Ghid Pregătire EN VIII PDF

Ghid pregătire Evaluarea Națională 2020
Propunere prof.Cucuianu Marița

Colegiul Național ,,Neagoe Basarab”Oltenița
1.Calenndarul Evaluarea Națională

2.Programa nouă
Programa nouă se găsește aici .
3. Ordinul de ministru nr.4115/10.04.2020
Ordinul se găsește aici.
4.Teste de antrenament propuse de MEC și bareme de corectare.
Se găsesc aici.
Toate testele se găsesc și aici.
Setul 3 aici
5.Teste de antrenament suplimentare apărute în ghidul ISJ Călărași.
Ghid online aici .
6.Linkuri cu Teleșcoala.
Linkuri cu Teleșcoala pentru Gimnaziu sunt grupate de mine aici.
7.Alte resurse online.
• Digital pe EDU CRED aici .
• Digitaliada aici .
• ÎnvațăMate-Subiecte ,modele ,teste antrenament,subiecte licee militare începând cu 2010
aici
• ÎnvațăMate-Lecții aici
• Mate. Info.ro aici .
• Blog professor Jitaru Ionel aici .
• Subiecte -modele aici .
• Centru Național de politici și Evaluare în Educație aici
• Quizizz aici
1. Calendarul Evaluarea Națională VIII
în anul 2020 este următorul:

2 - 5 iunie Înscrierea elevilor
5 iunie 2020 Încheierea cursurilor pentru clasa a VIII-a
15 iunie Limba și literatura română - probă scrisă
17 iunie Matematica - probă scrisă
18 iunie Limba și literatura maternă - probă scrisă
Afișarea rezultatelor înaintea contestațiilor

22 iunie
(până la ora 12:00)
22 iunie Depunerea contestațiilor (orele 14:00 - 20:00)
23-26 iunie Soluționarea contestațiilor
Afișarea rezultatelor finale după soluționarea

27 iunie
contestațiilor
Sursa este www.edu.ro .

Anexa nr. 1 la Ordinul MEC nr. _______________ privind aprobarea programelor pentru Evaluarea Națională pentru
absolvenții clasei a VIII-a și pentru probele scrise ale examenului de bacalaureat național, în anul școlar 2019 - 2020
PROGRAMA PENTRU DISCIPLINA

MATEMATICĂ
Evaluarea Națională pentru absolvenții clasei a VIII-a este un examen național și reprezintă
modalitatea de evaluare externă sumativă a competențelor dobândite pe parcursul învățământului gimnazial.
În cadrul Evaluării Naționale pentru absolvenții clasei a VIII-a Matematica are statut de disciplină
obligatorie.
Programa de examen este realizată în conformitate cu prevederile programei școlare în vigoare.
Subiectele pentru Evaluarea Națională pentru absolvenții clasei a VIII-a evaluează competențele
formate/dezvoltate pe parcursul învățământului gimnazial și se elaborează în baza prezentei programe.
COMPETENŢE GENERALE ALE DISCIPLINEI
1. Identificarea unor date şi relaţii matematice şi corelarea lor în funcţie de contextul în care au fost
definite
2. Prelucrarea datelor de tip cantitativ, calitativ, structural, contextual cuprinse în enunţuri matematice
3. Utilizarea algoritmilor şi a conceptelor matematice pentru caracterizarea locală sau globală a unei
situaţii concrete
4. Exprimarea caracteristicilor matematice cantitative sau calitative ale unei situaţii concrete şi a
algoritmilor de prelucrare a acestora
5. Analizarea şi interpretarea caracteristicilor matematice ale unei situaţii-problemă
6. Modelarea matematică a unor contexte problematice variate, prin integrarea cunoştinţelor din diferite
domenii
COMPETENŢE DE EVALUAT ŞI CONŢINUTURI
CLASA a V-a
Competenţe specifice Conţinuturi
1. Identificarea caracteristicilor numerelor Numere naturale
naturale şi a formei de scriere a unui număr • Scrierea şi citirea numerelor naturale în sistemul de
natural în contexte variate numeraţie zecimal; şirul numerelor naturale.
2. Utilizarea operaţiilor aritmetice şi a Reprezentarea numerelor naturale pe axa
proprietăţilor acestora în calcule cu numere numerelor. Compararea, aproximarea şi ordonarea
naturale numerelor naturale; probleme de estimare
3. Selectarea şi utilizarea de algoritmi pentru • Adunarea numerelor naturale; proprietăţi. Scăderea
efectuarea operaţiilor cu numere naturale şi numerelor naturale
pentru divizibilitatea cu 10, 2 şi 5 • Înmulţirea numerelor naturale; proprietăţi. Factor
4. Exprimarea, în rezolvarea sau compunerea comun. Ordinea efectuării operaţiilor; utilizarea
unor probleme, a soluţiilor unor ecuaţii de parantezelor
tipul: x  a = b ; a  x = b ; x  a = b ( a  0 , • Ridicarea la putere cu exponent natural a unui
a divizor al lui b); x : a = b ( a  0 ) ; a : x = b număr natural; compararea puterilor care au
( x  0 , b divizor al lui a) şi a unor inecuaţii aceeaşi bază sau acelaşi exponent
de tipul: x  a  b ( ,   ) ; x  a  b • Împărţirea, cu rest zero, a numerelor naturale când
împărţitorul are mai mult de o cifră
( ,   ) , unde a este divizor al lui b; x : a  b • Împărţirea cu rest a numerelor naturale
( ,   ) , cu a  0 , unde a şi b sunt numere • Ordinea efectuării operaţiilor
naturale • Noţiunea de divizor; noţiunea de multiplu.
5. Deducerea unor proprietăţi ale operaţiilor cu Divizibilitatea cu 10, 2, 5
numere naturale pentru a estima sau pentru a • Media aritmetică a două numere naturale, cu
verifica validitatea unor calcule rezultat număr natural
6. Transpunerea unei situaţii-problemă în • Ecuaţii şi inecuaţii în mulţimea numerelor naturale
limbaj matematic, rezolvarea problemei • Probleme care se rezolvă cu ajutorul ecuaţiilor şi al
obţinute (utilizând ecuaţii, inecuaţii, inecuaţiilor şi probleme de organizare a datelor
organizarea datelor) şi interpretarea
rezultatului
Programa pentru disciplina – Matematică

Evaluarea Națională pentru absolvenții clasei a VIII-a 18
1. Identificarea în limbajul cotidian sau în Mulţimi

enunţuri matematice a unor noţiuni specifice • Mulţimi: descriere şi notaţii; element, relaţia dintre
teoriei mulţimilor element şi mulţime (relaţia de apartenenţă)
2. Evidenţierea, prin exemple, a relaţiilor de • Relaţia între două mulţimi (relaţia de incluziune);
apartenenţă sau de incluziune submulţime
3. Selectarea şi utilizarea unor modalităţi • Mulţimile şi 
adecvate de reprezentare a mulţimilor şi a • Operaţii cu mulţimi: intersecţie, reuniune, diferenţă
operaţiilor cu mulţimi
• Exemple de mulţimi finite; exemple de mulţimi
4. Exprimarea în limbaj matematic a unor
infinite
situaţii concrete ce se pot descrie utilizând
mulţimile
5. Interpretarea unor contexte uzuale şi/sau
matematice utilizând limbajul mulţimilor
6. Transpunerea unei situaţii-problemă în
limbaj matematic utilizând mulţimi, relaţii şi
operaţii cu mulţimi
1. Identificarea în limbajul cotidian sau în Numere raţionale mai mari sau egale cu 0, +
probleme a fracţiilor ordinare şi a fracţiilor Fracţii ordinare
zecimale • Fracţii echiunitare, subunitare, supraunitare
2. Reprezentarea pe axa numerelor a fracţiilor • Aflarea unei fracţii dintr-un număr natural; procent
ordinare şi a fracţiilor zecimale • Fracţii echivalente. Amplificarea şi simplificarea
3. Alegerea formei de reprezentare a unui număr fracţiilor
raţional pozitiv şi utilizarea de algoritmi
• Adunarea şi scăderea unor fracţii ordinare care au
pentru optimizarea calculului cu fracţii
acelaşi numitor
zecimale
• Reprezentarea pe axa numerelor a unei fracţii
4. Exprimarea, în rezolvarea sau compunerea
ordinare
unor probleme, a soluţiilor unor ecuaţii de
Fracţii zecimale
tipul: x  a = b ; a  x = b ; x  a = b ( a  0 ) ; • Scrierea fracţiilor ordinare cu numitori puteri ale
x:a =b ( a  0) ; a : x = b ( x  0) şi a unor lui 10, sub formă de fracţii zecimale.
Transformarea unei fracţii zecimale, cu un număr
inecuaţii de tipul: x  a  b ( ,   ) ; finit de zecimale nenule, într-o fracţie ordinară
xa  b ( ,   )
; x:a b ( ,   ) , cu • Aproximări la ordinul zecimilor/sutimilor.
a  0 , unde a şi b sunt numere naturale sau Compararea, ordonarea şi reprezentarea pe axa
fracţii zecimale finite numerelor a fracţiilor zecimale
5. Interpretarea matematică a unor probleme • Adunarea şi scăderea fracţiilor zecimale care au un
practice prin utilizarea operaţiilor cu fracţii număr finit de zecimale nenule
zecimale şi a ordinii efectuării operaţiilor • Înmulţirea fracţiilor zecimale care au un număr
6. Transpunerea unei situaţii-problemă în finit de zecimale nenule
limbaj matematic, rezolvarea problemei • Ridicarea la putere cu exponent natural a unei
obţinute (utilizând ecuaţii sau inecuaţii) şi fracţii zecimale care are un număr finit de zecimale
interpretarea rezultatului nenule
• Ordinea efectuării operaţiilor cu fracţii zecimale
finite
• Împărţirea a două numere naturale cu rezultat
fracţie zecimală. Transformarea unei fracţii
ordinare într-o fracţie zecimală. Periodicitate
• Împărţirea unei fracţii zecimale finite la un număr
natural nenul. Împărţirea unui număr natural la o
fracţie zecimală finită. Împărţirea a două fracţii
zecimale finite
• Transformarea unei fracţii zecimale într-o fracţie
ordinară
• Ordinea efectuării operaţiilor
• Media aritmetică a două fracţii zecimale finite

• Ecuaţii şi inecuaţii; probleme care se rezolvă cu
ajutorul ecuaţiilor
1. Identificarea unor elemente de geometrie şi a Elemente de geometrie şi unităţi de măsură
unor unităţi de măsură în diferite contexte • Dreapta, segmentul de dreaptă, măsurarea unui
2. Caracterizarea prin descriere şi desen a unei segment de dreaptă
configuraţii geometrice date • Unghiul, triunghiul, patrulaterul, cercul: prezentare
3. Determinarea perimetrelor, a ariilor (pătrat, prin descriere şi desen; recunoaşterea elementelor
dreptunghi) şi a volumelor (cub, paralelipiped lor: laturi, unghiuri, diagonale, centrul şi raza
dreptunghic) şi exprimarea acestora în unităţi cercului
de măsură corespunzătoare • Simetria, axa de simetrie şi translaţia: prezentare
4. Transpunerea în limbaj specific geometriei a intuitivă, exemplificare în triunghi, cerc, patrulater
unor probleme practice referitoare la • Cubul, paralelipipedul dreptunghic: prezentare prin
perimetre, arii, volume, utilizând desen şi desfăşurare; recunoaşterea elementelor
transformarea convenabilă a unităţilor de lor: vârfuri, muchii, feţe
măsură • Unităţi de măsură pentru lungime; perimetre;
5. Interpretarea unei configuraţii geometrice în transformări
sensul recunoaşterii elementelor ei şi a • Unităţi de măsură pentru arie; aria pătratului şi a
relaţionării cu unităţile de măsură studiate dreptunghiului; transformări
6. Analizarea şi interpretarea rezultatelor • Unităţi de măsură pentru volum; volumul cubului
obţinute prin rezolvarea unor probleme şi al paralelipipedului dreptunghic; transformări
practice cu referire la figurile geometrice şi la
• Unităţi de măsură pentru capacitate; transformări
unităţile de măsură studiate
• Unităţi de măsură pentru masă; transformări
• Unităţi de măsură pentru timp; transformări
• Unităţi monetare; transformări
CLASA a VI-a
Competenţe specific Conţinuturi
1. Identificarea în exemple, în exerciţii sau în ALGEBRĂ
probleme a noţiunilor: divizor, multiplu, Mulţimea numerelor naturale
numere prime, numere compuse, c.m.m.d.c, • Operaţii cu numere naturale; reguli de calcul cu puteri
c.m.m.m.c • Divizor, multiplu. Criteriile de divizibilitate cu 10, 2,
2. Aplicarea criteriilor de divizibilitate (cu 10, 5, 3, 9
2, 5, 3, 9) pentru descompunerea numerelor • Numere prime şi numere compuse
naturale în produs de puteri de numere prime • Descompunerea numerelor naturale în produs de
3. Utilizarea algoritmilor pentru determinarea puteri de numere prime
c.m.m.d.c, c.m.m.m.c a două sau a mai multor • Proprietăţi ale relaţiei de divizibilitate în : aa,
numere naturale
4. Exprimarea unor caracteristici ale relaţiei de pentru orice a  ;
divizibilitate în mulţimea numerelor naturale, a b şi b a  a = b , pentru orice a, b ;
în exerciţii şi probleme care se rezolvă a b şi b c  a c , pentru orice a, b, c ;
folosind divizibilitatea
5. Deducerea unor reguli de calcul cu puteri şi a a b  a k  b , pentru orice a, b, k  ;
unor proprietăţi ale divizibilităţii în mulţimea a b şi a c  a ( b  c ) , pentru orice a, b, c
numerelor naturale, în exerciţii şi probleme
6. Transpunerea unei situaţii-problemă în • Divizori comuni a două sau mai multor numere
limbajul divizibilităţii în mulţimea numerelor naturale; c.m.m.d.c.; numere prime între ele
naturale, rezolvarea problemei obţinute şi • Multipli comuni a două sau mai multor numere
interpretarea rezultatului naturale; c.m.m.m.c.; relaţia dintre c.m.m.d.c. şi
c.m.m.m.c.
• Probleme simple care se rezolvă folosind
divizibilitatea
1. Recunoaşterea fracţiilor echivalente, a Mulţimea numerelor raţionale pozitive
fracţiilor ireductibile şi a formelor de scriere a • Fracţii echivalente; fracţie ireductibilă; noţiunea de
unui număr raţional număr raţional; forme de scriere a unui număr

2. Aplicarea regulilor de calcul cu numere raţional; 
raţionale pozitive pentru rezolvarea ecuaţiilor • Adunarea numerelor raţionale pozitive; scăderea
de tipul: x  a = b, x  a = b, x : a = b ( a  0 ) , numerelor raţionale pozitive
ax  b = c , unde a, b, c sunt numere raţionale • Înmulţirea numerelor raţionale pozitive
pozitive • Ridicarea la putere cu exponent natural a unui număr
3. Utilizarea proprietăţilor operaţiilor în raţional pozitiv; reguli de calcul cu puteri
efectuarea calculelor cu numere raţionale • Împărţirea numerelor raţionale pozitive
pozitive • Ordinea efectuării operaţiilor cu numere raţionale
4. Redactarea soluţiilor unor probleme pozitive
rezolvate prin ecuaţiile studiate în mulţimea • Media aritmetică ponderată a unor numere raţionale
numerelor raţionale pozitive pozitive
5. Determinarea regulilor de calcul eficiente în • Ecuaţii în mulţimea numerelor raţionale pozitive
efectuarea calculelor cu numere raţionale • Probleme care se rezolvă cu ajutorul ecuaţiilor
pozitive
6. Interpretarea matematică a unor probleme
practice prin utilizarea operaţiilor cu numere
raţionale pozitive şi a ordinii efectuării
operaţiilor
1. Identificarea rapoartelor, proporţiilor şi a Rapoarte şi proporţii
mărimilor direct sau invers proporţionale în • Rapoarte; procente; probleme în care intervin
enunţuri diverse procente
2. Reprezentarea unor date sub formă de tabele • Proporţii; proprietatea fundamentală a proporţiilor,
sau de diagrame statistice în vederea aflarea unui termen necunoscut dintr-o proporţie
înregistrării, prelucrării şi prezentării acestora • Proporţii derivate
3. Alegerea metodei adecvate de rezolvare a • Mărimi direct proporţionale; regula de trei simplă
problemelor în care intervin rapoarte, proporţii • Mărimi invers proporţionale; regula de trei simplă
şi mărimi direct sau invers proporţionale • Elemente de organizare a datelor; reprezentarea
4. Caracterizarea şi descrierea mărimilor care datelor prin grafice; probabilităţi
apar în rezolvarea unor probleme prin regula
de trei simplă
5. Analizarea unor situaţii practice cu ajutorul
rapoartelor, procentelor sau proporţiilor
6. Rezolvarea cu ajutorul rapoartelor şi
proporţiilor a unor situaţii-problemă şi
interpretarea rezultatelor
1. Identificarea caracteristicilor numerelor Numere întregi
întregi în contexte variate • Mulţimea numerelor întregi ; opusul unui număr
2. Utilizarea operaţiilor cu numere întregi şi a întreg; reprezentarea pe axa numerelor; valoare
proprietăţilor acestora în rezolvarea ecuaţiilor absolută (modulul); compararea şi ordonarea
şi a inecuaţiilor numerelor întregi
3. Aplicarea regulilor de calcul şi folosirea • Adunarea numerelor întregi; proprietăţi
parantezelor în efectuarea operaţiilor cu • Scăderea numerelor întregi
numere întregi • Înmulţirea numerelor întregi; proprietăţi; mulţimea
4. Redactarea soluţiilor ecuaţiilor şi inecuaţiilor multiplilor unui număr întreg
studiate în mulţimea numerelor întregi, în • Împărţirea numerelor întregi când deîmpărţitul este
rezolvarea sau în compunerea unei probleme multiplu al împărţitorului; mulţimea divizorilor unui
5. Interpretarea unor date din probleme care se număr întreg
rezolvă utilizând numerele întregi • Puterea unui număr întreg cu exponent număr
6. Transpunerea unei situaţii-problemă în natural; reguli de calcul cu puteri
limbaj algebric, rezolvarea problemei obţinute
• Ordinea efectuării operaţiilor şi folosirea
şi interpretarea rezultatului parantezelor
• Ecuaţii în ; inecuaţii în
• Probleme care se rezolvă cu ajutorul ecuaţiilor

1. Recunoaşterea şi descrierea unor figuri GEOMETRIE

geometrice plane în configuraţii date Dreapta
2. Stabilirea coliniarităţii unor puncte şi • Punct, dreaptă, plan, semiplan, semidreaptă, segment
verificarea faptului că două unghiuri sunt (descriere, reprezentare, notaţii)
adiacente, complementare sau suplementare • Poziţiile relative ale unui punct faţă de o dreaptă;
3. Utilizarea proprietăţilor referitoare la drepte şi puncte coliniare; “prin două puncte distincte trece o
unghiuri pentru calcularea unor lungimi de dreaptă şi numai una” (introducerea noţiunilor de:
segmente şi a măsurilor unor unghiuri axiomă, teoremă directă, ipoteză, concluzie,
4. Exprimarea prin reprezentări geometrice a demonstraţie, teoremă reciprocă)
noţiunilor legate de drepte şi unghiuri • Poziţiile relative a două drepte: drepte concurente,
5. Alegerea reprezentărilor geometrice adecvate drepte paralele
în vederea optimizării calculelor de lungimi de • Distanţa dintre două puncte; lungimea unui segment
segmente şi de măsuri de unghiuri • Segmente congruente; mijlocul unui segment;
6. Interpretarea informaţiilor conţinute în simetricul unui punct faţă de un punct; construcţia
reprezentări geometrice în corelaţie cu unui segment congruent cu un segment dat
determinarea unor lungimi de segmente şi a Unghiuri
unor măsuri de unghiuri • Definiţie, notaţii, elemente; interiorul unui unghi,
exteriorul unui unghi; unghi nul, unghi cu laturile în
prelungire
• Măsurarea unghiurilor cu raportorul; unghiuri
congruente; unghi drept, unghi ascuţit, unghi obtuz
• Calcule cu măsuri de unghiuri exprimate în grade şi
minute sexagesimale. Unghiuri suplementare,
unghiuri complementare
• Unghiuri adiacente; bisectoarea unui unghi
• Unghiuri opuse la vârf, congruenţa lor; unghiuri
formate în jurul unui punct, suma măsurilor lor
1. Identificarea triunghiurilor în configuraţii Congruenţa triunghiurilor
geometrice date • Triunghi: definiţie, elemente; clasificarea
2. Stabilirea congruenţei triunghiurilor oarecare triunghiurilor; perimetrul triunghiului
3. Clasificarea triunghiurilor după anumite • Construcţia triunghiurilor: cazurile LUL, ULU, LLL.
criterii date sau alese Congruenţa triunghiurilor oarecare: criterii de
4. Exprimarea proprietăţilor figurilor congruenţă a triunghiurilor: LUL, ULU, LLL
geometrice în limbaj matematic • Metoda triunghiurilor congruente
5. Interpretarea cazurilor de congruenţă a
triunghiurilor în corelatie cu cazurile de
construcţie a triunghiurilor
6. Aplicarea metodei triunghiurilor congruente
în rezolvarea unor probleme matematice sau
practice
1. Recunoaşterea şi descrierea unor elemente Perpendicularitate
de geometrie plană în configuraţii geometrice • Drepte perpendiculare (definiţie, notaţie, construcţie
date cu echerul); oblice; distanţa de la un punct la o
2. Utilizarea instrumentelor geometrice (riglă, dreaptă. Înălţimea în triunghi (definiţie, desen).
echer, raportor, compas) pentru a desena figuri Concurenţa înălţimilor într-un triunghi (fără
geometrice plane descrise în contexte demonstraţie)
matematice date • Criteriile de congruenţă ale triunghiurilor
3. Determinarea şi aplicarea criteriilor de dreptunghice: IC, IU, CC, CU
congruenţă ale triunghiurilor dreptunghice • Aria triunghiului (intuitiv pe reţele de pătrate)
4. Exprimarea poziţiei dreptelor în plan • Mediatoarea unui segment; proprietatea punctelor de
(paralelism, perpendicularitate) prin definiţii, pe mediatoarea unui segment; construcţia
notaţii, desen mediatoarei unui segment cu rigla şi compasul;
5. Intrepretarea perpendicularităţii în relaţie cu concurenţa mediatoarelor laturilor unui triunghi;
paralelismul şi cu distanţa dintre două puncte simetria faţă de o dreaptă

6. Transpunerea unei situaţii-problemă în • Proprietatea punctelor de pe bisectoarea unui unghi;
limbaj geometric, rezolvarea problemei construcţia bisectoarei unui unghi cu rigla şi
obţinute şi interpretarea rezultatului compasul; concurenţa bisectoarelor unghiurilor unui
triunghi
Paralelism
• Drepte paralele (definiţie, notaţie); construirea
dreptelor paralele (prin translaţie); axioma paralelelor
• Criterii de paralelism (unghiuri formate de două
drepte paralele cu o secantă)
1. Recunoaşterea şi descrierea unor proprietăţi Proprietăţi ale triunghiurilor
ale triunghiurilor în configuraţii geometrice • Suma măsurilor unghiurilor unui triunghi; unghi
date exterior unui triunghi, teorema unghiului exterior
2. Calcularea unor lungimi de segmente şi a • Mediana în triunghi; concurenţa medianelor unui
unor măsuri de unghiuri utilizând metode triunghi (fără demonstraţie)
adecvate • Proprietăţi ale triunghiului isoscel (unghiuri, linii
3. Utilizarea unor concepte matematice în importante, simetrie)
triunghiul isoscel, în triunghiul echilateral sau • Proprietăţi ale triunghiului echilateral (unghiuri, linii
în triunghiul dreptunghic importante, simetrie)
4. Exprimarea caracteristicilor matematice ale • Proprietăţi ale triunghiului dreptunghic (cateta opusă
triunghiurilor şi ale liniilor importante în
unghiului de 30 , mediana corespunzătoare
triunghi prin definiţii, notaţii şi desen
ipotenuzei – teoreme directe şi reciproce)
5. Deducerea unor proprietăţi ale triunghiurilor
folosind noţiunile studiate
6. Interpretarea informaţiilor conţinute în
probleme legate de proprietăţi ale
triunghiurilor
CLASA a VII-a
1. Identificarea caracteristicilor numerelor ALGEBRĂ
raţionale şi a formelor de scriere a acestora în Mulţimea numerelor raţionale
contexte variate • Mulţimea numerelor raţionale ; reprezentarea
2. Aplicarea regulilor de calcul cu numere numerelor raţionale pe axa numerelor, opusul unui număr
raţionale, a estimărilor şi a aproximărilor raţional; valoarea absolută (modulul);  
pentru rezolvarea unor ecuaţii • Operaţii cu numere raţionale, proprietăţi
3. Utilizarea proprietăţilor operaţiilor în
• Compararea şi ordonarea numerelor raţionale
efectuarea calculelor cu numere raţionale
• Ordinea efectuării operaţiilor şi folosirea parantezelor
4. Caracterizarea mulţimilor de numere şi a
relaţiilor dintre acestea utilizând limbajul • Ecuaţia de forma ax + b = 0 , cu a   , b
logicii matematice şi teoria mulţimilor • Probleme care se rezolvă cu ajutorul ecuaţiilor
5. Determinarea regulilor eficiente de calcul în
efectuarea operaţiilor cu numere raţionale
6. Interpretarea matematică a unor probleme
practice prin utilizarea operaţiilor cu numere
raţionale şi a ordinii efectuării operaţiilor
1. Identificarea caracteristicilor numerelor reale Mulţimea numerelor reale

şi a formelor de scriere a acestora în contexte • Rădăcina pătrată a unui număr natural pătrat perfect
variate • Algoritmul de extragere a rădăcinii pătrate dintr-un
2. Aplicarea regulilor de calcul cu numere reale, număr natural; aproximări
a estimărilor şi a aproximărilor pentru • Exemple de numere iraţionale; mulţimea numerelor
rezolvarea unor ecuaţii reale, ; modulul unui număr real: definiţie, proprietăţi;
3. Utilizarea proprietăţilor operaţiilor în compararea şi ordonarea numerelor reale; reprezentarea
efectuarea calculelor cu numere reale numerelor reale pe axa numerelor prin aproximări;
  

4. Caracterizarea mulţimilor de numere şi a • Reguli de calcul cu radicali: scoaterea factorilor de sub
relaţiilor dintre acestea utilizând limbajul radical, introducerea factorilor sub radical,
logicii matematice şi teoria mulţimilor a  b = ab , unde a  0 , b  0 şi a : b = a : b ,
5. Determinarea regulilor de calcul eficiente în
unde a  0 , b  0
efectuarea operaţiilor cu numere reale
6. Interpretarea matematică a unor probleme • Operaţii cu numere reale (adunare, scădere, înmulţire,
practice prin utilizarea operaţiilor cu numere împărţire, ridicare la putere, raţionalizarea numitorului de
reale şi a ordinii efectuării operaţiilor forma a b )
• Media aritmetică a n numere reale, n  2 ; media
geometrică a două numere reale pozitive
1. Identificarea unor reguli de calcul numeric Calcul algebric
sau algebric pentru simplificarea unor calcule • Calcule cu numere reale reprezentate prin litere:
2. Utilizarea operaţiilor cu numere reale şi a adunare/scădere, înmulţire, împărţire, ridicare la putere,
proprietăţilor acestora în rezolvarea unor reducerea termenilor asemenea
ecuaţii şi a unor inecuaţii • Formule de calcul prescurtat:
3. Aplicarea regulilor de calcul şi folosirea
parantezelor în efectuarea operaţiilor cu
( a  b )2 = a 2  2ab + b2 ; ( a − b)( a + b) = a2 − b2 , unde
numere reale a, b
4. Redactarea rezolvării ecuaţiilor şi a • Descompuneri în factori utilizând reguli de calcul în
inecuaţiilor studiate în mulţimea numerelor
reale • Ecuaţia de forma x 2 = a , unde a +
5. Obţinerea unor inegalităţi echivalente prin
Ecuaţii şi inecuaţii
operare în ambii membri:
1) a  a , pentru orice a  ; • Proprietăţi ale relaţiei de egalitate în mulţimea
numerelor reale
2) a  b şi b  a  a = b , pentru orice
• Ecuaţii de forma ax + b = 0 , unde a,b ; mulţimea
a, b ; soluţiilor unei ecuaţii; ecuaţii echivalente
3) a  b şi b  c  a  c , pentru orice • Proprietăţi ale relaţiei de inegalitate „  ” pe mulţimea
a, b, c  ; numerelor reale
4) a  b şi c   a  c  b  c, pentru orice • Inecuaţii de forma ax + b  0 (<, ≤, ≥), cu a, b  și
a, b ; x
5) a  b şi c  0  ac  bc şi a : c  b : c , • Probleme care se rezolvă cu ajutorul ecuaţiilor şi
pentru orice a, b ; inecuaţiilor
6) a  b şi c  0  ac  bc şi a : c  b : c,
pentru orice a, b
6. Transpunerea unei situaţii-problemă în
limbajul ecuaţiilor şi/sau al inecuaţiilor,
rezolvarea problemei obţinute şi interpretarea
rezultatului
1. Identificarea unor corespondenţe între Elemente de organizare a datelor
diferite reprezentări ale aceloraşi date • Produsul cartezian a două mulţimi nevide.
2. Reprezentarea unor date sub formă de Reprezentarea într-un sistem de axe perpendiculare
grafice, tabele sau diagrame statistice în (ortogonale) a unor perechi de numere întregi
vederea înregistrării, prelucrării şi prezentării • Reprezentarea punctelor în plan cu ajutorul sistemului
acestora de axe ortogonale; distanţa dintre două puncte din plan
3. Alegerea metodei adecvate de rezolvare a • Reprezentarea şi interpretarea unor dependenţe
problemelor în care intervin dependenţe funcţionale prin tabele, diagrame şi grafice
funcţionale sau calculul probabilităţilor • Probabilitatea realizării unor evenimente
4. Caracterizarea şi descrierea unor elemente
geometrice într-un sistem de axe ortogonale
5. Analizarea unor situaţii practice cu ajutorul
elementelor de organizare a datelor
6. Transpunerea unei relaţii dintr-o formă în
alta (text, formulă, diagramă, grafic)

1. Recunoaşterea şi descrierea patrulaterelor în GEOMETRIE

configuraţii geometrice date Patrulatere
2. Identificarea patrulaterelor particulare • Patrulater convex (definiţie, desen)
utilizând proprietăţi precizate • Suma măsurilor unghiurilor unui patrulater convex
3. Utilizarea proprietăţilor calitative şi metrice • Paralelogram; proprietăţi
ale patrulaterelor în rezolvarea unor probleme • Paralelograme particulare: dreptunghi, romb şi pătrat;
4. Exprimarea prin reprezentări geometrice a proprietăţi
noţiunilor legate de patrulatere • Trapez, clasificare; trapez isoscel, proprietăţi
5. Alegerea reprezentărilor geometrice adecvate • Arii (triunghiuri, patrulatere)
în vederea optimizării calculelor de lungimi de
segmente, de măsuri de unghiuri şi de arii
6. Interpretarea informaţiilor deduse din
reprezentări geometrice în corelaţie cu
anumite situaţii practice
1. Identificarea perechilor de triunghiuri Asemănarea triunghiurilor
asemenea în configuraţii geometrice date • Segmente proporţionale
2. Stabilirea relaţiei de asemănare între două • Teorema paralelelor echidistante. Împărţirea unui
triunghiuri prin metode diferite segment în părţi proporţionale cu numere (segmente)
3. Utilizarea noţiunii de paralelism pentru date. Teorema lui Thales (fără demonstraţie). Teorema
caracterizarea locală a unei configuraţii reciprocă a teoremei lui Thales
geometrice date • Linia mijlocie în triunghi; proprietăţi. Centrul de
4. Exprimarea proprietăţilor figurilor greutate al unui triunghi
geometrice (segmente, triunghiuri, patrulatere) • Linia mijlocie în trapez; proprietăţi
în limbaj matematic • Triunghiuri asemenea
5. Interpretarea asemănării triunghiurilor în • Criterii de asemănare a triunghiurilor
corelatie cu proprietăţi calitative şi/ sau
• Teorema fundamentală a asemănării
metrice
6. Aplicarea asemănării triunghiurilor în
rezolvarea unor probleme matematice sau
practice
1. Recunoaşterea şi descrierea elementelor Relaţii metrice în triunghiul dreptunghic
unui triunghi dreptunghic într-o configuraţie • Proiecţii ortogonale pe o dreaptă
geometrică dată • Teorema înălţimii
2. Aplicarea relaţiilor metrice într-un triunghi • Teorema catetei
dreptunghic pentru determinarea unor • Teorema lui Pitagora; teorema reciprocă a teoremei lui
elemente ale acestuia Pitagora
3. Deducerea relaţiilor metrice într-un triunghi • Noţiuni de trigonometrie în triunghiul dreptunghic:
dreptunghic sinusul, cosinusul, tangenta şi cotangenta unui unghi
4. Exprimarea, în limbaj matematic, a ascuţit
perpendicularităţii a două drepte prin relaţii • Rezolvarea triunghiului dreptunghic
metrice
5. Interpretarea perpendicularităţii în relaţie cu
rezolvarea triunghiului dreptunghic
6. Transpunerea rezultatelor obţinute prin
rezolvarea unor triunghiuri dreptunghice la
situaţii-problemă date
1. Recunoaşterea şi descrierea elementelor Cercul
unui cerc, într-o configuraţie geometrică dată • Cercul: definiţie; elemente în cerc: centru, rază,
2. Calcularea unor lungimi de segmente şi a coardă, diametru, arc; interior, exterior; discul
unor măsuri de unghiuri utilizând metode • Unghi la centru; măsura arcelor; arce congruente
adecvate în configuraţii geometrice care conţin • Coarde şi arce în cerc (la arce congruente corespund
un cerc coarde congruente, şi reciproc; proprietatea diametrului
perpendicular pe o coardă; proprietatea arcelor cuprinse
între coarde paralele; proprietatea coardelor egal
depărtate de centru)

3. Utilizarea informaţiilor oferite de o • Unghi înscris în cerc; triunghi înscris în cerc
configuraţie geometrică pentru deducerea unor • Poziţiile relative ale unei drepte faţă de un cerc;
proprietăţi ale cercului tangente dintr-un punct exterior la un cerc; triunghi
4. Exprimarea proprietăţilor elementelor unui circumscris unui cerc
cerc în limbaj matematic • Poligoane regulate: definiţie, desen
5. Deducerea unor proprietăţi ale cercului şi ale • Calculul elementelor (latură, apotemă, arie, perimetru)
poligoanelor regulate folosind reprezentări în următoarele poligoane regulate: triunghi echilateral,
geometrice şi noţiuni studiate pătrat, hexagon regulat
6. Interpretarea informaţiilor conţinute în • Lungimea cercului şi aria discului
probleme practice legate de cerc şi de
poligoane regulate
CLASA a VIII-a
1. Identificarea în exemple, în exerciţii sau în ALGEBRĂ
probleme a numerelor reale şi a formulelor de 1. Numere reale
calcul prescurtat •    . Reprezentare numerelor reale pe
2. Utilizarea în exerciţii a definiţiei intervalelor axa numerelor prin aproximări. Modulul unui număr
de numere reale şi reprezentarea acestora pe real. Intervale de numere reale
axa numerelor • Operaţii cu numere reale; raţionalizarea
3. Alegerea formei de reprezentare a unui
numitorului de forma a b sau a  b , a, b  
număr real şi utilizarea de algoritmi pentru
optimizarea calculului cu numere reale • Calcule cu numere reale reprezentate prin litere;
4. Folosirea terminologiei aferente noţiunii de formule de calcul prescurtat:
număr real (semn, modul, opus, invers, parte ( a  b )2 = a 2  2ab + b2 ;
întreagă, parte fracţionară) în contexte variate
5. Deducerea şi aplicarea formulelor de calcul ( a + b )( a − b ) = a2 − b2 ;
prescurtat pentru optimizarea unor calcule ( a + b + c )2 = a 2 + b2 + c 2 + 2ab + 2bc + 2ac
• Descompuneri în factori (factor comun, grupare de
termeni, formule de calcul)
1. Recunoaşterea şi descrierea unor proprietăţi GEOMETRIE
ale unor figuri geometrice plane în Relaţii între puncte, drepte şi plane
configuraţii date în spaţiu sau pe desfăşurări • Puncte, drepte, plane: convenţii de desen şi de
ale acestora notaţie
2. Folosirea instrumentelor geometrice • Determinarea dreptei; determinarea planului
adecvate pentru reprezentarea, prin desen, în • Piramida: descriere şi reprezentare; tetraedrul
plan, a corpurilor geometrice • Prisma: descriere şi reprezentare; paralelipipedul
3. Utilizarea proprietăţilor referitoare la drepte dreptunghic; cubul
şi unghiuri în spaţiu pentru analizarea • Poziţii relative a două drepte în spaţiu; relaţia de
poziţiilor relative ale acestora paralelism în spaţiu
4. Exprimarea prin reprezentări geometrice a • Unghiuri cu laturile respectiv paralele (fără
noţiunilor legate de drepte şi unghiuri în plan demonstraţie); unghiul a două drepte în spaţiu; drepte
şi în spaţiu perpendiculare
5. Alegerea reprezentărilor geometrice
• Poziţii relative ale unei drepte faţă de un plan;
adecvate în vederea optimizării descrierii dreapta perpendiculară pe un plan; distanţa de la un
configuraţiilor spaţiale şi în vederea punct la un plan (descriere şi reprezentare); înălţimea
optimizării calculelor de lungimi de segmente piramidei (descriere şi reprezentare)
şi de măsuri de unghiuri
• Poziţii relative a două plane; plane paralele;
6. Interpretarea reprezentărilor geometrice şi a
distanţa dintre două plane paralele (descriere şi
unor informaţii deduse din acestea, în
reprezentare); înălţimea prismei (descriere şi
corelaţie cu determinarea unor lungimi de
reprezentare); secţiuni paralele cu baza în corpurile
segmente şi a unor măsuri de unghiuri
geometrice studiate
• Trunchiul de piramidă: descriere şi reprezentare

Proiecţii ortogonale pe un plan
• Proiecţii de puncte, de segmente de dreaptă şi de
drepte pe un plan
• Unghiul dintre o dreaptă şi un plan; lungimea
proiecţiei unui segment
• Teorema celor trei perpendiculare; calculul distanţei
de la un punct la o dreaptă; calculul distanţei de la un
punct la un plan; calculul distanţei dintre două plane
paralele
Se recomandă, din punct de vedere didactic, abordarea conținuturilor din perspectiva

formării/dezvoltării competențelor specifice care le sunt asociate de programă. Acest lucru presupune centrarea
demersului didactic asupra acțiunilor care trebuie realizate pentru a forma/dezvolta la elevi competențele
prevăzute de programa școlară și pentru ca aceștia să demonstreze, în cadrul evaluărilor, însușirea acestora.

ORDIN
privind aprobarea programelor pentru Evaluarea Națională pentru absolvenții

clasei a VIII-a și pentru probele scrise ale examenului de bacalaureat național, în
anul școlar 2019 - 2020
În baza prevederilor art. 2 din Hotărârea Comitetului Național pentru Situații Speciale
de Urgență nr. 6/2020, a art. 49 din Decretul nr. 195 / 2020 privind instituirea stării de
urgenţă pe teritoriul României,
Având în vedere prevederile art. 3 al Hotărârii Guvernului nr. 1401/2009 privind
înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Centrului Naţional de Evaluare și Examinare,
cu modificările și completările ulterioare,
În temeiul art. 15, alin. 3 al Hotărârii Guvernului nr. 24 / 2020 privind organizarea şi
funcţionarea Ministerului Educaţiei şi Cercetării,
MINISTRUL EDUCAŢIEI și CERCETĂRII

emite prezentul ordin:
Art. 1. – (1) Se aprobă programele pentru Evaluarea Națională pentru absolvenții

clasei a VIII-a, în anul școlar 2019-2020.
(2) Se aprobă programele pentru susținerea probelor scrise ale examenului de
bacalaureat național 2020.
Art. 2. – (1) Programele pentru disciplinele limba și literatura română, limba și

literatura maternă (pentru elevii aparținând minorităților naționale, care au urmat
cursurile gimnaziale în limba maternă) și matematică, valabile pentru Evaluarea
Națională pentru absolvenții clasei a VIII-a în anul școlar 2019-2020, sunt cele
prevăzute în Anexa nr. 1.
(2) La data intrării în vigoare a prezentului ordin, art. 3 din Ordinul ministrului
educației naționale nr. 4916/2019, privind organizarea și desfășurarea Evaluării
Naționale pentru absolvenții clasei a VIII-a în anul școlar 2019-2020, publicat în
Monitorul Oficial al României, Partea I, cu nr. 712 din data de 29 august 2019, se
abrogă.
Art. 3. – (1) Programele pentru disciplinele limba și literatura română, limba și

literatura maternă (pentru elevii de la toate filierele, profilurile și specializările, care
au urmat studiile liceale într-o limbă a minorităților naționale), matematică, istorie,
fizică, chimie, biologie, informatică, geografie, logică, argumentare și comunicare,
psihologie, economie, sociologie și filosofie, valabile pentru examenul de bacalaureat
național 2020, sunt cele prevăzute în Anexa nr. 2.
(2) La data intrării în vigoare a prezentului ordin, Ordinul ministrului educației
naționale nr. 4950/ privind organizarea și desfășurarea examenului de bacalaureat
național 2020, se modifică după cum urmează:
1. La articolul 3, alineatele (2), (4), (5) și (6) se abrogă.
2. La articolul 3 alineatul (3) se modifică și va avea următorul cuprins:
„ (3) Programa de bacalaureat pentru evaluarea competenţelor digitale, valabilă în
sesiunile examenului de bacalaureat naţional din anul 2020, este cea prevăzută în anexa
nr. 2 la Ordinul ministrului educaţiei naţionale nr. 4.923/2013 privind organizarea şi
desfăşurarea examenului de bacalaureat naţional - 2014.”
Art. 4. Direcţia Generală Învățământ Preuniversitar, Direcția Generală Minorități și

Relația cu Parlamentul, Centrul Național de Evaluare și Examinare, inspectoratele
școlare județene/al municipiului București și unitățile de învățământ/centrele de
examen duc la îndeplinire prezentul ordin.
Art.5. Anexele 1 și 2 fac parte integrantă din prezentul ordin.
Art.6. Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
M I N I S T R U,
MONICA CRISTINA ANISIE
BUCUREŞTI
Nr. 4115
Data: 10.04.2020
Ministerul Educaţiei și Cercetării
Centrul Naţional de Evaluare şi Examinare
EVALUAREA NAŢIONALĂ PENTRU ABSOLVENŢII CLASEI a VIII-a

Matematică
Test 1
 Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă 10 puncte din oficiu.
 Timpul de lucru efectiv este de 2 ore.
SUBIECTUL I - Pe foaia de examen scrieţi numai rezultatele. (30 de puncte)
5p 1. Rezultatul calculului 6  4  10 este egal cu .

5p 2. Numărul care reprezintă 25% din 100 este egal cu .
5p 3. Suma numerelor întregi din intervalul I   2, 2 este egală cu .
5p 4. Dreptunghiul ABCD are AB  8cm și BC  5cm . Aria acestui dreptunghi este egală cu cm 2 .
5p 5. În Figura 1 este reprezentat un cub ABCDA ' B ' C ' D ' . Unghiul determinat de dreptele AD și CC '
are măsura de  .
Figura 1
5p 6. În tabelul de mai jos este dată o dependenţă funcţională.
x 2 0 2
y  2x  3 1 3 m
Conform informațiilor din tabel, numărul real m este egal cu .

SUBIECTUL al II-lea - Pe foaia de examen scrieţi rezolvările complete. (30 de puncte)
5p 1. Desenaţi, pe foaia de examen, o prismă dreaptă ABCDEF cu baza triunghiul echilateral ABC .
1 1 1 1 1 1
5p 2. Se consideră numerele a     : și b      . Arătați că numărul a este de 16 ori
3 5 2 2 3 5
mai mare decât numărul b .
5p 3. După o reducere cu 30% , prețul unui obiect devine 63 de lei. Determinați prețul obiectului
înainte de reducere.
4. Se consideră funcţia f :  , f  x   x  3 .
5p a) Reprezentați grafic funcția f într-un sistem de coordonate xOy .
5p b) Determinați numărul real m , știind că punctul A  m, 2m  aparține graficului funcției f .
5p 5. Se consideră expresia E  x    x
x x  2x
  : , unde x este număr real, x  1 ,
x x 
2 x  1 x 1  x 1
x  0 și x  1 . Arătați că E  x   0 , pentru orice x număr real, x  1 , x  0 şi x  1 .
Probă scrisă la matematică Test 1

Pagina 1 din 2
SUBIECTUL al III-lea - Pe foaia de examen scrieţi rezolvările complete. (30 de puncte)
1. În Figura 2 este reprezentat un trapez dreptunghic ABCD cu AD  AB și AB CD .

Semidreapta  BD este bisectoarea unghiului ABC , AB  16cm și CD  10cm .
Figura 2
5p a) Arătați că lungimea liniei mijlocii a trapezului ABCD este egală cu 13cm .
5p b) Arătați că BC  10cm .
5p c) Știind că P este punctul de intersecție a laturii AB cu perpendiculara din C pe dreapta BD ,
demonstrați că DP BC .
2. În Figura 3 este reprezentată o piramidă patrulateră regulată VABCD cu VA  AB  10cm .

Punctul O este intersecția dreptelor AC și BD .
Figura 3
2
5p a) Arătați că aria bazei piramidei VABCD este egală cu 100cm .
5p b) Demonstrați că înălțimea piramidei este de 5 2 cm .
5p c) Determinați măsura unghiului dintre dreapta VA și planul VBD  .

Pagina 2 din 2
Matematică
Test 2
5p 1. Rezultatul calculului 40  20 : 5 este egal cu .

x
5p 2. Dacă  3 , atunci numărul x este egal cu .
4
5p 3. Cel mai mare număr par din mulțimea M   2,3, 4,5,6,7,8,9 este .
5p 4. Dreptunghiul ABCD are AB  8cm și BC  6cm . Lungimea diagonalei AC este egală cu cm .
5p 5. În Figura 1 este reprezentat un cub ABCDA ' B ' C ' D ' . Unghiul determinat de dreptele AC și D ' C
are măsura de  .
Figura 1
5p 6. În diagrama de mai jos sunt prezentate temperaturile medii înregistrate la o stație meteo, pentru
fiecare dintre lunile unui an.
Conform informațiilor din diagramă, diferența dintre cea mai mare temperatură și cea mai mică
temperatură înregistrate în lunile din acel an este egală cu C .
5p 1. Desenaţi, pe foaia de examen, o piramidă triunghiulară regulată, cu vârful V și baza triunghiul
ABC .
2  1 2   1 2  1
5p 2. Arătați că media aritmetică a numerelor x    şi y    :
5  2 3 2 
este
 2 3 2 5 2
egală cu 1 .
5p 3. Irina cheltuiește o sumă de bani în două zile. În prima zi cheltuiește 3 din sumă, iar în a doua zi
7
restul de 36 de lei. Determinaţi suma totală cheltuită de Irina în cele două zile.

Pagina 1 din 2
4. Se consideră funcţia f :  , f  x   2 x  3 .
5p b) În sistemul de coordonate xOy , determinați coordonatele punctului care aparține graficului
funcției f , știind că punctul are abscisa de două ori mai mare decât ordonata.
 1 1 1   x2  1 
5p 5. Se consideră expresia E  x       :  2  1 , unde x este număr
x  2 x  2  x  2  x  2   
   x 4 
real, x  2 şi x  2 . Arătați că E  x   1 , pentru orice x număr real, x  2 şi x  2 .
1. Figura 2 este schiţa unui teren agricol în formă de dreptunghi ABCD cu AB  600 m şi
AD  400 m . Punctul E este mijlocul laturii AB , punctul F este mijlocul laturii CD și punctul M
este mijlocul segmentului CE .
Figura 2
5p a) Arătați că perimetrul dreptunghiului ABCD este egal cu 2 000 m .
5p b) Demonstrați că punctele B , M și F sunt coliniare.
5p c) Arătați că aria patrulaterului AEMF este de trei ori mai mare decât aria triunghiului CFM .
2. În Figura 3 este reprezentată o prismă dreaptă ABCDA ' B ' C ' D ' cu baza pătratul ABCD . Punctul
O este intersecția dreptelor AC și BD , AB  8cm și AA '  8 2 cm .
Figura 3
5p a) Arătați că aria bazei ABCD este egală cu 64cm 2 .
5p b) Demonstrați că dreptele A ' C și AC ' sunt perpendiculare.
5p c) Demonstrați că dreapta OB ' este paralelă cu planul  A ' C ' D  .

Pagina 2 din 2
Matematică
Test 3

5p 2. Numărul care reprezintă 50% din 1000 este egal cu .
5p 3. Produsul numerelor întregi din intervalul  3,3 este egal cu .
5p 4. Pătratul ABCD are perimetrul de 8cm . Latura acestui pătrat este de cm .
5p 5. În Figura 1 este reprezentată o prismă dreaptă ABCA ' B ' C ' cu baza triunghi echilateral. Unghiul
determinat de dreptele A ' B ' și BC are măsura de  .
Figura 1
5p 6. În diagrama de mai jos este prezentat numărul de probleme de matematică rezolvate de un elev în
cinci zile dintr-o săptămână.
Conform informațiilor din diagramă, numărul de probleme rezolvate joi, de acest elev, este mai mare
decât numărul de probleme rezolvate marți cu .
5p 1. Desenaţi, pe foaia de examen, o piramidă triunghiulară regulată, cu vârful V și baza triunghiul

ABC .
 1   4 
5p 2. Se consideră numerele reale a  2    2   2 și b  3    3   4 . Arătați că a  b .
 2   3 
5p 3. Determinați trei numere naturale, știind că acestea sunt direct proporționale cu numerele 3 , 5 ,
respectiv 7 și că suma dintre cel mai mic și cel mai mare dintre ele este egală cu 320 .
4. Se consideră funcţia f :  , f  x   2x  1 .
5p b) Arătați că numărul N  f  0   f 1   f 10  este pătratul unui număr natural.

Pagina 1 din 2
5p 5. Se consideră expresia E  x  
x 1 1  6
  : , unde x este număr real, x  3 ,
x  3x  x  3 x  3  x  3
2
x  0 şi x  3 . Arătați că E  x   0 , pentru orice x număr real, x  3 , x  0 şi x  3 .
1. În Figura 2 este reprezentat un trapez dreptunghic ABCD cu AB CD , AB  18 cm ,

CD  12 cm și m  ABC   60 . Punctul E este situat pe latura AB , astfel încât CE  AB .
Figura 2
5p a) Arătați că BE  6cm .
5p b) Calculați aria trapezului ABCD .
5p c) Știind că punctul F este mijlocul segmentului AE , demonstrați că dreptele CF și BD sunt
perpendiculare.
2. În Figura 3 este reprezentat un cub ABCDA ' B ' C ' D ' cu AB  10cm . Punctul O este intersecția
dreptelor AC și BD , iar punctul M este intersecția dreptelor B ' C și BC ' .
Figura 3
5p a) Arătați că aria patrulaterului ABCD este egală cu 100cm 2 .
5p b) Determinați distanța de la punctul D ' la dreapta AB .
5p c) Demonstrați că dreapta OM este paralelă cu planul  C ' DA '  .

Pagina 2 din 2
Matematică
Test 4
5p 1. Rezultatul calculului 90  90 :10 este egal cu .
5p 2. Opt kilograme de cartofi costă 16 lei. Patru kilograme de cartofi de același fel costă lei.
5p 3. Cel mai mare număr natural divizibil cu 3 din mulțimea A  1, 2,3, 4,5,6,7,8 este .
5p 4. Perimetrul paralelogramului ABCD este de 24cm . Dacă AB  8cm , atunci lungimea laturii AD
este egală cu cm .
5p 5. În Figura 1 este reprezentată o piramidă patrulateră regulată VABCD . Unghiul determinat de
dreptele AC și BD are măsura de  .
Figura 1
5p 6. În tabelul de mai jos este prezentată situația statistică a notelor obţinute de elevii unei clase a VIII-a
la teza de matematică pe semestrul I.
Nota la teză 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
Număr de elevi 0 0 0 2 4 5 6 5 4 4
Conform tabelului, în semestrul I, media notelor obținute de elevii clasei a VIII-a la teza de matematică
este egală cu … .
5p 1. Desenaţi, pe foaia de examen, un cub ABCDA ' B ' C ' D ' .
 8 6  2  1 5  3
5p 2. Arătați că media aritmetică a numerelor x      13 şi y    : este
 18 2  3 147  14
egală cu 1 .
5p 3. La o florărie, vânzătoarea observă că, dacă grupează toate florile câte 15 și toate florile câte 21 , îi
rămâne de fiecare dată câte o floare. Determinaţi câte flori sunt în florărie, știind că numărul lor este
cuprins între 550 și 710 .
4. Se consideră funcţia f :  , f  x   3x  9 .
5p b) În sistemul de coordonate xOy , determinați abscisa punctului care aparține graficului funcției f ,
știind că punctul are ordonata egală cu 3 .
1  x 1 x 1  4
5p 5. Se consideră expresia E  x      2 : , unde x este număr real, x  1 şi
x 1  x 1 x 1  x 1
x  1 . Arătați că E  x   0 , pentru orice x număr real, x  1 şi x  1 .

Pagina 1 din 2
1. În Figura 2 sunt reprezentate un pătrat ABCD și un triunghi dreptunghic isoscel AEB cu

m  AEB   90 şi AE  4 2 cm . Punctul F este simetricul punctului C faţă de punctul D .
Figura 2
5p a) Arătaţi că AB  8 cm .
5p b) Demonstrați că punctele E , A şi F sunt coliniare.
5p c) Arătaţi că, dacă P este punctul de intersecţie a dreptelor AC şi DE , atunci P este mijlocul
segmentului DE .
2. În Figura 3 este reprezentat un paralelipiped dreptunghic ABCDA ' B ' C ' D ' cu AB  20cm ,
AD  10cm și AA '  10cm . Punctele M , N , P , Q sunt mijloacele segmentelor AB , DC , D ' C '
și, respectiv, A ' B ' .
Figura 3
5p a) Arătați că volumul paralelipipedului dreptunghic ABCDA ' B ' C ' D ' este egal cu 2000cm 3 .
5p b) Determinați lungimea segmentului AC ' .
5p c) Demonstrați că unghiul dintre planele  AMQ  și  ANP  are măsura de 45 .

Pagina 2 din 2
Matematică
Test 5
5p 2. Dacă 10% dintr-o sumă reprezintă 60 de lei, atunci suma este de lei.
5p 3. Cel mai mare număr prim din intervalul  2,11 este .
5p 4. Punctele M și N sunt mijloacele laturilor AB , respectiv AC ale unui triunghi ABC cu
BC  24cm . Lungimea segmentului MN este egală cu cm .
5p 5. În Figura 1 este reprezentat un cub ABCDEFGH . Măsura unghiului determinat de dreptele AB
și EG este egală cu  .
Figura 1
5p 6. În tabelul următor sunt prezentate informații despre media de admitere la un liceu, în ultimii trei
ani.
Anul 2017 2018 2019
Cea mai mare medie 9,57 9,85 9,74
Cea mai mică medie 6,25 6,40 5,86
Conform tabelului, media de admitere 9,85 a fost înregistrată la acest liceu, în anul .
5p 1. Desenaţi, pe foaia de examen, o piramidă patrulateră regulată cu vârful V și baza ABCD .
5p 2. Arătați că media geometrică a numerelor a  2  3 şi b  2  33 este cu 12 mai mică decât media
lor aritmetică.
5p 3. Oana cheltuiește o sumă de bani în trei zile. În prima zi Oana cheltuiește jumătate din sumă, a
doua zi cheltuiește jumătate din suma rămasă, iar a treia zi restul de 100 lei. Calculați suma totală
cheltuită de Oana în cele trei zile.
4. Se consideră funcţia f :  , f  x   2 x  4 .
5p b) Arătați că triunghiul determinat de graficul funcției f și axele sistemului de coordonate xOy are
aria egală cu 4 .
4  x  3   x  1
2 2
5p 5. Se consideră expresia E  x   : , unde x este număr real, x  2 şi
x2 x2  4
x  2 . Arătaţi că E  x   1 , pentru orice x număr real, x  2 şi x  2 .

Pagina 1 din 2
1. În Figura 2 este reprezentat un dreptunghi ABCD cu AB  7 cm şi AD  5cm . Punctul M este

situat pe latura CD astfel încât AM  AB . Bisectoarea unghiului BAM intersectează dreapta CD
în punctul E .
Figura 2
5p a) Arătați că perimetrul dreptunghiului ABCD este egal cu 24cm .
5p b) Demonstrați că lungimea segmentului MC este mai mare decât 2cm .
5p c) Demonstrați că patrulaterul AMEB este romb.
2. În Figura 3 este reprezentată o prismă dreaptă ABCA ' B ' C ' cu baza triunghi echilateral,
AB  12cm , AA '  12 3 cm și punctul M este mijlocul segmentului A ' B .
Figura 3
5p a) Arătați că aria patrulaterului ABB ' A ' este egală cu 144 3 cm 2 .
5p b) Determinați măsura unghiului dintre dreapta A ' B și planul  ABC  .
5p c) Demonstrați că distanța de la punctul M la planul  ABC  este egală cu 6 3 cm .

Pagina 2 din 2
Matematică
Test 6
5p 1. Rezultatul calculului  35  35: 7   3 este egal cu .

5p 2. Numărul care reprezintă două treimi din 60 este egal cu .
 2 3 5
5p 3. Cel mai mic număr din mulțimea A  0, ,  ,  4,  este .
 3 2 3
5p 4. Triunghiul dreptunghic ABC are catetele AB  12cm și AC  10cm . Aria acestui triunghi este
egală cu cm2 .
5p 5. În Figura 1 este reprezentat un cub ABCDEFGH . Măsura unghiului dreptelor BF și EG este
egală cu  .
Figura 1
5p 6. În diagrama următoare sunt prezentate informații despre temperatura, în °C, înregistrată în fiecare
dintre zilele unei săptămâni.
Conform informațiilor din diagramă, diferența dintre temperatura înregistrată sâmbătă și cea
înregistrată marți este egală cu .
5p 1. Desenaţi, pe foaia de examen, un triunghi isoscel ABC , dreptunghic în A .

5p 2. Numerele naturale a , b , c sunt direct proporționale cu 2 , 3 , 5 . Determinați numerele a , b şi
c , știind că  a  b    b  c    c  a   126 .
2 2 2
5p 3. Dublul unui număr real este cu 6 mai mare decât jumătatea acestui număr. Determinați acest
număr.
Pagina 1 din 2
1
 2
4. Se consideră numerele reale x  
 12

9
27

6   1 

108   3 
6 3 3
 
 și y  5  25 :125 .
8
5p a) Arătați că x  5 .
5p b) Arătați că media aritmetică a numerelor x și y este un număr natural prim.
5p 5. Se consideră expresia E  x   2  x  32   2  x  x  2   2  5x  7  , unde x este număr real.
Demonstrați că E  x   7 , pentru orice număr real x .

1. În Figura 2 este reprezentat un trapez isoscel ABCD cu AB CD , AC  BD , AB  8m ,
CD  4m . Punctele M , N , P și Q sunt mijloacele laturilor AB , BC , CD , respectiv DA și O
este punctul de intersecție a diagonalelor trapezului.
Figura 2
5p a) Arătați că linia mijlocie a trapezului ABCD are lungimea egală cu 6 m .
5p b) Arătați că AD  2 10 m .
5p c) Demonstrați că patrulaterul MNPQ este pătrat.
2. În Figura 3 este reprezentat un paralelipiped dreptunghic ABCDA ' B ' C ' D ' cu AB  15cm și
BC  AA '  6 3 cm . Punctul M este situat pe latura CD astfel încât CM  9cm și punctul N
este mijlocul laturii BC .
Figura 3
5p a) Arătați că aria patrulaterului ABB ' A ' este egală cu 90 3 cm2 .
5p b) Arătați că distanța de la punctul N la dreapta C ' D ' este egală cu 3 15 cm .
5p c) Determinați măsura unghiului dintre dreapta MN și planul  AMA ' .

Pagina 2 din 2

Matematică
Test 7
5p 1. Rezultatul calculului 10  5  16  2  8 este egal cu .

5p 2. Un obiect costă 120 de lei. După o scumpire cu 10% , obiectul costă lei.
5p 3. Dacă A  1,2,3,4 și B  4,5,6,7 , atunci intersecția mulțimilor A și B este egală cu   .
5p 4. Lungimea unui cerc cu raza de 5 cm este egală cu  cm .
5p 5. În Figura 1 este reprezentat un cub ABCDA ' B ' C ' D ' . Unghiul dreptelor AB și A ' D are măsura de
.
Figura 1
5p 6. În tabelul de mai jos este prezentată situația mediilor la limba engleză, pe semestrul I, ale elevilor
unei școli gimnaziale.
Media 4 5 6 7 8 9 10
Nr. elevi 1 6 7 14 23 29 30
Conform informațiilor din tabel, probabilitatea ca, alegând un elev din această școală, acesta să aibă
media 10 la limba engleză, este egală cu .
5p 1. Desenaţi, pe foaia de examen, un romb ABCD .

1 1
5p 2. Se consideră un număr real nenul x , astfel încât x   2 . Arătați că x 2  2  2 .
x x
5p 3. Anca a citit 375 de pagini dintr-o carte. În fiecare zi, începând cu a doua zi, ea a citit cu 5 pagini
mai mult decât în ziua precedentă, și a terminat de citit cele 375 de pagini în 5 zile. Determinaţi
numărul de pagini citite de Anca în prima zi.
 20 3  1
   
2 2
4. Se consideră numerele reale a    : și b  3 3  32  75 .
 1800 72  84
5p a) Arătați că a  7 2 .
5p b) Comparați numerele a și b .
5p 5. Se consideră expresia E  x    2 x  12  3 x  3 x  2    x  2  x  1 , unde x este număr real.
1 1  1 
Demonstrați că E 1  E    E     E   42420 , pentru orice număr real x .
 2  3  2020 

Pagina 1 din 2
1. În Figura 2 sunt reprezentate pătratul ABCD cu AB  15cm și triunghiurile echilaterale ABM ,

BCN şi ADP .
Figura 2
5p a) Arătaţi că perimetrul triunghiului ABM este egal cu 45cm .
5p b) Arătaţi că lungimea segmentului MN este egală cu 15 2 cm .
5p c) Demonstrați că patrulaterul PBMD este trapez isoscel.
2. În Figura 3 este reprezentată o piramidă VABCD cu ABCD pătrat și VO   ABC  , unde O este
punctul de intersecție a dreptelor AC și BD . Triunghiul VAB este echilateral cu AB  6cm ,
punctul M este mijlocul muchiei BV și punctul N este mijlocul muchiei CV .
Figura 3
5p a) Arătați că aria patrulaterului ABCD este egală cu 36cm2 .
5p b) Demonstrați că dreptele VB și VD sunt perpendiculare.
5p c) Demonstrați că, dacă dreptele AM și DN se intersectează în punctul P , atunci VP  ABC  .

Pagina 2 din 2
Matematică
Test 8
5p 1. Rezultatul calculului  40  2 10  : 5 este egal cu .

5p 2. După o scumpire cu 10% , prețul unui obiect devine 44 de lei. Prețul obiectului înainte de
scumpire era de lei.
 3 10 11 
5p 3. Fracția subunitară din mulțimea A   , , ,3 este .
 2 11 10 
5p 4. Dreptunghiul ABCD are AB  8cm și aria de 80cm2 . Lungimea laturii BC este egală cu cm .
5p 5. În Figura 1 este reprezentat un cub ABCDA ' B ' C ' D ' . Unghiul dreptelor AC și B ' D ' are măsura
de  .
Figura 1
5p 6. În graficul de mai jos este înregistrată temperatura unui pacient pe parcursul a 72 de ore.
Conform informațiilor din grafic, cea mai mare temperatură înregistrată pentru acest pacient este
egală cu C .
5p 1. Desenaţi, pe foaia de examen, un paralelogram ABCD .
5p 2. Media aritmetică a numerelor naturale a , b şi 8 este egală cu 16 . Arătați că media aritmetică a
numerelor a și b este egală cu 20.
5p 3. Un automobil parcurge în trei zile o distanță de 1200km . În prima zi parcurge 2 din distanță, a
5
doua zi 30% din distanță și restul în a treia zi. Calculați distanța parcursă de automobil în a treia zi.

Pagina 1 din 2
1
 25   42 56 
4. Se consideră numerele reale a   0, 3   și b    32  42   :5  2  3 .



152  122   98 7 
9
5p a) Arătați că a  .
8
5p b) Arătați că media geometrică a numerelor a și b aparține mulțimii I   
2, 3 .
5p 5. Se consideră expresia E  x    2 x  12  2  x  2  x  1   x  12 , unde x este număr real.

Demonstrați că, pentru orice număr natural nenul n , numărul N  E  2n  1  E  2n  1 este multiplu
al lui 8 .
1. În Figura 2 este reprezentat un trapez isoscel ABCD cu AB CD , AB  24cm , CD  8cm şi
AD  10cm . Dreptele AD și BC se intersectează în punctul E și punctele M și N sunt situate pe
dreapta AB astfel încât DM  AB și EN  AB .
Figura 2
5p a) Arătați că perimetrul trapezului ABCD este egal cu 52cm .
5p b) Determinați lungimea segmentului EN .
5p c) Știind că G este punctul de intersecție a dreptelor EN și MC , demonstrați că G este centrul de
greutate al triunghiului ABE .
2. În Figura 3 este reprezentată o piramidă VABCD cu VA  VB  VC  VD și unghiul dintre VB și
planul  ABC  cu măsura de 45 . ABCD este pătrat cu AB  18cm , punctele M și N sunt
mijloacele segmentelor BC , respectiv VD și O este punctul de intersecție a dreptelor AC și BD .
Figura 3
5p a) Arătați că aria patrulaterului ABCD este egală cu 324cm2 .
5p b) Demonstrați că dreapta OM este paralelă cu planul VAB  .
5p c) Demonstrați că MN  9 3 cm .

Pagina 2 din 2
Matematică
Test 9
5p 1. Rezultatul calculului  20  2  4  : 4 este egal cu .
x  3 14
5p 2. Dacă  , atunci numărul real x este egal cu .
5 10
5p 3. Numărul de elemente ale mulțimii A  x   
x  3 este egal cu .
5p 4. Linia mijlocie a trapezului ABCD este de 10cm . Suma lungimilor bazelor acestui trapez este egală
cu cm .
5p 5. În Figura 1 este reprezentat un cub ABCDA ' B ' C ' D ' . Unghiul dreptelor AB și B ' C ' are măsura de
.
Figura 1
5p 6. În diagrama de mai jos sunt prezentate rezultatele obținute de elevii unei școli la un concurs.
Conform informațiilor din diagramă, note mai mari sau egale cu 9 au fost obținute de % din
numărul elevilor care au participat la concurs.
5p 1. Desenaţi, pe foaia de examen, un tetraedru ABCD .
1 1 1 3 1 1 1 1
5p 2. Arătați că media geometrică a numerelor x       şi y      : este egală cu 2 .
 2 3 6  2  2 3 6  12
5p 3. Într-o cutie sunt bile albe, 6 bile roșii și 10 bile galbene. Probabilitatea de a extrage o bilă albă din
5
cutie este egală cu . Determinați numărul de bile albe din cutie.
9
Pagina 1 din 2
 7 27  3
4. Se consideră numerele reale a   98  2 50  32 :  1
și b   
3
 :
18  3
.
2  3 12
5p a) Arătați că a  2 .
5p b) Calculați  a  b 2020 .
5p 5. Se consideră expresia E  x   x  x  32  2  x  12   2 x  3 2 x  3  17 x  7  , unde x este
E  3 E  4 E  5 E 100 
număr real. Arătați că      5047 .
1 5 26 3 7 98 102
1. În Figura 2 este reprezentat un pătrat ABCD cu AB  15cm , punctul M este mijlocul laturii AB și
punctul O este intersecția diagonalelor pătratului. E și F sunt punctele de intersecție a dreptelor AC
și DM , respectiv BD și CM .
Figura 2
5p a) Arătați că aria pătratului ABCD este egală cu 225cm2 .
5p b) Demonstrați că triunghiurile ADE și BCF sunt congruente.
5p c) Calculați lungimea segmentului EF .
2. În Figura 3 este reprezentat un paralelipiped dreptunghic ABCDA ' B ' C ' D ' cu AB  8dm ,
BC  6dm și AA '  15dm .
Figura 3
5p a) Arătați că suma lungimilor tuturor muchiilor paralelipipedului este egală cu 116dm .
5p b) Demonstrați că distanța de la punctul A la planul  BDD ' este egală cu 4,8dm .
5p c) Demonstrați că, dacă punctul M este simetricul punctului A față de punctul B , atunci planele
 CC ' M  și  BB ' D  sunt paralele.
Pagina 2 din 2
Matematică
Test 10
5p 1. Rezultatul calculului 5  5  12  3  4  este egal cu .
5p 2. Șase kilograme de mere costă 12 lei. Trei kilograme de mere de același fel costă lei.
5p 3. Suma elementelor mulțimii A  x  x  1  3 este egală cu .
5p 4. Rombul ABCD are latura de 10cm . Perimetrul acestui romb este de cm .
5p 5. În Figura 1 este reprezentat un cub ABCDA ' B ' C ' D ' . Unghiul dreptelor BC ' și DD ' are măsura
de  .
Figura 1
5p 6. În clasele de gimnaziu ale unei școli sunt înscriși 500 de elevi. În diagrama de mai jos este
prezentată repartiția procentuală, pe clase, a elevilor din această școală.
Conform informațiilor din diagramă, numărul de elevi din clasele a VIII-a este egal cu .
5p 1. Desenaţi, pe foaia de examen, o piramidă cu vârful V și baza triunghiul ABC .
5p 2. Determinați cifrele a și b , știind că numărul 1ab are suma cifrelor egală cu 8 și este divizibil
cu 5 .
5p 3. Mihai are 34 de ani, iar fiul lui are 8 ani. Calculaţi peste câţi ani vârsta lui Mihai va fi egală cu
dublul vârstei fiului său.
6 10
4. Se consideră numerele reale x   8 și y  48  75  27  2  3  2 .
2 50
5p a) Arătați că x  2 2 .
5p b) Demonstrați că y  x  y  x  2 .
30 50 30 50 76

Pagina 1 din 2
5p 5. Se consideră expresia E  x   3 x  1  2  x  2  x  3   x  5 , unde x este număr real.

2
Demonstrați că, pentru orice număr natural n , numărul natural E  n  este divizibil cu 10 .
1. În Figura 2 este reprezentat un triunghi DBC cu BC  BD  12cm și DC  12 3 cm . Punctul

A este situat pe latura DC astfel încât AC  8 3 cm .
Figura 2
5p a) Arătați că AD  4 3 cm .
5p b) Arătați că distanța de la punctul B la dreapta DC este egală cu 6cm .
5p c) Determinați măsura unghiului ABC .
2. În Figura 3 este reprezentată o piramidă patrulateră VABCD cu ABCD pătrat, AB  12cm și

înălțimea VO  8cm , unde O este punctul de intersecție a dreptelor AC și BD . Punctele M și
N sunt mijloacele segmentelor BC , respectiv CV .
Figura 3
5p a) Arătați că patrulaterul ABCD are aria egală cu 144cm2 .
5p b) Demonstrați că planele  NOM  și VAB  sunt paralele.
5p c) Demonstrați că înălțimea din V a triunghiului VAM este egală cu 2 445 cm .

5

Pagina 2 din 2
Matematică
Test 11
5p 1. Rezultatul calculului 2  10  10 : 1  4  este egal cu .
2a 4
5p 2. Dacă  , atunci numărul a  b  2 este egal cu … .
9 3b
5p 3. Suma pătratelor numerelor întregi din intervalul  1, 2  este egală cu … .
5p 4. Pătratul ABCD are latura de 5cm . Perimetrul acestui pătrat este egal cu cm .
5p 5. În Figura 1 este reprezentată o piramidă triunghiulară VABC cu înălțimea VO . Unghiul dreptelor
VO și AB are măsura de .
Figura 1
5p 6. În diagrama de mai jos este prezentat profitul anual, exprimat în mii lei, realizat de o firmă în fiecare
dintre ultimii cinci ani.
Conform informațiilor din diagramă, media profitului firmei, pentru ultimii cinci ani, este egală cu …
mii lei .
5p 1. Desenaţi, pe foaia de examen, un trapez isoscel ABCD cu AB CD .

5p 2. Determinați cea mai mare valoare pe care o poate lua numărul natural N  abc  bca  cab , știind că
a , b și c sunt cifre distincte.
5p 3. Un turist a parcurs un traseu în trei zile. În prima zi turistul a parcurs 40% din lungimea traseului, în
5
a doua zi turistul a parcurs din distanța rămasă de parcurs după prima zi, iar în a treia zi restul de
6
3 km . Calculați lungimea traseului parcurs în cele trei zile.
Pagina 1 din 2
 1 2 3 4  2 262  102 3 2
4. Se consideră numerele reale a       : și b   .
 3 12 27 48  3 20  16
2 2 2
5p a) Arătați că a  2 3 .
5p b) Calculați  a  b  a  b .
   
5p 5. Se consideră expresia E  x   x  3x  2   2 x 2  2 x  3x  2   x x 2  4 x  4 , unde x este număr
2
real. Arătați că, pentru orice număr real a , E  a   E  a   0 .

1. În Figura 2 este reprezentat un dreptunghi ABCD cu AB  10 2 cm , BC  20cm . Se consideră

punctul E , mijlocul laturii BC și punctul F situat pe segmentul AE , astfel încât BF  AE .
Figura 2
5p a) Arătați că aria dreptunghiului ABCD este egală cu 200 2 cm 2 .
10 3
5p b) Arătați că lungimea segmentului EF este egală cu cm .
3
5p c) Demonstraţi că punctele B , F și D sunt coliniare.
2. În Figura 3 este reprezentat un tetraedru ABCD cu AB  AC  AD  10 cm . Triunghiul BCD
este echilateral, are perimetrul egal cu 30 cm , iar punctele M și N sunt mijloacele segmentelor
BC , respectiv AD .
Figura 3
5p a) Arătați că perimetrul triunghiului ABC este egal cu 30 cm .
5p b) Demonstrați că, dacă P este mijlocul segmentului BD , atunci dreapta MP este paralelă cu
planul  ACD  .
5p c) Demonstrați că unghiul dreptelor AB și MN are măsura egală cu 45 .
Pagina 2 din 2
Matematică
Test 12
5p 1. Rezultatul calculului 8  6  6 : 2 este egal cu … .

5p 2. Opt cărți de acelaşi fel costă în total 40 de lei. Două dintre aceste cărți costă în total … lei.
5p 3. Cel mai mic număr natural care aparţine intervalului  3, 4 este … .
5p 4. Dreptunghiul ABCD are AB  6 cm și BC  4 cm . Perimetrul acestui dreptunghi este egal cu … cm .
5p 5. În Figura 1 este reprezentat un paralelipiped dreptunghic ABCDA ' B ' C ' D ' . Unghiul dreptelor AD şi
BB ' are măsura de …  .
Figura 1
5p 6. În diagrama de mai jos este prezentată repartiţia după vârstă a elevilor unui club sportiv.
Număr
de elevi
140
120
100
80
60
40
20
0
6 ani 7 ani 8 ani 9 ani 10 ani
Conform informațiilor din diagramă, numărul elevilor acestui club sportiv care au vârsta de cel mult 8
ani este egal cu … .
5p 1. Desenaţi, pe foaia de examen, un triunghi echilateral ABC .
1 1
5p 2. Știind că a   3 , unde a este număr real nenul, arătați că a 2  2  11 .
a a
5p 3. Un test conține 30 de întrebări. Pentru fiecare răspuns corect se acordă 5 puncte, iar pentru
fiecare răspuns greșit se scad 2 puncte. Nu se acordă puncte din oficiu. Alina, care a răspuns la
toate cele 30 de întrebări, a obținut 122 de puncte. Determinați numărul de întrebări din test la care
Alina a răspuns corect.

Pagina 1 din 2
 1 1  3  2 4 3
4. Se consideră numerele reale a  3  2 2  2 2  3 și b       .
 2 2  6 12 
5p a) Arătați că a  6 .
5p b) Calculați partea întreagă a numărului N  a  b .
5p 5. Se consideră expresia E  x    2 x  32   x  3 x  7   2  x  2 2 , unde x este număr real.
Determinați numărul real a pentru care E  a  are cea mai mică valoare posibilă.
1. În Figura 2 este reprezentat un trapez isoscel ABCD cu AB CD , AB  20 cm , AD  10 cm şi

CD  10 cm și un pătrat ADMN .
Figura 2
5p a) Arătați că perimetrul trapezului ABCD este egal cu 50cm .
5p b) Calculați măsura unghiului DCM .
5p c) Demonstrați că punctele B , D și M sunt coliniare.
2. În Figura 3 este reprezentat un pătrat ABCD cu latura de 8cm și MO   ABC  , unde
O  AC  BD , cu MO  4 6 cm .
Figura 3
5p a) Arătați că aria patrulaterului ABCD este egală cu 64cm 2 .
5p b) Determinaţi măsura unghiului dintre dreapta MB şi planul  ABC  .
5p c) Știind că punctul N este proiecția punctului O pe planul  MBC  , demonstrați că N este
ortocentrul triunghiului MBC .

Pagina 2 din 2
Matematică
Test 13
5p 1. Rezultatul calculului  2  3  10  10 : 5 este egal cu … .

x2 7
5p 2. Dacă  , atunci x este egal cu … .
12 6
5p 3. Cel mai mare număr natural care aparţine intervalului  1,7  este … .
5p 4. Pătratul ABCD are latura de 5 cm . Diagonala acestui pătrat are lungimea egală cu cm .
5p 5. În Figura 1 este reprezentat un cub ABCDEFGH . Unghiul dreptelor AB și DG are măsura de
… .
Figura 1
5p 6. În diagrama de mai jos este prezentată repartiţia notelor obţinute la un test inițial la matematică, de
elevii claselor a VIII-a dintr-o școală.
Conform informațiilor din diagramă, numărul elevilor care au obținut nota 8 este mai mare decât
numărul elevilor care au obținut nota 4 cu … .
5p 1. Desenaţi, pe foaia de examen, un paralelipiped dreptunghic ABCDA ' B ' C ' D ' .
5p 2. Determinați numerele prime a , b și c , știind că a  b  c și ab  bc  ca  154 .
5p 3. Preţul unui obiect este 360 de lei. După o ieftinire cu p % din preţul obiectului, urmată de o nouă
ieftinire cu 25% , noul preț va fi 243 de lei. Determinați numărul p .

Pagina 1 din 2
 2 5 
4. Se consideră numerele reale x  2 3  
75  2 108  243 și y      700 
5 7 2 7 
22 .
5p a) Arătați că x  12 .
5p b) Calculați diferența dintre media aritmetică și media geometrică a numerelor x și y .
5p 5. Se consideră expresia E  x    2 x  32  x  x  15   4  x  12  1 , unde x este număr real. Calculați
N  a 2  b 2 , unde a și b , cu a  b , sunt numerele reale pentru care E  x    x  a  x  b  , pentru

orice număr real x .
1. În Figura 2 este reprezentat un romb ABCD cu AB  18 cm și m  ABC   60 .
Figura 2
5p a) Arătați că perimetrul rombului ABCD este egal cu 72 cm .
5p b) Arătați că lungimea diagonalei BD este egală cu 18 3 cm .
5p c) Pe laturile AB , BC , CD și DA ale rombului ABCD se consideră punctele M , N , P , respectiv
Q , astfel încât MN AC și MNPQ este pătrat. Demonstrați că  
3  1 MN  BD .
2. În Figura 3 este reprezentat un triunghi dreptunghic ABC cu AB  AC , AB  4 10 cm ,

AC  12 10 cm și PA   ABC  , PA  12 cm . Punctul D este proiecția punctului A pe dreapta
BC .
Figura 3
5p a) Arătaţi că BC  40 cm .
5p b) Determinați măsura unghiului dintre dreapta PD și planul  ABC  .
5p c) Demonstrați că numărul care reprezintă distanţa, măsurată în centimetri, de la punctul A la planul
 PBC  aparține mulțimii I   8, 46;8,52  . Se presupune cunoscut faptul că 1, 41  2  1, 42 .

Pagina 2 din 2

Matematică
Test 14
5p 1. Rezultatul calculului  4  7   6  2  3 este egal cu … .

5p 2. Zece caiete de acelaşi fel costă în total 30 de lei. Șapte dintre aceste caiete costă în total … lei.
5p 3. Scrisă sub formă de interval, mulțimea M   x  3  x  4 este egală cu … .
5p 4. Perimetrul unui romb este egal cu 48cm . Lungimea laturii acestui romb este egală cu cm .
5p 5. În Figura 1 este reprezentată o prismă triunghiulară cu baza triunghi echilateral. Unghiul dreptelor AB
și A ' C ' are măsura de …  .
Figura 1
5p 6. Rezultatele votului pentru alegerea reprezentantului consiliului elevilor unei școli sunt prezentate în
diagrama de mai jos.
Conform informațiilor din diagramă, numărul elevilor din școală care au votat cu Matei este mai mare
decât numărul elevilor care au votat cu Tudor de ... ori.
5p 1. Desenaţi, pe foaia de examen, un paralelipiped dreptunghic ABCDEFGH .

5p 2. Determinați numerele naturale abc cu a  b  c , știind că ab  bc  ca  132 și că b este media
aritmetică a numerelor a și c .
5p 3. Mihai a primit de la părinți o sumă de bani. După ce a cheltuit două cincimi din această sumă și apoi
25% din rest, lui Mihai i-au mai rămas 54 de lei. Calculați suma de bani pe care a primit-o Mihai de la
părinți.

Pagina 1 din 2
 2 6 3 15 189  3
 
4. Se consideră numerele reale x  3 20  2 45  405  0, 3 și y     :  2 5 5 .
28  3
 2 20
5p b) Determinați numărul prim p , știind că numărul natural N   x  y 2020 este divizibil cu p .
5p 5. Se consideră expresia E  x   2  x  32  3  x  1 x  3   x  2 2  31 , unde x este număr real.
Calculați valoarea absolută a numărului A  E 1  E  2   E  3  E  4    E  2019   E  2020  .
1. În Figura 2 este reprezentat un paralelogram ABCD cu AD  6 cm și AB  16cm . Punctele M și N

sunt mijloacele laturilor AB , respectiv CD . Punctele E și F sunt situate pe segmentele BM , respectiv
DN , astfel încât EF  MN și ME  NF  6 cm .
Figura 2
5p a) Arătați că perimetrul paralelogramului ABCD este egal cu 44 cm .
5p b) Demonstrați că dreapta MN este mediatoarea segmentului EF .
5p c) Calculați aria paralelogramului ABCD .
2. În Figura 3 este reprezentată o piramidă triunghiulară VABC cu baza triunghiul echilateral ABC ,
AB  12cm și înălțimea VO , unde punctul O este centrul cercului circumscris triunghiului ABC .
Punctul M este mijlocul segmentului BC și VM  6cm .
Figura 3
5p a) Arătați că AM  6 3 cm .
5p b) Arătați că AV  VBC  .
5p c) Demonstrați că tangenta unghiului dintre dreapta AM și planul VBC  este egală cu 2.

Pagina 2 din 2

Matematică
Test 15
5p 1. Rezultatul calculului 35  35 :  2  5  este egal cu .

5p 2. Numărul care reprezintă un sfert din 20 este egal cu .
5p 3. Cel mai mare număr natural, care este multiplu de 20, din mulțimea A  10, 20,30, ,90 este .
5p 4. Un cerc are lungimea egală cu 12 cm . Diametrul acestui cerc este egal cu cm .
5p 5. În Figura 1 este reprezentat un cub ABCDA ' B ' C ' D ' cu AB  5 cm . Lungimea segmentului BB ' este
egală cu cm .
Figura 1
5p 6. În tabelul de mai jos este prezentată repartiţia elevilor unei clase a VIII-a, în funcție de mediile obținute
la matematică, pe semestrul I.
Media 4 5 6 7 8 9 10
Număr elevi 1 4 5 7 6 5 2
Conform informațiilor din tabel, numărul elevilor din această clasă care au obținut la matematică, pe
semestrul I, cel puțin media 9 este egal cu .
5p 1. Desenaţi, pe foaia de examen, un tetraedru ABCD .

5p 2. Determinați numărul natural a , știind că restul împărțirii numărului 33a la un număr natural de o
cifră este egal cu 8 .
5p 3. Media aritmetică a două numere naturale este egală cu 12 . Determinaţi cele două numere, ştiind că
unul dintre numere este de trei ori mai mare decât celălalt.
 
4. Se consideră numerele reale x  7 24  3 3 8 3  2 4 3  2 2  și y   6 7 2  3 52  4 3 2  : 1
288
.
5p b) Demonstrați că x  y 3   x  y 3 .
5p 5. Se consideră expresia E  x    2 x  12  3  x  2  x  1   x  12  x  8 , unde x este număr real.
1
Demonstrați că, pentru orice număr real nenul a , media geometrică a numerelor E  a  și E   este
a
număr natural.

Pagina 1 din 2
1. În Figura 2 este reprezentat un triunghi echilateral ABC cu AB  12 cm și punctul D este situat pe

dreapta BC astfel încât BC  2 BD și B   CD  . Semidreapta BM , M  AD , este bisectoarea
unghiului ABD și N este punctul de intersecție dintre AB și paralela prin M la BC .
Figura 2
5p a) Arătați că aria triunghiului ABC este egală cu 36 3 cm 2 .
5p b) Demonstrați că triunghiurile BMN și ABC sunt asemenea.
6 21
5p c) Arătați că distanța de la B la AD este egală cu cm .
7
2. În Figura 3 este reprezentat un triunghi echilateral ABC cu AB  10 cm și dreptele AM , BN și CP ,
perpendiculare pe planul  ABC  , astfel încât AM  10 3 cm , BN  5 3 cm și CP  5 3 cm , iar
punctele M , N și P sunt de aceeași parte a planului  ABC  .
Figura 3
5p a) Arătaţi că perimetrul triunghiului ABC este egal cu 30 cm .
5p b) Demonstrați că dreapta BC este paralelă cu planul  ANP  .
5p c) Determinați distanța de la punctul A la planul  MNP  .

Pagina 2 din 2
Matematică
BAREM DE EVALUARE ŞI DE NOTARE
Test 1
 Se acordă 10 puncte din oficiu. Nota finală se calculează prin împărţirea la 10 a punctajului total acordat
pentru lucrare.
SUBIECTUL I
 Se punctează doar rezultatul, astfel: pentru fiecare răspuns se acordă fie 5 puncte, fie 0 puncte.
 Nu se acordă punctaje intermediare.
SUBIECTUL al II-lea şi SUBIECTUL al III-lea
 Pentru orice soluţie corectă, chiar dacă este diferită de cea din barem, se acordă punctajul corespunzător.
 Nu se acordă fracţiuni de punct, dar se pot acorda punctaje intermediare pentru rezolvări parţiale, în
limitele punctajului indicat în barem.
SUBIECTUL I (30 de puncte)
1. 46 5p
2. 25 5p
3. 2 5p
4. 40 5p
5. 90 5p
6. 7 5p
SUBIECTUL al II-lea (30 de puncte)
1. Desenează prisma dreaptă cu baza triunghi echilateral 4p
Notează prisma dreaptă ABCDEF cu baza triunghiul echilateral ABC 1p
2. 53 1 8 16
a :  2  2p
15 2 15 15
1 53 1 2 1
b     și, cum a  16b , obținem că a este de 16 ori mai mare decât b 3p
2 15 2 15 15
3. x  30%  x  63 , unde x este prețul obiectului înainte de reducere 3p
x  90 de lei 2p
4. a) Reprezentarea unui punct care aparţine graficului funcţiei f 2p
Reprezentarea altui punct care aparţine graficului funcţiei f 2p
Trasarea graficului funcţiei f 1p
b) f  m   2m  m  3  2m 3p
m  3 2p
5. x x 1 x x x  x  1  x  x  1 2x
  ,    3p
x2  x x  x  1 x  1 x  1 x  1  x  1 x  1  x  1 x  1
1 2x x 1 1 1
E  x       0 , pentru orice x număr real, x  1 ,
x  1  x  1 x  1 2 x x 1 x 1 2p
x  0 şi x  1
SUBIECTUL al III-lea (30 de puncte)
1. AB  CD 16  10
a) Lungimea liniei mijlocii a trapezului ABCD este egală cu   3p
2 2
26
  13cm 2p
2
b)  BD este bisectoarea unghiului ABC  CBD  ABD 2p
AB CD  ABD  CDB , deci CBD  CDB  BCD isoscel, de unde BC  10cm 3p
c)  BD este bisectoare în BCP și BD  CP , deci BCP este isoscel, adică BC  BP , de
3p
unde obținem BP  CD
Cum BP CD , obținem că BCDP este paralelogram, deci DP BC 2p

Barem de evaluare şi de notare
Pagina 1 din 2
2. a) ABCD este pătrat, deci  AB 2  3p
ABCD
 102  100cm 2 2p
b) AC este diagonală în pătratul ABCD , deci AC  10 2 cm , de unde obținem OA  5 2 cm 2p
VO   ABC  , AO   ABC  , deci VO  AO  VO  OA  VA  VO  100  50  5 2 cm 3p
2 2 2
c) AO  BD , AO  VO și BD  VO  O , deci AO  VBD   m  VA, VBD    

3p
 m VA,VO    m  AVO 
VOA este dreptunghic isoscel, deci măsura unghiului dintre dreapta VA și planul VBD 
2p
este de 45

Pagina 2 din 2
Matematică
Test 2
pentru lucrare.
SUBIECTUL I
1. 36 5p
2. 12 5p
3. 8 5p
4. 10 5p
5. 60 5p
6. 35 5p
1. Desenează piramida triunghiulară regulată 4p
Notează piramida triunghiulară regulată, cu vârful V și baza triunghiul ABC 1p
2. 2 3 2 1
x   2p
5 3 2 3
1 5

3 2 5 2 5 3 3  2 1 3p
y    ma 
3 2 1 3 2 2
3. 3
 x  36  x , unde x este suma totală cheltuită de Irina în cele două zile 2p
7
x  63 de lei 3p
b) A  2a, a  este situat pe graficul funcției f , deci f  2a   a , de unde obținem 4a  3  a 3p
a  1 , deci coordonatele punctului sunt x  2 și y  1 2p
5. 1 1 1 x  2   x  2  1 3
    3p
x  2 x  2  x  2  x  2   x  2  x  2   x  2  x  2 
x2  1 x2  1  x2  4 3 3  x  2  x  2 
1   , deci E  x   1,
x 4
2
 x  2  x  2   x  2  x  2   x  2  x  2  3 2p
pentru orice x număr real, x  2 şi x  2
1. a) P ABCD  2  AB  AD   3p
 2  600  400   2000 m 2p
b) BE CF și BE  CF , deci BCFE este paralelogram 2p
Punctul M este mijlocul segmentului CE , deci M este punctul de intersecție a diagonalelor
3p
paralelogramului BCFE , de unde obținem că punctele B , M și F sunt coliniare

Pagina 1 din 2
c) AECF este paralelogram, deci AEF  CFE 1p
1
Punctul M este mijlocul segmentului CE , deci EMF  CFM  CFE 2p
2
AEMF  AEF  EMF 2 CFM  CFM , deci AEMF 3 CFM 2p
ABCD
 82  64cm 2 2p
b) AC  8 2 cm 2p
AC  AA ' și ACC ' A ' este dreptunghi, deci ACC ' A ' este pătrat, de unde A ' C  AC ' 3p
c) B ' O '  DO și B ' O ' DO unde O '  A ' C ' B ' D ' , deci DOB ' O ' este paralelogram 3p
OB ' DO ' și DO '   A ' C ' D  , deci OB '  A 'C ' D  2p

Pagina 2 din 2
Matematică
Test 3
pentru lucrare.
SUBIECTUL I
1. 12 5p
2. 500 5p
3. 0 5p
4. 2 5p
5. 60 5p
6. 5 5p
1. Desenează piramida triunghiulară regulată 4p
Notează piramida triunghiulară regulată, cu vârful V și baza triunghiul ABC 1p
2. 1 2
a 2  2  3 2  5 2p
2
43
b  3  4  1  4  5 , deci a  b 3p
3
3. x y z
  și x  z  320 , unde x , y și z sunt cele trei numere 2p
3 5 7
x z 320
   32  x  96 , y  160 , z  224 3p
3 7 10
b) N   2  0  1   2  1  1    2  10  1  2   0  1   10   11  2p
 10  11  11  112 3p
5. x x 1 1 1 x  3   x  3 6
  ,    3p
x  3x
2 x  x  3 x  3 x  3 x  3  x  3 x  3  x  3 x  3
1 6 x 3 1 1
E  x       0 , pentru orice x număr real, x  3 ,
x  3  x  3 x  3 6 x3 x3 2p
x  0 și x  3
1. a) AECD este dreptunghi, deci AE  12 cm 3p
BE  AB  AE  6cm 2p
b) m  ECB   90  60  30 , deci BC  2 BE  12cm și CE  6 3 cm 3p
 AB  CD  CE
ABCD   90 3 cm2 2p
2
Pagina 1 din 2
c) F este mijlocul segmentului AE , deci FE  6 cm , de unde obținem FB  12 cm 2p
FBCD este romb și, cum CF și BD sunt diagonale, obținem CF  BD 3p
ABCD
 102  100cm 2 2p
b) AB  AD , AB  AA ' și AD  AA '   A , deci AB   ADA ' și, cum D ' A   ADA ' ,
3p
obținem că D ' A  AB , deci distanța de la punctul D ' la dreapta AB este D ' A
ADD ' A ' este pătrat cu AD  10cm , deci D ' A  10 2 cm 2p
c) O este mijlocul segmentului BD și M este mijlocul segmentului BC ' , deci OM este
2p
linie mijlocie în BDC '
OM C ' D , C ' D   C ' DA '  , deci OM  C ' DA ' 3p

Pagina 2 din 2
Matematică
Test 4
pentru lucrare.
SUBIECTUL I
1. 81 5p
2. 8 5p
3. 6 5p
4. 4 5p
5. 90 5p
6. 7, 2 5p
1. Desenează cubul 4p
Notează cubul ABCDA ' B ' C ' D ' 1p
2.  8 6  2 26 2 2
x    13    2p
3 2 2 3 2 13 3
2 4

 1 5  14 2 14 4 3 3 1 3p
y        ma 
 3 7 3 3 7 3 3 3 2
3. Numerele 15 și 21 sunt divizori ai numărului n  1 , unde n este numărul de flori și
c.m.m.m.c.15, 21  105 , deci n  1 este divizibil cu 105 3p
Cum n este cuprins între 550 și 710 , obținem n  105  6  1  631 de flori 2p
b) A  a,3 aparține graficului funcției f , deci f  a   3 , de unde obținem 3a  9  3 3p
a  2 2p
5.
x 1 x 1
 2
2 2

 x  1   x  1  2 x 2  1

 4
3p
x 1 x 1  x  1 x  1  x  1 x  1
1 4 x 1 1 1
E  x       0 , pentru orice x număr real, x  1 şi
x  1  x  1 x  1 4 x 1 x 1 2p
x 1
1. a) AB 2  AE 2  EB 2  3p
 32  32  64  AB  8 cm 2p

Pagina 1 din 2
b) AEB este dreptunghic isoscel, deci m  BAE   45 1p

Cum FD  DC și DC  AD , AFD este dreptunghic isoscel, deci m  FAD   45 2p
m( FAE )  m  FAD   m  DAB   m  BAE   45  90  45  180 , deci punctele E ,
2p
A şi F sunt coliniare
BD
c) m  ABD   45  ABD  EAB , deci AE BD și, cum DO   4 2 cm , unde
2 3p
O  AC  BD  DO  AE , obținem ADOE este paralelogram
P  DE  AO și DE , AO sunt diagonale în paralelogram, deci P este mijlocul
2p
segmentului DE
2. a) Vparalelipiped  AB  AD  AA '  3p
 20  10  10  2000cm 3
2p
b) CC '   ABC  și AC   ABC  , deci CC '  AC 2p
AC  10 5 cm și CC '  10cm , deci AC '  AC 2  CC '2  10 6 cm 3p
c)  AMQ    ANP   AA ' , AM  AA' , AM   AMQ  și AN  AA ' , AN   ANP  , deci
m    AMQ  ,  ANP     m  MAN 
3p
AMND este pătrat, deci m  MAN   45 2p

Pagina 2 din 2
Matematică
Test 5
pentru lucrare.
SUBIECTUL I
1. 10 5p
2. 600 5p
3. 7 5p
4. 12 5p
5. 45 5p
6. 2018 5p
1. Desenează piramida patrulateră regulată 4p
Notează piramida patrulateră regulată cu vârful V și baza ABCD 1p
2. 2  3  2  33
ma   30 2p
2
mg   2  3   2  33   2  32  18 , deci mg  ma  12 3p
3. x 1 x
  x    100  x , unde x este suma totală cheltuită de Oana în cele trei zile 3p
2 2 2
x  400 de lei 2p
b) OM  2 , unde M este punctul de intersecție a graficului funcției f cu axa Ox 2p
ON  4 , unde N este punctul de intersecție a graficului funcției f cu axa Oy și, cum
24 3p
MON este dreptunghic, obținem MON  4
2
5.
 
 x  32   x  12  x  6 x  9  x  2 x  1  4  x  2   4
2 2
3p
x2  4  x  2  x  2   x  2  x  2  x  2
4 4
E  x  :  1 , pentru orice x număr real, x  2 şi x  2 2p
x2 x2
1. a) PABCD  2  AB  AD   3p
 2  12  24 cm 2p
b) ADM dreptunghic  DM  7 2  52  2 6 cm , deci MC  DC  DM  7  2 6 cm   3p
Cum 7  2 6  2  5  2 6  25  24 , obținem MC  2cm 2p

Pagina 1 din 2
c) ME AB  MEA  BAE și, cum BAE  MAE , obținem MEA  MAE , deci
2p
MEA este isoscel
ME  AM , AM  AB și, cum ME AB , obținem AMEB romb 3p
2. a) ABB ' A ' este dreptunghi, deci ABB ' A '  AB  AA '  3p
 12  12 3  144 3 cm 2
2p
b) A ' A   ABC  și AB   ABC   m   A ' B,  ABC    m   A ' B, AB    m  A ' BA  2p
AA '
ABA ' este dreptunghic, tg  A ' BA   3 , deci unghiul dintre dreapta A ' B și planul
AB 3p
 ABC  are măsura de 60
c) MN este linie mijlocie în A ' AB , unde N este mijlocul laturii AB , deci MN AA ' și,
cum AA '   ABC  , obținem MN   ABC  , deci MN  d  M ,  ABC  
3p
AA '
MN   6 3 cm 2p
2

Pagina 2 din 2

Matematică
Test 6
pentru lucrare.
SUBIECTUL I
1. 90 5p
2. 40 5p
3. 4 5p
4. 60 5p
5. 90 5p
6. 16 5p
1. Desenează triunghiul dreptunghic isoscel 4p
Notează triunghiul isoscel ABC , dreptunghic în A 1p
2. a b c
   k , unde k este un număr rațional, deci a  2k , b  3k și c  5k 2p
2 3 5
 2k  3k 2   3k  5k 2   5k  2k 2  126  k 2  4k 2  9k 2  126 , deci k 2  9 și, cum a , b
3p
și c sunt numere naturale, obținem a  6 , b  9 și c  15
3. x
2 x   6 , unde x este numărul real 2p
2
x4 3p
4.  2 9 6  3  1 3 1  3
a) x      1       3p
2 3 3 3 6 3  3 3 3 1
5 3
  5 2p
3 1
  : 53 
3 8
b) y  518  52  518624  50  1 2p
x  y 5 1
Media aritmetică a numerelor x și y este ma    3 , care este număr natural prim 3p
2 2
5.
   
E  x   2 x 2  6 x  9  x 2  4  10 x  14  2 x 2  12 x  18  x 2  4  10 x  14  2p
 x 2  2 x  8  x 2  2 x  1  7   x  1  7  7 , pentru orice număr real x

2
3p

1. AB  CD
a) Linia mijlocie a trapezului ABCD are lungimea egală cu  3p
2
84
  6m 2p
2

Pagina 1 din 2
b) AOB este dreptunghic isoscel, deci AO  4 2 m și COD este dreptunghic isoscel, deci
2p
DO  2 2 m
AOD este dreptunghic, deci AD 2  AO 2  DO 2 , de unde obținem AD  32  8  2 10 m 3p
BD
c) NP este linie mijlocie în BCD , deci NP BD și NP  , iar MQ este linie mijlocie
2
BD 3p
în ABD , deci MQ BD și MQ  ; obținem MQ NP și MQ  NP , deci MNPQ este
2
paralelogram
AC
MN este linie mijlocie în ABC , deci MN AC și MN  și, cum AC  BD și
2 2p
AC  BD , obținem MN  NP și MN  NP , deci MNPQ este pătrat
2. a) ABB ' A ' este dreptunghi, deci ABB ' A '  AB  AA '  3p
 15  6 3  90 3 cm 2 2p
b) C ' D '  CC ', C ' D '  B ' C ' și CC ' B ' C '  C '  C ' D '   BCC '  și, cum NC '   BCC ' ,
3p
obținem NC '  C ' D ' , deci d  N , C ' D '  NC '
CC ' N este dreptunghic, deci NC '2  C ' C 2  CN 2  NC '  108  27  3 15 cm 2p
c) AA '  AB , AA'  AD și AB  AD   A , deci AA '   ABC  și, cum MN   ABC  ,
1p
obținem AA '  MN
AD
ADM dreptunghic, tg  AMD    3  m  AMD   60 și CMN dreptunghic,
DM
3p
CN 3
tg  CMN     m  CMN   30 , deci m  AMN   90  MN  AM
CM 3
MN  AA ' , MN  AM și AA ' AM   A  MN   AMA ' , deci măsura unghiului dintre
1p
dreapta MN și planul  AMA ' este de 90

Pagina 2 din 2

Matematică
Test 7
pentru lucrare.
SUBIECTUL I
1. 10 5p
2. 132 5p
3. 4 5p
4. 10 5p
5. 90 5p
6. 3
5p
11
1. Desenează rombul 4p
Notează rombul ABCD 1p
2. 2
 1 1 1
 x    2  x  2 x  2  4
2 2 3p
 x x x
1 1
x2  2  2  4  x2  2  2 2p
x x
3. A doua zi Anca citește n  5 pagini, a treia zi citește n  10 pagini, a patra zi citește n  15
pagini, iar a cincea zi citește n  20 pagini, unde n este numărul de pagini citite de Anca în 2p
prima zi
n   n  5    n  10    n  15    n  20   375  5n  50  375 , deci n  65 de pagini 3p
4.  20 3  84  2 1  84
a) a     1      3p
 30 2 6 2  3 2 2 2  1
4 2  3 2 84
  7 2 2p
12 1
 
b) b  3  6 3  9  3  2  5 3  12  6 3  2  3  5 3  10 3p
Cum 7 2  98 și 10  100 , obținem a  b 2p
     
5. E x  4 x 2  4 x  1  3 x 2  x  6  x 2  x  2  4 x 2  4 x  1  3x 2  3x  18  x 2  x  2  21 ,
3p
pentru orice număr real x
1 1  1 
E 1  E    E     E    21  21   21  21  2020  42420 2p
2  3  2020  de 2020 ori 21

1. a) PABM  3 AB  3p
 3  15  45cm 2p

Pagina 1 din 2
b) m  MBC   m  ABC   m  ABM   30  m  MBN   m  MBC   m  CBN   90 2p

MBN este dreptunghic isoscel, deci MN  15 2 cm 3p
c) m  DAM   30 și, cum ADM isoscel, m  ADM   75  m  PDM   135 1p
ABP isoscel și m  BAP   150  m  APB   15 , deci m  DPB   45 2p
PDM și DPB sunt suplementare, deci BP DM și, cum DP  MB , obținem că PBMD
2p
este trapez isoscel
ABCD
 6  36cm
2 2
2p
b) BD este diagonală în pătratul ABCD  BD  6 2 cm 2p
VO   ABC  și ABCD pătrat  VOA  VOB  VOC  VOD , deci VA  VB  VC  VD 1p
 
2
VB 2  VD 2  62  62  6 2  BD 2  BVD este dreptunghic în V , deci VB  VD 2p
BC AD
c) MN linie mijlocie în VBC  MN BC și MN  , deci MN AD și MN  , de
2 2 2p
unde obținem MN linie mijlocie în PAD
M este mijlocul segmentelor BV și PA  ABPV este paralelogram, deci VP AB și, cum
AB   ABC  , obținem VP  ABC 
3p

Pagina 2 din 2
Matematică
Test 8
pentru lucrare.
SUBIECTUL I
1. 4 5p
2. 40 5p
10
3. 5p
11
4. 10 5p
5. 90 5p
6. 40 5p
1. Desenează paralelogramul 4p
Notează paralelogramul ABCD 1p
2. a  b  8
 16  a  b  8  48 3p
3
ab
a  b  40 , deci media aritmetică a numerelor a și b este egală cu  20 2p
2
3. 2
În prima zi automobilul parcurge  1200  480 km 2p
5
30
A doua zi automobilul parcurge  1200  360 km , deci în a treia zi automobilul parcurge 3p
100
1200  480  360  360 km
4. 25
3 5 3 5 8
a) 0, 3       3p
15  12 9
2 225  144 9 9 9
2
1
8 9
a    2p
9 8
 42
b) b  
7 2
 1 1
 
 9  16  8    3  2  5 2  5   3  2  2  1  3  2  2
 5 5
2p
9 3
mg  ab   2   1,5 și, cum 2  2, 25  3 , obținem mg  I 3p
8 2
5.
   
E  x   4 x2  4 x  1  2 x2  x  2 x  2  x 2  2 x  1  4 x 2  4 x  1  2 x 2  2 x  4  x 2  2 x  1 
3p
 x 2  4 x  4   x  2  , pentru orice număr real x
2
N  2n  1  2  2n  1  2  2n  1  2n  3 2n  1  2n  3  2 4n  4  8 n  1 , care
2 2
2p
este multiplu al lui 8 , pentru orice număr natural nenul n

Pagina 1 din 2

1. a) ABCD este trapez isoscel, deci BC  AD  10cm 2p
PABCD  AB  BC  CD  DA  24  10  8  10  52cm 3p
AB  CD
b) ABCD este trapez isoscel, deci AM   8cm și DM  AD 2  AM 2  6cm 2p
2
DM AM
DM EN   și, cum N este mijlocul lui AB , obținem EN  9cm 3p
EN AN
c) AM  DC  8cm , AM DC  AMCD paralelogram, deci MC AD 2p
NG MN 1
MG AE    și, cum EN este mediană în triunghiul ABE , obținem că G este
NE AN 3 3p
centrul de greutate al triunghiului ABE
ABCD
 182  324cm 2 2p
b) M este mijlocul segmentului BC și O este mijlocul segmentului AC , deci MO este linie
3p
mijlocie în CAB
OM AB și AB  VAB  , deci OM VAB  2p
c) VAC și VBD sunt isoscele și O este mijlocul segmentelor AC și BD , deci VO  AC și
VO  BD și, cum AC  BD  O , obținem VO   ABC   m  VBO   45  VB  18cm
2p
NP este linie mijlocie în VAD , unde P este mijlocul segmentului VA , deci NP AD și

AD 2p
NP  , deci NP MB și NP  MB  BMNP paralelogram, de unde obținem MN  BP
2
BP este înălțime în triunghiul echilateral VAB  BP  9 3 cm , deci MN  9 3 cm 1p

Pagina 2 din 2
Matematică
Test 9
 Se acordă 10 puncte din oficiu. Nota finală se calculează prin împărţirea la 10 a punctajului total obținut
pentru lucrare.
SUBIECTUL I
1. 3 5p
2. 4 5p
3. 7 5p
4. 20 5p
5. 90 5p
6. 40 5p
1. Desenează tetraedrul 4p
Notează tetraedrul ABCD 1p
2. 3  2 1 3 4 3
x    1 2p
6 2 6 2
3  2  1 12
y   4  mg  xy  1  4  2 3p
6 1
3. n 5
 , unde n este numărul de bile albe 3p
n  6  10 9
9n  5n  80 , deci n  20 2p

4. a) a  7 2  2  5 2  4 2  2 
 3p
 
 7 2  10 2  4 2  2  2  2  2 2p
7 3 3 3  3 14 3  3 3  3 3 3
b) b         3 3 3 3p
 3 2 6  3 6 3 3
 a  b 2020   2  32020   12020  1 2p

5.
       
E  x  x x2  6 x  9  2 x2  2 x  1  4 x2  9  17 x  7  x3  4 x  x x2  4  x  x  2 x  2 ,
3p
3 1  5 4  2  6 100  98 102 100 101
    3 4  100   1  2  5047 2p
1 5 26 98 102 2
1. a)  AB 2  3p
ABCD
 15  225cm 2
2
2p
b) ADM  BCM  ADM  BCM 2p
Cum ABCD este pătrat, deci AD  BC și EAD  FBC , obținem ADE  BCF 3p

Pagina 1 din 2
OE 1
c) E este centrul de greutate al ABD , deci  și F este centrul de greutate al ABC ,
OA 3
2p
OF 1
deci 
OB 3
OE OF EF 1
  EF AB   , deci EF  5cm 3p
OA OB AB 3
2. a) Suma lungimilor tuturor muchiilor paralelipipedului este egală cu 4  AB  BC  AA '  2p
 4  8  6  15   4  29  116dm 3p
b) Pentru AE  BD , unde E  BD , DD '   ADC   DD '  AE și, cum BD  DD '  D ,
3p
obținem AE   BDD ' , deci d  A,  BDD '   AE
AB  AD 8  6
ABD este dreptunghic, deci AE    4,8dm 2p
BD 10
c) B este mijlocul segmentului AM  AB  BM , deci BM  DC și, cum BM DC ,
2p
obținem BMCD paralelogram
CC ' DD ' , CM BD , CC ' CM  C și DD ' BD   D   CC ' M   BB ' D  3p

Pagina 2 din 2
Matematică
Test 10
pentru lucrare.
SUBIECTUL I
1. 5 5p
2. 6 5p
3. 3 5p
4. 40 5p
5. 45 5p
6. 100 5p
1. Desenează piramida cu baza triunghi 4p
Notează piramida cu vârful V și baza triunghiul ABC 1p
2. 1  a  b  8 2p
1ab 5  b 5 și, cum a  b  7 , obținem a  7 , b  0 sau a  2 , b  5 3p
3. Peste n ani, Mihai va avea 34  n ani și fiul său va avea 8  n ani 2p
34  n  2 8  n   34  n  16  2n , deci, peste n  18 ani, vârsta lui Mihai va fi egală cu
3p
dublul vârstei fiului său
4. 6 2 10 2
a) x  2 2   3p
2 10
3 2 2 2  2 2 2 2p
b) y  4 3  5 3  3 3  2  2  3  3 3 2p
   33 
15 15
x50  275 , y 30  345 și, cum 275  25  345 , obținem y 30  x50  x50  y 30 ,
3p
deci y 30
x 50
 y 30
x 50
y 30
x 50
x 50
y 30
 2x 50
 22 75
2 76
5.
   
E  x   3 x 2  2 x  1  2 x 2  2 x  3x  6  x  5  5 x 2  15 x  10  5 x 2  3x  2 , pentru   2p
orice număr real x
Pentru orice număr natural n , E  n   5  n  1 n  2  și numărul  n  1 n  2  este divizibil
3p
cu 2 , deci numărul natural E  n  este divizibil cu 10
1. a) AD  DC  AC  3p
 12 3  8 3  4 3 cm 2p
b) Construim BM  DC , M  DC , deci d  B, DC   BM și, cum BD  BC , obținem că M
DC 3p
este mijlocul lui DC , deci CM   6 3 cm
2
 
2
BMC este dreptunghic în M  BM 2  MC 2  BC 2 , deci BM  122  6 3  6cm 2p

Pagina 1 din 2
c) AM  2 3 cm , BM  6cm , deci AB  4 3 cm 2p
AB 2  BC 2  AC 2 , deci ABC este dreptunghic cu m  ABC   90 3p
ABCD
 122  144cm 2 2p
b) MN este linie mijlocie în VBC și OM este linie mijlocie în ABC 2p
MN BV , OM AB , MN  OM  M  și BV  AB   B , deci  NOM  VAB  3p
c) VO   ABC  și AM   ABC  , deci, pentru OP  AM , P  AM , obținem VP  AM ,
2p
deci VP este înălțimea din V a triunghiului VAM
1 6 5
AOM  ACM  18cm , AM  6 5 cm , deci OP 
2
cm 2p
2 5
2 445
VOP este dreptunghic, deci VP  VO 2  OP 2  cm 1p
5

Pagina 2 din 2
Centrul Naţional de Politici și Evaluare în Educație

Matematică
Test 11
pentru lucrare.
SUBIECTUL I
1. 18 5p
2. 4 5p
3. 2 5p
4. 20 5p
5. 90 5p
6. 112 5p
1. Desenează trapezul isoscel 4p
Notează trapezul isoscel ABCD cu AB CD 1p
2. N  abc  bca  cab  111 a  b  c  2p
Cum a , b și c sunt cifre distincte, cea mai mare valoare posibilă a sumei a  b  c este 24,
3p
deci cea mai mare valoare pe care o poate lua numărul natural N este 2664
3. 40 5 40 
x x  x   3  x , unde x este lungimea traseului parcurs în cele trei zile 3p
100 6 100 
x  30 km 2p
4.  1 2 3 4  3
a) a        3p
 3 2 3 3 3 4 3 2
1 3
 4  2 3 2p
3 2
242 3 2 24 3 2
b) b     3 2 3p
122 2 12 2
a  b a  b   2        2 3 
2 2
3 3 2 2 3 3 2  2 3 3 2 3 2 2 3  3 2 6 2p
E  x   x  3x  2   2 x  x  2  3x  2   x  x  2   x   3x  2    x  2    4 x3 , pentru orice
5. 2 2 2
3p
număr real x
E  a   E  a   4  a   4a 3  4a 3  4a 3  0 , pentru orice număr real a
3
2p

1. a) ABCD  AB  BC  3p
 10 2  20  200 2 cm 2 2p
b) ABE este dreptunghic în B , deci AE 2  AB 2  BE 2  AE  200  100  10 3 cm 2p
100 10 3
ABE este dreptunghic în B și BF  AE  BE 2  EF  AE , deci EF   cm 3p
10 3 3
Pagina 1 din 2
1
c) AE este mediană în ABC și, cum F   AE  astfel încât EF  AE , obținem că punctul
3 3p
F este centrul de greutate al triunghiului ABC
BO este mediană în triunghiul ABC , unde O  AC  BD , deci F   BO  , de unde obținem
2p
că punctele B , F și D sunt coliniare
2. a) 3BC  30cm  BC  10cm 3p
PABC  AB  AC  BC  30cm 2p
b) M este mijlocul lui BC și P este mijlocul lui BD , deci MP este linie mijlocie în BCD 2p
MP CD și CD   ACD  , deci MP  ACD  3p
c) NP este linie mijlocie în ABD , deci NP AB  m   AB, MN    m   NP, MN   2p
AM , DM sunt înălțimi în triunghiurile echilaterale ABC , respectiv BCD și BC  10cm ,
1p
deci AM  DM  5 3 cm
MN este înălțime în triunghiul isoscel AMD , deci MN  DM 2  DN 2  5 2 cm și, cum
MP  NP  5 cm , avem MN 2  MP 2  NP 2 , adică MNP este dreptunghic isoscel, de unde 2p
obținem m  MNP   m   NP, MN    45

Pagina 2 din 2
Matematică
Test 12
pentru lucrare.
SUBIECTUL I
1. 45 5p
2. 10 5p
3. 0 5p
4. 20 5p
5. 90 5p
6. 300 5p
1. Desenează triunghiul echilateral 4p
Notează triunghiul echilateral ABC 1p
2. 2
 1 1 1
a    9  a  2a  2  9
2 3p
 a a a
1
a 2  2  9  2  11 2p
a
3. 5n  2 30  n  122 , unde n este numărul de întrebări din test la care Alina a răspuns corect 3p
7 n  182  n  26 2p

4. a) a  3  2 2  2 2  3 
 3p
 3 2 2 2 2 3 6 2p
 1 1  3 2 4 3   1 1  1 1 1 1   1 1  1 1  1
b) b                      3p
 2 2  6 6 12 12   2 2  2 3 3 4   2 2  2 2  4
1 25 5
N  6    2,5  partea întreagă a numărului N este 2 2p
4 4 2
     
5. E x  4 x 2  12 x  9  x 2  7 x  3x  21  2 x 2  4 x  4  x 2  16 x  22 , pentru orice număr
3p
real x
E  a   a 2  16a  64  42   a  8   42 , deci E  a  are cea mai mică valoare posibilă dacă
2
2p
a  8  0 , deci a  8
1. a) ABCD este trapez isoscel  BC  AD 2p
PABCD  AB  BC  CD  DA  50cm 3p
AB  CD AD
b) AE   5cm , unde DE  AB , E  AB , deci ADE dreptunghic cu AE  ,
2 2 2p
deci m  ADE   30  m  ADC   120
180  150
m  MDC   360  90  120  150 și DM  DC , deci m  DCM    15 3p
2
Pagina 1 din 2
c) ADC  BCD , deci m  BCD   120 și, cum BC  CD , obținem m  BDC   30 3p
m  MDB   m  MDC   m  CDB   180 , deci punctele B , D și M sunt coliniare 2p
2. a)  AB 
2
2p
ABCD
 82  64cm 2 3p
b) MO   ABC   m   MB,  ABC   m   MB, OB    m  MBO  2p
MO 4 6
MOB dreptunghic în O  tg  MBO     3 , deci m  MBO   60 3p
BO 4 2
c) ON   MBC   ON  BC , MO  BC și cum ON  MO  O  BC   MON  , de unde
2p
BC  MN  MN este înălțime în MBC
BO  OC , BO  MO și OC  MO  O  BO   MOC   BO  MC 1p
ON   MBC   ON  MC , BO  MC și cum ON  BO  O  MC   BON  , de unde
2p
MC  BN  BN este înălțime în MBC , deci N este ortocentrul MBC

Pagina 2 din 2
Matematică
Test 13
pentru lucrare.
SUBIECTUL I
1. 48 5p
2. 12 5p
3. 6 5p
4. 5 2 5p
5. 45 5p
6. 25 5p
1. Desenează paralelipipedul dreptunghic 4p
Notează paralelipipedul dreptunghic ABCDA ' B ' C ' D ' 1p
2. 11 a  b  c   154 , deci a  b  c  14 , care este număr par, deci nu toate numerele a , b și
2p
c sunt impare
Cum a  b  c și numerele a , b și c sunt prime, obținem că a  2 , b  5 și c  7 3p
3. 25
x  x  243 , unde x este prețul obiectului după ieftinirea cu p % , deci x  324 2p
100
p p
360   360  324   360  36 , deci p  10 3p
100 100

4. a) x  2 3 5 3  2  6 3  9 3 
 3p
 2 3  2 3  12 2p
2 2  55
b) y  10 7   2  29  2  27 2p
10 7
x  y 12  27
ma    19,5 și mg  xy  12  27  18 , deci diferența dintre media aritmetică
2 2 3p
și media geometrică a numerelor x și y este egală cu ma  mg  19,5  18  1,5
5.
 
E  x  4 x2  12 x  9  x2  15 x  4 x2  2 x  1  1  5 x2  3x  9  4 x2  8 x  4  1  x2  5 x  6 ,
3p
E  x    x  2  x  3 , pentru orice număr real x  a  2 și b  3 , deci N  13 2p
1. a) PABCD  4 AB  3p
 4  18  72 cm 2p
b) ABCD romb  BO  AC , unde AC  BD  O , deci BO este înălțime în triunghiul
3p
echilateral ABC , deci BO  9 3 cm
O este mijlocul segmentului BD  BD  2 BO  18 3 cm 2p
Pagina 1 din 2
MN BM
c) MN AC  BMN BAC 
 și, cum MNPQ pătrat și AC  BD , obținem
AC BA
3p
MQ AM MN MQ AM BM
MQ BD , deci AMQ ABD   , de unde obținem    1
BD AB AC BD AB BA
MN MN

18 18 3
 
 1  3  1 MN  18 3 cm , deci 3  1 MN  BD  2p
2.
   12 10 
2 2
a) ABC este dreptunghic în A , deci BC 2  AB 2  AC 2  4 10 2p
BC  160  1440  1600  40cm 3p

b) PA   ABC    PD,  ABC     PD, AD   PDA 2p
AB  AC 4 10 12 10
ABC este dreptunghic în A și AD  BC  AD    12cm și, cum
BC 40 3p
PA  12 cm și PA  AD , obținem că PAD este dreptunghic isoscel, deci m  PDA   45
c) BC  PA , BC  AD și PA  AD   A  BC   PAD  și, cum AM   PAD  , unde
2p
M  PD astfel încât AM  PD , obținem BC  AM
AM  BC , AM  PD și BC  PD  D  AM   PBC  , deci d  A,  PBC    AM 1p
PAD este dreptunghic isoscel cu PA  12 cm , deci AM  6 2 cm și, cum 1, 41  2  1, 42 ,
obținem 8, 46  AM  8,52 , deci distanţa, măsurată în centimetri, de la punctul A la planul 2p
 PBC  aparține mulțimii I   8, 46;8,52 

Pagina 2 din 2

Matematică
Test 14
 Se acordă 10 puncte din oficiu. Nota finală se calculează prin împărţirea la 10 a punctajului total obținut
pentru lucrare.
SUBIECTUL I
1. 60 5p
2. 21 5p
3.  3, 4 5p
4. 12 5p
5. 60 5p
6. 5 5p
1. Desenează paralelipipedul dreptunghic 4p
Notează paralelipipedul dreptunghic ABCDEFGH 1p
2. ac
11 a  b  c   132 , deci a  b  c  12 și, cum b  , obținem b  4 și a  c  8 3p
2
a , b și c sunt cifre, a  b  c  a  1 , c  7 sau a  2 , c  6 sau a  3 , c  5 , deci numerele
2p
sunt 147 , 246 și 345
3. 2 25  2 
x   x   x   54  x , unde x este suma primită de Mihai de la părinți 3p
5 100  5 
2 x 3x
  54  x , deci x  120 de lei 2p
5 20
4.

a) x  6 5  6 5  9 5  
1
3
 3p
1
 9 5  3 5 2p
3
 3 15 3 21  3
b) y   2 3  
2 5 2 7 3
 3

   5  2 5  5 3   5  2 5  2 5
3
3p

   
2020 2020
N  3 52 5  5 5  53030 și, cum p este număr prim, obținem p  5 2p
5.
   
E  x   2 x 2  6 x  9  3 x 2  3x  x  3  x 2  4 x  4  31 
3p
 2 x 2  12 x  18  3 x 2  6 x  9  x 2  4 x  27  2 x , pentru orice număr real x
A  2  1  2  2  2  3  2  4   2  2019  2  2020  2 1  2  3  4   2019  2020  
 2  1  2    3  4     2019  2020    2   1  1010  2020 , deci valoarea absolută a 2p
numărului A este 2020

Pagina 1 din 2

1. a) PABCD  2  AB  AD   2 16  6   2p
 2  22  44cm 3p
b) ME  NF şi ME NF  MENF paralelogram 2p
MN trece prin mijlocul segmentului EF și MN  EF , deci dreapta MN este mediatoarea
3p
segmentului EF
c) MENF paralelogram și MN  EF , deci MENF romb, de unde obținem ME  NE  6cm
2p
și, cum MN  AD  6cm , obținem că MNE este echilateral
Înălțimea triunghiului echilateral MNE este egală cu 3 3 cm și ABCD este paralelogram,
3p
deci ABCD  AB  d  N , AB   16  3 3  48 3 cm 2
2.
a) ABC este echilateral și M este mijlocul segmentului BC , deci AM  AB 2  BM 2  3p
 144  36  108  6 3 cm 2p
b) O este centrul cercului circumscris triunghiului ABC și VO   ABC  , deci
2p
AV  BV  CV și, cum ABC este echilateral, obținem VAB  VBC  VAC
BC
VM este mediană în VBC și VM   BV  CV , deci AV  BV , AV  CV și, cum
2 3p
BV  CV  V  , obținem AV  VBC 
c) AV  VBC    AM , VBC     AM ,VM   AMV 2p
AV
AV  VBC   AV  VM  AV  AM 2  VM 2  6 2 cm , deci tg  AMV    2 3p
VM

Pagina 2 din 2
Matematică
Test 15
pentru lucrare.
SUBIECTUL I
1. 30 5p
2. 5 5p
3. 80 5p
4. 12 5p
5. 5 5p
6. 7 5p
1. Desenează tetraedrul 4p
Notează tetraedrul ABCD 1p
2. Împărțitorul este număr natural de o cifră și restul este 8 , deci împărțitorul este 9 2p
330  33a  339 și 33a  9C  8 , unde C este câtul împărțirii, deci C  36 , de unde obținem
3p
a2
3. x  3x
Media aritmetică a numerelor este  12 , unde x este numărul mai mic 2p
2
Cum 4 x  24 , obţinem x  6 , deci cele două numere sunt 6 și 18 3p

4. a) x  14 6  3 3 8 3  8 3  4 2 
 3p
 14 6  12 6  2 6 2p
7 2 5 2 3 2 14 2  20 2  9 2 3 2
b) y       12 2   12 2   12 2  3 3p
 12 6 8  24 24
x  y 3  2 6 3 3 și, cum 2 6  24  27  3 3  2 6  3 3  2 6  3 3 ,
2p
obținem x  y 3   x  y 3
5.
 
E  x   4x2  4x  1  3 x2  x  2x  2  x2  2x  1  x  8 
3p
 4 x 2  4 x  1  3 x 2  3 x  6  x 2  2 x  1  x  8  2 x 2 , pentru orice număr real x
1 1
mg  E  a   E    2a 2  2  2  4  2 , care este număr natural 2p
a a
1. AB 2 3 122 3
a) ABC    2p
4 4
144 3
  36 3 cm 2 3p
4

Pagina 1 din 2
b) m  ABC   60  m  ABD   120 și, cum semidreapta BM este bisectoarea unghiului
2p
ABD , obținem m  ABM   60
MNB , ABC sunt alterne interne, MN BC , secanta AB , deci m  MNB   60  BMN
3p
este echilateral, deci BMN ABC
c) BD  6cm , AE  6 3 cm , unde E este mijlocul laturii BC și, cum AED este
2p
dreptunghic, obținem AD  6 7 cm
AE  BD d  B, AD   AD AE  BD 6 3  6 6 21
ABD   , deci d  B, AD     cm 3p
2 2 AD 6 7 7
2. a) PABC  3 AB  2p
 3  10  30 cm 3p
b) BN   ABC  , CP   ABC   BN CP și, cum BN  CP , obținem BCPN paralelogram 2p
BC NP și NP   ANP  , deci BC  ANP  3p
c) AE  NP , unde E  NP și, cum ABN  ACP  AN  AP , obținem că E este mijlocul
1p
segmentului NP
D și Q sunt mijloacele segmentelor BC și AM , deci AD  5 3 cm , de unde obținem că
2p
ADEQ este pătrat și MEQ este dreptunghic isoscel, deci m  AEM   45  45  90
AE  NP , AE  ME și NP  ME  E  AE   MNP   d  AE ,  MNP    AE  5 6 cm 2p

Pagina 2 din 2
Testul suplimentar de antrenament nr. 1

4p 1. Rezultatul calculului 3 10 − 60 : 3 este egal cu … .
4p 2. Prețul unui tricou este 100 de lei. După o reducere cu 10%, prețul tricoului va fi ... lei.
4p 3. Produsul numerelor întregi din intervalul  −1, 4 ) este ... .
4p 4. Perimetrul acestui dreptunghi este egal cu 20 m . Dacă lățimea dreptunghiului este 4 m atunci
lungimea este egală cu … m .
4p 5. În Figura 1 este reprezentată prismă triunghiulară regulată dreaptă ABCA1B1C1 . Măsura unghiului
determinat de dreptele AC și A1B1 este egală cu … .
Figura 1
4p 6. În tabelul de mai jos este dată repartiția după înălțime a elevilor unei clase.
Pentru graficul de mai jos, diferența dintre temperatura cea mai mare și cea mai mică este
de .... o.
Înălțime 100-120cm 121-140cm 141-160cm 161-180cm
Număr elevi 1 7 8 8
Probabilitatea ca alegând la întâmplare un elev acesta să aibă înălțimea între 100-140 cm,
este egală cu ....
SUBIECTUL al II-lea. (30 de puncte)
5p 1. Desenați, pe foaia de examen, o piramidă triunghiulară regulată de vârf V și bază ABC.
5p
( ) ( )
2. Arată că media geometrică a numerelor A = 2 2 − 3 și B = 8 2 + 3 este egală cu 2.
5p 3. Un elev încearcă să aranjeze toate cărțile pe care le are pe rafturile unei biblioteci. Dacă pune
câte 40 de cărți pe câte un raft, atunci 20 cărți nu mai au loc pe rafturi, iar dacă așază câte 60 de cărți
pe câte un raft, rămân 5 rafturi goale. Câte cărți are elevul ?
(
4. Pentru fiecare număr real x, x  0 și x  1 , se consideră numerele A = x 2 − 1 x 4 − 1 și )( )
( )
2
B = x3 − 1
( ) ( )( )
2
5p a) Arătați că x3 − 1 − x 2 − 1 x 4 − 1 = x 4 − 2 x3 + x 2 .
5p b) Demonstrați că A  B .
5p 5. Dacă a, b, c sunt 3 numere reale nenule cu proprietatea a + b + c = 0 , atunci demonstrează că
ab2 + ac 2 + ba 2 + bc 2 + ca 2 + cb2 + 3abc = 0
1. În Figura 2 este reprezentat un paralelogram ABCD cu m ( BAD ) = 120 . Bisectoarea
unghiului ABC intersectează latura CD în punctul E , bisectoarea unghiului BAD
intersectează segmentul DE în punctul F , iar dreptele AF și BE se intersectează în punctul
P.
Figura 2
5p a) Arătați că măsura unghiului BAP este egală cu 60 .
5p b) Demonstrați că dreptele AP și BP sunt perpendiculare.
5p c) Dacă DF = 6, 2 m și DE = 7,8 m , atunci determinați perimetrul paralelogramului ABCD.
2. În Figura 3 sunt reprezentate punctele necoplanare A, B, C , D . Punctul E este mijlocul
segmentului AD punctul F este mijlocul segmentului BC și punctul O este mijlocul
segmentului AF . Se știe că m ( BAC ) = 90 , AB = AC = 3 2 cm , BD = CD și AD = DF .
Figura 3
5p a) Determinați aria triunghiului ABC .
5p b) Arătați că dreapta EO este paralelă cu planul BCD .
5p c) Demonstrați că dreapta DO este perpendiculară pe planul ABC .
– BAREM DE EVALUARE-

1. 10 5p
2. 90 5p
3. 0 5p
4. 6 5p
5. 60 5p
6. 1 5p
3
1. Desenează piramida 4p
Notează piramida 1p
2.
(
A B = 2 2 − 3 8 2 + 3 = )( ) 2p
= 16 = 4 2p
3. Dacă se notează cu x numărul cărților și cu y numărul rafturilor, rezultă 40 y − 20 = x (1) și
2p
60 ( y − 5 ) = x ( 2 )
Din (1) și (2) rezultă 40 y − 20 = 60 ( y − 5 )  y = 14 2p
Din (2) rezultă x = 540 1p
4.
( ) ( )( ) ( )
2
a) x3 − 1 − x 2 − 1 x 4 − 1 = x6 − 2 x3 + 1 − x6 − x 2 − x 4 + 1 = 3p
= x 4 − 2 x3 + x 2 2p
b) Presupunem că există x  \ 0, 1 astfel încât A = B  x 4 − 2 x3 + x 2 = 0  3p
x 2 ( x − 1) = 0  x = 0 sau x = 1 , contradicție  A  B, x  \ 0, 1 .
2
2p
5.
( ) (
ab2 + ac 2 + ba 2 + bc 2 + ca 2 + cb2 + 3abc = ba 2 + ab2 + abc + ca 2 + abc + ac 2 + )
3p
(
+ abc + cb2 + bc 2 = )
= ab ( a + b + c ) + ac ( a + b + c ) + bc ( a + b + c ) = 0 2p
1. 1
a) m ( BAP ) = m ( BAD ) = 3p
2
1
=  120 = 60 2p
2
1
b) m ( ABP ) = m ( ABC ) = 30 și din punctul a) m ( BAP ) = 60 2p
2
m ( APB ) = 180 −  m ( BAP ) + m ( ABP )  = 2p
= 90  AP ⊥ BP 1p
c) AB CD  m ( ABE ) = m ( BEC ) și m ( ABE ) = m ( EBC ) 
1p
 m ( BEC ) = m ( EBC )  BC = CE (1)
(1)
Asemănător se arată că ADF este isoscel  AD = DF și AD = BC  DF = EC 2p
EF = DE − DF = 7,8 − 6, 2 = 1,6 m  CD = CE + EF + FD = 14 m 1p
Perimetrul paralelogramului ABCD este egal cu 2 ( BC + CD ) = 40, 4 m 1p
2. AB  AC
a) ABC = = 3p
2
= 9 cm2 . 2p
b) AE = DE și AO = FO  EO DF (1) ; 3p
DF  ( BCD ) , O  ( BCD ) și (1)  EO ( BCD ) . 2p
c) AD = DF și AO = FO  DO ⊥ AF (1) ; 1p
AB = AC și BF = CF  AF ⊥ BC ( 2 ) ; BD = CD și BF = CF  DF ⊥ BC ( 3) ; 2p
Din (2) și (3) rezultă BC ⊥ ( ADF ) și DO  ( ADF )  DO ⊥ BC ( 4 ) . 1p
Din (1) , (4) și AF  BC =  F   DO ⊥ ( ABC ) . 1p
SUBIECTUL I - (30 de puncte)

4p 1. 5  ( 9 : 3 − 2 ) + 7
4p 2. Dacă 5  x = 15 , atunci numărul x este egal cu … .
4p 3. Suma numerelor întregi din intervalul  −3, 5 este ... .
4p 4. Dacă într-un romb lungimea unei diagonale este egală cu lungimea laturii, atunci măsura unui
unghi obtuz este egală cu ... .
4p 5. În Figura 1 este reprezentată piramida patrulateră regulată dreaptă VABCD . Dacă fețele laterale
sunt triunghiuri echilaterale cu lungimea laturii egală cu 5 m atunci aria bazei este egală cu … m 2 .
Figura 1
4p 6. În graficul de mai jos este prezentată dependența funcțională dintre distanța (măsurată în
kilometri) parcursă de un turist pe un traseu montan și timp (măsurat în ore).
Dacă turistul s-a deplasat cu viteza medie(1) de 2 km / oră, atunci în locul literei x, care este trecută
în grafic, trebuie scris numărul … .
(1)
Notă: Viteza medie reprezintă raportul dintre distanța parcursă de turist și durata deplasării.
SUBIECTUL al II-lea. (30 de puncte)
5p 1. Desenați, pe foaia de examen, un paralelipiped dreptunghic ABCDA1B1C1D1 .
5p  1 
2
6 −2 6 +2
2. Arătați că media aritmetică a numerelor a =  2 +  și b = 2  2 este egală cu 5 .
 2
5p 3. Într-o tabără sunt de trei ori mai multe fete decât băieți . După prima săptămână, pleacă 29 fete
și sosesc 33 băieți. Astfel, numărul băieților devine egal cu numărul fetelor. Câte fete au fost inițial
în tabără ?
4. Pentru fiecare număr natural nenul n se consideră numărul N = n3 − n .
5p a) Arată că N = ( n − 1) n ( n + 1)
5p b) Demonstrează că pentru orice număr natural nenul n , numărul N este divizibil cu 6.
5p 5. Dacă x , y și z sunt numere reale cu proprietățile x + 2 y + 3z = 1 și
4 y + 9 z + 12 yz + 6 x + 3 = 0 , demonstrați că 2 xy + 3xz = −6 .
2 2
1. În Figura 2 este reprezentat un trapez ABCD cu AB CD , m ( BAD ) = 90 , CD = 4 cm ,

AD = 8 cm și AB = 12 cm. Punctul E aparține laturii AB și AE = 4 cm , iar punctul F aparține laturii
AD și AF = 6 cm .
Figura 2
5p a) Calculați aria trapezului ABCD .
5p b) Determinați măsura unghiului BCD .
5p c) Demonstrați că dreptele FO și CE sunt perpendiculare.
2. În Figura 4 este reprezentată o prismă dreaptă ABCDEFGH cu o bază pătratul ABCD . Muchiile
bazelor au lungimea egală cu 2 cm , muchiile laterale au lungimea egală cu 4 cm , iar punctul P este
mijlocul laturii AE .
Figura 4
5p a) Calculați aria pătratului ABCD .
5p b) Determinați tangenta unghiului diedru format de planele ABC și BDP .
5p c) Demonstrați că distanța de la punctul G la planul BDP este egală cu lungimea segmentului GP.

1. 12 5p
2. 3 5p
3. 9 5p
4. 120 5p
5. 25 5p
6. 10 5p
1. Desenează paralelipipedul 4p
Notează paralelipipedul 1p
2.  1 
2
1 9 6 −2 6 +2 6−4 1
a= 2 +  = 2 + 2 + 2 = 2 și b = 2  2 = 4 = 2 3p
 2
a+b
=5 2p
2
3. Dacă se notează cu f numărul fetelor și b numărul băieților, rezultă f = 3b și
3p
f − 29 = b + 33 
3b − 29 = b + 33  b = 31  f = 93 2p
4. a) N = n3 − n = n n 2 −1 =
( )
= ( n − 1) n ( n + 1)
b) Numerele n − 1, n, n + 1 sunt numere naturale consecutive, rezultă că 1p
cel puțin unul dintre ele este par și 1p
exact unul este divizibil cu 3, 1p
Pentru că numerele 2 și 3 sunt prime rezultă că N este divizibil cu 6. 2p
5. x + 2 y + 3 z = 1  2 y + 3z = 1 − x (1) 1p
(1) (1)
4 y 2 + 9 z 2 + 12 yz + 6 x + 3 = 0  ( 2 y + 3z ) + 6 x + 3 = 0  ( x + 2 ) = 0  x = −2  2 y + 3z = 3
2 2
3p
2 xy + 3 xz = x ( 2 y + 3 z ) = −6 1p
1.
a) ABCD =
( AB + CD ) AD = 3p
2
64 cm2 2p
b) AE = CD = 4 cm , AE CD și m ( DAE ) = 90  patrulaterul ADCE este dreptunghi 
2p
EC = AD = 8 cm și m ( BEC ) = m ( DCE ) = 90
EC = 8 cm și BE = AB − AE = 8 cm  m ( BCE ) = 45 2p
m ( BCD ) = m ( BCE ) + m ( DCE ) = 135 1p
DO CD 1
c) AB CD  COD AOB 
= = (1) 2p
BO AB 3
DF 1
DF = AD − AF = 2 cm  = ( 2) 1p
AF 3
Din (1) și (2)  FO AB și CE ⊥ AB  FO ⊥ CE 2p
2. a) = AB 2 = 3p
ABCD
4 cm2 2p
b) AC  BD = O  AO ⊥ BD și AP ⊥ ( ABC )  OP ⊥ BD ; din AO ⊥ BD și OP ⊥ BD 
3p
măsura unghiului diedru format de planele ABC și BDP este egală cu m ( AOP )
1 1
AP = AE = 2 cm și AO = AC = 2 cm  tg ( AOP ) = 2 2p
2 2
c) BD ⊥ ( ACE ) și GP  ( ACE )  BD ⊥ GP (1) 1p
AE ⊥ ( EFG )  m ( GEP ) = 90  GP = EP 2 + GE 2 = 2 3 cm (2) 1p
CG ⊥ ( EFG )  m ( GCO ) = 90  GO = CO 2 + CG 2 = 3 2 cm (3) 1p
m ( OAP ) = 90  OP = AP 2 + AO 2 = 6 cm (4) 1p

(1)
Din (2) , (3) și (4) GO2 = OP 2 + GP 2  GP ⊥ OP  GP ⊥ ( BDP )  d ( G, ( BDP ) ) = GP 1p

5p 1. Rezultatul calculului 10  3 − 10  2 este egal cu … .
5p 2. Patru kilograme de mere de acelaşi fel costă 12 lei. Două kilograme de mere acelaşi fel costă ...
lei.
5p 3. Numărul numerelor întregi din intervalul  −2, 3) este ... .
5p 4. Un cerc are raza de 4,5 cm . Lungimea cercului este egală cu ...  cm .
5p 5. În Figura 1 este reprezentată este reprezentat un cub ABCDEFGH . Măsura unghiului
determinat de dreptele AB și EG este egală cu … .
Figura 1
5p 6. În graficul de mai jos este prezentată distanța totală parcursă de cinci alergători în timpul unui
antrenament de o oră.
Distanța parcursă de Marius este de … km .

5p 1. Desenaţi, pe foaia de examen, o piramidă triunghiulară regulată cu vârful V și baza ABC .
5p 2. Determinați toate numerele reale x cu proprietatea x − 2020 = 1 .
5p 3. Întru-n autobuz școlar se urcă de două ori mai mulți băieți decât fete. După ce la prima oprire
coboară trei băieți, patru fete și nu se urcă alți călători, în autobuz rămân de trei ori mai mulți
băieți decât fete. Determină numărul copiilor care au rămas în autobuz după prima oprire.
 5
4. Se consideră numerele reale pozitive a și b . Știți că a = 2 10  10 − .
 2 

5p a) Arătați că a = 10 .
5p b) Media geometrică a numerelor a și b este egală 20 . Determinați numărul b .
5. Se consideră numerele reale a , a  −1 și b , b  −2 cu proprietatea:
5p
( a + 1)( b + 2 )2 − ( a + 1)( b + 2 )( b − 1) = 30 .
Numerele a + 1 și b + 2 reprezintă lungimea și lățimea unui dreptunghi, măsurate în metri.
Determinați aria dreptunghiului.
1. Figura 2 este schiţa unui teren agricol în formă de dreptunghi ABCD , cu lungimea
AB = 600 m şi lăţimea AD = 400 m . Punctul E este mijlocul laturii AB , punctul F este
mijlocul laturii CD și punctul G este mijlocul segmentului ( CE ) . Suprafața patrulateră AEGF ,
de culoare gri, este cultivată cu grâu.
Figura 2
5p a) Calculați perimetrul dreptunghiului ABCD .
5p b) Arătați că punctele B, G și F sunt coliniare.
5p c) Dacă se știe că producția medie, de grâu, la hectar a fost de 5 tone, determinați cantitatea totală
de grâu recoltată de pe suprafața AEGF .
2. În Figura 3 este este reprezentată schematic o piesă numită pană. Aceastea sunt folosite, de
exemplu, pentru a împiedica deplasarea unui autoturism oprit în pantă. Se știe că triunghiul ABC
este isoscel, AB = AC = 10 cm, BC = 12 cm, dreapta DA este perpendiculară pe planul ( ABC ) ,
DA = 8 3 cm și că punctul E este mijlocul laturii BC .
Figura 3
5p a) Arătați că lungimea segmentului AE este egală cu 8 cm.
5p b) Demonstrați că triunghiul BCD este isoscel.
5p c) Determinați măsura unghiului dintre planele ( ABC ) și ( BCD ) .

1. 10 5p
2. 6 5p
3. 5 5p
4. 9 5p
5. 45 5p
6. 12 5p
1. Desenează piramida 4p
Notează piramida 1p
2. x − 2020 = 1  x − 2020 = 1 sau x − 2020 = −1  3p
x = 2021 sau x = 2019 2p
3.  x = 2y
Dacă x este numărul băieților și y este numărul fetelor rezultă  
 x − 3 = 3( y − 4)
3p
x = 18 și y = 9 2p
4.  5  10  10
a) a = 2 10  10 −  = 2 10  10 −  = 2 10  = 3p
 2   2  2
= 10 2p
b) Media geometrică a numerelor a și b este egală cu 20  a  b = 20  2p
 10b = 20  b = 40 3p
5. ( a + 1)( b + 2 ) 2
− ( a + 1)( b + 2 )( b − 1) = ( a + 1)( b + 2 )( b + 2 − b + 1) = ( a + 1)( b + 2 )  4p
aria dreptunghiului care are lungimile laturilor egale cu numerele a + 1 și b + 2 este 30 1p
1. PABCD = 2 ( AB + AD ) = 3p
= 2000 m 2p
b) AB DC  BE CF și AB = DC  BE = CF , implică patrulaterul BEFC este
2p
paralelogram
GC = GE  G este punctul de intersecție al diagonalelor paralelogramului BEFC 
G  ( BF )
3p
300  200
c) ADF = CBE = = 6 ha 2p
2
1
CGF = ADF = 3 ha 1p
2
AFGE = ABCD − ADF − FGC − CBE = 24 − 6 − 3 − 6 = 9 ha  cantitatea totală de grâu
2p
recoltată de pe suprafața AEGF este 5  9 = 45 tone
2. a) triunghiul ABC este isoscel, E mijlocul laturii BC  AE ⊥ BC 2p
AE = AB 2 − BE 2 = 8 cm 3p
b) dreapta DA perpendiculară pe planul ( ABC )  DA ⊥ AB și DA ⊥ AC  2p
DAB  DAC (cazul de congruență „catetă – catetă” )  DB = DC 3p
c) AE ⊥ BC ; DB = DC și E mijlocul laturii BC  DE ⊥ BC  măsura unghiului dintre
2p
planele ( ABC ) și ( BCD ) este egală cu m ( AED )
dreapta DA perpendiculară pe planul ( ABC )  DA ⊥ AE  DE = AD 2 + AE 2 = 16  1p

DE
AE =  m ( ADE ) = 30  m ( AED ) = 60 2p
2

1. 23 5p
2. 3 5p
3. 6 5p
4. 2 2 5p
5. 8 5p
6. 180 5p
1. Desenează paralelipipedul 4p
Notează paralelipipedul 1p
2. 0,36  0, 25 = 2p
= 0,3 3p
3. 2 1 1
 = reprezintă raportul din producție exportat 2p
5 4 10
1 1 3 15
− = =  15% din producția de cereale a fost depozitată 3p
4 10 20 100
4. 5 18 5 18
a) a = 24 −  = 46 −  = 3p
3 5 3 5
2 6− 6= 6 2p
b) Media geometrică a numerelor a și b este egală cu a b = 2p
6  63 = 6 3p
5. 2
( )
4 ( a − 2 ) − ( a − 2 )( a − 10 ) − 2 a 2 − 4 = ( a − 2 )  4 ( a − 2 ) − ( a − 10 ) − 2 ( a + 2 ) = 2p
= ( a − 2) 
2
2p
aria pătratului care are lungimea laturii egală cu numărul a − 2 este egală cu b m2 . 1p
1. AB  AC
ABC = = 3p
2
3 3 2
= m 2p
2
b) BC = AB2 + AC 2 = 2 3  2p
BC
AC =  m ( ABC ) = 30 3p
2
CA MA MA 1 MA 1
c) =  =  =  MA = 1 m 1p
CB MB MB 2 AB 3
Din două plăci de beton de tipul X se poate forma un dreptunghi cu lungimea 3 m și lățimea
1 m , iar din două plăci de beton de tipul Y se poate forma un dreptunghi cu lungimea 3 m și
2p
lățimea 3 m . Aria aleii este 100 3 m 2 . Cea mai mică valoare a numărului n + m se atinge
când se folosește cel mai mare număr posibil de plăci de tipul Y .
Cu plăci de tipul Y se pot pava 99 3 m 2  m = 66 și n = 2  n + m = 68 2p
2. a) AV = CV și AO = OC  VO ⊥ AC  3p
VO  AC
ACV = = 9,6 mm 2 2p
2
b) BV = DV și BO = OD  VO ⊥ BD 2p
VO ⊥ BD și VO ⊥ AC  VO ⊥ ( ABC ) 3p
c) OE ⊥ BC , E  ( BC ) ; VO ⊥ ( ABC )  BC ⊥ VO ; BC ⊥ OE și BC ⊥ VO  BC ⊥ (VOE )
3p
 VE ⊥ BC  măsura unghiului dintre planele ( ABC ) și ( BCV ) este egală cu m ( OEV )
OE  BC = OB  OC  OE = 2, 4 mm  1p
VOE este dreptunghic isoscel  m ( OEV ) = 45 1p
5p 1. Rezultatul calculului ( 4 10 + 6 ) : (10 − 8 ) este egal cu … .

5p 2. Într-o parcare cu plată un șofer a plătit 9 lei pentru parcarea mașini timp de 6 ore. Costul
parcării este direct proporțional cu timpul de staționare al mașini. În aceste condiții, pentru
parcarea mașinii timp de 2 ore, se plătește ... lei.
5p 3. Suma numerelor naturale cu proprietatea x − 4  0 este … .
5p 4. Aria unui disc este 8  cm 2 . Lungimea razei discului este egală cu ... cm .
5p 5. În Figura 1 este reprezentată o piramidă patrulateră regulată VABCD cu AB = 8 cm . Dreptele
AV și CV sunt perpendiculare. Lungimea muchiei laterale a piramidei patrulatere regulate
VABCD este egală cu … cm .
Figura 1
5p 6. În urma unui sondaj, fiecare din cei 720 de elevi dintr-o școală, a indicat genul de film pe care
îl preferă. Ei au putut să aleagă un singur gen din trei variante. În diagrama de mai jos este
prezentat rezultatul sondajului.
Numărul elevilor care preferă filme documentare este egal cu … .

5p 1. Desenaţi, pe foaia de examen, un paralelipiped dreptunghic ABCDEFGH .
5p 2. Calculați media geometrică a numerelor 0,36 și 0,25 .
5p 3 2
3. În anul 2019 o societate agricolă a vândut în România din producția sa de cereale, din
4 5
producția rămasă a fost vândută în alte țări iar cantitatea de cereale nevândută a fost depozitată.
Calculează procentul din producția de cereale a societății agricole care a fost depozitată.
5 18
4. Se consideră numerele reale a și b . Știți că a = 24 −  și b = 63 .
3 5
5p a) Arătați că a = 6 .
5p b) Calculați media geometrică a numerele reale a și b .
5. Se consideră numerele reale a , a  2 și b , b  0 cu proprietatea:
5p
( )
4 ( a − 2 ) − ( a − 2 )( a − 10 ) − 2 a 2 − 4 = b . Numărul a − 2 reprezintă lungimea laturii unui
2
pătrat, măsurată în metri. Arătați că aria pătratului este egală cu b m2 .

1. În Figura 2 este reprezentat un triunghi dreptunghic ABC , m ( BAC ) = 90 , AB = 3 m ,

AC = 3 m , punctul M este situat pe latura AB , astfel încât m ( ACM ) = m ( BCM ) .
Figura 2
5p a) Calculați aria triunghiului ABC .
5p b) Arătați că m ( ABC ) = 30 .
5p c) O alee dreptunghiulară cu lățimea 3 m și lungimea 100 m este pavată cu plăci de beton în
formă de triunghi de două tipuri, X și Y . Plăcile triunghiulare de tipul X au lungimile laturilor
egale cu cele ale triunghiului ACM și plăcile de tipul Y au lungimile laturilor egale cu cele ale
triunghiului ABC . Dacă numărul plăcilor de tipul X folosite este n și numărul plăcilor de tipul Y
folosite este m , determinați cea mai mică valoare a numărului n + m .
(Notă: Pentru pavarea aleii se folosesc numai plăci întregi)
2. În Figura 3 este reprezentată schematic o piatră prețioasă. Patrulaterul ABCD este romb,
diagonalele AC și BD se intersectează în punctul O , AC are lungimea de 8 mm și BD are
lungimea de 6 mm. Punctul V nu aparține planului ( ABC ) și se știe că AV = CV , BV = DV ,
VO = 2,4 mm .
Figura 3
5p a) Calculați aria triunghiului ( ACV ) .
5p b) Arătați că VO este perpendiculară pe planul ( ABC ) .
5p c) Determinați măsura unghiului dintre planele ( ABC ) și ( BCV ) .

1. 10 5p
2. 30 5p
1
3. 5p
2
4. 50 5p
5. 90 5p
6. 6 5p
1. Desenează prisma triunghiulară regulată 4p
Notează prisma triunghiulară regulată 1p
2. Numărul este c.m.m.m.c. al numerelor 3, 4 și 6 . 2p
3,
4, 6 = 3  22 = 12 3p
3. Dacă x este cantitatea de vișine necesară și y este cantitatea de amestec apă cu zahăr, rezultă
 x + y = 10
 3p
 x 2 
 y=3

x = 4 kg 2p
4.
a) a =
5
−
4
=
5 ( 12 + 7 ) −
4 ( 7− 3 ) =
( )( ) ( )( )
2p
12 − 7 3+ 7 12 − 7 12 + 7 3+ 7 7− 3
2 3+ 7− ( )
7 − 3 =3 3 3p
b) Media geometrică a numerelor a și b este egală cu a b = 2p
3 34 3 = 6 3p
5.
1 + 3x − 2 x ( 2 x + 1) −
(1 + 3x )(1 − 3x ) = 1 2 1 + 3x − 4 x 2 x + 1 − 1 + 3x 1 − 3x  =
2  (
2
) ( ) ( )( ) 1p
1
= ( x + 1)2  3p
2
1 + 3x − 2 x ( 2 x + 1) −
(1 + 3x )(1 − 3x )  0 , pentru orice număr real x 1p
2
1. ABCD = 7  4 = 3p
= 28 m2 2p
b) AE  BG = O ; AB = AG și m ( BAO ) = m ( GAO )  AO ⊥ BG și OB = OG 2p
AB GE  m ( BAE ) = m ( GEA ) și m ( BAE ) = m ( GAE )  m ( GAE ) = m ( GEA ) 
2p
AGE este isoscel și GO ⊥ AE  OA = OE
AE ⊥ BG , punctul O mijlocul segmentelor ( AE ) și ( BG )  patrulaterul ABEG este
1p
romb
c) AB = DC și AB = GE  GE = DC  CE = DG = AG 2 − AD2 = 33 m 2p
CF CE CF CE 4 33
CE AB  ECF ABF  =  =  CE = 1p
BF AB BC AB + CE 7 + 33
4 33
 2, 25 
(
33 7 − 33 )
 2, 25  33  6 , adevărat 2p
7 + 33 4
2. a) ABCD este romb, iar diagonalele AC și BD se intersectează în punctul O  OA = OC 2p
MA = MV și OA = OC  OM CV 3p
b) ABCD este romb  BD ⊥ AC 2p
VA ⊥ ( ABC ) și BD  ( ABC )  BD ⊥ VA și BD ⊥ AC  BD ⊥ ( ACV ) 3p
c) VA ⊥ ( ABC )  m ( (CV , ( ABC ) )) = m ( ACV ) 2p
VA = AC  VAC dreptunghic isoscel  m ( ACV ) = 45 3p
5p 1. Rezultatul calculului ( 50 − 10 ) : (10 − 6 ) este egal cu … .

5p 2. Numărul care reprezintă 25% din 120 este egal cu … .
1 9 
5p 3. Cel mai mic număr rațional din intervalul  ,  este numărul … .
2 2 
5p 4. Lungimea unui cerc este egală cu 100 cm . Raza cercului are lungimea egală cu ... cm .
5p 5. În Figura 1 este reprezentat un cub ABCDEFGH . Măsura unghiului determinat de dreptele
AC și FH este egală cu … .
Figura 1
5p 6. În graficul de mai jos este prezentată dependența funcțională dintre distanța parcursă (măsurată
în kilometri) și timp (măsurat în ore) de un grup de elevi care au fost într-o excursie.
Distanța parcursă de elevi, în excursie, a fost egală cu … km.

5p 1. Desenaţi, pe foaia de examen, o prismă triunghiulară regulată ABCDEF .
5p 2. Determinați cel mai mic număr natural nenul care este divizibil cu numerele 3, 4 și 6 .
5p 3. Pentru obținerea compotului de vișine se folosesc fructe și un amestec de apă cu zahăr. Raportul
2
dintre cantitatea de vișine și cea a amestecului de apă cu zahăr este . Determinați cantitatea de
3
vișine necesară pentru obținerea a 10 kg de compot.
5 4
4. Se consideră numerele reale a și b . Știți că a = − și b = 4 3 .
12 − 7 3+ 7
5p a) Arătați că a = 3 3 .
5p b) Calculați media geometrică a numerele reale a și b .
(1 + 3x )(1 − 3x )  0 , pentru orice număr real
5p 5. Arătați că 1 + 3x − 2 x ( 2 x + 1) − x.
2
1. Figura 2 reprezintă schiţa unei încăperi în formă de dreptunghi ABCD , cu lungimea AB = 7 m

şi lăţimea AD = 4 m iar suprafața triunghiulară ECF reprezintă holul de la intrarea în cameră.
Punctul G este situat pe latura CD astfel încât AG = AB , bisectoarea unghiului BAG
intersectează latura BC în punctul F şi dreapta CD în punctul E.
Figura 2
5p a) Calculați aria dreptunghiului ABCD .
5p b) Demonstrați că patrulaterul ABEG este romb.
5p c) Demonstrați că lungimea segmentului CF este mai mică decât 2,25m .
2. În Figura 3, patrulaterul ABCD este romb, diagonalele AC și BD se intersectează în punctul
O , dreapta VA este perpendiculară pe planul ( ABC ) , VA = AC și punctul M este mijlocul
segmentului AV .
Figura 3
5p a) Arătați că dreptele OM și CV sunt paralele.
5p b) Arătați că dreapta BD este perpendiculară pe planul ( ACV ) .
5p c) Determinați măsura unghiului dintre dreapta CV și planul ( ABC ) .

Ghid Pregătire EN VIII PDF

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Ghid Pregătire EN VIII PDF

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Ghid pregătire Evaluarea Națională 2020

Propunere prof.Cucuianu Marița

1.Calenndarul Evaluarea Națională

în anul 2020 este următorul:

15 iunie Limba și literatura română - probă scrisă

17 iunie Matematica - probă scrisă

18 iunie Limba și literatura maternă - probă scrisă

Afișarea rezultatelor înaintea contestațiilor

22 iunie Depunerea contestațiilor (orele 14:00 - 20:00)

23-26 iunie Soluționarea contestațiilor

Afișarea rezultatelor finale după soluționarea

Sursa este www.edu.ro .

PROGRAMA PENTRU DISCIPLINA

Programa pentru disciplina – Matematică

1. Identificarea în limbajul cotidian sau în Mulţimi

Programa pentru disciplina – Matematică

Programa pentru disciplina – Matematică

Programa pentru disciplina – Matematică

1. Recunoaşterea şi descrierea unor figuri GEOMETRIE

Programa pentru disciplina – Matematică

1. Identificarea caracteristicilor numerelor reale Mulţimea numerelor reale

Programa pentru disciplina – Matematică

Programa pentru disciplina – Matematică

1. Recunoaşterea şi descrierea patrulaterelor în GEOMETRIE

Programa pentru disciplina – Matematică

Programa pentru disciplina – Matematică

Se recomandă, din punct de vedere didactic, abordarea conținuturilor din perspectiva

Programa pentru disciplina – Matematică

privind aprobarea programelor pentru Evaluarea Națională pentru absolvenții

MINISTRUL EDUCAŢIEI și CERCETĂRII

Art. 1. – (1) Se aprobă programele pentru Evaluarea Națională pentru absolvenții

Art. 2. – (1) Programele pentru disciplinele limba și literatura română, limba și

Art. 3. – (1) Programele pentru disciplinele limba și literatura română, limba și

Art. 4. Direcţia Generală Învățământ Preuniversitar, Direcția Generală Minorități și

Art.5. Anexele 1 și 2 fac parte integrantă din prezentul ordin.

Art.6. Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

MONICA CRISTINA ANISIE

EVALUAREA NAŢIONALĂ PENTRU ABSOLVENŢII CLASEI a VIII-a

5p 1. Rezultatul calculului 6  4  10 este egal cu .

Conform informațiilor din tabel, numărul real m este egal cu .

Probă scrisă la matematică Test 1

SUBIECTUL al III-lea - Pe foaia de examen scrieţi rezolvările complete. (30 de puncte)

1. În Figura 2 este reprezentat un trapez dreptunghic ABCD cu AD  AB și AB CD .

2. În Figura 3 este reprezentată o piramidă patrulateră regulată VABCD cu VA  AB  10cm .

Probă scrisă la matematică Test 1

5p 1. Rezultatul calculului 40  20 : 5 este egal cu .

Probă scrisă la matematică Test 2

SUBIECTUL al III-lea - Pe foaia de examen scrieţi rezolvările complete. (30 de puncte)

Probă scrisă la matematică Test 2

5p 1. Rezultatul calculului 15  15 : 5 este egal cu .

5p 1. Desenaţi, pe foaia de examen, o piramidă triunghiulară regulată, cu vârful V și baza triunghiul

Probă scrisă la matematică Test 3

x  0 şi x  3 . Arătați că E  x   0 , pentru orice x număr real, x  3 , x  0 şi x  3 .

SUBIECTUL al III-lea - Pe foaia de examen scrieţi rezolvările complete. (30 de puncte)

1. În Figura 2 este reprezentat un trapez dreptunghic ABCD cu AB CD , AB  18 cm ,

Probă scrisă la matematică Test 3

Probă scrisă la matematică Test 4

SUBIECTUL al III-lea - Pe foaia de examen scrieţi rezolvările complete. (30 de puncte)

1. În Figura 2 sunt reprezentate un pătrat ABCD și un triunghi dreptunghic isoscel AEB cu

Probă scrisă la matematică Test 4

Probă scrisă la matematică Test 5

SUBIECTUL al III-lea - Pe foaia de examen scrieţi rezolvările complete. (30 de puncte)

1. În Figura 2 este reprezentat un dreptunghi ABCD cu AB  7 cm şi AD  5cm . Punctul M este