Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
2. Dacă toate elementele unei linii (sau coloane) sunt nule, atunci determinantul matricei este nul.
3. Dacă o matrice are două linii (sau două coloane) identice, atunci determinantul său este nul.
4. Dacă elementele a două linii (sau două coloane) ale unei matrice sunt proporționale, atunci determinantul este
nul.
5. Dacă toate elementele unei linii (sau coloane) ale unei matrice sunt înmulțite cu un scalar , atunci
obținem o matrice al cărei determinant este egal cu determinantul matricei inițiale înmulțit cu .
6. Dacă într-o matrice schimbăm două linii (sau două coloane) între ele obținem o matrice care are
determinantul egal cu opusul determinantului matricei inițiale.
7. Dacă la o linie (sau coloană) a matricei A adunăm elementele altei linii (sau coloane) înmulțite cu același
scalar, atunci această matrice are același determinant ca matricea A .
8. Dacă o linie (sau o coloană) a unei matrice pătratice este o combinație liniară de celelalte linii
(sau coloane), atunci determinantul matricei este nul.
9. Fie A = ( aij ) este o matrice pătratică de ordinul n . Presupunem că elementele liniei i sunt de forma
i , j =1, n
aij = aij + aij , ( ) j = 1, n . Dacă A , respectiv A , este matricea care se obține din A înlocuind elementele de pe
ai1 + ai1 ai2 + ai2 ain + ain = ai1 ai2 aiinn + ai1 ai2 ain .
12. Dacă A este o matrice triunghiulară (sau diagonală), atunci determinantul este egal cu produsul elementelor
de pe diagonala principală.
a11 0 0 a11 a12 a1n a11 0 0
a21 a22 0 0 a22 a2 n 0 a22 0
= = = a11 a22 ann
Aplicații propuse
1. Determinați numerele a, b, c, d astfel încât
2 a + 1 a 3 4 + b 9
a + = .
a −1 3 2a 4 + d c + 2
8 7 −2
2 X + 3Y =
1 −6 5
2. Să se rezolve sistemul: , unde X , Y 2,3 ( ) .
X − 2Y = −3 0 −1
−3 4 −1
1 1 0
3. Se consideră matricea A = 0 1 1 3 ( ) . Să se determine An , n .
0 0 1
2 −1 −1 1 1 1
4. Fie A = −1 2 −1 , B = 1 1 1 M 3 ( ) . Arătaţi că ( A + B ) = A2021 + B 2021 .
2021
− 1 −1 2 1 1 1
cos x − sin x
5. Se consideră mulțimea M = A ( x ) = x .
sin x cos x
a) Să se arate că A ( x ) A ( y ) = A ( x + y ) , x, y ;
3 3 −3
b) Se consideră matricea A = . Calculați A2021 .
3 3 3
0 1 −1
6. Se consideră matricea A = −1 0 2 .
1 −2 0
a) Să se calculeze det A.
b) Să se verifice relaţia A ( A2 + 6 I 3 ) = O3 .
c) Să se arate că det ( I 3 + xA2 ) 0, x .
1 1 1
7. Se consideră numerele reale a, b, c , funcţia f : → , f ( x ) = x + 2 x + 3 şi determinanţii: A = a
3
b c
a3 b3 c3
1 1 1
şi B = a b c .
f (a) f (b ) f (c )
a) Să se arate că A = ( a − b )( b − c )( c − a )( a + b + c ) .
b) Să se arate că A = B .
Aplicații de tip grilă
sin x − cos x
1. Valoarea determinantului = , unde x , este:
cos x sin x
a). 1; b). 0; c). −1; d). sin 2 x; e). cos 2 x = cos 2 x − sin 2 x.
2. Fie X 2 ( ) astfel încât det ( X ) = 5. Atunci det ( 5X ) este:
a). 5; b). 25; c). 125; d). 625; e). 0.
1 −3 4 1
3. Fie A = şi B = . Atunci det ( A + B ) este:
2 2 3 1
a). 9; b). 10; c). 15; d). 20; e). 25.
0 0
4. Fie matricea A 2 ( ) astfel încât A2009 = 1004 1002 . Atunci det ( A ) este:
2 2 3 3
a). 56 ; b). 65 ; c). 0; d). 5; e). 6.
2 0
5. Fie matricea A = . Atunci det ( A ) este:
5
5 3
a). 56 ; b). 65 ; c). 0; d). 5; e). 6.
3 5 7 2
1 2 3 4
6. Valoarea determinantului = este:
−2 −3 3 2
1 3 5 4
a). 35; b). 65; c). 70; d). 85; e). −56.
i 1 1 1
1 i 1 1
7. Fie = , atunci Re ( ) este:
1 1 i 1
1 1 1 i
a). 8; b). 8; c). −4 ; d). 4; e). −10.
1 1 + i 1 + 2i
8. Se consideră matricea A = 1 + i 1 1 + 2i 3 ( ) . Atunci:
1 + 2i 1 1 + i
a). det ( A ) \ ; b). det ( A ) \ ; c). det ( A ) \ ; d). det ( A ) \ ; e). det ( A ) .
1 2 + 2i 1 + i
9. Se consideră matricea A = 2 − 2i 1 −4i 3 ( ) . Atunci:
1− i 4i 0
a). det ( A ) \ ; b). det ( A ) \ ; c). det ( A ) \ ; d). det ( A ) \ ; e). det ( A ) .
sin 2 x cos 2 x sin 2 x
10. Valoarea determinantului = cos 2 x sin 2 x sin 2 x , unde x , este:
1 + sin 2 x −1 1
a). − cos3 2 x; b). sin 2 x + 1; c). − sin 3 2 x; d). 1 − cos 2 x; e). 0.
sin a cos a sin ( a + x )
11. Valoarea determinantului = sin b cos b sin ( b + x ) , unde a, b, c, x , este:
sin c cos c sin ( c + x )
x a+b+c a+b+c− x
a). sin ( a + b + c ) ; b). 1; c). sin cos ; d). cos ; e). 0.
2 2 2
1 2 3
8. Suma rădăcinilor ecuaţiei x x + 1 2 x + 5 = 0 este:
2x + 8 2x + 6 x +1
a). 6 ; b). −5; c). −6; d). 5; e). 0.
1 1 1
12. Dacă x1 şi x2 sunt rădăcinile ecuaţiei 1 + x 1 1 = 0, atunci x14 + x24 este:
1 1 x+2
a). 1 ; b). −1; c). 0; d). −4; e). 4.
1 1 1 1
1 2 2 2
13. Se consideră determinantul de ordin n 2 , Dn = 1 2 3 3 . . Atunci:
1 2 3 n
a). D5 = 5; b). D101 = 1; c). D25 = 52; d). D42 = 0; e). D31 = −13.
2 1 0 0 0 0
1 2 1 0 0 0
0 1 2 1 0 0
14. Se consideră determinantul de ordin n 2 , Dn = . Atunci:
0 0 1 0
0 0 2 1
0 0 1 2
a). D5 = 10; b). D101 = 100; c). D21 = 22; d). D42 = 0; e). D31 = −13.