Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
NUMERE NATURALE
Proprietatile adunarii
• Comutativitatea: a+b=b+a, ∀ a,b ℕ
• Asociativitatea: (a+b)+c=a+(b+c), ∀ a,b,c ℕ
• Elementul neutru: a+0=0+a=a, ∀ a ℕ
Proprietatile inmultirii
• Comutativitatea: a x b = b x a, ∀ a,b ℕ
• Asociativitatea: (a x b) x c = a x (b x c), ∀ a,b,c ℕ
• Numarul 1 este element neutru fata de inmultire: a x 1 = 1 x a = a, ∀ a ℕ
• Distributivitatea inmultirii fata de adunare si scadere: a x (bc) = a x b ± a x c, ∀ a,b,c ℕ
1. a 0 =1, ∀a∈ℕ∗;
2. a m∗a n=a m+ n ,∀m , n ∈ℕ , a ∈ℕ∗;
am m−n
3. n
=a ,∀m , n∈ℕ , a∈ℕ∗, m⏟ n
a
m n m∗n
4. (a ) =a ,∀m , n∈ℕ , a∈ℕ∗;
5. (a∗b)m=a m∗b m , ∀m , n∈ℕ , a ,b ∈ℕ∗;
a m am
6. ( ) = m ,∀m∈ℕ , a , b∈ℕ∗;
b b
Proprietate
Sold to
alexandrastroe0307@gmail.com
(a,b)*[a,b]=a*b
N= a 1p1∗a 2p2∗...∗a npn , unde a 1, a 2,. .. , a n sunt numere prime, este dat de formula:
m = ( p1+ 1)∗( p2+ 1)∗...∗( pn+ 1)
{
a , daca a> 0
∣a∣= 0
−a
, daca a=0 sau ∣a∣=
, daca a< 0
a
−a { , daca a≥0
, daca a< 0
Proprietati
• ∣a∣≥0,∀a ∈ℤ
• ∣a∗b∣=∣a∣∗∣b∣, ∀a , b∈ℤ
• ∣a∣=∣−a∣, ∀a∈ℤ
• ∣a∣−∣b∣≤∣a+ b∣≤∣a∣+ ∣b∣, ∀a , b∈Z
a ∣a∣
• ∣ ∣= ,∀a , b∈ℤ
b ∣b∣
• ∣x∣=a ⇔ x=±a ,( a> 0)
• ∣x∣≤a ⇐−a≤x≤a ,( a> 0)
• ∣x∣≥a ⇐ x≤−a sau x≥a ,( a> 0)
Proprietatile adunarii
• asociativitatea: (a+b)+c=a+(b+c)
• comutativitatea: a+b=b+a
• element neutru: a+0=0+a=a
Proprietatile inmultirii
• asociativitatea: a*(b*c)=(a*b)*c
• comutativitatea: a*b=b*a
• distributivitatea inmultirii fata de adunare si scadere: a∗(b±c)=a∗b±a∗c
• element neutru: a*1=1*a=a
• a*(-1)=-a; (-a)*(-1)=-(-a)=a
a
Definitia fractiei. O pereche de numere naturale a si b, in care b≠0 , scrisa sub forma se
b
numeste fractie.
Orice fractie reprezinta un numar, numit numar fractionar. Numarul care este deasupra liniei de fractie
se numeste numarator, iar numarul care este sub linia de fractie se numeste numitor.
Observatie: orice numar natural se poate scrie sub forma de fractie la care numaratorul se divide cu
4 6 100
numitorul. Ex: =1 ; =2 ; =20
4 3 5
a
Daca > 1 fractia se numeste supraunitara si avem a>b
b
a
Daca = 1 fractia se numeste echiunitara si avem a=b
b
a
Daca < 1 fractia se numeste subunitara si avem a<b
b
a
O fractie pentru care (a,b)=1 se numeste ireductibila.
b
Adunarea fractiilor
a c (a+ c)
Daca fractiile au acelasi numitor, avem: + =
b b b
a c (a∗d + c∗b)
Daca fractiile nu au acelasi numitor, avem: + =
b d (b∗d )
Propretaile adunarii
a c c a
• comutativitatea: + = +
b d d b
a c e a c e
• asociativitatea: ( + )+ = + ( + )
b d f b d f
a a a a
• numarul rational 0 este element neutru pentru adunare: + 0=0+ = ,∀ ∈ℚ
b b b b
Scaderea fractiilor
a c a −c
− = +( )
b d b d
Inmultirea fractiilor
Pentru a inmulti doua sau mai multe fractii inmultim numaratorii intre ei si numitorii intre ei si
a c ( a∗c)
scriem: ( )∗( )=
b d ( b∗d )
Proprietatile inmultirii
a c (a∗c)
• comutativitatea: ( )∗( )=
b d ( d∗b)
a c e a c e
• asociativitatea: [( )∗( )]∗( )= ∗[( )∗( )]
b d f b d f
a a a a
• numarul rational 1 este element neutru pentru inmultire: ∗1=1∗( )= ,∀ ∈ℚ
b b b b
a c e a c a e
• inmultirea este distributiva fata de adunare si scadere: ∗( ± )=( )∗( )±( )∗( )
b d f b d b f
Inversul unui numar nenul
Spunem ca inversul unui numar a nenum este numarul b, daca si numai daca a*b=1
1
Inversul unui numar a se noteaza cu
a
Impartirea fractiilor
a c a d (a∗d )
: =( )∗( )=
b d b c ( b∗c)
ℕ⊂ℤ⊂ℚ⊂ℝ
Radicali
1. √ a 2=∣a∣, a ∈ℝ
2. √ a∗b=√ a∗√b , a , b≥0
3.
4.
√ a √a
=
b √b
, a≥0, b> 0
{
∣x∣= x , daca x∈[0,+ ∞]
−x , daca a ∈[−∞ , 0 ]
1. ∣x∣≥0,∀x ∈ℝ
2. ∣x∣=0 daca si numai daca x=0
3. ∣−x∣=∣x∣∀x ∈ℝ
4. ∣x∗y∣=∣x∣∗∣ y∣,∀x , y ∈ℝ
x ∣x∣
5. ∣ ∣= ,∀x , y ∈ℝ
y ∣ y∣
6. ∣x+ y∣≤∣x∣+ ∣y∣,∀x , y ∈ℝ
7. ∣x∣≤a ⇔ x ∈[−a , a ]cu a≥0
8. ∣x∣≥a ⇔ x ∈[−∞ ,−a]∪[a ,+ ∞] , cu a≥0
Inegalitatea mediilor
2∗a∗b (a+ b)
Oricare ar fi a>0, b>0 => ≤ √ a∗b≤ , adica M h≤M g ≤M a
( a+ b) 2
a c a b
1. schimband mezinii intre ei: = ⇔ =
b d c d
a c d c
2. schimband extremii intre ei: = ⇔ =
b d b a
a c b d
3. inversand ambele rapoarte: = ⇔ =
b d a c
a c c a
4. schimband ordinea rapoartelor: = ⇔ =
b d d b
5. amplificand (sau simplificand) unul din rapoarte
6. inmultind (sau impartind) ambii numaratori (sau ambii numitori) cu un numar nenul
a c (a±b) (c±d )
7. adunand sau scazand la numaratori numitorii: = ⇔ =
b d b d
a c a c
8. adunand sau scazand la numitori numaratorii: = ⇔ =
b d (a±b) (c±d )
a c a ( a±c )
9. = ⇔ =
b d b (b±d )
a c
Din = ⇔a∗d =b∗c avem:
b d
(b∗c) ( b∗c) (a∗d ) (a∗d )
a= ;d= ; b= ; c=
d a c b
Daca numerele x,y,z,... sunt direct proportionale cu numerele a,b,c,... scriem:
x y z ( x+ y+ z + ...)
= = =....=
a b c ( a+ b+ c+ ...)
2 2
5. a + b ≥2∗a∗b ∀a , b∈ℝ
6. a+ b≥2∗√a∗b∀a ,b ∈ℝ (inegalitatea mediilor ma ≥mg )
1
7. a+ ≥2 for all a∈(0,+ ∞)
a
2 2 2
8. a + b + c ≥a∗b+ a∗c+ b∗c ∀a , b , c∈ℝ
ax+ b≤0 ⇒
b
3. x ∈[− ,+ ∞] , daca a> 0
a
b
4. x ∈[− ,+ ∞] , daca a< 0
a
Doua ecuatii de gradul I cu douoa necunoscute formeaza un sistem de ecuatii de gradul I cu doua
necunoscute:
{
∣x∣= x ,d a cx∈[0
a +, ∞]
−x ,d a ca∈[−∞,0]
a
1. a>0
(0,b)
(-b/a,0)
a,0)
x
2. a<0
y
(0,b)
(-b/a,0)
a,0)
x
Definitia 1.1 (Cantor): Prin multime intelegem o colectie de obiecte bine determinate si distincte.
Obiectele din care este constituita multimea se numesc elementele multimii. Doua multimi sunt egale
daca ele sunt formate din exact acelea,si elemente.
Notatia 1.2 Daca x este un obiect si A este o multime, vom nota:
• x ∈ A daca x este element al lui A;
• x ∉ A daca x nu este element al lui A.
Observatia 1.3 Doua multimi A si B sunt egale daca ,si numai daca are loc echivalenta:
(x ∈ A , x ∈ B)
Moduri de a defini o multime:
• sintetic, prin enumerarea elementelor multimii, e.g. A = {0, 1};
• analitic, cu ajutorul unei proprietati care caracterizeaza elementele multimii:
A = {x | x are proprietatea P}
e.g. A = {x | x ∈ N, x < 2} = {x ∈ R | x² = x}.
Multimi importante
• Multimea numerelor naturale: N
N = {0, 1, 2, . . . , n, n + 1, . . . }
N* = {1, 2, . . . , n, n + 1, . . . }
• Multimea numerelor intregi: Z
Z = {. . . , -n – 1, -n, . . . , -2, -1, 0, 1, 2, . . . , n, n + 1, . . . }
• Multimea numerelor rationale: Q
Q = {a/b | a, b ∈ Z, b ≠ (a/b=p/qaq=bp)}
• Multimea numerelor reale: R
• Multimea numerelor complexe: C = {x + iy | x, y ∈ R}
• Multimea vida ∅ = {x | x ≠ x}
Incluziunea multimilor
Definitia 1.4 Daca A si B sunt multimi, spunem ca A este submultime a multimii B daca toate elementele
lui A sunt si elemente ale lui B.
Notatia 1.5 Notam A ⊆ B faptul ca A este o submultime a multimii B.
Observatia 1.6 Urmatoarele afirmatii sunt adevarate, oicare ar fi multimile A, B si C.
1. A ⊆ B (∀x ∈ A, x ∈ B) (x ∈ A => x ∈ B)
2. A = B (A ⊆ B si B ⊆ A) (antisimetria)
3. A ⊆ B si B ⊆ C => A ⊆ C
4. A⊆A
5. ∅⊆A
Operatii cu multimi
• intersectia: A ∩ B = {x | x ∈ A si x ∈ B}
• reuniunea: A ∪ B = {x | x ∈ A sau x ∈ B}
• diferenta: A \ B = {x | x ∈ A si x ∉ B}
• complementara: Daca A ⊆ E, atunci Ce(A) = E \ A
Propozitia 1.7 Urmatoarele afirmatii sunt adevarate pentru orice multimi A, B, C si E.
• (as) A ∩ (B ∩ C) = (A ∩ B) ∩ C; A ∪ (B ∪ C) = (A ∪ B) ∪ C; (asociativitatea operatiilor ∩ si
∪)
• (com) A ∩ B = B ∩ A; A ∪ B = B ∪ A; (comutativitatea operatiilor ∩ si ∪)
• (dis) A ∩ (B ∪ C) = (A ∩ B) ∪ (A ∩ C); A ∪ (B ∩ C) = (A ∪ B) ∩ (A∪C); (distributivitatea
operatiei ∩ fata de ∪, respectiv a operatiei ∪ fata de ∩)
• (abs) A ∩ (A ∪ B) = A; A ∪ (A ∩ B) = A; (absortia)
• (dM) Ce(A ∩ B) = CeA ∪ CeB; Ce(A ∪ B) = CeA ∩ CeB (formulele lui de Morgan)
GEOMETRIE