
∞

Să se arate că seria
∑
n =1
2n
5n −1
este convergentă şi să se calculeze suma ei.

I-21
Problema 3
∞

Să se cerceteze natura seriei

∑n =1
1
n+2 + n
.

Problema 4
∞

Să se studieze natura seriei

∑n =1
3n 4 + 1
5n 4 + 2
.

Testul de autoevaluare 2

Problema 1
∞

Să se studieze convergenŃa seriei

∑n =1
2n + 1
5n −1
.

Problema 2
∞

Să se arate că seria
∑
n=0
3n
4n + 2
este convergentă şi să se calculeze suma ei.

Problema 3
∞

Să se arate că seria
∑
n =1
5n −1
9n
este convergentă şi să se calculeze suma ei.

Răspunsuri şi comentarii la testele de autoevaluare

Răspunsuri şi comentarii la testul de autoevaluare 1

Problema 1
∞

Şirul termenilor seriei

∑( n =1
1
n n + 2)
este (an )n ≥1 , an =
1
n(n + 2 )
. Pentru a găsi o altă formă a

termenului general al acestui şir, se va utiliza descompunerea în fracŃii simple, după cum urmează.

I-22
 1 A B
= + ⇔
n(n + 2 ) n n + 2
1 A(n + 2 ) + Bn
⇔ = ⇔
n(n + 2 ) n(n + 2 )
⇔ A(n + 2 ) + Bn = 1 ⇔
⇔ An + 2 A + Bn = 1 ⇔
⇔ ( A + B )n + 2 A = 1 .
Sistemul de ecuaŃii
A + B = 0

2 A = 1
are soluŃia
1 1
A= , B=− .
2 2
Prin urmare, avem
1 1 1
= − .
n(n + 2 ) 2n 2(n + 2 )
Atunci
11 1 
an =  − ,
2n n+ 2
unde n ≥ 1 .
n

Şirul sumelor parŃiale este (S n )n ≥1 , S n =

∑ k =1
ak .

Avem
n n

Sn =
∑k =1
ak =
1
2 ∑ k =1
1
 −
1 
=
n n+ 2

1  1   1 1   1 1   1 1   1 1  1 1  1 1 
= 1 −  +  −  +  −  +  −  + ... +  − + − + −  =
2  3   2 4   3 5   4 6   n − 2 n   n − 1 n + 1   n n + 2 
1 1 1 1  13 1 1 
= 1 + − − =  − − .
2  2 n +1 n + 2  2  2 n +1 n + 2 
Se obŃine
13 1 1  3
lim S n = lim  − − = .
n→∞ n →∞ 2  2 n +1 n + 2  4
∞ ∞

Atunci seria
∑n =1
1
n(n + 2 )
3
este convergentă şi are suma . Se poate scrie
4 ∑(
n =1
1 3
= .
n n + 2) 4

Problema 2
∞

Şirul termenilor seriei

∑n =1
2n
5n −1
este (a n )n ≥1 , a n =
2n
5n −1
.

Avem

I-23
 n
2n 2n 2
an = n −1
= 5 ⋅ n
= 5⋅  ,
5 5 5
unde n ≥ 1 .
n

Şirul sumelor parŃiale este (S n )n ≥1 , S n =

∑k =1
ak .

Avem
n
2
n n 1−  
∑ ∑ 10   2  
k n
2 2  5
Sn = ak = 5   = 5⋅ ⋅ = 1 −    ,
5 5 1− 2 3   5  
k =1 k =1
5
unde n ≥ 1 .
Deoarece
10   2 
n
10
lim S n = lim 1 −   =
n→∞ n→∞ 3
  5   3
∞ ∞

rezultă că seria
∑ n =1
5
2n
n −1
este convergentă şi are suma
10
3
. Se poate scrie
∑n =1
2n 10
= .
5n −1 3

Problema 3
1
Şirul termenilor seriei este (an )n ≥1 , an = .
n+2 + n
Are loc

an =
1
n+2 + n
=
(
n+2 − n
)(
n+2 − n n+2 + n
=
)
n+2− n 1
n+2−n
=
2
( n+2 − n ,)
unde n ≥ 1 .
n

Şirul sumelor parŃiale este (S n )n ≥1 , S n =

∑k =1
ak .

Avem
n

Sn =
1
2 ∑( k =1
k+2− k = )
=
1
2
[( 3 −1 + ) ( 4− 2 + ) ( )
5 − 3 + ... + ( n +1 − n −1 + ) ( n+2 − n = )]
= −1 − 2 + n + 1 + n + 2 .
Deoarece
lim S n = ∞ ,
n→∞
seria este divergentă.

Problema 4
3n 4 + 1
Şirul termenilor seriei este (an )n ≥1 , an = .
5n 4 + 2

I-24
Şirul (an )n ≥1 nu este convergent la 0 , deoarece
3
lim an = .
n→∞ 5
Prin urmare, seria este divergentă.

Răspunsuri şi comentarii la testul de autoevaluare 2

Problema 1

Şirul termenilor seriei

∑ n =1
2n + 1
5n −1
este (a )
n n ≥1 , a n =
2n + 1
5n −1
.

Avem
2n + 1 2n + 1  2  n  1 n 
an = n −1 = 5 ⋅ n = 5  +    ,
5 5  5   5  
unde n ≥ 1 .
n

Şirul sumelor parŃiale este (S n )n ≥1 , S n =

∑k =1
ak .

Avem
S n = a1 + a2 + ... + an =
 2 1   2   1    2 n  1 n 
2 2
= 5 +  + 5  +    + ... + 5  +    =
 5 5   5   5    5   5  
 2  2  2  2   1  1 
n 2
 1   
n
= 5 +   + ... +    +  +   + ... +     =
 5  5   5    5  5   5   
 2
n
1 
n
 1−   1−   
= 5 ⋅   + ⋅    =
2 5 1 5
5 2 5 1− 1 
 1−
5 5 
 
 2   2   1   1   
n n
= 5 1 −    + 1 −     ,
 3   5   4   5   
unde n ≥ 1 .
Deoarece
 2   2  n  1   1  n    2 1  55
lim S n = lim 5 1 −    + 1 −     = 5 +  =
n→∞ n→∞
 3   5   4   5     3 4  12
∞

rezultă că seria
∑
n =1
2n + 1
5 n −1
este convergentă şi are suma
55
12
.

I-25
Problema 2
3n
Şirul termenilor seriei este (an )n ≥ 0 , an = .
4n + 2
Avem
n
3n 1 3n 1 3
an = n + 2 = 2 ⋅ n = ⋅   ,
4 4 4 16  4 
unde n ≥ 0 .
n −1

Şirul sumelor parŃiale este (S n )n ≥1 , S n =

∑ k =0
ak .

Se obŃine
n
3
n −1 n −1 1−  
∑ ∑  4  = 1 1 −  3   ,
k n
1  
3 1
Sn = ak =   = ⋅1 ⋅    
16  4  16 3 4   4  
k =0 k =0 1−
4
unde n ≥ 1 .
Deoarece
1  3  1
n
lim S n = lim 1 −    =
  4   4
n→∞ n→∞ 4

rezultă că seria
∑
n=0
4
3n
n+2
1
este convergentă şi are suma .
4

Problema 3
5n −1
Şirul termenilor seriei este (an )n ≥1 , an = .
9n
Avem
5n −1 1 5n 1  5 
n
an = = ⋅ n = ⋅  ,
9n 5 9 5 9
unde n ≥ 1 .
n

Şirul sumelor parŃiale este (S n )n ≥1 , S n =

∑ k =1
ak .

Se obŃine
n
5
n n 1−  
∑ ∑ 1  5 
k n
1 5 1 5  9
Sn = ak =   = ⋅ ⋅ = 1 −    ,
5 9 5 9 1− 5 4   9  
k =1 k =1
9
unde n ≥ 1 .
Deoarece
1
lim S n =
n→∞ 4

I-26
 ∞

rezultă că seria
∑
n =1
5n −1
9 n
1
este convergentă şi are suma .
4

Lucrarea de verificare 1

1. Să se studieze convergenŃa seriei

∑(
n=0
2
n + 1)(n + 3)
.

2. Să se arate că seria
∑n =1
1
5n
este convergentă.

3. Să se afle suma seriei

∑ n=0
2n + 2 + (− 1)n +1
3n
.

1 4 n2
4. Să se studieze convergenŃa seriei: + + ... + 2 + ... .
3 9 2n + 1

5. Să se studieze convergenŃa seriei

∑n=0
1
n+3 + n+2
.

Sinteza ideilor, noŃiunilor şi conceptelor

dezbătute în cadrul unităŃii de învăŃare 1

A fost introdusă noŃiunea de serie de numere. Au fost discutate, în cazul seriilor de numere,
convergenŃa, respectiv divergenŃa. Au fost prezentate proprietăŃi ale seriilor de numere. A fost
studiată seria geometrică.

I-27
 Bibliografia unităŃii de învăŃare 1

1. Cenuşă G. (coord.), Matematici aplicate în economie. Teorie şi aplicaŃii, CISON, Bucureşti,

2007, România.
2. Popescu O. (coord.), Matematici aplicate în economie, Editura Didactică şi Pedagogică,
Bucureşti, 1993, România.

I-28