Şiruri de

numere reale

Prof: Tulvan Emilia

 Obiectivele urmărite în
lecţie:
• să definească noţiunea de şir de numere
reale
• să facă diferenţa între un şir de numere
reale şi o mulţime de numere reale
• să prezinte modalităţile de definire ale
unui şir de numere reale, cu exemplificări
• să determine termenii unui şir în anumite
condiţii date
Defiţie:
Un şir de numere reale reprezintă o
succesiune de numere reale a1 , a2 , a3 ,...an ,...
realizată după o anumită regulă, fiecare
număr ocupând un loc bine determinat.
Notaţia matematică utilizată este:
( a n ) n≥1
Numerele a1 , a2 , a3 ,...an ,... se numesc
termenii şirului ( a n ) n≥1
Indicele fiecărui termen al şirului arată
locul pe care-l ocupă acesta în
succesiune şi se numeşte rang.
Termenul cu indicele n se numeşte
termen general.
Exemple de şiruri:
( an ) : 1,2,3,4,..., n,...
2 2 2 2
(bn ) : 1 ,2 ,3 ,..., n ,...
1 1 1 1
(cn ) : −1, ,− , ,..., ( −1) ⋅ ,...
n

2 3 4 n
( xn ) : 1,1,2,2,3,3,...
( yn ) : 5,5,5,5,...
Un şir de numere reale se numeşte şir
constant dacă toţi termenii săi sunt
egali:
a,a,a,a,...
Un şir de numere reale nu este o
mulţime de numere reale
• Într-un şir elementele se pot repeta, pe
când într-o mulţime elementele sunt
distincte
• Ordinea elementelor unei mulţimi nu este
esenţială, pe când pentru un şir este
foarte importantă
Moduri de definire
a unui şir de
numere reale
1. Şiruri definite descriptiv
(prin descriere)

Exemplu:
( d n ) : 1,11,111,1111,...

Acest şir se poate descrie astfel: fiecare

termen al său se scrie cu ajutorul cifrei 1 şi
numărul cifrelor este egal cu rangul
termenului şirului.
2. Şiruri definite cu ajutorul unei
formule
Un şir poate fi definit indicând o formulă
( numită formula termenului general) din
care se obţine orice termen al şirului
particularizând pe n (n=1, n=2, n=3,...)
Exemplu:
Fie şirul ( a n ) n≥1 definit prin formula an = 5n + 2
Termenul a10 = 5 ⋅ 10 + 2 = 50 + 2 = 52
3. Şiruri definite printr-o relaţie de
recurenţă

O relaţie de recurenţă este o formulă cu

ajutorul căreia se exprimă orice termen al
şirului, începând de la un anumit rang, în
funcţie de termenii precedenţi (unul sau
mai mulţi)
Exemplu:
Fie şirul ( a n ) n≥1 , având primul termen 5 şi
relaţia de recurenţă: a n +1 = 2a n + 3
Termenul a2 = 2 ⋅ 5 + 3 = 10 + 3 = 13
Muncă independentă:
1) Să se determine primii trei termeni ai
şirului cu termenul general an = 3n + 5
2) Să se determine a 4 , dacă a =-1 şi
1

1
a n +1 = an + 4
2
5) Să se determine formula termenului
general pentru şirul definit descriptiv astfel:
− 2 3 − 4 5 −6
, , , , ,...
1 2 3 4 4
 Exerciţiu oral:
Să se completeze cu încă 3
termeni fiecare şir:

• 1, 5, 9, 13, 17, ......, ......., .....

• 2, 12, 22, 32, ......, ......., .....
• 7, 9, 11, 13, ......, ......., .....
• 19, 16, 13, 10, ......, ......., .....
• 36, 31, 26, 21, ......, ......., .....
Pro gre sia
aritme tică
 Obiectivele urmărite în
lecţie:

• să poată identifica o progresie aritmetică

• să poată determina orice termen al unei
progresii aritmetice, având anumite ipoteze
• să utilizeze legătura cu media aritmetică a
termenilor unei progresii aritmetice
• să calculeze suma primilor n termeni ai
unei progresii aritmetice, în diverse ipoteze
 Definiţie:
Un şir de numere reale în care orice
termen, începând cu al doilea, se obţine din
termenul precedent adunat cu acelaşi
număr se numeşte progresie aritmetică.
Aşadar, progresia aritmetică este un şir
( a n ) n≥1 definit prin relaţia de recurenţă
a n +1 = a n + r , unde r este un număr real
fixat, numit raţie.
 Exemple de progresii aritmetice

• 1,2,3,4,5,... cu raţia r = 1
• -10,-5,0,5,10,15,... cu raţia r = 5
• 99,96,93,90,87,84,81,..., cu raţia r = -3
• 19,17,15,13,11,9,7,5,3,1,..., cu raţia r = -2
 Proprietăţile
unei progresii
aritmetice
P1) Un şir ( a n ) n≥1 este progresie
aritmetică dacă şi numai dacă
orice termen începând cu al
doilea este medie aritmetică a
termenilor vecini lui, adică
pentru n ≥ 2 avem:
a n −1 + a n +1
an =
2
 Exemplu

Fie ( a n ) n≥1 o progresie aritmetică pentru

care avem a8 = 17 şi a10 = 25.
Să se afle a 9 şi raţia r.

a8 + a10 17 + 25
Soluţie: Avem: a9 = = = 21
2 2

Termenii consecutivi cunoscuţi sunt:

17, 21, 25, adică r = 4.
P2) Într-o progresie aritmetică
( a n ) n≥1 , termenul general este
dat de formula:
a n = a1 + (n − 1) ⋅ r
 Exemplu
Fie ( a n ) n≥1 o progresie aritmetică
pentru care avem a1 = 24 şi r = -5.
Să se afle a 9

Soluţie:
a9 = 24 + (9 − 1) ⋅ (−5) = 24 − 40 = −16
P3) Suma primilor n termeni ai
progresiei aritmetice ( a n ) n≥1
este dată de formula:

( a1 + a n ) ⋅ n
S n = a1 + a 2 + a3 + ... + a n =
2
 Exemplu
Să se calculeze suma S = 2+4+6+8+...+24.

Soluţie: Avem o progresie aritmetică cu raţia

r = 2 şi cu numărul de termeni n = 12. Atunci:

S =
( 2 + 24 ) ⋅12
= 26 ⋅ 6 = 156
2
Exerciţii orale

• 1) Care din următoarele şiruri este

progresie aritmetică:
a) 7, 5, 3, 1, -1, -3, ...
b) 2, 3, 5, 6, 8, 9, ...
Exerciţii orale
2) Care este raţia unei progresii
aritmetice cu
a1 =10 şi a 2 = 15
Exerciţii orale
• 3) Să se determine x real pentru care
tripletul 4, x, 12 formează o progresie
aritmetică.
 Muncă independentă
1) Să se determine termenii x, y, z, t ai
progresiei aritmetice: x,y,-21,z,-15,t,...
2) Să se determine termenul a10 al unei
progresii aritmetice dacă a3 =12, a 6 = 30
3) Să se determine suma primilor n termeni
ai unei progresii aritmetice dacă
a3 = −12, a5 = 36, n = 50
 Progresia
geometrică
 Obiectivele urmărite în
lecţie:
• să poată identifica o progresie geometrică
• să poată determina orice termen al unei
progresii geometrice, având anumite
ipoteze
• să utilizeze legătura cu media geometrică
a termenilor unei progresii geometrice
• să calculeze suma primilor n termeni ai
unei progresii geometrice, în diverse
ipoteze
Definiţie
Un şir de numere reale al cărui prim termen
este nenul, iar fiecare termen începând cu al
doilea se obţine din termenul precedent prin
înmulţirea cu acelaşi număr nenul se numeşte
progresie geometrică.
Aşadar progresia geometrică ( a n ) n≥1 este un şir
n +1 = a n ⋅ q
definit prin relaţia de arecurenţă
unde q este un număr real nenul fixat, numit
raţie.
Exemple de progresii geometrice

• 1,3,9,27,81,243,.... cu raţia q = 3
• 16,8,4,2,1,... cu raţia q = 0,5
• 1,5,25,125,625,... cu raţia q = 5
• 1,-1,1,-1,1,-1,... cu raţia q = -1
 Proprietăţile
unei progresii
geometrice
P1) Un şir ( a n ) n≥1
de termeni pozitivi este
o progresie geometrică dacă şi numai
dacă orice termen începând cu al doilea
este medie geometrică a vecinilor săi,
adică pentru n ≥ 2 avem:

a n = a n −1 ⋅ a n +1
 Exemplu
Fie ( a n ) n≥1 o progresie geometrică
pentru care avem a8 = 4 şi a10 = 9.
Să se afle a 9 şi raţia q.

Soluţie: Avem: a9 = 4 ⋅ 9 = 6

Termenii consecutivi cunoscuţi sunt:

3
4,6,9, adică q =
2
P2) Într-o progresie geometrică ( a )
n n ≥1
termenul general este dat de formula:

n −1
an = a1 ⋅ q
 Exemplu

Fie ( a n ) n≥1 o progresie geometrică

pentru care avem a1 = 24 şi q = 2.
Să se afle a 4

Soluţie:
4 −1
a 4 = 24 ⋅ 2 = 24 ⋅ 8 = 192
P3) Suma primilor n termeni ai
progresiei geometrice ( a n ) n≥1
este dată de formula:

S n = a1 + a 2 + a3 + ... + a n =
( )
a1 ⋅ q n − 1
q −1
 Exemplu
Să se calculeze suma
S = 1+2+4+8+16+...+256.

Soluţie: Avem o progresie geometrică cu raţia

q = 2 şi cu numărul de termeni n = 9. Atunci:

S=
(
1⋅ 29 −1 )
= 2 9 − 1 = 512 − 1 = 511
2 −1
Exerciţii orale

• 1) Care din următoarele şiruri este

progresie geometrică:
a) 1, 4, 16, 64, 256, ...
b) 2, 4, 6, 8, 10, ...
Exerciţii orale

2) Care este raţia unei progresii

geometrice cu
a1 =10 şi a 2 = 30
Exerciţii orale

• 3) Să se determine x real pentru care

tripletul 4, x, 36 formează o progresie
geometrică.
 Muncă independentă
1) Să se detemine primii doi termeni ai
progresiei geometrice pentru care
a8 =256, q =4

3) Să se determine suma primilor n termeni

ai unei progresii geometrice dacă:
a1 = 8, a 3 = 2, n = 8

5) Să se verifice dacă numerele 3 , 5 , 7

Pot fi termeni ai unei progresii geometrice?
4) Să se determine x real astfel încât tripletul: x-4,
x+2, 2x+2, să fie în progresie aritmetică
5) Să se rezolve ecuaţia:
1+4+7+...+x = 117
6) Un triunghi dreptunghic au măsurile unghiurilor
în progresie aritmetică. Ce măsuri au acestea?
7) O tribună a unui stadion se compune din 20
rânduri şi fiecare rând următor are cu 16 locuri mai
mult decât rândul precedent. În ultimul rând sunt
404 locuri. Câţi spectatori încap în tribună?
8) Suma a 10 numere în progresie aritmetică este
145. Ştiind că al patrulea, al doilea şi al nouălea
termen sunt în progresie geometrică, să se
determine numerele.
Spor la
muncĂ!!!