CULEGERE Clasele 5-8

Cuprins
ALGEBRĂ:
❏ Capitolul 1: Mulțimi de numere
Operații cu mulțimi
Divizibilitate în IN
Puteri, suma Gauss
Fracții ordinare și zecimale
Medii
❏ Capitolul 2: Numere reale
Modulul unui număr real
Parte întreagă și fracționară
Operații cu numere reale
Raționalizarea numitorului
❏ Capitolul 3: Ecuații și inecuații
Ecuații și inecuații de gradul 1
Ecuația de gradul 2
Probleme care se rezolvă cu
ajutorul ecuațiilor
Sisteme de ecuații
❏ Capitolul 4: Intervale în IR
Operații cu intervale
❏ Capitolul 5: Calcul algebric în IR
Formule de calcul prescurtat
Expresii
❏ Capitolul 6: Funcții (definitie, reprezentare grafică)
Funcția de gradul 1
Instagram:@studymath.27-Alexia Andrei:Youtube 1
Geometrie:
GEOMETRIE PLANĂ
❏ Capitolul 1: Elemente de geometrie
Punct. Dreaptă. Plan
Pozițiile relative a: 2 drepte,
dreptei față de un plan
❏ Capitolul 2: Unghiul
Definiție și clasificare
❏ Capitolul 3: Triunghiul
Definiție și clasificare
Cazuri de congruență
Linii importante în triunghi
❏ Capitolul 4: Patrulatere
Paralelogramul
Dreptunghiul
Rombul
Pătratul
Trapezul
❏ Capitolul 5: Relații metrice
Teorema lui Thales și TFA
Teorema catetei, înălțimii, Pitagora
❏ Capitolul 6: Elemente de trigonometrie
❏ Capitolul 7: Cercul
Elemente
Unghiuri/drepte relative la cerc
Lungime și arie
Poligoane regulate
❏ Capitolul 8: Arii și perimetre
GEOMETRIE SPAȚIALĂ:
❏ Capitolul 1: Elemente de geometrie în spațiu
Relații între puncte, drepte și plane
Unghiul a 2 drepte în spațiu
Proiecții ortogonale
Unghiul dintre o dreaptă și un plan
Unghi diedru
Teorema celor 3 perpendiculare
❏ Capitolul 2: Prisma dreaptă
Definiție, clasificare
Prisma patrulateră regulată
Cubul și paralelipipedul dreptunghic
Prisma triunghiulară regulată
❏ Capitolul 3: Piramida
Definiție, clasificare
Piramida triunghiulară regulată
Piramida patrulateră regulată
Tetraedrul regulat
❏ Capitolul 4: Corpuri rotunde
Clindrul circular drept
Conul și trunchiul de con
Sfera
❏ Capitolul 5: Distanțe și unghiuri în corpurile studiate
❏ Capitolul 6: Arii și volume
❏ Capitolul 7: Probleme rezolvate propuse in testele de
antrenament
-ALGEBRĂ-
❏Capitolul 1: Mulțimi de numere
IN-mulțimea numerelor naturale
IN={0; 1; 2; 3; … ; + ∞}
IN *={1; 2; 3; … ; + ∞}=IN\{0}
Z = { …;-2;-1;0;1;2;...} -mulțimea nr întregi
Z -mulțimea nr întregi pozitive
+
Z -mulțimea nr întregi negative
−
Z *=Z\{0}
Q={ 𝑎 | a ∈Z si b ∈Z *}
�
IR- mulțimea nr reale, IR\Q-mulțimea nr iraționale
IN⊂Z⊂Q⊂IR
Operații cu mulțimi
➢ Reuniunea a două mulțimi: toate elementele
comune și necomune din cele 2 mulțimi
A𝖴B={x|x∈A sau x∈B}
Reuniunea este atât partea roșie,verde,cât și partea

mov.
A={1,2,3,5} si B={2, 4, 6, 8}
A𝖴B={1,2,3,4,5,6,8}
➢ Intersecția a două mulțimi: elementele
comune ambelor mulțimi
A∩B={x|x∈A si x∈B}
Intersecția este partea verde.

A={1,2,3,5} si B={2, 4, 6, 8}
A∩B={2}
➢ Diferența a două mulțimi: ce este într-una și
nu este în cealaltă
A\B={x|x∈A si x∉B}
Diferența este partea roșie (A\B) și partea mov (B\A)

A={1,2,3,5} și B={2, 4, 6, 8}
A\B={1,3,5} și B\A={4,6,8}
Încearcă și tu!
Fie 2 mulțimi M={m,n,p,q,r} și N={a, k, m, n, p}
Calculează M𝖴N, M∩N, M\N și N\M.
Divizibilitate în IN
Spunem că a se divide cu b dacă și numai dacă există c,
astfel încât a=b•c.
Notații:
sau
a se divide cu b sau b divide a
Divizorii sunt: improprii și proprii.
❖ improprii: 1 și el însuși
❖ proprii: ceilalți divizori
Criterii de divizibilitate:
● cu 2:orice număr par-124
● cu 3: suma tuturor cifrelor să se împartă la 3-123
● cu 4: ultimele 2 cifre să se împartă la 4-128
● cu 5: ultima cifră să fie {0,5}-120
● cu 9: suma tuturor cifrelor să se împartă la 9-180
● cu 10: ultima cifră sa fie 0-100
Număr prim=numărul care are doar divizori improprii
Exemple: 2, 3, 5, 7
Observație: 2 este singurul număr prim par.
Număr compus=numărul care are și divizori proprii
Cel mai mare divizor comun
Cum se calculează cel mai mare divizor comun a două numere?
● se descompun numerele în factori primi
● luăm factorii comuni, la puterea cea mai mică și
îi înmulțim
Cmmdc (48,36)= 22 =12
Am descompus termenii în factori primi, apoi am subliniat

factorii comuni la puterea ce mai mica și i-am înmulțit,
obținând 12.
Cel mai mic multiplu comun
Cum se calculează cel mai mic multiplu comun a două numere?
● se descompun numerele în factori primi
● luăm factorii comuni și NEcomuni la puterea cea
mai mare și îi înmulțim
Cmmmc [48,36]= 24 • 2
=16•9=144
a•b=(a,b)•[a,b],(∀) a, b ∈IN
Fișă de lucru-Divizibilitate
1. Determinați toți divizorii lui 24.
2. Descompuneți în factori primi: 64, 120,300.
3. Determinați toate numerele de forma 32a
care se divid cu 3.
4. Determinați toate numerele de forma 2b19
care se divid cu 9.
5. Determinați cmmdc al numerelor: 45 și 180.
6. Determinați cmmmc al numerelor: 12 și 15.
7. Scrieți toate numerele prime cuprinse între
20 și 40.
8. Stabiliți care dintre următoarele numere
sunt prime: 17, 18, 23, 456, 82, 79.
9. Aflați numerele prime care verifică relația:
a+2b+4c=36
10. Știm că (a,b)=45 și [a,b]=500,aflați produsul
a• b
Puteri
a•a•a•...•a= 𝑛
, a ∈IR și n∈IN\{0}
a
de n ori
Reguli de calcul cu puteri:
𝑛+𝑚 𝑛 𝑚 𝑛
a = a •a ; 𝑛−𝑚
=a
: a 𝑚
;
a
𝑛 𝑛
( a• b) 𝑛=a 𝑛
•b 𝑛
; ( a : b) 𝑛= : b ;
a
𝑛
(a ) 𝑚
=a 𝑛•𝑚 0
= 1, ∀ a∈IR; a 1= ∀ a∈IR;
; a
a,
0 0-NU are sens ; a −𝑛 1 ∀ a∈IR\{0} și n∈IN ;

= 𝑛 ,
𝑎
Sume cu puteri
2
1 10
=1 + 3 + 3 +... + 3
Înmulțim cu 3 relația și notăm cu S această sumă, vom
obține 3S= 3 + 32 +... + 310 + 11
, iar acum vom scădea cele
11
două relații: 3S= 3 + 32 +... + 310 +
2
S= 1 + 3 + 3 +... + 3 10=>2S=3
1
− 1,
11
3 −1
ceilalți termeni s-au redus =>S=
2
2
0 1 10 11
Alt tip de cerință: Arătați că 3 + 3 + 3 +... + 3 +3
se divide cu 10
Stabilim câți termeni are suma: 11-0(exponenții
puterilor)+1= 12 termeni , deci putem grupa termenii
câte 2 sau câte 3 sau câte 4 sau câte 6, cazul nostru
0 1 2 3
câte 4, deoarece 3 + 3 + 3 + 3 =1+3+9+27=40 care se
divide cu 10
Vom scrie suma astfel încât cei 4 termeni să pot fi dați
factori comuni:
0 1 2 3 0 1 2 3 4 0 1 2 3
3 + 3 + 3 + 3 +( 3 + 3 + 3 + 3 ) 3 ( 3 + 3 + 3 + 3 )
8
3
40(1+ 4
+3 8)=>4•10(1+ 3 +3 8) care se divide cu 10.
4
3
Suma lui Gauss
1+2+3+...+n= 𝑛(𝑛+1) (formula)
2
Alte tipuri de sume: 2+4+6+...+2n=2(1+2+3+...
+n)= 2𝑛(𝑛+1) =n(n+1);
2
2
1+3+5+...+2n-1=𝑛 ;
3+6+9+...+3n= 3𝑛(𝑛+1) ;
2
Fișă de lucru-Puteri și sume Gauss

1. Calculați:
2 3 + 3 2 − 5 0=
a. 10 8
b 3 :3 =
214 + 240 : 226
c.
2. Calculați suma:1+7+ 72+...+ 25
=
3. Aratați că:
𝑛 𝑛+1 𝑛+2 𝑛+3
2 +2 +2 +2 se divide cu 15
Fracții ordinare și fracții zecimale
𝑎
raportul/împărțirea neefectuată a 2 numere se
𝑏
numește FRACȚIE.
𝑎
𝑏 este fracție IREDUCTIBILĂ dacă și numai dacă
(a,b)=1, adică nu se poate simplifica atât numitorul, cât
și numărătorul cu același număr.
⇔a•d=b•c acestea se numesc fracții
𝑏𝑎 𝑑
= ECHIVALENTE
Transformarea fracțiilor zecimale în fracții ordinare
Fracții zecimale finite:

● scriem tot numărul ca și cum nu am vedea virgula
și paranteza (la numărător)
● punem 10 la puterea câtor cifre sunt după
virgulă Exemple:
1,2= 12 ; 1,23= 123 ; 12,34= 1234 ;
10 100 100
Fracții zecimale periodice simple/mixte
● scriem tot numărul ca și cum nu am vedea virgula

și paranteza (la numărător)
● scad ce nu e în perioadă (la numărător)
● pun atâtea cifre de 9 câte are perioada (la numitor)
● pun atâtea cifre de 0 câte sunt între virgulă
și perioadă
Exemple:
12−1 11
1,(2)= 9 = 9 ,am scris tot numărul:12,
am scăzut ce nu e în perioadă, adică:1 și am pus o cifră
de 9 la numitor, deoarece am o singură cifră în perioadă.
123−12 111 37
1,2(3)= 90 = 90 = 30 ;
123−1 122
1,(23)= 99 = 99 ;
Încearcă și tu!
Transformă următoarele fracții zecimale în fracții
ordinare:
1,5= ; 1,(5)=
1,2(5)= ; 12,(52)=
17,3= ; 17,4(3)=
Medii
Fie 2 numere reale a și b, avem:
𝑎+𝑏
● media aritmetică: se adună toate numerele și
2 ,
se împart la câte sunt.
● media 𝑎 • 𝑏, se înmulțesc numerele și se
geometrică: pun
sub radical.
𝑎•𝑝 +𝑏•𝑝
● media ponderată: 1 2
, unde 𝑝 și 𝑝 sunt
𝑝 +𝑝 1 2
1 2
ponderile. Se înmulțesc numerele cu ponderile, iar la

numitor se adună ponderile.
Încearcă și tu!
Calculează media aritmetică și geometrică a
numerelor:10, 25, 40
Fișă de lucru-Fracții
1.Calculează:
5
a. [0,5+0,(3)]: = ; b. 4,35:0,15- 0,2= ;
6
140• c.15•(0,5- 1 +0,6)= ;
6
2. Stabiliți care din următoarele fracții sunt ireductibile:
23
; 12 ; 18 ;1,(5);1,7;
46 11 55
12
3. Scrieți 3 fracții echivalente cu
10
❏Capitolul 2: Numere reale
Modulul unui număr real (valoarea absolută)
Definiție
|x|={x, dacă x≥ 0
-x, dacă x< 0}
Modulul este întotdeauna pozitiv.
Exemple:
|2|=2 |-2|=2;
Parte întreagă și parte fracționară
Se numește parte intreagă a numărului real x, numărul întreg cu
proprietatea că 𝑥 ∈ [𝑛, 𝑛 + 1), exemplu:2 ∈[2;3)
Notație: [x]
Exemple:[4,2]=4 (la numerele zecimale, partea întreagă este cea
dinaintea virgulei), iar la numere zecimale negative, partea
întreagă este numărul intreg cel mai apropiat de el și de − ∞
Exemplu: [-4,2]=-5, nu -4, deoarece numarul -4,2 provine din
întregul -5
Se numește parte fracĢionară a numărului real x, numărul real
x-[x].
Notație:{x}
Exemple:{4,2}=4,2-[4,2]=4,2-4=0,2
Proprietăți:
1. [x]≤ 𝑥 < 𝑥 + 1
2. x-1<[𝑥] ≤
𝑥 3. x=[x]+{x}
4. {x}∈ [0; 1)
5. [x+a]=[x]
+n
6. {x+n}={x}, ∀ 𝑥 ∈ 𝐼𝑅 𝑠𝑖 𝑛 ∈ 𝑍
Calculați partea întreagă și fracționară a numerelor
a. − 7, pentru a calcula partea lui întreagă va
trebui să aproximăm cât este 7
7 ≃2, 6457, deci partea sa întreagă este 2. Dar, în
cazul nostru radicalul este negativ, deci, partea
întreagă nu va fi -2, ci -3 (vezi în figura de mai jos)
b. 2, (3)
[2,(3)]=2 (luăm numărul dinaintea virgulei)
{2,(3)}= 2,(3)-[2,(3)]= 2,(3)-2= 0,(3)
Încearcă și tu!
Calculați partea întreagă și fracționară a numerelor:
8,(12) și 5
Sugestie: realizați și un desen corespunzător, ca cele de
mai sus, cu siguranță vă va ajuta :)
Operații cu numere reale
➢ Operații cu numere întregi
Înmulțirea și împărțirea se efectuează
:
(+) •(+)= +
(+) •(-)= -
(-) • (-)= +
Adunarea și scăderea:
Adunarea a două numere pozitive: semnul este +, iar
numerele se adună
2+5=7
Adunarea unui număr pozitiv cu un număr negativ: cel mai
mare dă semnul, iar numerele se scad.
2 + (-5)=2 - 5= -3
Adunarea a două numere negative:semnul este -, iar
numerele se adună.
-2+(-5)=-2-5=-7
Scăderea a două numere pozitive: semnul este +, iar
numerele se scad
20-15=5
Scăderea unui numar negativ cu un număr pozitiv: cel mai
mare dă semnul, iar numerele se adună.
-20-(+15)=-20-15=-35
Scăderea a doua numere negative: cel mai mare dă
semnul, iar numerele se scad
-20-(-15)=-20+15=-5
Încearcă și tu!
Calculează:
-30+40; -90-(-45); 12+(-6); -87-(+87)
Fisa de lucru-Parte intreaga/fractionara, operatii cu
numere intregi
1.Fie numarul a=-1,25, stabiliti: modulul
numarului, partea intreaga si fractionara.
2.Calculati produsul numerelor: -1, 2, -3.
3.Gasiti cel mai mic numar rational mai mare decat -2.
4.Scrieti toti divizorii intregi ai numarului 12.
5.Calculati suma tuturor numerelor intregi cuprinse
intre -7 8
2 si 7
➢ Operații cu numere reale

1. Adunarea numerelor reale
Se adună termenii fără radical, iar acesta se copiază
În cazul în care avem sub radical termeni diferiĢi,
adunarea acestora nu se poate efectua
Exemplu: 5+25 = 3 5, iar 3+ 2 nu se poate efectua
2. Scăderea numerelor reale
Se aplică aceeași regulă de la adunare
Exemplu:4 3- 3=3 3, iar 3-2 nu se poate efectua
3. Înmulțirea numerelor reale
Se inmulțesc termenii liberi ai primului factor cu termenii
liberi ai celuilalt factor și radicalii la fel
Exemplu: 3• 22 = 26
4. Împărțirea numerelor reale
Se aplică aceeași regulă ca la înmulțire
Exemplu:2 6: 2= 23
Încearcă și tu!
a) 8+ 32- 18=
b) 75- 48+ 147=
c) 80: 20=
Raționalizarea numitorului
1
, in cazul acesta fractia se va amplifica cu 𝑏
𝑎𝑏
1
,în cazul acesta fracția se va amplifica cu
𝑎+ 𝑏
conjugatul numitorului care este 𝑎-𝑏
1
, în cazul acesta fracția se va amplifica cu
𝑎− 𝑏
conjugatul numitorului care 𝑎+ 𝑏, deoarece la
este
numitor vom obține formula de calcul prescurtat
2
(a+b)(a-b)=𝑎2 −
Exemplu: 2
, o vom amplifica cu conjugatul numitorului,
3+2
adică 3- 2, iar fracția va deveni

2( 3−2)
= 2( 3−2
3− 2)
( 3− 2)( 3+ 2)
=2( 3-2)
Încearcă și tu!
Raționalizează numitorii următoarelor
2
fracții: a. ;
5+ 2
3
b. ;
47
9
c.
15− 7
;
Fișă de lucru-numere reale, operații
1. Calculați 12- 27+ 75.
2. Comparați numerele4 3și2 5.
3. 8+3 18-13 2= ;
2
4. Fie numerele 2-1 și 2+1. Calculați produsul și
a= b=
media geometrică a celor 2 numere.
53 - 3
= ;
5. 5
10
6.|x-
2|= 8. Determinați x.
7. Stabiliți care dintre următoarele numere sunt
iraționale și care sunt raționale din mulțimea:
A={12; -3,4; π; 5
; 2}
6
8. a
75+3 12- 9
)• 3
și b=(0, −1
= .
(3))
3 2
a. Arătați că a=12.
b.Calculați media aritmetică și geometrică a nr a și b.
c. Stabiliți o relație între media aritmetică
și geometrică (care este mai mare/mică)
9. Arătați că 5𝑛 + 2 ∈ 𝐼
Indicație! Un număr aparține mulțimii nr iraționale, dacă
nu se poate “scoate” de sub radical, iar pt a fi un număr
ce se poate “scoate “ de sub radical, și să NU aparțină
lui I, înseamnă că ce e sub radical trebuie să fie
PĂTRAT PERFECT
Amintim! Ultimele cifre ale pătratelor perfecte pot
fi:0,4,5,6,9
Cazul nostru, ultima cifră a lui 5n poate fi 0 sau 5, care
adunată cu 2 se obține 2, respectiv 7 ce nu sunt ultime
cifre de pătrate perfecte, deci numărul dat ESTE
IRAȚIONAL.
10. Arătați că 5𝑛 + 1 NU este irațional
❏Capitolul 3: Ecuații și inecuații
ax+b=0, unde a,b ∈IR
x-necunoscuta ecuației
Se numește ecuație, propoziția matematică în care apare
o singură dată semnul egal.
Pentru a rezolva o ecuație procedăm:
● se desfac parantezele dacă este cazul
● se trec termenii necunoscuți în partea stângă
(membrul stâng), iar în dreapta termenii
cunoscuți
● trecerea dintr-o parte în alta se face,
schimbând semnul
● se efectuează calculele și se află necunoscuta
ax+b=0
𝑏
x= − 𝑎
Incearcă și tu!
Aflați necunoscuta:
2x-3=9; 2𝑥−7
= 21; t-2=-9; x =9;
2 𝑧
-1=z;
3 2
3,25+a=3,55; 11(x-2)=66; c 2= 12;
Inecuații de gradul 1
Se numește inecuație, propoziția matematică în
care apare unul din semnele:≤,<, ≥, >.
ax+b≥ 0
Se respectă aceleași reguli ca la ecuații!
ax+b≥ 0
x≥− 𝑏 , x∈[− 𝑏 ; ∞)
𝑎 𝑎
Încearcă și tu!
x-3>1; 6-2t<4; 2𝑚−1
≥ 7; 5x>30,15
5
ax 2+bx+c=0, unde a,b,c∈IR, cu a diferit de 0
Pentru a calcula soluțiile ecuațiilor, vom determina
DISCRIMINANTUL ECUAȚIEI care se numește
DELTA și se notează ∆
∆ = 𝑏 2 − 4𝑎𝑐, iar în funcție de valoarea
acestui discriminant, stabilim soluțiile
ecuațiilor.
Dacă:
● ∆ > 0,atunci are două soluții reale DISTINCTE și
se calculează după formula:
−𝑏± ∆
𝑥1,2= 2𝑎 ;
● ∆ = 0, atunci are două soluții IDENTICE și
se calculează după formula:
−𝑏
𝑥1,2= 2𝑎 ;
● ∆ < 0, atunci ecuația NU are soluții reale
Probleme care se rezolvă cu ajutorul ecuațiilor
Cum se rezolvă acest tip de probleme?
➔ citesc cu atenție enunțul
➔ subliniez cuvintele cheie
➔ înțeleg “ce vrea de la mine” problema
➔ scriu ecuația
➔ rezolv ecuația
Mă gândesc la un număr. Din dublul său, scad 5 și
obĢin 13. La ce număr m-am gândit?
Pași de rezolvare:
I. Notez numărul cu o necunoscută: x
II. Subliniez cuvintele cheie
III. Înțeleg că trebuie să aflu numărul la care s-
a gândit
IV. Scriu ecuația
dublul său=2x, iar din el, scad 5=>2x-5=13
V. Aflu x=>2x-5=13=>2x=18=>x=9
Probleme rezolvate:
1. Suma a 4 numere consecutive este 58. Aflați
numerele.
n, n+1, n+2, n+3-cele 4 numere consecutive
n+n+1+n+2+n+3=58=>4n+6=58=>4n=52=>n= 52 =13
4
Numerele sunt:13,14,15,16.
2. Calculează aria unui pătrat cu perimetrul de

32 cm
Aria pătratului= �2, iar perimetrul=4l, deci
4l=32=>l=8 cm. Aria= 82 =64 cm 2
3. Un călător parcurge un drum în 3 zile. În
prima zi 1
din drum, a doua zi 1
din
parcurge
3 4
drumul rămas, iar în a 3 a zi a parcurs ultimii
18 km. Aflați câți km are traseul parcurs.
Notăm cu d-drumul total parcurs de călător

I 1
3 •d
Restul de drum după prima zi: d- 1 •d= 2𝑑

A 2 a zi: 3 3
1 2𝑑 2𝑑 𝑑
4 •
= 12 = 6
3
A 3 a zi: 18 km
𝑑
Drum total parcurs (cele 3 1
•d+ +18 =d
zile):
3 6
Aducem la același numitor, adică amplificăm

prima fracție cu 2,la 18 cu 6 și la d cu
6=> 2d+d+108=6d=>3d-6d=-108=>-3d=-
108=>
d=36 km
4. Un test conține 20 de întrebări.Pentru
fiecare răspuns corect se acordă 5p, iar
pentru fiecare răspuns greșit se scad 3p.
Știind că un elev a obținut 60p, află
câte răspunsuri corecte a dat elevul.
Notăm nr de întrebări corecte cu c, iar nr de
întrebări greșite cu g
Avem 20 întrebări care reprezintă și corecte și
greșite, deci prima ecuație va fi:
CORECTE+GREȘITE=20, c+g=20
Dacă elevul dă un raspuns CORECT=>+5p
Dacă elevul dă un raspuns GREȘIT=>-3p
În cazul nostru, elevul a obținut 60p, deci
5•nr de răsp corecte-3•nr de răsp
greșite=punctaj final
5c-3g=60
Avem cele 2 relații, c+g=20 și 5c-3g=60,din
prima ecuație putem “scoate” nr de răsp
greșite în funcție de cele corecte, apoi
înlocuind în a doua ecuație, aflăm nr de răsp
corecte c+g=20=>g=20-c
=>5c-3(20-g)=60=>5c-60+3c=60=>5c+3c=60+6
0
8c=120=>c=15(nr de răsp CORECTE)
5. Într-un bloc sunt apartamente cu 2 și 5
camere. Dacă în total sunt 16 apartamente
și 50 de camere, aflați câte apartamente
au 2 camere și cate au 5 camere.
Notăm cu x-nr apartamente cu 2 camere și
cu y-nr de apartamente cu 5 camere
Fiind 16 apartamente=>x+y=16
În total sunt 50 camere, adică 2x+5y=50
Avem cele două relații:x+y=16 și 2x+5y=50
Din prima relație vom scoate una din
necunoscute și o vom înlocui în a doua
relație x+y=16=>y=16-x
2x+5y=50=>2x+5(16-x)=50=>2x+80-5x=50=>
-3x=-30=>x=10 (nr de apartamente cu 2
camere)
x+y=16=>y=16-x=16-10=6 (nr de apartamente
cu 5 camere)
6. Dacă într-o sală de clasă stau câte 2
elevi într-o bancă, 5 elevi rămân în
picioare. Dacă stau câte 3 elevi într-o
bancă, rămân 3 bănci goale. Câte bănci și
câți elevi sunt în sala de clasa?
Notăm cu e-nr de elevi din sala de clasa și
cu b-nr de bănci
Din fiecare propoziție, vom scrie ecuația
corespunzătoare
Dacă într-o sală de clasă stau câte 2
elevi într-o bancă, 5 elevi rămân în
picioare.
=>2b (câte 2 într-o bancă)+ 5 (cei care rămân
în picioare) =elevii
Dacă stau câte 3 elevi într-o bancă, rămân 3
bănci goale.
=>3(b-3) (câte 3 într-o bancă - cele 3 bănci
goale) = elevii
=>2b+5=e și 3(b-3)=e, deci din ambele ecuații
se obțin elevii, deci vom egala ecuațiile pentru a
afla băncile
2b+5=3(b-3)=2b+5=3b-9=>14=b=>avem 14
bănci
Pentru a afla elevii, înlocuim băncile în una din
ecuații
=>3(b-3)=e=>3(14-3)=33 elevi
7. Dacă ar sta câte un elev într-o bancă,
ar rămâne 13 elevi în picioare. Pentru a
ocupa toate băncile cu câte 2 elevi, ar mai
fi nevoie de 2 elevi. Câți elevi și câte bănci
sunt?
Notăm cu e-nr de elevi din sala de clasă și
cu b-nr de bănci
Din fiecare propoziție, vom scrie ecuația
corespunzătoare
Dacă ar sta câte un elev într-o bancă, ar
rămâne 13 elevi în picioare
=>1b(câte unul in banca)+13(cei care stau în
picioare)= elevii
Pentru a ocupa toate băncile cu câte 2 elevi, ar
mai fi nevoie de 2 elevi
=>2b(câte 2 într-o bancă)-2(cei de care avem
nevoie)=elevii
Egalăm ecuațiile=>b+13=2b-2=>b=15
b+13=e=>e=28=>avem 28 elevi și 15 bănci
8. Suma a 2 numere este 48. Dacă a

împărțit la b dă câtul 3 rest 4. Aflați a
și b.
a+b=48
a:b=3 rest 4=>a=3b+4, înlocuim în prima
ecuație și aflăm b
3b+4+b=48=>4b=44=>b=11, a+11=48=>a=37
9. Pentru a confecționa 4 bluze și 3
rochii, este nevoie de 17m, iar pentru a
confecționa 3 bluze și 2 rochii este nevoie
de 12m. Câți metri sunt necesari pentru o
rochie?
Notăm cu r-nr de m necesari pt o rochie și
cu b-nr de m necesari pt o bluză
Scriem ecuațiile:
4b+3r=17
3b+2r=12, iar din prima scoatem una din
necunoscute=>b= 17−3𝑟 și vom înlocui în a doua
4
=>3( 17−3𝑟 )+2r=12, aducem la același numitor,
4
adică la 4 și desfacem paranteza
51-9r+8r=48=>-r=-3=>r=3(metri necesari pt o
rochie)
10. Ana, Maria și Irina au împreună 35 ani. Ana
și Maria sunt gemene, iar Irina are cu 5 ani
mai mult decât Ana. Împreună fetele au 35
ani. Aflați vârsta Irinei.
Notăm cu a-vârsta celor 2 fete gemene
Ecuația va fi:
a+a(vârsta celor 2 fete)+a+5(vârsta Irinei)=35
3a+5=35=>3a=30=>a=10=>vârsta Irinei este 15
Încearcă și tu!
1. Tatăl și fiul au împreună 55 ani, iar raportul
vârstelor 4,5. Aflați vârsta fiului.
Răspuns:
2. 2 kg de roșii și 4 kg de cartofi costă 22 lei.
Un kg de roșii costă cu 2 lei mai mult decât
unul de cartofi. Află prețul unui kg de cartofi.
Răspuns:
3. În vacanță, Ionuț își împarte banii: 40% din
suma pentru cazare, 75% din rest pentru
mâncare și 375 lei pentru mâncare/alte
activități. Aflați suma inițială pe care a avut-o
Ionuț.
Răspuns:
4. Ana iși propune să rezolve probleme la mate
într-un anumit număr de zile. Dacă ar rezolva
4 probleme pe zi, i-ar mai rămâne 6 probleme.
Dacă ar rezolva 5 probleme pe zi, ar termina
mai devreme cu o zi. Aflați numărul
problemelor pe care le are de rezolvat Ana.
Răspuns:
5. Într-un bloc sunt 18 apartamente cu 2 și 3
camere, în total 42 camere. Determinați câte
apartamente cu 2 camere sunt în bloc.
Răspuns:
6. Media aritmetică a 2 numere este 13, iar
raportul lor 4
. Determinați media
este
9
geometrică a numerelor.
Răspuns:
7. Un teren agricol a fost recoltat astfel: în
prima zi 25% din suprafață, a doua zi 7
din
1
rest, iar a 3 a zi ultimele 20 ha. Ce suprafață
are terenul?
Răspuns:
8. Un test conține 10 întrebări. Pentru un
răspuns corect se obțin 5p, iar pentru
unul greșit se scad 2p. Un elev a obținut
36 p. Câte răspunsuri corecte a dat
acesta?
Răspuns:
9. Într-o clasă sunt 28 de elevi.
Aflați numărul baieților din clasă
știind că reprezintă 75% din numărul
fetelor.
Răspuns:
10. La un spectacol se vând bilete cu 20 și
25 lei. Dacă s-au vândut 250 de bilete și
s-au încasat 5500 lei, stabiliți câte bilete
de 20 lei s-au vândut.
Răspuns:
Sisteme de ecuații
Un ansamblu de 2 ecuații se numește SISTEM.
{ x+y=5
x-y=1
Acest sistem se poate rezolva prin 3 metode:
● metoda substituției: scrierea unei necunoscute
în funcție de cealaltă dintr-o ecuație și
înlocuirea ei în a 2 a ecuație
{ x+y=5
x-y=1=>x=1+y=>1+y+y=5=>2y=4=>y=2=>x+2=5
=>x=3=>S={(3;2)}
● metoda reducerii: reducerea unui termen din
ambele ecuații
{ x+y=5
x-y=1 având un y semnul + și un y semnul -,
aceștia prin adunarea celor 2 relații SE REDUC
=>{ x+y=5
x-y=1
(+)
2x \=6=>x=3=>y=5-x=2=>S={(3;2)}
● metoda grafică este mai puțin folosită, ce
constă în reprezentarea grafică a ecuațiilor
{x+y=10
2x-y=8
Acest sistem poate fi rezolvat prin metoda
substituției sau a reducerii, observând că prima
ecuație are +y, iar a 2 a ecuație are -y, adunând
cele 2 ecuații, y se va REDUCE, deci mai simplu ar
fi să folosim metoda reducerii.
{x+y=10
2x-y=8
----------(+)
3x \ = 18=>x=6=>y=10-x=10-6=>y=4
=> S={(6;4)}
Vom rezolva același sistem, dar prin metoda

substituĢiei
{x+y=10=>x=10-y
2x-y=8 =>{x=10-y {x=10-y
2(10-y)-y=8 => 20-2y-y=8
=>{x=10-y {x=10-y {x=10-y {x=6
20-3y=8 => -3y=-12=> y=4 => y=4
=>S={(6;4)}
Observație: Soluțiile sistemului sunt aceleași,
respectiv x=6 și y=4, doar metoda de rezolvare
este diferită.
Fișă de lucru-Sisteme de ecuații
1. Rezolvați următoarele sisteme prin metoda
substituției:
a.{x+y=2 b. {x-y=0
2x+y=1 5x+3y=8
2. Rezolvați următoarele sisteme prin metoda
reducerii:
a.{2x-3y=7 b.{3x-y=12
4x+4y=4 x-y=2
Atenție! Pentru a reduce termenul x sau y din cele

2 ecuații ei trebuie să aibă ACELAȘI COEFICIENT
și SEMNE CONTRARE, de exemplu: prima ecuație
are +x, iar a doua -2x, pentru a-i reduce înmulțim
prima ecuație cu 2 și obținem +2x într-o ecuație și
-2x în a doua ecuație.
3. Rezolvați următoarele sisteme (ce metodă
doriți)
a.{x+3y=0 b.{5x+3y=4
3x+4y=-5 5x-3y=6
❏Capitolul 4: Intervale in IR
Există 2 tipuri de intervale: mărginite și
nemărginite.
Mărginite:
Fie a și b două numere reale cu a<b.
1. Prin intervalul închis [a,b] înțelegem toate
numerele reale mai mari sau egale cu a și mai
mici sau egale cu b, adică mulțimea:
[a,b]={x∈IR|a≤x≤b}
Numerele a și b se numesc capetele sau

extremitățile intervalului.
2. Prin intervalul deschis (a,b) înțelegem toate

numerele reale mai mari decât a și mai mici
decât b, adică mulțimea: (a,b)={x∈IR|a<x<b}
Intervalele deschise NU conțin capetele a și b.
3. Prin intervalul (a,b] înțelegem toate numerele

reale mai mari decât a și mai mici sau egale cu
b, adică mulțimea:(a,b]={x∈IR|a<x≤b}
4. Prin intervalul [a,b) înțelegem toate numerele
reale mai mari sau egale cu a și mai mici decât
b, adică mulțimea: [a,b)={x∈IR|a≤x<b}
Primul interval este închis la dreapta și deschis

la stânga. Al doilea este interval deschis la
dreapta și închis la stânga.
Nemărginite:
● Prin intervalul [a, +∞) înțelegem toate

numerele reale mai mari sau egale cu a, adică
mulțimea:
[a, +∞)={x∈IR|x≥a}
● Prin intervalul (a, +∞) înțelegem toate

numerele reale strict mai mari decât a, adică
mulțimea:
(a, +∞)={x∈IR|x>a}
● Prin intervalul (-∞,a] înțelegem toate numerele

reale mai mici sau egale cu a, adică mulțimea:
(-∞,a]={x∈IR|x≤a}
● Prin intervalul (-∞,a) înțelegem toate numerele

reale mai mici decât a, adică mulțimea:
(-∞,a)={x∈IR|x<a}
1) Stabiliți valoarea de adevăr a propozițiilor:
a. 2 ∈ (2;3] FALS, deoarece la 2 este
interval deschis, deci capătul NU este în
interval
b. 2∈ [2;3) ADEVĂRAT, deoarece la 2 avem
interval inchis, deci capătul este în interval
c.5∈[2;7] ADEVARĂT, deoarece 5 se
găsește între 2 și 7
d. 2∈(1;2) ADEVĂRAT, 2≃ 1, 41
deoarece
2) Scrieți sub forma de interval următoarele

mulțimi:
A={x∈IR|-2<x<5}=>x∈(-2;5)
B={x∈IR| -4<x≤3}=>x∈(-4;3]
C={x∈IR| -1≤x≤2}=>x∈[-1;2]
D={x∈IR| x>7}=>x∈(7;∞)
E={x∈IR| x≤10}=>x∈(-∞;10]
F={x∈IR||x-1|<2}=>-2<x-1<2|+1=>-1<x<3
=>x∈(-1;3)
Observație! |x|<a=>-a<x<a ; |x|≤a=>-a≤x≤a

|x|>a sau |x|≥a=> se vor face 2 cazuri, iar
soluțiile lor se vor reunim
Cazul 1:x<-a sau x≤-a
Cazul 2:x>a sau x≥a
Exemplu:
G={x∈IR||x|≥5}=>
cazul 1:x≤-5=>x∈(-∞;-5]
cazul 2:x≥5=>x∈[5;∞), deci mulțimea scrisă sub

forma de interval este reuniunea cazurilor
x ∈(-∞;-5]𝖴[5;∞)
3) Stabiliți valoarea de adevăr a propoziției:
a= 1
+ 1
+...+ 1
∈( 8 ; 16 )
1•2 2•3 44•45 9 15
2−1 3−2 45−44 8 16

a= 1•2 + 2•3 +...+44•45 ∈(9 ;15 )
2 1 3 2 45 44 8 16
a= 1•2 - 1•2 + 2•3 - 2•3 +...+ 44•45 - 44•45 ∈( 9 ; 15 )
a=1- 1 + 1 - 1 +...+ 1
- 1
∈( 8 ; 16 )
2 2 3 44 45 9 15
1 45−1 44 8 16
a=1- 45 = 45 = 45 ∈( 9 ;15 )=>
8
< 44 < 16 , aducem la același numitor (la 45)
9 45 15
8•5<44<16•3=>40<44<48 ADEVARAT,deci
a= 1
+ 1
+...+ 1
∈( 8 ; 16 )
1•2 2•3 44•45 9 15
Fișă de lucru-Intervale
1) Scrieți sub formă de interval următoarele

mulțimi:
A={x∈IR|-3<x<8}-
B={x∈IR|-5≤x<1}-
C={x∈IR||2x-3|<7}-
D={x∈IR||x+1|>3}
2) Stabiliți valoarea de adevăr a propoziției:
b= 1
+ 1
+...+ 1
1 1
∈ ( 75 ; 50 )
36•37 37•38 89•90
Operații cu intervale
Inetrvalele fiind mulĢimi de numere, se pot

efectua aceleași operații: REUNIUNE,
INTERSECȚIE, DIFERENȚĂ. Pentru a efectua
operațiile, reprezentăm intervalele pe axă
➢ Reuniunea a două intervale: toate numerele

comune și necomune celor 2 intervale
(-1;3] 𝖴[-4;0)=[-4;3]
➢ Intersecția a 2 mulțimi: numerele comune celor

2 intervale
(-1;3] 𝖴[-4;0)=(-1;0)
➢ Diferența a două intervale: ce numere sunt
într-un interval
(-1;3] \[-4;0)=[0;3], la scădere se schimbă

paranteza la 0, deoarece în mulțimea B, 0 are
paranteza deschisă, adică NU aparține intervalului,
iar la scădere gândim “ ce este în mulțimea A și
NU este în B, deci 0 va aparține intervalului
obținut prin scăderea celor 2 intervale.
[-4;0)\(-1;3]=[-4;-1]
Efectuați:
a.(-6;4)𝖴(-3;5)=(-6;5)
b. (-6;4)∩(-3;5)=(-3;4)
c.(-6;4)\(-3;5)=(-6;-3]
d. (-3;5)\(-6;4)=[4;5)
e.(-3;2)𝖴 [2;4)-rămâne așa, deoarece aceste

intervale nu se pot reuni, conform desenului de
pe axă
f.(-3;2)∩ [2;4)=⊘, deoarece mulțimile nu au
elemente comune, nici 2 nu este comun, fiindcă
el nu este inclus în primul interval
Fișă de lucru-Operații cu intervale
Scrieți mulțimile A și B sub forma de interval și

calculați A𝖴B, A∩B, A\B,B\A în fiecare dintre
cazurile:
a. A={x∈IR|-11≤ 7𝑥+13 <17}

2
B={x∈IR|-4< 5𝑥+12 ≤21}

2
b. A={x∈IR||2x-3|≤9}
B={x∈IR||2x+7|<3}
c. A={x∈IR|x>6} B={x∈IR|
x<4}
d. A={x∈IR|-7< 5𝑥+12 ≤8}

4
B={x∈IR|-1< 7𝑥+12 <6}

9
❏Capitolul 5: Calcul algebric în IR
Formule de calcul prescurtat

2
(a±b)=a ±2ab + b 2
(a+b)(a-b)=a 2- 2
b
(a+b+c) 2=a 2+b 2+c 2+2ab+2bc+2ac
3
(a±b) 3=a ±3a ± b3
b+3ab
2 2
2
± b
3
a
3
=(a±b)(a ∓ab+b 2)
Calcul algebric:
1. Adunarea și scăderea
O sumă ce conține numere reprezentate prin litere

se numește sumă algebrică. Într-o sumă algebrică,
putem aduna doar termenii asemenea, cei care au
aceeași literă la aceeași putere.
2a 2+3a
=5a 2, se adună coeficienții și se
2
păstrează litera și puterea ei

2a+3a 2- NU se poate efectua, deoarece nu avem
aceeași putere
Aceleași reguli se aplică și la scădere.
2. Înmulțirea și împărțirea
Pentru a efectua înmulțirea și împărțirea numerelor
reale, vom ține cont de regulile de calcul cu puteri.
Gândim astfel: numerele reale se înmulțesc cu
numerele reale și literele cu literele.
2
2a •3a=6a 3
6a 3:3a=2a 2
Calculați:
a. 2x(x-1)=2x 2-2 x
b. (x+2) 2
-(x-3) 2=x 2+4x+4-(x 2-6x+9)=>
x 2+4x+4-x 2+6x-9=10x-5=5(2x-1)
c.x 2
• x 5:x =x
4 2+5−4 3
=x
Rapoarte de numere reale
Un raport algebric este un raport în care

numărătorul și numitorul sunt expresii algebrice
(conțin litere).
Pentru a exista un raport, este nevoie ca numitorul

să fie diferit de 0
E(x)= 𝑥
, vom pune condiții de existență (C.E.)
𝑥
x-1≠0=>x≠1=>x∈IR\{1}
Raportul NU are sens dacă x=1
Raportul are sens dacă x≠1
Amplificarea și simplificarea rapoartelor algebrice
A amplifica un raport algebric înseamnă a înmulți

numărătorul și numitorul cu o expresie algebrică
nenulă.
A simplifica un raport algebric înseamnă a împărți

numărătorul și numitorul cu o expresie algebrică
nenulă.
Operații cu rapoarte algebric
Adunarea și scăderea rapoartelor algebrice
Pentru a efectua operația de adunare/scăderea

două rapoarte algebrice cu același numitor,
adunăm/scădem numărătorii, iar numitorul comun se
copiază. Dacă rapoartele au numitori diferiți,le
aducem la același numitor.
E(x)= 𝑥
+ 2𝑥
, primul lucru pe care îl facem este
𝑥−1 𝑥+1
să stabilim condițiile de existență (dacă nu ni le dă
problema)
x-1≠0=>x≠1 ; x+1≠0=>x≠-1=>x∈IR\{-1;1}
Amplificăm prima fracție cu x+1 și a doua fracție cu x-1
2 2 2
𝑥(𝑥+1)+2𝑥(𝑥−1) 𝑥 +𝑥+2𝑥 −2𝑥 3𝑥 −𝑥

E(x)= (𝑥−1)(𝑥+1) = (𝑥−1)(𝑥+1) = (𝑥−1)(𝑥+1) =
𝑥(3𝑥−1)
(𝑥−1)(𝑥+1)
Înmulțirea și împărțirea rapoartelor algebrice
Pentru a calcula produsul a două rapoarte

algebrice, vom înmulți numărătorii între ei și
numitorii între ei.
Pentru a calcula câtul a două rapoarte algebrice,
înmulțim primul raport cu inversul celui de-al
doilea.
Expresii
1. Se consideră expresia E(x)=(3n+7) 2

-2(3n+7)+1, arătați că expresia este un pătrat
perfect care se divide cu 9, pentru orice n ∈
IN
E(x)=(3n+7) 2-2(3n+7)+1=9n 2
+42n+49-(6n+14)+1
E(x)=9n 2
+42n+49-6n-14+1=9n 2+36n+36=9(n 2+4n+4)
E(x)=9(n+2) 2, se divide cu 9 si este si patrat perfect
2. Se consideră expresia
E(x)=(x+4) 2-(x-2)(x+2)+x(x-7)-14. Demonstrați
că, pentru orice număr natural x, numărul
E(x)-par
E(x)=(x+4) 2-(x-2)(x+2)+x(x-7)-14
E(x)= 2
+8x+16-(x 2-4)+x 2-7x-14
x
E(x)= E(x)=x 2
+8x+
2
-x-6
x 16-x
2
+4+x 2
-7x-14
E(x)=x 2-3x+2x-6=x(x-3)+2(x-3)
E(x)=(x-3)(x+2)-unul dintre factorii acestui produs

va fi mereu par, înmulțit cu alt produs mereu vom
obține un nr par
3. Se consideră expresia
E(x)=(x+1 2
+2(x 2+4x+3)+(x+3) 2, x∈IR. Demonstrați
)
că E(n)-pătrat perfect
E(x)=x 2+2x+1+2x 2+8x+6+x 2+6x+9
E(x)=4x 2+16x+16
E(n) însemnă că în locul lui x punem n
E(n)=4n 2+16n+16 => E(n)=(2n+4) 2
4.Arătați că oricare ar fi numărul real x,

E(x)= (2x- 2
-x(3x-10)-(x-1) 2este
3)
constantă
(2x-3) 2-x(3x-10)-(x-1) 2
=4x 2-12x+9-3x 2+10x-(x 2-2x+1)
=>E(x)=4 2-12x+9-3x 2+10x-x 2+2x-1=8, deci

x
expresia este constantă 1
)
5. Se consideră expresia E(x)=(2x- 2
-x
2 2
- +1)
(x
Demonstrați că E(x) este divizibil cu 2.
E(x)=(2x- 2
-x 2-(x+1) 2=4x 2-4x+1-x 2-(x 2+2x+1)
1)
E(x)=4x -4x+1-x 2-x 2-2x-1=2x
2 2
-6x
E(x)=2x(x-3) este divizibil cu 2
6. Arătați că, pentru orice număr întreg x,

numărul x 2+9x+20 este egal cu produsul a
două numere consecutive
x 2+9x+20 pe +9x îl scriem ca +4x +5x, iar pe 20

ca 4•5
=> 2
+9x+20=x 2+4x+5x+20=x(x+4)+5(x+4)
x
=>(x+4)(x+5)=(x+4)(x+4+1)-produsul a două
numere consecutive
2
7. Simplificați expresia F(x)= 𝑥 −4 ,x IR\{2}

𝑥 2−4𝑥+4 ∈
2
2𝑥 −4 (𝑥−2)(𝑥+2)
2 𝑥+2
𝑥−2
F(x)= 𝑥 −4𝑥+4 = (𝑥−2) =
8. Se consideră expresia E(x)=( 1
- 1
): 2
1
.
𝑥−1 𝑥+1 𝑥 −1
x∈IR\{-1;1} Calculați E(x).
1 1 1 𝑥+1−(𝑥+1) (𝑥−1)(𝑥+1)
E(x)=( 𝑥−1 - 𝑥+1 ): 𝑥2 −1 = (𝑥−1)(𝑥+1) • 1 =>
𝑥+1−𝑥−1
•(x-1)(x+1)=x+1-x-1=0=>E(x)=0
(𝑥−1)
Pentru a calcula ORICE expresie:
calculăm condițiile de existență dacă nu sunt deja date
aducem la același numitor (dacă este cazul)
respectăm ordinea efectuării operațiilor (înmulțire/împărțire,

apoi adunare/scădere)
efectuăm calculele și aflăm E(x)
Fișă de lucru-Calcul algebric
1. Determinaţi valorile lui x pentru care rapoartele

date sunt definite (au sens):
𝑥 2𝑥−5 3
𝑥−3 ; ; 2𝑥−1
2
𝑥 −6𝑥+9
3𝑥−4
2. Amplificați cu x-1 următorul raport:
𝑥
3. Simplificați rapoartele:
(𝑥−2)(𝑥+1) 2
2 𝑥 +7𝑥+6
(𝑥 +2𝑥+1) ; 2
𝑥 +3𝑥+2 ;
4.
5.
❏Capitolul 6: Funcții
NoĢiunea de funcĢie
Fie 2 mulțimi A și B nevide. Spunem că am definit
funcția f:A->B, dacă prin orice procedeu (lege)
fiecărui element din A îi corespunde un element din B.
Mulțimea A este domeniul de definiție al funcției, iar
mulțimea B este codomeniul sau domeniul de valori.
Elementul y, unde y ∈ este imaginea funcĢiei și

𝐵
se notează f(A)={f(x) | x∈ 𝐴}
Funcțiile se pot defini în multe feluri:
a.diagrame
b. tabele
Condiția ca o funcție să fie defintă, este ca unui
element din A să îi corespundă un SINGUR
ELEMENT din B.
Graficul unei funcții:
Fie funcția din următoarea figură
Pentru reprezentarea grafică a acestei funcții

avem nevoie de un sistem de axe ortogonal xOy și
de puncte, în cazul de față punctele sunt A(-1;0),
B(2;3), C(4,5)
Punctele colorate cu roșu se numesc ABSCISE și se
vor poziționa pe axa Ox, iar cele colorate cu
albastru se numesc ORDONATE și se vor poziționa
pe axa Oy.
Graficul va fi punctele anterior menționate,

reprezentate în sistemul de axe (vezi in figura de
mai jos)
Graficul unei funcții diferă de la funcție la

funcție, în cazul funcțiilor numerice (cazul acesta)
sunt puncte, ce nu se unesc.
Fie 𝑥
𝑓: 𝐼𝑅 → 𝐼𝑅, 𝑓(𝑥)= 2 , calculați f(2), f(1)
funcția
și construiți graficul funcției
Pentru a calcula f(2) vom pune în funcția dată, în
loc de x, 2.
f(2)= 22 =4 , de aici va rezulta punctul A(2;4)
f(1)=2, de aici va rezulta punctul B(1;2)
Graficul unei funcții în funcție de DOMENIUL DE

DEFINIȚIE:
a.Dacă domeniul de definiție este o mulțime de

puncte, graficul va fi o mulțime de puncte ce
NU se unesc (cazul de mai sus)
b. Dacă domeniul de definiție este un interval,
graficul va fi un segment (intervale mărginite)
sau o semidreaptă (intervale nemărginite).
Pentru a-l reprezenta avem nevoie de 2
puncte, calculând f(x) pentru capetele
intervalului (interval inchis) sau orice alte
puncte din interval (interval deschis)
c.Dacă domeniul de definiție este IR, graficul va
fi o dreaptă
Funcția de gradul I
Fie 2 numere reale a și b
Se numește funcĢie afină, funcția f:IR→IR,
f(x)=ax+b.
Se numește funcĢie de gradul I, funcția f:IR→IR,
f(x)=ax+b, cu a diferit de 0.
Funcția de gradul I f(x)=ax+b, cu b=0 și a diferit
de 0, se numește funcĢie liniară, iar funcția de
gradul I cu a=0, se numește funcĢie constantă.
Intersecția graficului funcției cu axele
de coordonate:
Cu axa Ox:
𝐺 ∩ 𝑂𝑥: 𝑦 = 0 ⇒ 𝑓(𝑥) = 0 ⇒ 𝑎𝑥 + 𝑏 = 0 ⇒ 𝑥 = − 𝑏 ,
𝑓 𝑎
deci primul punct prin care va trece graficul va fi A(-
𝑏
;0).
�
𝐺 ∩ 𝑂𝑦: 𝑥 = 0 ⇒ 𝑓(0) = 𝑏, deci al doilea punct prin
𝑓
care va trece graficul funcției va fi B(0;b)
Reprezentarea graficului funcției de gradul I:
Graficul funcĢiei de gradul I este o dreaptă.
Reprezentarea funcției constante: f:IR→IR, f(x)=2
Lungimea segmentului [AB]:
Se dă funcția f:IR→IR, f(x)=2x-1, reprezentați

graficul funcției și calculați lungimea segmentului [AB]
!Pentru a reprezenta funcĢia grafic, nu este
obligatoriu să facem intersecĢia cu axele de
coordonate pentru a obĢine cele 2 puncte de care
avem nevoie, ci putem da ce valori vrem lui x, astfel
obĢinând x, y, respectiv punctul de coordonate!
Luăm ca exemplu, exercițiul dat f(x)=2x-1:
Am dat lui x două valori

mici, pentru a obține un y mic, punctele vor fi A(1;1)
și B(0;-1), iar apoi vom reprezenta graficul
Având punctele A(1;1) și B(0;-1) și cunoscând formula

pentru segmentul [AB]
înlocuim și efectuăm
calculele
Un punct A(x;y) apartine graficului functiei daca si
numai daca f(x)=y
u.m.=unităĢi măsurabile,
segmentele în axele de coordonate NU au unităĢi de
măsură, de aceea le notăm cu u.m.
Fisa de lucru-Functii
1. Realizați graficul funcțiilor următoare și
calculați [AB].
2. Determinați intersecția cu axele de coordonate
ale următoarelor funcții, f:IR→IR si g:IR→IR.
a.f(x)=3x-6
b.g(x)= 3-x
3. Determinați funcția de gradul 1, știind că:

a.f(1)=3 și f(0)=2
b.f(0)=2 și f(-2)=-7
Pentru realizarea acestui exercițiu vom scrie formula
generală a funcției de gradul 1: ax+b, apoi vom înlocui
cu valoarea din paranteză în loc de x, punem numărul
din paranteză
exemplu: f(1)=a+b=3, iar f(0)=2=>b=2 , soluțiile se
află cu ajutorul sistemelor de ecuații, în cazul nostru
știind deja valoarea lui b, doar înlocuim în prima
relație și vom afla și a.
-GEOMETRIE PLANĂ-
❏Capitolul 1: Punct, Dreaptă, Plan

Acestea sunt elementele fundamentale ale
geometriei. Ele nu pot fi definite, ci doar
descrise. Astfel, punctul poate fi descris ca fiind
urma lăsată de un creion foarte bine ascuțit pe o
coală de hârtie, dreapta ca un fir de ață foarte
bine întins, iar planul ca o suprafață prelungită
infinit.
Reprezentare și notații
element reprezentare notație
Litere
xA sau •B
PUNCT mari
DREAPTĂ Două litere

mari sau
una mică
În general în spațiu, un
PLAN paralelogram Litere
grecești
α; β; γ; δ
Pozițiile relative a două drepte în plan/ dreptei față de
un plan
● paralele: două drepte care NU se

intersectează niciodată
d||e
● concurente: două drepte care se
intersectează într-un singur punct
d∩e={O}
● perpendiculare: două drepte care formează un

unghi drept
● coplanare/necoplanare: două drepte care

sunt/NU sunt în același plan
❏Capitolul 2: Unghiul
Unghiul este reuniunea a două semidrepte închise.
Unghiurile se măsoară în grade, minute și secunde.
1 grad=60 minute; 1 minut=60 secunde
1 0=60’; 1’=60’’
Clasificarea unghiurilor:
★nul=>m≺AOB=0 0
★ascuțit=>m≺AOB<90 0
★drept=>m≺AOB=90 0
★obtuz=>m≺AOB>90 0
★alungit=>m≺AOB=180 0
Unghiuri adiacente: au același vârf și o latură comună
Unghiuri complementare/suplementare: două unghiuri

care au suma măsurilor 90 0/180 0
Unghiuri opuse la vârf: două unghiuri cu vârf comun și

laturile în prelungire
❏ Capitolul 3: Triunghiul
Triunghiul este reuniunea segmentelor închise determinate
de 3 puncte distincte necoliniare.
● punctele A, B, C se numesc vârfurile triunghiului

● [AB], [BC], [AC] se numesc laturile triunghiului
Clasificarea triunghiurilor
● după lungimea laturilor: echilateral, isoscel,
oarecare (scalen)
● după felul unghiurilor: ascuțitunghic, dreptunghic,
obtuzunghic
Triunghiul echilateral: are toate laturile congruente
Triunghiul isoscel: are 2 laturi congruente
Triunghiul oarecare: are toate laturile de lungimi diferite
Triunghiul ascuțitunghic: are toate unghiurile ascuțite
Triunghiul dreptunghic: are un unghi de 90 grade
Triunghiul obtuzunghic: are un unghi obtuz
Congruența triunghiurilor
Două triunghiuri sunt congruente dacă și laturile și

unghiurile corespunzătoare sunt congruente.
Criterii de congruență:
1. Criteriul LLL (latură-latură-latură): dacă

cele 3 laturi ale unui triunghi sunt congruente
cu laturile coresponzătoare ale altui triunghi,
atunci cele două triunghiuri sunt congruente
2. Criteriul LUL (latură-unghi-latură): dacă 2
laturi și unghiul dintre ele ale unui triunghi
sunt congruente cu cele 2 laturi și unghiul
dintre ele ale altui triunghi, atunci cele două
triunghiuri sunt congruente
3. Criteriul ULU (unghi-latură-unghi): dacă 2
unghiuri și o latură ale unui triunghi sunt
congruente cu cele 2 unghiuri și o latură ale
altui triunghi, atunci cele două triunghiuri sunt
congruente
Congruența triunghiurilor dreptunghice:
1. Cazul CC (catetă-catetă): două triunghiuri

care au catetele congruente, sunt congruente
2. Cazul IC (ipotenuză-catetă): două triunghiuri
care au ipotenuza și un unghi congruente, sunt
congruente
3. Cazul CU (catetă-unghi): două triunghiuri cu
o catetă și un unghi congruente, sunt
congruente
4. Cazul IU (ipotenuză-unghi): două triunghiuri
cu ipotenuza și un unghi congruente, sunt
congruente
Teoremă: Suma măsurilor unghiurilor într-un

triunghi este de 180 grade.
Linii importante în triunghi
Mediatoarea: este dreapta perpendiculară pe un segment

dusă din mijlocul acestuia
Intersecția mediatoarelor într-un triunghi se numește

CENTRUL CERCULUI CIRCUMSCRIS TRIUNGHIULUI
Bisectoarea: semidreapta interioară, cu originea în vârful

unghiului ce împarte unghiul în 2 unghiuri congruente
Intersecția bisectoarelor într-un triunghi se numește

CENTRUL CERCULUI ÎNSCRIS AL TRIUNGHIULUI
Înălțimea: este segmentul de dreaptă determinat de

un vârf al unui triunghi și piciorul perpendicularei duse
din acel vârf pe latura opusă sau pe prelungirea ei.
Intersecția înălțimilor într-un triunghi se nume ște
ORTOCENTRUL TRIUNGHIULUI
Mediana: este segmentul de dreaptă care unește un

vârf al unui triunghi cu mijlocul laturii opuse.
Intersecția medianelor într-un triunghi se numește
CENTRUL DE GREUTATE
Linia mijlocie: segmentul care unește mijloacele a două

laturi ale triunghiului
Este paralelă cu a treia latură și egală cu jumătate din

ea
Proprietățile triunghiurilor
Triunghiul echilateral:
● are toate laturile congruente

● are unghiurile congruente de 60 grade
● mediatoarea, bisectoarea, înălțimea, mediana
coincid
● centrul cercului circumscris, centrul cercului
înscris, ortocentrul și centrul de greutate
coincid
Triunghiul isoscel:
● are 2 laturi congruente

● unghiurile alăturate bazei sunt congruente
● mediatoarea, bisectoarea, înălțimea, mediana
coincid
● centrul cercului circumscris, centrul cercului
înscris, ortocentrul și centrul de greutate
coincid
Triunghiul dreptunghic:
● are un unghi drept (latura opusă lui este

ipotenuza)
● mediana corespunzătoare ipotenuzei este
jumătate din aceasta
● cateta opusă unui unghi de 30 este jumătate
din ipotenuză
Exerciții-Triunghiul
1.Fie triunghiul AOB-isoscel cu AB-bază,

[OM-bisectoarea unghiului AOB. Demonstrați că 𝗈
OAM≡𝗈OBM.
[OM-bisectoarea unghiului AOB=>≺AOM≡≺BOM
𝗈AOB-isoscel=>AO=BO
𝗈AOB-isoscel ;[OM-bisectoare=>[OM-mediană=>
M-mijloc AB=> AM=BM
≺AOM≡≺BOM; AO=BO; AM=BM =>(conform LUL) 𝗈

OAM≡𝗈OBM
2.În triunghiul ABC-dreptunghic cu m≺A=90,

iar triunghiul BCD-echilateral. M-mijlocul lui
BC. Știm AM=3 cm, iar AM||CD. Calculați CD
și arătați ca m≺ABC=30
Cum M-mijlocul lui BC și 𝗈ABC=>AM= 1 BC
2
=>BC=6cm și 𝗈BCD-echilateral
cum
=>BC=CD=DB=6cm
0
Din AM||CD=>m≺AMC=m≺MCD=60
m∡AMC=60 0, iar triunghiul

AMC-isoscel(CM=AM=3cm)=> m∡MCA=60 0
Cum 0
, m∡MCA=60 0=>m∡ABC=30 0
m∡CAB=90
3. Triunghiul ABC, are m∡BAC=90 0, m∡ACB=15

0
, înălțimea AD=6 cm,[AE-bisectoarea ∡BAC
și mediana AF.
Calculați m∡AEB și arătați că AF=12 cm.
[AE-bisectoarea ∡ BAC =>m∡EAB=m∡EAC=m∡ 𝐵𝐴𝐶
2
=>m∡EAB=45 0
𝗈ABC-dreptunghic cu m∡BAC=90 0si m∡ACB=15 0
=>m∡BAC+m∡ACB+m∡ABC=180 0=>m∡ABC=75 0
În 𝗈ABE avem m∡EBA=75 0

și m∡EAB=45 0
=>m∡AEB=60 0
𝗈ADF-cu m∡ADF=90 0
și m∡AFD=30 0=>AF=2AD
=>AF=12cm
Observație:
Mediana într-un triunghi este 2

față de vârf și
3
la
1
față de bază
3
AG= 2 AM ; GM= 1 AM
3 3
❏Capitolul 4: Patrulatere
Poligonul cu 4 laturi se numește patrulater.

Patrulaterele pot fi: convexe sau concave.
Patrulaterul convex este patrulaterul care are

toate laturile în „exterior”, iar patrulaterul concav
este patrulaterul care are două laturi în „interior”.
ABCD-patrulater convex ; diagonale: [AC] și [BD]
Teorema: Suma măsurilor unghiurilor într-un

patrulater convex este 360 grade.
Cazuri particulare de patrulatere convexe:
● paralelogramul
● dreptunghiul
● rombul
● pătratul
● trapezul
Paralelogram
Patrulaterul convex cu laturile opuse paralele se

numește paralelogram.
Proprietăți:
● laturile opuse sunt congruente

● unghiurile opuse sunt congruente
● unghiurile alăturate au 180 grade
● diagonalele se înjumătățesc
Perimetrul: 2•AB+2•BC=2(AB+BC)
Aria: AM•DC (AM-inaltimea din A pe DC)
Dreptunghiul
Paralelogramul cu un unghi drept se numește

dreptunghi.
Proprietăți:
● are toate proprietățile paralelogramului

● are toate unghiurile drepte
● diagonalele sunt congruente
Perimetrul:2•AB+2•BC=2(AB+BC)
Aria: AB•BC
Rombul
Paralelogramul cu 2 laturi consecutive congruente

se numește romb.
Proprietăți:
● are toate proprietățile paralelogramului

● toate laturile sunt congruente
● diagonalele sunt perpendiculare și sunt
bisectoarele unghiurilor
Perimetrul: 4•AB
Aria 𝑑𝑖𝑎𝑔𝑜𝑛𝑎𝑙𝑎 1•𝑑𝑖𝑎𝑔𝑜𝑛𝑎𝑙𝑎 2

sau baza•înaltime
2
:
Pătratul
Rombul cu un unghi drept se numește pătrat.
Dreptunghiul cu laturile consecutive congruente se

numește pătrat.
Proprietăți:
● are toate proprietățile rombului

● are toate unghiurile de 90 grade
Perimetrul: 4•AB
Aria: AB 2
Trapezul
Patrulaterul cu 2 laturi paralele și 2 neparalele se

numește trapez.
Proprietăți:
● unghiurile alăturate bazelor sunt congruente

● unghiurile opuse sunt suplementare
● diagonalele sunt congruente
AB-baza mică; DC-baza mare; BP-înălțime

𝐴𝐵+𝐶𝐷 |𝐴𝐵−𝐶𝐷|
EF-linie mijlocie= ; MN=
2 2
Trapezul dreptunghic: trapezul cu un unghi drept
Trapezul isoscel: trapezul cu laturile neparalele

congruente
Exercițiu cu trapez
ABCD-trapez dreptunghic cu AB=30cm, CD=10 cm

și AD=10 3cm. Calculați aria trapezului și
determinați perimetrul acestuia.
(𝑏𝑎𝑧𝑎 𝑚𝑖𝑐ă+𝑏𝑎𝑧𝑎 𝑚𝑎𝑟𝑒) î𝑛ă𝑙ț𝑖𝑚𝑒

Aria trapezului= 2
(𝐴𝐵+𝐶𝐷) ·𝐴𝐷
Aria trapezului din figura= =>
2
(30+10)·10
2
3 = 400 3
=> 200 3cm 2
2
Pentru a calcula perimetrul trapezului avem nevoie

și de latura BC, pe care o aflăm astfel. Trasăm
înălțmea din C perpendiculara pe AB, iar apoi în
acel triunghi dreptunghic format, prin Pitagora
aflăm ipotenuza BC.
Trasăm perependiculara din C pe AB,CE⊥AB, E∈AB
CE⊥AB
AD⊥AE
DC||AE=>AECD-dreptunghi=>CE=AD=10 3cm
AE=DC=10 cm
AE+EB=AB=>10+EB=30=>EB=20cm
În 𝗈CEB-dreptunghic în E aplicăm Teorema lui

Pitagora=>CE 2+EB 2= BC 2=>BC= 300 + 400=700
=>BC=107 cm
Perimetrul trapezului=AB+BC+CD+AD=>
30+10 7+10+10 3=40+10 7+10 3=10(4+ 7+ 3) cm
❏Capitolul 5: Relații metrice
Teorema lui Thales
O paralelă dusă la una dintre laturile unui triunghi,

formează pe celelalte 2 laturi segmente
proporționale.
𝐴𝐸 𝐴𝐹
EF||BC=> =
𝐸𝐵 𝐹𝐶
Teorema fundamentală a asemănării
O paralelă dusă la o latură a unui triunghi,

determină formarea a două triunghiuri asemenea.
EF||BC=>𝗈AEF∼𝗈ABC,
𝐴𝐸 𝐴𝐹 𝐸𝐹
𝐴𝐵 = 𝐴𝐶 =𝐵𝐶
Teorema înălțimii
Într-un triunghi dreptunghic, înălțimea

corespunzătoare ipotenuzei este media
proporțională a proiecțiilor catetelor pe ipotenuză.
𝑝𝑟 AB (proiecția catetei AB pe BC)=BD

𝐵𝐶
𝑝𝑟 AC (proiecția catetei AC pe BC)=DC

𝐵𝐶
AD=𝐵𝐷 • 𝐷𝐶
Teorema catetei
Într-un triunghi dreptunghic cateta este egală cu

media proporțională a protecției sale pe ipotenuza
și ipotenuza.
𝑝𝑟 AB (proiecția catetei AB pe BC)=BD

𝐵𝐶
𝑝𝑟 AC (proiecția catetei AC pe BC)=DC

𝐵𝐶
AB=𝐵𝐷 • 𝐶
𝐵
AC=𝐷𝐶 • 𝐶
𝐵
Teorema lui Pitagora
Într-un triunghi dreptunghic suma pătratelor este

egală cu pătratul ipotenuzei.
AB 2+AC 2
=BC 2
Demonstrație:
AB=𝐵𝐷 • 𝐶
𝐵 =>AB 2=BD•BC
AC 𝐷𝐶 • 𝐵𝐶=>AC 2=DC•BC
=
=>A 2
+AC 2=BD•BC+DC•BC=BC(BD+DC)=BC•BC
B
=>AB 2+AC 2=BC 2
Exercitii-Relații metrice
1.Fie triunghiul ABC-dreptunghic în A cu catetele

AB=20 cm și AC=15 cm. Aflați ipotenuza,
lungimile proiecțiilor catetelor pe ipotenuză,
înălțimea triunghiului.
Pentru a afla ipotenuza BC, aplicăm Teorema lui

Pitagora=>AB 2+AC 2=BC 2=>BC= 225 + 400=625
=>BC=25 cm
Pentru a afla lungimile proiecțiilor catetelor pe ipotenuză,

aplicăm teorema 𝐵𝐷 • 𝐵𝐶=>20= 𝐵𝐷 • 25=>
catetei=>AB= BD= 400 =16 cm
2
Știind BC=25 cm și BD=16 cm , putem afla mai

repede DC=BC-BD=25-16=9 cm
Pentru a afla înălțimea aplicăm teorema înălțimii
AD= 𝐵𝐷 • 𝐷𝐶=>AD= 144=12 cm
Sau putem afla înălțimea triunghiului dreptunghic și prin

𝑐𝑎𝑡𝑒𝑡𝑎 •𝑐𝑎𝑡𝑒𝑡𝑎
formula ℎ 1 2
𝗈𝑑𝑟𝑒𝑝𝑡𝑢𝑛𝑔ℎ𝑖𝑐 = 𝑖𝑝𝑜𝑡𝑒𝑛𝑢𝑧ă
2. Fie triunghiul ABC-dreptunghic , AB=9 cm,
AC=12cm și punctele D∈(AB), E∈(AC) a.î.
AD=3 cm, AE=4 cm. Calculați AC și arătați că
𝗈 ABC∼𝗈AED.
Pentru a afla BC (ipotenuza), știind cele 2 catete,

AC=12 cm, și AB=9 cm, vom aplica Teorema lui
Pitagora=>A 2+AC 2=BC 2=>BC= 144 + 81=225
B
=>BC=15 cm
Pentru a arăta că 𝗈 ABC∼𝗈AED o să vedem dacă
rapoartele de asemănare sunt adevărate
𝐴𝐷 𝐴𝐸
= => 3 = 4 =>36=36 (adevărat)
𝐴𝐵 𝐴𝐶 9 12
=>𝗈 ABC∼𝗈AED
❏Capitolul 7: Elemente de trigonometrie
Într-un triunghi dreptunghic definim:
● funcția SINUS: raportul dintre cateta opusă

și ipotenuză.
● funcția COSINUS: rapotul dintre cateta alăturată
și ipotenuză.
● funcția TANGENTĂ: raportul dintre cateta opusă
și cateta alăturată.
● funcția COTAGENTĂ: raportul dintre
cateta alăturată și cateta opusă.
𝑐𝑎𝑡𝑒𝑡𝑎 𝑜𝑝𝑢𝑠ă 𝐴𝐶 𝐴𝐵
sin∡B= 𝑖𝑝𝑜𝑡𝑒𝑛𝑢𝑧ă = ∡
𝐵𝐶 ; sin C= 𝐵𝐶
𝑐𝑎𝑡𝑒𝑡𝑎 𝑎𝑙ă𝑡𝑢𝑟𝑎𝑡ă 𝐴𝐵 𝐴𝐶
cos∡B= 𝑖𝑝𝑜𝑡𝑒𝑛𝑢𝑧ă = ∡
𝐵𝐶 ;cos C= 𝐵𝐶
𝑐𝑎𝑡𝑒𝑡𝑎 𝑜𝑝𝑢𝑠ă 𝐴𝐶 𝐴𝐵
tg∡B= 𝑐𝑎𝑡𝑒𝑡𝑎 𝑎𝑙ă𝑡𝑢𝑟𝑎𝑡ă = 𝐴𝐵 ; tg∡C= 𝐴𝐶
𝑐𝑎𝑡𝑒𝑡𝑎 𝑎𝑙ă𝑡𝑢𝑟𝑎𝑡ă 𝐴𝐵 𝐴𝐶
ctg∡B= 𝑐𝑎𝑡𝑒𝑡𝑎 𝑜𝑝𝑢𝑠ă = ∡
𝐴𝐶 ;ctg C= 𝐴𝐵
Observație!
𝑠𝑖𝑛 𝑥
tg x= ; ctg x= 𝑐𝑜𝑠 𝑥
𝑐𝑜𝑠 𝑥 𝑠𝑖𝑛 𝑥
Tabelul trigonometric
Fișă de lucru-Funcții trigonometrice
1. Se dă figura de mai jos și stabiliți:
cos∡M= ; ctg∡P=
tg∡M= ; sin∡P=
2. Fie triunghiul ABC dreptunghic în A, cu

m∡B=30 0și AC=6 cm. Aflați AB și BC,
înălțimea și perimetrul triunghiului.
❏Capitolul 7: Cercul
Cercul este mulțimea tuturor punctelor din plan situate la

o distanță r față de un punct fix numit centru.
Notație: C(O;r)-cercul de centru O și raza r
Elementele cercului:
● centrul cercului: punctul O

● raza cercului (segmentul care unește centrul
cercului cu orice punct de pe cerc): OA
● coarda (segmentul ce unește 2 puncte de
pe cerc):AC
● diametrul (coarda care trece prin centrul cercului
și este egal cu 2r):BC
● arc de cerc (porțiune dintr-un cerc delimitată
de două puncte):
Unghiuri relative la cerc
● unghi la centru (unghiul format de două raze ale

cercului): ∡AOB și este egală cu măsura arcului
AB
● unghi înscris în cerc (unghiul format de două
coarde ale cercului):∡DCE și este jumătate din
măsura arcului ED
Lungimea și aria
𝐿𝑢𝑛𝑔𝑖𝑚𝑒𝑎 2
𝑐𝑒𝑟𝑐𝑢𝑙𝑢𝑖
= 2π𝑟 ; 𝐴𝑟𝑖 𝑑𝑖𝑠𝑐𝑢𝑙𝑢𝑖
= π𝑟
𝑎
0 2 0
𝐿𝑢𝑛𝑔𝑖𝑚𝑒𝑎 π𝑟 𝑛
π𝑟𝑛 𝐴𝑟𝑖𝑒 = 0
𝑎𝑟𝑐𝑢𝑙𝑢𝑖 𝐴𝐵 = 180 0 ; 𝑠𝑒𝑐𝑡𝑜𝑟 𝑐𝑒𝑟𝑐 360
Pozițiile realtive ale unei drepte față de un cerc
● secanta: este dreapta care are 2 puncte

comune cu cercul
● tangenta: este dreapta care are un singur

punct comun cu cercul și este perpendiculara
pe rază
Poligoane regulate
Poligonul regulat este poligonul cu toate laturile și

toate unghiurile congruente.
TRIUNGHIUL ECHILATERAL
h= 𝑙 3
; R=AO= 2 • h ; R 3 = latura
2 3
apotema (segmentul ce unește centrul cercului
1
cu mijlocul unei laturi)= OM= 3 •h ;
𝑙23
Aria=
4
PĂTRATUL
AC=𝑙 2; R=AO= 𝑙 2
; R2 =l
2
ap=OM= 𝑙 ;
2
2
Aria=𝑙
HEXAGONUL REGULAT
latura=Rază; AD=2R; OM=h triunghi echil
OM= 𝑙 3
; AC=𝑙3
2
2
𝑙3
Aria=6·
4

Exerciții-Cercul
1.Se dă cercul din figura cu raza de 8 cm. Arcul AB

al cercului are 60 grade. Aflați lungimea segmentului
AB.
Știind că unghiul AOB este unghi la centru=>va avea

măsura arcului corespunzător, adică măsura ∡ AOB=60
grade, iar AO=OB (raze în cerc)
=>𝗈AOB-echilateral=>AB=8 cm
2.În figura dată, AB-coardă a cercului de centru O și

raza 6 cm. Lungimea AB=6 2cm. Măsura ∡ OAB=?

Pentru că avem razele egale cu 6 cm și coarda de 2cm,
6 aplicând Reciproca teoremei lui Pitagora
=>AO 2+OB 2=AB 2=>36+36=72(adevărat)=>triunghiul

AOB este dreptunghic în O, având 2 catete egale=> va fi
0
triunghi dreptunghic isoscel, deci m∡OAB=45
3.Un cerc are diametrul de 20 cm. Calculați

lungimea cercului.
diametrul=2r=>2r=20, Lungime cerc=2π𝑟 =20 π cm
4.În figura de mai jos, avem AC și BD-diametre,

lungimea coardei DC=5 cm, iar măsura arcului
DC=0 60 Calculați aria cercului.
0
măsura arcului DC=60 și unghiul DOC este unghi la
centru=> m∡DOC=60 0, iar OD=OC (raze în cerc)=> 𝗈
DOC-echilateral=>OC=5 cm=>
2
Arie cerc=π𝑟 = 25 π cm 2
❏Capitolul 8: Arii și perimetre

2
● triunghi echilateral: P=3l; A= 𝑙 3

4 •𝑠𝑖𝑛≺(𝑙 ;𝑙 )
𝑙 •𝑙
1 2 1 2
● triunghi oarecare: A= 𝑏•ℎ
; A= ;
2 2
A= 𝑝(𝑝 − 𝑎)(𝑝 − 𝑏)(𝑝 − 𝑐)-formula lui Heron, unde

p= 𝑝𝑒𝑟𝑖𝑚𝑒𝑡𝑟𝑢𝑙 , iar a,b,c-laturile triunghiurilor
2
● paralelogram: P=2l+2L; A= b•h;

A=𝑙 · 𝑙 · 𝑠𝑖𝑛 ≺ (𝑙 ; 𝑙 )
1 2 1 2
● dreptunghi: P=2l+2L; A=L•l ;

𝑑 •𝑑
1 2
● romb: P=4l; A= 2 ; A=b•h;
𝑙 · 𝑙 · 𝑠𝑖𝑛 ≺ (𝑙 ; 𝑙 )
1 2 1 2
● pătrat: P=4l; A= �2 ;
● trapez: A= (𝐵+𝑏)•ℎ ;
2
P-perimetrul; A-aria; L-lungime; l-lățime/latură;

d-diagonala; B-baza mare; b-baza mică;
h-înălțime
Unde nu am menționat P(perimetrul), nu este o

formulă, ci se calculează prin suma laturilor.

-GEOMETRIE SPAȚIALĂ-
❏Capitolul 1:Relații între puncte, drepte, plane

Despre descrierea elementelor fundamentale ale geometriei, am
discutat în primul capitol de la GEOMETRIA PLANĂ, iar în acest
capitol dicutăm despre relațiile care se pot stabili între acestea.
Axiomele geometriei spațiale
1.Prin două puncte distincte trece o dreaptă și

numai una.
2.Trei puncte necoliniare determină un plan și
numai unul.
3.Axioma lui Euclid: Într-un plan, printr-un punct
exterior unei drepte se poate duce o singură
paralelă la acea dreaptă.
4.În spațiu există cel puțin patru puncte
necoplanare (care nu sunt în același plan).
Exercițiu-Puncte, drepte, plane
Se dă figura de mai jos. Stabiliți valoarea de adevăr a

propozițiilor.

a. A∈α ADEVĂRAT
b.d⊂α FALS
c. C FALS
∈α
d. a ⊂ α ADEVĂRAT
Unghiul a 2 drepte în spațiu
Dacă dreptele sunt coplanare unghiul va fi cel format

dintre ele (vezi figura de mai jos)
0
a∈ α,b∈ α=> m(∡a;b)=x

Dacă dreptele sunt necoplanare (nu aparțin aceluiași
plan), căutăm paralela uneia dintre ele (sau la
amândouă) pană se intersectează, iar unghiul va fi dintre
prima dreaptă și paralela celei de a doua
a∈ β, b∈ α=>m(∡a;b)=m(∡a;c), deoarece b||c, i-am

căutat paralela uneia din drepte și am observat că se
intersectează și formează un unghi de x grade cu
cealaltă inițială.
Exercițiu- ABCDA’B’C’D’-cub. Stabiliți măsura unghiului

dintre următoarele drepte.

a. m(∡AA’;AB)=90, Observăm că dreptele formează
unghiul A’AB, care este egal cu 90 grade, deoarece
AA’⊥(ABCD), AB⊂(ABCD)=>AA’⊥AB
b. m(∡AD;B’C’)=0, observăm că dreptele nu sunt
coplanare, așa că îi căutăm paralela uneia dintre ele,
AD||BC(ABCD-pătrat)=>m(∡AD;B’C’)=m(∡BC;B’C’) care
sunt paralele, deoarece BCC’B’-pătrat
c. m(∡D’C;AB)=45, dreptele NU sunt coplanare, deci îi
căutăm uneia dintre ele paralelă AB||
DC=>m(∡D’C;AB)=m(∡D’C;DC)=m(∡D’CD)=45, deoarece
DCC’D’-pătrat și D’C-diagnală și bisectoare
d. m(∡D’A;B’A)=60, observăm că dreptele se
intersectează în punctul A, deci unghiul este D’AB’,
pentru a afla măsura lui îl vom încadra în triunghiul
D’AB’, care este ECHILATERAL, deoarece D’A, B’A
și B’D’-diagonale în pătrate congruente
În acest exercițiu, am ales să fac diverse cazuri de

diferite unghiuri, tocmai pentru a întelege mai bine cum
calculăm unghiul a două drepte în spațiu.
Exercițiu-ABCDA’B’C’D’-cub. Stabiliți măsura unghiului

dintre următoarele drepte.
a. m(∡BC’;DD’)=
b. m(∡AD;CC’)=
c. m(∡AC;D’C)=
d. m(∡AB;D’C’)=

Proiecții ortogonale
Proiecția unui punct pe un plan este tot un punct.
Proiecția unei drepte pe un plan este tot o dreaptă.
Proiecția unui segment pe un plan este tot un segment.
Cum determinăm proiecția unei drepte/segment?
Proiecția unui punct pe un plan este piciorul

perpendicularei dus din punct pe plan.
𝑝𝑟 A=B
α
Proiecția unei drepte pe un plan, proiectăm punctele de

pe dreaptă pe plan.

𝑝𝑟 AB=A’B’
α
Unghiul dintre o dreaptă și un plan
Unghiul dintre o dreaptă și un plan este unghiul dintre

dreaptă și proiecția ei pe plan.
m(∡AB;α)=m(∡AB;AB’), 𝑝𝑟 AB=AB’
α
deoarece

Exerciții-Proiecții ortogonale/ Unghiul dintre
dreaptă și plan
1.Se proiectează segmentul AB pe planul α. Știind că

AB=12 cm, AA’=9 cm, iar α are 30 grade.
unghiul Calculați BB’.
𝑝𝑟 AB=AB’=>m(∡AB;α)=m(∡AB;AB’)=m(∡BAB’)=30
α
Aflându-ne într-un triunghi dreptunghic și având un unghi

de 30 grade, aplicăm teorema unghiului de 30 grade=>
BB’= 𝐴𝐵 =>BB’=6 cm
2
2.VABCD-piramidă patrulateră regulată. AB=10 cm

și m(∡VA;(ABCD))=60. Calculați înălțimea piramidei.

m(∡VA;(ABCD))=m(∡VA;AO)=m(∡VAO)
𝑝𝑟 VA=AO, 𝑝𝑟 V=O, 𝑝𝑟 A=A

deoarece iar 𝐴𝐵𝐶𝐷
𝐴𝐵𝐶𝐷 𝐴𝐵𝐶𝐷
Cum 𝗈VAO-dreptunghic în O, AB=10 cm, și m(∡VAO)=60
AB=10 2cm=>AO=5 2 cm, deci în triunghiul

cm=>AC=10
VAB-dreptunghic cu AO=5 2 cm-cateta 1 și m(∡VAO)=60
și trebuie să aflăm VO-cateta 2, deci aplicăm o funcție
trigonometrică care să conțină catetele, respectiv tg sau
ctg.
𝑐𝑎𝑡𝑒𝑡𝑎 𝑜𝑝𝑢𝑠ă 𝑉𝑂 𝑉𝑂 3= 𝑉𝑂
=>VO=5 6
=>∡A=
tg = =>tg 60= 2
𝑐𝑎𝑡𝑒𝑡𝑎 𝑎𝑙ă𝑡𝑢𝑟𝑎𝑡ă 𝐴𝑂 52 5

Unghi diedru
Unghiul diedru este unghiul format de 2 plane.
Cum aflăm unghiul a 2 drepte în spațiu?
➔ Stabilim unde se intersectează planele

➔ Căutăm perpendiculare din ambele plane pe muchia
diedrului (adică pe dreapta de intersecție a
planelor, cazul nostru dreapta d)
➔ Perpendicularele în cazul nostru sunt a⊥d, b⊥d
➔ unghiul format de cele 2 plane va fi cel format de
2 drepte
m(∡α;β)=m(∡a;b)
deoarece α ∩ β=d; a⊥d; b⊥d

Exercițiu-Unghi diedru
VABCD-piramidă patrulateră regulată. M-mijlocul lui BC.

AB=12 cm, VO=6 cm. Calculați măsura unghiului format
de planul bazei cu planul unei fețe laterale.
Măsura unghiului dintre planul bazei și o față laterală

este unghiul dintre planul (ABCD) și (VBC).
Pentru a afla măsura acestuia, îl determinăm astfel:
Intersectăm planele =>(ABCD)∩(VBC)=BC
Căutăm in ambele plane o drepta perpendiculara pe BC
În planul (ABCD) avem OM⊥BC, iar în planul (VBC) avem

VM⊥BC=> m(∡(ABCD);(VBC)) =m(∡OM;VM) =m(∡OMV)
𝐴𝐵
În triunghiul VOM, avem OM= =6 cm , iar VO=6 și
2
m(∡VOM) =90 𝑜
cm=>triunghiul VOM-dreptunghic
𝑜
isoscel=> m(∡OMV)=45

Teorema celor 3 perpendiculare
Dacă o dreaptă d este perpendiculară pe un plan

alfa și din piciorul ei construim o dreaptă a din
plan, atunci dreapta determinată de orice punct M
al perpendicularei pe plan și piciorul perpendicularei
pe drepta din plan(pctul B) este perpendiculară pe
dreapta din plan.
d⊥ α
AB⊥ α, din toate cele 3 relații=>MB⊥ α
a⊂ α

Exercițiu-teorema celor 3 perpendiculare
Pe planul pătratului ABCD se ridică perpendiculara

MA=18 cm. Știind că latura pătratului este de 24 cm,
aflați aria pătratului și d(M;BC).
Aria pătratului= 𝑙2= 2

=576 cm 2
Distanța de la M la BC=MB
Cum gândesc?
DISTANȚA=PERPENDICULARA=DRUM CEL MAI SCURT
Deci, va trebui să căutăm o dreaptă din M perpendiculară
pe BC, iar aceea va fi distanța cerută.
Folosind datele problemei vom aplica teorema celor 3

perpendiculare
Scriem relațiile:

MA⊥(ABCD), AB⊥BC(ABCD-pătrat), AB, BC⊂(ABCD)=>MB
⊥BC
=>d(M;BC)=MB
Cum triunghiul MAB-dreptunghic în A, deoarece MA⊥

(ABCD) și BC⊂(ABCD)=>MA⊥AB
În triunghiul MAB-dreptunghic aplicăm Pitagora=>

MA 2+ AB 2
=MB 2=> MB=30 cm
Fișă de lucru-Teorema celor 3 perpendiculare/Unghi

diedru
1.Pe planul dreptunghiului ABCD cu AB=15 cm și

BC=20 cm se ridică perpendiculara PA=12 cm.
Calculează:
a. d (P;BC)
b. d (P;BD)
2. VABCD-piramidă patrulateră regulată,AB=20 cm

și înălțimea VO=10 cm. Calculați:
a. d (V;BC)
b. d(O;(VBC))
c. măsura unghiului dintre planul bazei și o față
laterală
3. ABCA’B’C’D’-cub cu AB=24 cm. Calculați :
a. d(D’;CB’)
b. măsura unghiului format de planul (D’BC) și planul
(BCC’)

❏Capitolul 2: Prisma
În geometrie, o prismă cu n laturi este un poliedru

format prin extrudare (procedeu de creare a unei figuri
tridimesionale de la o formă bidemensională) de la un
poligon cu n laturi (baza prismei).
O prismă dreaptă care are baza un poligon regulat se

numește „prismă regulată”.
Clasificarea prismelor:
● PRISMA PATRULATERĂ REGULATĂ

➢ baze: pătrate congruente
➢ fețe laterale: dreptunghiuri congruente
muchiile bazei sunt “laturile” reprezentate cu ROȘU
muchiile laterale sunt “laturile” reprezentate cu

ALBASTRU

● PARALELIPIPEDUL DREPTUNGHIC
➢ toate fețele sunt dreptunghiuri
➢ are 3 dimensiuni: L; l și h
cu PORTOCALIU avem reprezentate înălțimile, adică h
cu ROȘU avem reprezentate lățimile, adică l
cu ALBASTRU avem reprezentate lungimile, adică L
● PRISMA TRIUNGHIULARĂ REGULATĂ

➢ baze: triunghiuri echilaterale congruente
➢ fețe laterale: dreptunghiuri congruente

● CUBUL
➢ are toate fețele pătrate congruente
A’C-diagonala cubului

❏Capitolul 3: Piramida
În geometrie, o piramidă este un poliedru format prin
conectarea unei suprafețe poligonale (numită bază) cu un
punct (numit vârf) prin intermediul unor linii.
Clasificare:
Piramidele se clasifică în funcție de baza (poligonul regulat)

pe care o au.
● piramida triunghiulară regulată

➢ baza: triunghi echilateral
➢ fețe laterale: triunghiuri isoscele
VO-înălțime; VM-apotema piramidei (segmentul ce unește

vârful cu mijlocul unei laturi) ; OM-apotema bazei (segmentul
ce unește centrul cercului cu mijlocul unei laturi)

● piramida patrulateră regulată
➢ baza: pătrat
➢ fețe laterale: triunghiuri isoscele
VO-înălțime; VM-apotema piramidei; OM-apotema bazei
● tetraedrul regulat-CEL MAI SIMPLU TIP

DE PIRAMIDĂ
➢ are toate muchiile congruente

Alte tipuri de piramidă:
➢ piramidă pentagonală (baza: pentagon, poate fi și

piramidă pentagonală regulată, dacă pentagonul este
regulat și are toate laturile și unghiurile
congruente)
➢ piramida hexagonală (baza: hexagon, poate fi și
piramidă hexagonală regulată, dacă hexagonul este
regulat și are toate laturile și unghiurile
congruente)

❏Capitolul 4: Corpuri rotunde
Cilindrul este o suprafață cuadrică în spațiu,

definită printr-o dreaptă, numită generatoare.
¨ Elemente: raza(r)-OB=OA
¨ înălțimea(h)-OO’
¨ generatoare(G)-AA’=BB’
G=h

Conul este corpul obținut prin rotația completă a unui
triunghi dreptunghic în jurul unei catete sau, mai puțin
formal o figură geometrică în spațiu care se ascute
pornind de la o bază plană rotundă spre un punct numit
vârf.
Elemente: rază(r)-OA=OB
înălțimea(h)-VO
generatoarea(G)-VA=VB

Trunchiul de con-prin secționarea unui con cu un plan paralel cu
baza se obține un trunchi de con, dar și un ‘’mini-con’’
¨Elemente: raza mică(r) –O’A’=O’B’
¨ raza mare(R)-OA=OB
¨ generatoare(G)-AA’=BB’
înălțime(h)-OO’
Sfera-În spațiul euclidian 3-dimensional, sfera este

mulțimea punctelor care se află la o distanță r (raza
sferei) de un punct c (centrul sferei), unde r este un
număr real pozitiv

❏Capitolul 5: Distanțe și unghiuri în corpurile
studiate
1. Fie VABC-piramidă triunghiulară regulată
cu AB=12 cm și m(∡(ABC);(VBC))=60 grade.
Calculați:
a.Înălțimea piramidei
b.d(O;(VBC))
c. tg(∡VA;(ABC))
𝑜
m(∡(ABC);(VBC))=60
(ABC)∩(VBC)=BC, OM⊥BC, VM⊥BC=>=>m(∡VM;OM)=60

𝑜
=>m(∡VMO)=60 𝑜
OM= 1 AM, AM= 𝑙 3 = 12 3

= 6 3
3 2 2

OM= 1 6 3=23
3
Cunoscând latura OM și unghiul VMO, în

triunghiul VMO-dr în O, vom aplica tg M, pentru
a afla VO
𝑐𝑎𝑡𝑒𝑡𝑎 𝑜𝑝𝑢𝑠𝑎
tg∡
𝑐𝑎𝑡𝑒𝑡𝑎 𝑎𝑙𝑎𝑡𝑢𝑟𝑎𝑡𝑎
=>tg 𝑉𝑂
3= 𝑉𝑂
=>VO=6 cm
𝑂𝑀 = 23
60=
Distanța de la O la (VBC)=înălțimea triunghiului VOM
ON⊥VM, N∈(VM)
ON= 𝑐𝑎𝑡𝑒𝑡𝑎 1 • 𝑐𝑎𝑡𝑒𝑡𝑎 2 , pentru a afla ipotenuza aplicăm

𝑖𝑝𝑜𝑡𝑒𝑛𝑢
teorema lui Pitagora=>VM=43 cm
𝑉𝑂•𝑂𝑀 6•23 =3 cm
=>ON= 𝑉𝑀
=
43
Pentru punctul c. veți afla care este unghiul dintre

dreaptă și plan, apoi încadrați într-un triunghi și
aflați unghiul cerut.

2. ABCA’B’C’-prismă triunghiulară regulată
AB=12 cm, AA’=6 cm, D-mijlocul laturii AB. Calculați

d(A’;DC).
3. SABC-tetraedru regulat care are suma

muchiilor 36 cm. Calculați:
a. d(S;(ABC)) b. sin (∡ (ABC);(VBC) c.

d(O;(SBC)), unde O-centrul cercului
4. SABCD-piramidă patrulateră regulată

SA=AB=12 cm , M-mijlocul laturii SD. Calculați:
a. m(∡SA;(ABCD)) b. m(∡(MAC);(ABCD)) c.
sin (∡(SDC);(SDB))
5. ABCDA’B’C’D’-cub cu AB=18 cm. Calculați:
a. d(D’;AB) b. d(D’;BD) c. m(∡ (ADD’);(BDD’))
KEY POINT!
DISTANȚA=PERPENDICULARA(drum cel mai scurt)
Pentru a calcula măsurile dintre dreptă-plan sau

plan-plan, repetați teoria din paginile anterioare.

❏Capitolul 6: Arii și volume
● PRISMA PATRULATERĂ REGULATĂ
-Aria bazei: �
2
-Aria laterală: • inaltimea (formula pentru toate prismele)=4•l•h

𝑏𝑎𝑧𝑒𝑖
P
-Aria totală: +2•A (formula pentru toate prismele)

𝑙𝑎𝑡𝑒𝑟𝑎𝑙𝑎 𝑏𝑎𝑧𝑒𝑖
A
-Volumul: • h (formula pentru toate prismele)

A
● PARALELIPIPEDUL DREPTUNGHIC
-Aria bazei: L•l
-Aria laterala: 2(L+l)•h
-Aria totala: 2lh+2Lh+2lL=2(lh+Lh+lL)
-Volumul: l•L•h
● PRISMA TRIUNGHIULARA REGULATA

2
𝑙 3
-Aria 4
-Aria laterală: 3•l•h
-Aria totală: A +2•A

-Volumul: •h
A
● CUBUL -Aria laterală: 4 2
�
2
-Aria bazei: � �2 -Aria totală: 6

3
-Volumul: �

● PIRAMIDA TRIUNGHIULARĂ REGULATĂ
2
𝑙 3
-Aria 4
𝑃 𝑎𝑝𝑜𝑡𝑒𝑚𝑎
𝑏𝑎𝑧𝑒𝑖 • 𝑝𝑖𝑟𝑎𝑚𝑖𝑑𝑒𝑖
-Aria laterală : (formula pentru orice piramidă)
2
-Aria totală: +A (formula pentru orice piramidă)

A
𝐴 •𝑖𝑛𝑎𝑙𝑡𝑖𝑚𝑒𝑎
-Volumul: 3 (formula pentru orice piramidă)
● PIRAMIDA PATRULATERĂ REGULATĂ

2
-Aria bazei: �
𝑃 𝑎𝑝𝑜𝑡𝑒𝑚𝑎
𝑏𝑎𝑧𝑒𝑖 • 𝑝𝑖𝑟𝑎𝑚𝑖𝑑𝑒𝑖
-Aria laterală: 2
-Aria totală: +A
A
𝐴 •𝑖𝑛𝑎𝑙𝑡𝑖𝑚𝑒𝑎
-Volumul: 3
● TETRAEDRUL REGULAT
2
𝑙 3
-Aria bazei:
4
-Aria laterală:3 𝑙
4
-Aria totală:𝑙 23
𝑙32
Volumul:
- 12

● CILINDRUL
-Aria bazei: π 2
-Aria laterală:2π•R•G
-Aria totală:A +2•A =2πR(R+G)

-Volumul: π𝑅2 h
● CONUL
2
-Aria bazei: π
-Aria laterală:π•R•G
-Aria totală:πR(R+G)
2
π𝑅
-Volumul: 3
● TRUNCHIUL DE CON
2
-Aria bazei MARI: π
-Aria bazei MICI: π 2
-Aria laterală:π•G(R+r)
-Aria totală: + + A
𝑏𝑎𝑧𝑒𝑖 𝑚𝑖𝑐𝑖 𝑏𝑎𝑧𝑒𝑖 𝑚𝑎𝑟𝑒
A A
𝑙𝑎𝑡𝑒𝑟𝑎𝑙𝑎
2 2
πℎ(𝑅 +𝑟 +𝑅𝑟)
-Volumul: 3
● SFERA
-Aria:4π𝑟 2
3
4π𝑟
-Volumul:
3
❏Capitolul 7: Probleme rezolvate date in anii
anteriori la examenele nationale
❖ Simulare 2020-
2021 Subiect I-exercițiul 5
Fie mulțimea A={x∈Z|-2≤ 𝑥<2}.Dintre următoarele

mulțimi, cea care reprezintă scrierea mulțimii A prin
enumerarea elementelor sale este: răspuns corect b)
-2≤ 𝑥<2=>x∈[-2;2), dar x∈Z=>x∈{-2;-1;0;1}
Subiect II-exercițiul 5
În figura alăturată punctele distincte A , B , C si D sunt

situate pe cerc, astfel încât arcele AB , BC , CD si AD
sunt congruente. Dacă AC =12cm , atunci lungimea
cercului este : răspuns corect d)
Lungimea cercului=2πR,
AC-diametrul=>AC=2R=>Lungime cerc=π•AC=12π cm

Subiect II-exercițiul 6
În figura alăturată este reprezentat cubul ABCDA'B'C'D'.

Măsura unghiului dreptelor BC' si D'C este: răspuns corect c)
Observăm că dreptele nu se
intersectează, deci ii căutăm paralela uneia dintre ele.
BC’||AD’=>m(∡BC’;D’C)=m(∡AD’;D’C)=m(∡AD’C)=60 grade,
deoarece triunghiul este format din 3 diagonale ale
fețelor congruente=> AD’=D’C=AC=>𝗈 AD’C- echilateral
Subiectul III-exercițiul 1
Oana începe să citească o carte. În prima zi citește
jumătate din numărul paginilor cărții, în a doua zi
jumătate din rest, iar în a treia zi citește jumătate din
numărul paginilor rămase și constată că mai are de citit
32 de pagini.
a) Dacă ar continua să citească zilnic jumătate din

numărul de pagini rămase, câte pagini ar avea de citit
în cea de-a cincea zi?
b) Determina numărul de pagini ale cărții.

Notăm cu x-nr de pagini ale cărții
I zi- jumătate din carte=> 𝑥

2
𝑥
II zi-jumatăte din rest=>RESTUL=x-prima zi= 𝑥 => 1
•𝑥=
2 2 2 4
III zi- 1 • 𝑥 = 𝑥 =32(numărul de pagini pe care le mai

2 4 8
are)=>x=256 pagini are cartea
Dacă va citi în fiecare zi câte jumătate față de ziua

precedentă=> IV-zi= 16 pagini, iar a V-a zi=8 pagini
Subiectul II-exercițiul 2
Se consideră expresia E(x)=(x 2

− 2
−1)+(x −1) 2
+1) 2(x
– x 2
, unde x este număr real.
a) Arată ca E(x) =(2 + x)(2 − x),∀𝑥 ∈IR
E(x)=x 2+2x+1-2x 2+2+x 2-2x+1-x 2
E(x)=-x 2+4=4-x 2
E(x)=(2-x)(2+x)
b) Arată că 2)+E(- 2)-7 ∈[- 10;-2 2]

A=E(
E( 2)=4-( 2) 2=4-2=2
E(- 2)=4-(- 2) 2=4-2=2
E( 2)+E(- 2)-7=2+2-7=-3
- 10≤x≤-2 2=>- 10≤-3≤-22

8
=>- 10≤- 9≤- ADEVĂRAT=>A∈[- 10;-2 2]

Subiect III-exercițiul 4
În figura alăturată este reprezentat trapezul isoscel

ABCD cu AB ||CD,AD=BC=6 cm, AB = 2CD = 8cm .
Punctul M este mijlocul segmentului AB .
a) Arată că perimetrul triunghiului ADM este egal

cu 16cm
P𝗈𝐴𝐷𝑀=AD+DM+AM
AD=6 cm, 2AM=AB=>AM=4 cm, 2CD=8=>CD=4cm,DC||MB,

MB=CD=4 cm=>DCBM-paralelogram=>BC=DM= 6 cm=>
P𝗈𝐴𝐷𝑀=AD+DM+AM=6+6+4=16 cm
b)Știind că punctul N aparține segmentului DM astfel

încât DN = 4cm și punctul P este centrul de greutate
al triunghiului BCD , demonstrează ca dreptele NP si
AC sunt paralele.
DN=4 si DM= 6 cm=>NM=2cm
CP∩BD={R}, DCMA -paralelogram DC||AM, DC=AM=4

cm=>CM=AD=6 cm

P-centru de greutate=>RP= 1 CR(CR=RM-CM-diag in
3
paralelogram)
MP=PR+RM= 4 cm
Verificăm 𝑀𝑁
= 𝑀𝑃 => 2 = 4 =>conform reciproca
raportul
𝑀𝑄 𝑀𝐶 3 6
Teoremei lui Thales NP||QC
În figura alăturată este reprezentat triunghiul ABC

dreptunghic in A , AB = 5cm și AC =12cm . Punctul D
aparține segmentului AC astfel încât DC = 3AD .
Perpendiculara din punctul D pe dreapta BC intersectează
latura BC în punctul E.
a) Arată că sinusul unghiului ACB este egal cu 5

1
𝑐𝑎𝑡𝑒𝑡𝑎 𝑜𝑝𝑢𝑠𝑎 𝐴𝐵
sin∡C= 𝑖𝑝𝑜𝑡𝑒𝑛𝑢𝑧𝑎 = 𝐵𝐶
În triunghiul ABC-dr in A, aplicăm Teorema Pitagora=>
AB 2+AC 2
=BC 2=>BC=13 cm
=>sin∡C= 5
1
b) Arată că lungimea segmentului DE este mai mică

decât 3,5cm .
DE⊥BC, E ∈(BC),
AC=AD+DC=3AD+AD=12=>4AD=12=>AD=3 cm
=>DC=12-3=9cm
5
Avem triunghiul CED-dr in E, cunoaștem sin∡C= si DC=9
1
DE-cateta opusă ∡C
=>sin∡C= 𝐷𝐸 => 5
= 𝐷𝐸
=>DE= 45
𝐷𝐶 13 9 13
45
<3,5=>3,4615<3,5 ADEVĂRAT=>DE<3,5
1
În figura alăturată este reprezentată o piramida

patrulatera regulată VABCD cu baza ABCD,
AB=VA=6cm.Punctele M,N si P sunt mijloacele muchiilor
BC , AD , respectiv VB .
a) Arată ca unghiul dintre dreapta VB si planul

(ABC) are masura de 45.

În paginile anterioare, am rezolvat multe probleme
de tipul acesta, iar punctul a. al problemei, rămâne
să-l rezolvați voi
b) Arată că planele (NCV) si (AMB) sunt paralele.
Pentru a demonstra ca 2 plane sunt paralele, trebuie să

găsim 2 perechi de drepte paralele din fiecare plan
P-mijloc VB, M-mijloc BC=>[PM]-linie mijlocie 𝗈VBC

in
=>PM||VC (prima pereche)
AD||BC, N∈(AD), M∈(BC)=> AN||CM, cum M-mijloc BC

si N-mijloc AD=>2AN=AD si 2CM=BC, cum
AD=BC=>AN=CM, iar
AN||CM=>ANCM-paralelogram=>CN||AM (a doua
pereche)

PM||VC, CN||AM,
PM, AM⊂(AMB), VC, CN⊂(VCN)=> din ambele relații
planele (NCV) si (AMB) sunt paralele
❖ Test 1 antrenament 2021
În urma cu 8 ani tatăl era de șapte ori mai în vârstă

decât fiul sau. În prezent, tatal are 36 ani.
a) Verifica, dacă în prezent, vârstă fiului este de

trei ori mai mică decât vârsta tatălui.
Acum 8 ani: tatăl: 36-8=28 ani, fiul:28:7=4 ani
Acum: tatăl:36 ani, fiul:4+8=12 ani
deci,vârsta fiului este de trei ori mai mică decât vârsta

tatălui
b)Peste cați ani vârsta tatălui va fi egală cu

dublul vârstei fiului?
x- nr de ani
36+x=2(12+x)=>36+x=24+2x=>x=12 ani, deci peste 12

ani vârsta tatălui va fi egală cu dublul vârstei fiului
În figura alăturată este reprezentat triunghiul EBC,

dreptunghic în B . Proiecția punctului B pe dreapta EC este

punctul A care determina pe EC segmentele AC=8cm și
AE=2cm .
a) Arătați ca BA=4 cm
Folosind teorema 𝐸𝐴 • 𝐴𝐶=>BA=

înălțimii=>BA= 2•8
=>BA=4 cm
b) Arată că perimetrul triunghiului BCE este mai

mic decât 28 cm .
EC=EA+AC=2+8=10 cm
Știind că triunghiul BAC-dr în A, știm BA=4 cm,

AC=8 cm=> conform Pitagora5BC=4 cm
Analog și pentru a afla EB, din triunghiul EAB- dr in A=>

EB=25
P𝗈𝐵𝐶𝐸=BC+EC+EB=10+4 5+2 5=10+65 cm

10+65 <28|-10
65 < 18|:6=> 5< 3=> 5<9, ADEVĂRAT
=>perimetrul triunghiului BCE este mai mic decât 28 cm

Mulțumesc pentru că ai achziționat
culegerea și nu uita să-mi spui părerea ta
pe instagram.Sper din suflet să te ajute,
să te aducă la un nivel mai bun și să
înțelegi mai bine matematica❤
BAFTĂ LA EN!
Cu drag,@studymath.27❤


CULEGERE Clasele 5-8

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

CULEGERE Clasele 5-8

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Cuprins

Reuniunea este atât partea roșie,verde,cât și partea

Intersecția este partea verde.

Diferența este partea roșie (A\B) și partea mov (B\A)

Cmmdc (48,36)= 22 =12

Am descompus termenii în factori primi, apoi am subliniat

0 0-NU are sens ; a −𝑛 1 ∀ a∈IR\{0} și n∈IN ;

Fișă de lucru-Puteri și sume Gauss

Transformarea fracțiilor zecimale în fracții ordinare

Fracții zecimale finite:

● scriem tot numărul ca și cum nu am vedea virgula

ponderile. Se înmulțesc numerele cu ponderile, iar la

➢ Operații cu numere reale

adică 3- 2, iar fracția va deveni

2. Calculează aria unui pătrat cu perimetrul de

Notăm cu d-drumul total parcurs de călător

Restul de drum după prima zi: d- 1 •d= 2𝑑

Aducem la același numitor, adică amplificăm

8. Suma a 2 numere este 48. Dacă a

Vom rezolva același sistem, dar prin metoda

Atenție! Pentru a reduce termenul x sau y din cele

Numerele a și b se numesc capetele sau

2. Prin intervalul deschis (a,b) înțelegem toate

Intervalele deschise NU conțin capetele a și b.

3. Prin intervalul (a,b] înțelegem toate numerele

Primul interval este închis la dreapta și deschis

● Prin intervalul [a, +∞) înțelegem toate

● Prin intervalul (a, +∞) înțelegem toate

● Prin intervalul (-∞,a] înțelegem toate numerele

● Prin intervalul (-∞,a) înțelegem toate numerele

2) Scrieți sub forma de interval următoarele

Observație! |x|<a=>-a<x<a ; |x|≤a=>-a≤x≤a

Cazul 1:x<-a sau x≤-a

Cazul 2:x>a sau x≥a

cazul 2:x≥5=>x∈[5;∞), deci mulțimea scrisă sub

3) Stabiliți valoarea de adevăr a propoziției:

2−1 3−2 45−44 8 16

1) Scrieți sub formă de interval următoarele

2) Stabiliți valoarea de adevăr a propoziției:

Inetrvalele fiind mulĢimi de numere, se pot

➢ Reuniunea a două intervale: toate numerele

➢ Intersecția a 2 mulțimi: numerele comune celor

(-1;3] \[-4;0)=[0;3], la scădere se schimbă

e.(-3;2)𝖴 [2;4)-rămâne așa, deoarece aceste

Scrieți mulțimile A și B sub forma de interval și

a. A={x∈IR|-11≤ 7𝑥+13 <17}

B={x∈IR|-4< 5𝑥+12 ≤21}

d. A={x∈IR|-7< 5𝑥+12 ≤8}

B={x∈IR|-1< 7𝑥+12 <6}

Formule de calcul prescurtat

(a+b+c) 2=a 2+b 2+c 2+2ab+2bc+2ac

O sumă ce conține numere reprezentate prin litere

păstrează litera și puterea ei

Un raport algebric este un raport în care

Pentru a exista un raport, este nevoie ca numitorul

Raportul NU are sens dacă x=1

Raportul are sens dacă x≠1

Amplificarea și simplificarea rapoartelor algebrice

A amplifica un raport algebric înseamnă a înmulți

A simplifica un raport algebric înseamnă a împărți

Adunarea și scăderea rapoartelor algebrice

Pentru a efectua operația de adunare/scăderea

𝑥(𝑥+1)+2𝑥(𝑥−1) 𝑥 +𝑥+2𝑥 −2𝑥 3𝑥 −𝑥