E7 Să se studieze mărginirea șirurilor :

 1  1   1  1 1 1
a) an =  1 −  1 −  ... 1 −  , n  1 ;b) an = + + ... + , n  1
 2   3   n +1 1 2 2  3 n  ( n + 1)

1 1 1
c) an = + + ... + , n  1
n +1 n + 2 n+n
Rezolvare:

a)Termenul general al șirului este un produs de n factori și fiecare factor este strict pozitiv și este strict
mai mic decât 1 . Prin urmare avem 0  an  1, n  1 de unde 0  an  1, n  1 și astfel șirul este
mărginit.

b)Termenul general al șirului este o sumă de n termeni și fiecare element al sumei este strict pozitiv
deci 0  an , n  1  0  an , n  1 .

Pe de altă parte avem

1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1
an = + + ... + = − + − + − + ... + − = 1−  1, n  1și deci
1 2 2  3 n  ( n + 1) 1 2 2 3 3 4 n n +1 n +1
an  1, n  1  an  1, n  1 .

Prin urmare 0  an  1, n  1 și astfel șirul este mărginit.

c) Termenul general al șirului este o sumă de n termeni și fiecare element al sumei este strict pozitiv
deci 0  an , n  1  0  an , n  1 .

1
Pe de altă parte, cel mai mare termen al sumei fiind , dacă fiecare termen al sumei se înlocuiește
n +1
cu cel mai mare vom obține
1 1 1 1 1 1 n
an = + + ... +  + + ... + =  1, n  1 .
n +1 n + 2 n + n n +1 n +1 n +1 n +1

Deci 0  an  1, n  1 și astfel șirul este mărginit.

A3/pag. 75 Fie șirul ( an ) definit recurent prin: a1 = 1, a2 = 5, an + 2 = an +1 + 2an , n  1.

b)Să se arate că an = 2n + ( −1) , n  1 .(F.IMPORTANT!)

n

Rezolvare:

b) Arătăm că P ( n ) : an = 2n + ( −1) este adevărată pentru n  1 , utilizând M.I.M –Varianta 2

n

OBS: P (1) : a1 = 21 + ( −1) (Adevărată-ipoteza problemei); P ( 2 ) : a2 = 22 + ( −1) (Adevărată-ipoteza

1 2

problemei)
I) P (1) : a1 = 21 + ( −1) (Adevărată-ipoteza problemei)
1

II) P (1) , P ( 2 ) ,..., P ( n )  P ( n + 1) , n  1

n n −1
Relația de recurență an + 2 = an +1 + 2an , n  1  an +1 = an + 2an −1 , n  2 (1)

Fie n  2 . Arătăm că : P ( n + 1) : an+1 = 2n+1 + ( −1)

n +1
este adevărată.

Din (1) rezultă că

( )=2
ip .inductie
2n + ( −1) + 2 2 n −1 + ( −1) + ( −1) + 2 n + 2  ( −1)
n −1 n −1
an +1 = an + 2an −1 = =
n n n

= 2  2n − ( −1) + 2  ( −1) = 2n+1 + ( −1) = 2n+1 + ( −1)

n −1 n −1 n −1 n +1
.q.e.d.

OBS: ( −1) = ( −1) 1 = ( −1)  ( −1) = ( −1) = ( −1)

n −1 n −1 n −1 2 n −1+ 2 n +1

EXERCIȚIUL A3 ESTE OPȚIONAL .PENTRU ÎNȚELEGEREA REZOLVĂRII TREBUIE CUNOSCUTĂ VARIANTA 2 A

METODEI INDUCȚIEI MATEMATICE. ACEASTA POATE FI CONSULTATĂ ÎN FIȘIERUL ATAȘAT.

A4 Se consideră șirul ( an )n1 și Sn = a1 + a2 + ... + an suma primilor n termeni ai acestuia. Să se

n ( 3n + 7 )
determine formula termenului general al șirului știind că Sn = , n  1 .
2
Rezolvare:

Observație

i)Cine este șirul ( Sn )n1 ?

S1 = a1 , S2 = a1 + a2 , S3 = a1 + a2 + a3 ,...., S n = a1 + a2 + a3 + ... + an ,...

ii) Sn = a1 + a2 + a3 + ... + an −1 + an și Sn −1 = a1 + a2 + a3 + ... + an −1 . Cum Sn −1 există numai dacă n  2

și ținând cont de S n putem constata că an = Sn − Sn −1 , n  2 ,adică

a1 = S2 − S1 , a2 = S3 − S2 ,... .

În baza observațiilor de mai sus avem că

n ( 3n + 7 ) ( n − 1) ( 3 ( n − 1) + 7 ) 3n 2 + 7n − ( n − 1)( 3n + 4 )
an = Sn − Sn −1 = − = =
2 2 2

3n 2 + 7n − 3n 2 − 4n + 3n + 4 6n + 4
= = = 3n + 2, n  2
2 2
 2  ( 3  2 + 7 ) 1  ( 3 1 + 7 )
Cum a1 = S2 − S1 = − = 13 − 5 = 8 și având în vedere că an = 3n + 2, n  2
2 2
putem concluziona că an = 3n + 2, n  1

A5 Să se determine formula termenului general al șirului definit prin:

a) x1 = 1, xn +1 = xn + n, n  1

n
d) x1 = 1, xn +1 = xn , n  1
n +1

e) x1 = 1, x2 = 4, xn +1 + xn −1 = 2 ( xn + 1) , n  1

Rezolvare:

a)Utilizăm relația de recurență care poate fi exprimată astfel:

xn = xn −1 + n − 1, n  2 astfel:

xn = xn −1 + n − 1
xn −1 = xn − 2 + n − 2
xn − 2 = xn −3 + n − 3

x4 = x3 + 3
x3 = x2 + 2
x2 = x1 + 1

Adunând relațiile obținem xn = x1 + 1 + 2 + 3 + ... + (n − 2) + (n − 1) = 1 +

( n − 1) n , n  2 .
2

Regula de mai sus ”prinde„ și pe x1 și deci xn = 1 +

( n − 1) n , n  1 .
2
d) Utilizăm relația de recurență care poate fi exprimată astfel:

n −1
xn = xn −1 , n  2 astfel aplicând relația din aproape în aproape obținem:
n
n −1 n −1 n − 2 n −1 n − 2 n − 3 n −1 n − 2 n − 3 3
xn =  xn −1 =   xn − 2 =   xn −3 = ... =    ...  x3 =
n n n −1 n n −1 n − 2 n n −1 n − 2 4
n −1 n − 2 n − 3 3 2 n −1 n − 2 n − 3 3 2 1 1 1
=    ...   x2 =    ...     x1 =  1 = , n  2 .
n n −1 n − 2 4 3 n n −1 n − 2 4 3 2 n n
1 1
Am arătat că xn = , n  2 și cum x1 = 1 rezultă că xn = , n  1
n n
Altă soluție

Calculând cu ajutorul relației de recurență primii 3,4 termeni ai șirului obținem că

1 1 1 1
x1 = 1, x2 = , x3 = , x4 = putem ”bănui” că termenul general este xn = și vom demonstra acest
2 3 4 n
lucru folosind inducția matematică.

1
P ( n ) : xn =
n

II) P ( n )  P ( n + 1) , n  1

1
Demonstrăm că P ( n + 1) : xn +1 = este adevărată.
n +1
ip .ind .
Re latia Re curenta n n 1 1
xn +1 =  xn =  = .q.e.d.
n +1 n +1 n n +1
e) Calculând cu ajutorul relației de recurență primii 4 termeni ai șirului obținem că:

x3 = 9, x4 = 16 putem ”bănui” că termenul general este xn = n 2 și vom demonstra acest lucru folosind
inducția matematică(Varianta 2).

II) P (1) , P ( 2 ) ,..., P ( n − 1, ) P ( n )  P ( n + 1) , n  1

Demonstrăm că P ( n + 1) : xn+1 = ( n + 1) este adevărată.

2

Din relația de recurență obținem că

xn+1 + xn−1 = 2 ( xn + 1)  xn+1 = 2 ( xn + 1) − xn −1  xn +1 = 2 xn − xn−1 + 2, n  1 și atunci avem
ip .ind .
xn +1 = 2 xn − xn −1 + 2 = 2n 2 − ( n − 1) + 2 = 2n 2 − n 2 + 2n − 1 + 2 = n 2 + 2n + 1 = ( n + 1) q.e.d.
2 2

IMPORTANT:

Nota 10 pentru o altă soluție care să nu folosească metoda inducției!!!

A6/pagina 75

Să se studieze mărginirea șirurilor:

1 1 1 2n +1
a) an = + + ... + , n  1 ;b) an = n 2 + n, n  1 ;c) an = , n  1
2 +1 3+ 2 n +1 + n 1 + 2n

Rezolvare:
Se observă fără dificultate că în toate cele trei cazuri avem 0  an , n  1 .

a)
1 1 1 2 −1 3− 2 n +1 − n
an = + + ... + = + + ... + =
2 +1 3+ 2 n +1 + n ( 2) ( 3) − ( 2 ) ( ) ( n)
2 2 2 2 2
−1
2
n +1 −

2 −1 3− 2 n +1 − n
= + + ... + = 2 − 1 + 3 − 2 + ... + n + 1 − n = n + 1 − 1, n  1
2 −1 3− 2 n +1− n

Fie M  0

an  M  an  M  n + 1 − 1  M  n + 1  M + 1  n + 1  ( M + 1)  n  ( M + 1) − 1
2 2

Dacă alegem nM = ( M + 1) − 1 + 1 = ( M + 1)  − 1 + 1 = ( M + 1)  atunci anM  M .

2 2 2
     

Cum M a fost ales arbitrar atunci rezultă că șirul ( an ) este nemărginit.

b) Observăm că an  n2 , n  1

Fie M  0

n2  M  n  M

Dacă alegem nM =  M  + 1 atunci anM = anM = nM2 + nM  nM2  M .

 

Cum M a fost ales arbitrar atunci rezultă că șirul ( an ) este nemărginit.

2n +1 2n +1
c) 0  an =  = 2, n  1 și deci șirul ( an ) este mărginit.
1 + 2n 2n

A10/75 Fie ( an ) un șir crescător. Șirul ( bn ) , bn = an este monoton crescător? Dar șirul ( cn ) ,cn = an ?
2 5

Rezolvare:

Rezolvarea problemei se bazează pe următoarele propoziții și observații

Propoziția1

Fie a, b   0,  ) și n  
număr natural.

Sunt echivalente:

i) a  b
()

ii) a  b
n n
()
Demonstrație:

i)  ii)

  
a n − bn =  a − b   a n −1 + a n −2b + a n −3b 2 + ... + ab n −1 + b n   0  a n  b n
  () ()
 0( 0)   0(  0) 
ii)  i)

 
a n  bn  a n − bn  0  ( a − b )  a n −1 + a n −2b + a n −3b 2 + ... + ab n −1 + b n   0  a  b
() ()   () ()
  0(  0) 

De ce trebuie ca a, b   0,  ) ? Pentru că dacă , de exemplu, a = −2 și b = −1 avem că a  b dar

a 2 = 4  1 = b2 !

Propoziția2

Fie a, b  și n  număr natural impar.

Sunt echivalente:

i) a  b
()

ii) a  b
n n
()

Dem:

i)  ii)

Cazul 1 Dacă 0  a  b atunci conform Propoziției1 are loc rezultatul!

Pr op1 n impar
Cazul 2 Dacă a  b  0  − a  −b  0  ( −a )  ( −b )  − a n  −b n  a n  b n !
n n

Cazul 3 Dacă a  0  b atunci pentru că n este impar avem că a n  0  b n  a n  b n !

Atunci când inegalitățile sunt stricte raționamentul este asemănător.

ii)  i)

Dacă a , b au semne diferite atunci evident a  b !Altfel dacă b  a ar rezulta că b  0 și a  0 și deci

a n  0 iar b n  0 , dar astfel se contrazice ipoteza.
Rămâne situația în care a , b au același semn.
  
a 2 k +1  b2 k +1  a 2 k +1 − b2 k +1  0  ( a − b )  a 2 k + a 2 k −1b + a 2 k −2b2 + ... + ab2 k −1 + b2 k   0  a  b
() ()   () ()
  0(  0) 
Într-adevăr , în cea de a doua paranteză fiecare termen este pozitiv ! În situația a , b pozitivi nu avem ce
demonstra .Dacă a , b au semne diferite atunci : a 2 k , a 2 k − 2b 2 ,... sunt pozitive(exponenți pari) și
a 2 k −1b, a 2 k −3b3 ,... sunt pozitive pentru că factorii au același semn(-).

Revenim la problema A10

Șirul ( bn ) , bn = an nu este neapărat crescător!

2

Poate fi a1 = −2  −1 = a2 deci b1 = ( −2 ) = 4  b2 = ( −1) = 1 !

2 2

Șirul ( cn ) ,cn = an este monoton crescător, deoarece dacă ( an ) est un șir crescător atunci
5

an  an+1 , n  1  an5  an5+1, n  1  cn  cn+1, n  1

A11 Șirul ( an ) de numere reale nenule este un monoton crescător. Să se determine monotonia șirului:
1
a) ( bn ) , bn = ;b) ( cn ) , cn = 1 − an ;c)d) temă
an

Rezolvare:

1
a)Nu se poate preciza monotonia șirului ( bn ) , bn = . Într-adevăr dacă
an
1 1 1 1
a1 = −3  2 = a2    b1  b2 iar dacă a1 = 2  3 = a2    b1  b2 !
a1 a2 a1 a2

( an ) M .C .
b) cn +1 − cn = 1 − an +1 − (1 − an ) = 1 − an +1 − 1 + an = an − an +1  0, n  1 rezultă că ( cn ) este
monoton descrescător.

A12/pag. 75 Să se studieze monotonia și mărginirea șirului ( an )n1 , dat prin

a1 = 2, an +1 = 2 + an , n  1( R.R.) .(F.IMPORTANT!)

Rezolvare: După calculul câtorva termeni ai șirului:

a1 = 2, a2 = 2 + a1 = 2 + 2 , a3 = 2 + a2 = 2 + 2 + 2 putem observa că : a1  a2 , a2  a3 .
Într-adevăr: a1  a2  2  2 + 2  2  2 + 2  0  2( A) și

a2  a3  2 + 2  2 + 2 + 2  2 + 2  2 + 2 + 2  ...  0  2( A)

Prin urmare, bănuim că șirul este strict crescător, adică P ( n ) : an  an +1 este adevărată pentru n  1 și
încercăm să demonstrăm acest lucru utilizând M.I.M.

I) P (1) : a1  a2 (A)

II) P ( n )  P ( n + 1) , n  1

Știm că P ( n ) : an  an +1 este adevărată și vrem să demonstrăm că P ( n + 1) : an +1  an + 2 .

R. R.
Într-adevăr , an +1  an + 2  2 + an  2 + an +1  2 + an  2 + an +1  an  an +1 (Adevărată conform
ipotezei de inducție)

Din I),II) rezultă conform M.I.M. că P ( n ) : an  an +1 este adevărată pentru n  1 , adică șirul ( an )n1
este strict crescător.

Dacă șirul este strict crescător, adică a1  a2  a3  a4  a5  ...  an  an +1  ... , rezultă că

a1  an , n  1 . Acum se pune următoare problemă: Există   astfel încât an   , n  1 ?

Răspuns:

Observăm că :

a1  2 , căci 22

a2  2 , căci 2+ 2  2  2+ 2  4  2  2

Deci putem bănui că an  2, n  1 . Din nou utilizăm M.I.M.

II) P ( n )  P ( n + 1) , n  1

Trebuie să demonstrăm că P ( n + 1) : an+1  2 este adevărată.

R. R.
Într-adevăr, an +1  2  2 + an  2  2 + an  4  an  2 (Adevărată conform ipotezei de inducție)
q.e.d.

Altfel:

Am demonstrat , utilizând metoda inducției matematice ,că șirul ( an )n1 este strict crescător, deci
an  an +1 , n  1 sau an +1 − an  0, n  1 (1)
Pe de altă parte, termenii șirului ( an )n1 sunt toți strict pozitivi și de aici 2 + an + an  0, n  1 (2)

R. R. 2 + an − an2
Dar an +1 − an = 2 + an − an = , n  1(3)
2 + an + an

Din (1),(2)și (3) rezultă că 2 + an − an2  0, n  1 .Această relație care este adevărată pentru orice n  1
poziționează termenii șirului pe axa numerelor reale.

Expresia 2 + x − x 2 = 1 + x + 1 − x 2 = 1 + x + (1 + x )(1 − x ) = (1 + x )(1 + 1 − x ) = (1 + x )( 2 − x ) . Care

sunt valorile lui x pentru care expresia este  0 ?

1 + x  0 1 + x  0  x  −1  x  −1
2 + x − x 2  0  (1 + x )( 2 − x )  0      
2 − x  0 2 − x  0 2  x 2  x

 x  ( −1,  ) ( −, 2 )  x  ( −,1) ( 2,  )  x  ( −1, 2 )  x   x  ( −1, 2 ) (4)

( an ) S .C .
Ținând cont de (4) rezultă că 2 + an − an2  0, n  1  an  ( −1, 2 ) , n  1  an   2, 2 , n  1
 )
, adică șirul este mărginit.