5.

Funcţii trigonometrice inverse: arcsinus, arccosinus, arctangentă şi arccotangentă

clasa 10F data 9 mar 2021

a) Funcţia arcsinus: Restricţia funcţiei sinus f: [ −π π

]
, →[−1,1], f(x) = sinx este bijectivă,
2 2
adică inversabilă. Inversa acestei funcţii se numeşte funcţia arcsinus, definită astfel:

f-1 : [-1, 1] -> [ −π π -1

]
, , f (x) = arcsinx
2 2

Valoarea arcsinx este egală cu unghiul cu măsura în grade sau radiani care are sinusul egal cu x.

Exemple: a) arcsin0 = 0 <=> sin0 = 0

1 π π 1
b) arcsin = <=> sin =
2 6 6 2

π π
c) arcsin1 = <=> sin =1
2 2

Proprietăţi: 1) ∀y∊[-1,1] şi x∊ [ −π π
]
, , are loc echivalenţa: sinx=y <=> y=arcsinx;
2 2

2) funcţia arcsin este impară: ∀x∊[-1,1], arcsin(-x)=-arcsinx;

3) arcsin(sinx)=x, ∀x∊ [ −π π
, ;
2 2 ]
4) sin(arcsinx)=x, ∀x∊[-1,1]

5) cos(arcsinx) = √ ❑, ∀x∊[-1,1].

b) Funcţia arccosinus: Restricţia funcţiei cosinus g:[0, π ]->[-1.1], g(x) = cosx este
bijectivă, adică inversabilă. Inversa acestei funcţii se numeşte funcţia arccosinus, definită astfel:

g-1:[-1,1]->[0, π ], g-1(x)=arccosx

Valoarea arccosx este egală cu unghiul cu măsura în grade sau radiani care are cosinusul egal cu x.

π π
Exemple: a) arccos0 = <=> cos =0
2 2

b) arccos1 = 0 <=> cos0=1

1 π π 1
c) arccos = <=> cos =
2 3 3 2

Proprietăţi: 1) ∀y∊[-1,1] şi x∊[ 0 , π ], are loc echivalenţa: cosx=y <=> y=arccosx;

2) arccos(-x) = π−arccosx , ∀x∊[-1,1]

3) arccos(cosx) = x, ∀x∊[0, π ];

4) cos(arccosx)=x, ∀x∊[-1,1];

5) sin(arccosx)=√ ❑, ∀x∊[-1,1].

c) Funcţia arctangentă: Restricţia funcţiei tangentă f: ( −π2 , π2 )→ R, f(x) = tgx este

bijectivă, adică inversabilă, iar inversa acestei funcţii este funcţia arctangentă, definită astfel:

f-1:R->( −π2 , π2 ), f (x) = arctgx

-1

Valoarea arctgx este egală cu măsura unghiului în grade sau radiani care are tangenta egală cu x.

π π
Exemple: a) arctg1 = <=> tg =1
4 4

b) artcg0 = 0 <=> tg0 = 0

π π
c) artcg√ ❑ = <=> tg =√ ❑
3 3

Proprietăţi: 1) ∀y∊ ( −π2 , π2 ) şi x∊R, are loc echivalenţa: tgx=y <=> y=arctgx;
2) funcţia arctg este impară: ∀x∊R, arctg(-x)=-arctgx;

3) arctg(tgx)=x, ∀ x ∊ ( −π2 , π2 );
4) tg(arctgx)=x, ∀x∊R;

1
5) ctg(arctgx) = , ∀x∊R*.
x

d) Funcţia arccotangentă: Restricţia funcţiei cotangentă g: (0, π ) -> R, g(x) = ctgx este
bijectivă, adică inversabilă, iar inversa acestei funcţii este funcţia arccotangentă, definită astfel:

g-1 : R -> (0, π ) , g-1(x)=arcctgx

Valoarea arcctgx este egală cu măsura în grade sau radiani. a unghiului cu cotangenta egală cu x.

π π
Exemple: a) arcctg 0 = <=> ctg =0
2 2

π π
b) arcctg1 = <=> ctg =1
4 4
c) arcctg √ ❑
❑
Proprietăţi: 1) ∀ y∊(0, π ) şi x∊R, are loc echivalenţa: ctgx = y <=> y = arcctgx;

2) arcctg(-x) = π−arcctgx ;

3) arcctg(tgx)=x, ∀x∊(0, π );

4) tg(arcctgx) = x, ∀x∊R;

1
5) tg(arcctgx) = , ∀x∊R*.
x

Exerciţii:

1) Determinaţi domeniul maxim de definiţie al fiecărei funcţii f:D->R, unde:

1 3 x −1
a) f(x) = arcsin(3x-4) b) f(x) = arcsin 2 c) f(x) = arccos(5x+3) d) f(x) = arccos( )
x +1 4

Rezolvare: a) f(x) = arcsin(3x-4)

Pentru determinarea domeniului de definiţie al unei funcţii arcsin sau arccos scriem condiţia de
existenţă a acesteia: -1 ≤3x-4≤1 (argumentul să fie cuprins între -1 şi 1). Atunci:

-1 ≤3x-4≤1 <=> 3 ≤3x≤5 <=> 1 ≤x≤

5
3 [ ]5
=> D = 1, .
3

Restul exerciţiilor rămân temă (b,c,d).

2) Calculaţi:

1
a) arccos
1
√❑
√
b) arcsin + arcsin − ❑
2 ❑ ( )
1
Rezolvare: a) arccos = arccos √ ❑
√❑ ❑

1 √
b) arcsin + arcsin − ❑
2 ( ❑ )
3) Calculaţi:

a) arctg(2021)+arctg(-2021) = arctg(2021) – arctg(2021) = 0

b) arcctg17 + arcctg(-17) = arcctg17 + π – arcctg17 = π .

4) Calculaţi:

a) arcsin sin( 35 )= 35 , deoarece 35 ∊[ −π2 , π2 ]

b) arcsin −sin ( 13 π
3 ) (
=−arcsin sin
13 π
3 )
şi observăm că
13 π
3
nu aparţine intervalului

[ −π π
]
, , atunci calculăm sin
2 2
13 π
3
folosind reducerea la cadranul I:

sin
13 π
3
=sin
12 π + π
3 (π π
)
=sin 4 π + =sin => −arcsin sin
3 3
13 π
3 ( ) π −π
=−arcsin sin =
3 3 ( )
Observaţie: La fel şi pentru funcţia arccosinus, atunci când argumentul lui cos nu este în
intervalul (0, π ).

Pentru calculele cu arcsin, arccos, arctg şi arctg, reamintim formulele:

1) sin(a+b) = sina cosb + sinb cosa;

2) sin(a-b) = sina cosb – sinb cosa;

3) cos(a+b) = cosa cosb – sina sinb;

4) cos(a-b) = cosa cosb + sina sinb;

5) sin2x = 2sinx cosx

6) cos2x = cos2x-sin2x = 2cos2x – 1 = 1 – 2sin2x

tga+tgb
7) tg(a+b) =
1−tga tgb

tga−tgb
8) tg(a-b) =
1+ tga tgb

2 tgx
9) tg2x = 2
1−tg x

10) Formula fundamentală a trigonometriei: sin2x + cos2x =1.