This project has been funded with

support from the European Commission.

CERCUL
TRIGONOMETRIC

Profesor coordonator: Dascălu Carmen

Elevi: Murariu Ioana-Livia, Mazilu Cristian
CUPRINS
› Noțiunea de radian
› Transformarea măsurii unghiurilor
› Unghiuri orientate
› Unghiuri care au aceeași latură inițială și laturile finale semidrepte confundate sau opuse
› Cercul trigonometric
› Sinusul și cosinusul
› Tangenta
› Cotangenta
› Semnul funcțiilor trigonometrice
› Formula fundamentală a trigonometriei
› Reducerea la primul cadran
› Definirea funcțiilor trigonometrice. Proprietățile acestora.
NOȚIUNEA DE RADIAN
› Definiție:
Se numește un radian măsura unui unghi la centru care cuprinde între laturile sale un arc de cerc de
lungime egală cu raza cercului.
› Se notează 1 rad.

Observație:
› Deoarece arcul de lungime 2𝜋R este subîntins de unghiul la centru de măsură 360°, înseamnă că:
360°=2𝜋 rad
și astfel 1rad≃57° .
TRANSFORMAREA
MĂSURII
UNGHIURILOR

Plecând de la relația 360˚=2π rad Soluție:

și aplicând regula de trei simplă se
transformă mărimea unui unghi
din grade sexazecimale în radiani
și viceversa.

Exemplul 1: 360˚ ………………….. 2π rad

Câți radiani reprezintă 120˚?
120˚ ………………….. x rad

120 ∙2 ∙ 𝜋 2 𝜋
𝑥= = 𝑟𝑎𝑑
360 3
 Soluție:

EXEMPLUL 2

Transformați în radiani
unghiurile de măsură 180°,
90°, 45°, 30°, 60°.

EXEMPLUL 3
Soluție:
Precizați câte grade are un
unghi cu măsura rad.
3𝜋 𝜋
𝑟𝑎𝑑=3 ∙ 𝑟𝑎𝑑= 3 ∙ 45 °=135 °
4 4
UNGHIURI
ORIENTATE
În trigonometrie contează
ordinea în care se citesc
laturile unui unghi.
De exemplu: semidreptele
[OA și [OB formează atât
∢AOB, cât și ∢BOA, diferite
din punct de vedere
trigonometric.
Pentru ∢AOB:
[OA este latura inițială.
[OB este latura finală.
Unghiul se deschide de la
[OA la [OB.

Pentru ∢BOA:
[OB este latura inițială.
[OA este latura finală.
Se deschide de la [OB la [OA.
› Definiție:
› Se numește sens pozitiv trigonometric sensul invers acelor de ceasornic (levogir).

› Definiție:
› Se numește sens negativ trigonometric sensul direct al acelor de ceasornic (dextrogir).

› Observație:
› În exemplul de mai jos, ∢AOB este unghi de măsură pozitivă, iar ∢BOA este unghi de măsură negativă.
 UNGHIURI CARE AU ACEEAȘI LATURĂ INIȚIALĂ ȘI
LATURILE FINALE SEMIDREPTE CONFUNDATE SAU
OPUSE
› În trigonometrie, unghiuri care au ca și latură inițială semidreapta [OA și ca latură finală
[OB sunt o infinitate. Măsurile lor sunt de forma:

› Unghiurile care au ca și latură inițială [OA și ca latură finală [OB sau opusa acesteia [OB’
sunt tot o infinitate. Măsurile lor sunt de forma:

𝜶=𝜷 + 𝑲 𝝅 , 𝒌 𝝐𝜡
CERCUL TRIGONOMETRIC

› Definiție:
› Se numește cerc trigonometric un cerc care are centrul în originea reperului cartezian xOy
și raza egală cu 1(unitatea), cerc pe care s-a fixat sensul de parcurgere a arcelor cel invers
acelor de ceasornic.
› Se poate considera că oricărui număr real α ℝ îi corespunde pe cercul trigonometric un
punct M astfel încât măsura arcului AM să fie egală cu numărul real α.

› Cercul trigonometric se folosește pentru definirea funcțiilor sinus, cosinus, tangentă și

cotangentă pentru unghiuri (arce) de măsură α, ∀α ℝ.
SINUSUL ȘI COSINUSUL
y
1. Se consideră latura inițială a unghiului
ca fiind [OA. B(0,1)

2. Se poziționează latura finală [OM a M

unghiului, cu originea în O, în așa fel
încât m(∢AOM)=α rad. sin(α)

3. Se identifică punctul M în care latura A’(-1,0) α x

finală a unghiului intersectează cercul O cos(α) A(1,0)
trigonometric.
4. Se determină coordonatele punctului
M(,).
5. Sinusul unghiului (arcului) de măsura α B’(0,-1)
rad reprezintă ordonata .
6. Cosinusul unghiului (arcului) de măsura
α rad reprezintă abcisa .
› În concluzie, punctul M are coordonatele egale cu cos α și sin α, unde αℝ este măsura în
radiani a ∢AOM (sau a arcului ).
 EXEMPLE
1.

2.

3.

4.
5.

6.

7.

8.
› Observație:

› Folosind doar cercul trigonometric, se observă că:

sin(α+2kπ) = sin α, ∀α ℝ cos(α+2kπ) = cos α, ∀α ℝ

ceea ce înseamnă că funcțiile sinus și cosinus sunt periodice, cu perioada T=2kπ, k ℤ

și perioada principală Tp=2π.
 y

TANGENTA
P(1,tg α)
1. Se consideră latura inițială a unghiului ca
fiind [OA. B(0,1)
2. Se poziționează latura finală [OM a M
tg(α)
unghiului, cu originea în O, în așa fel
încât m(∢AOM)=α rad.
3. Se identifică punctul P de intersecție a A’(-1,0) α x
laturii finale a unghiului cu tangenta în O
A(1,0) la cerc. A(1,0)

4. Se determină coordonatele punctului P(1,).

5. Tangenta unghiului de măsura α rad
reprezintă ordonata .
B’(0,-1)
6. În concluzie, punctul P are coordonatele 1
și tgα (unde α este măsura în radiani a
∢AOM sau a arcului ).
› Observație:
› Unghiurile pentru care [OM nu intersectează tangente la cerc, adică cele pentru care
OM ‖ nu au tangentă.
› Prin urmare, pentru unghiurile de măsura

nu există tangentă.

› Observație:
› Din asemănarea triunghiurilor OMN și OPA se deduce că:
› Observație:
› Se observă că pentru unghiurile α+kπ, kЄℤ, intersecția laturei finale cu tangenta la cerc
se produce în același punct, astfel că:

› Spunem, de aceea, că funcția tangenta este periodică cu perioada T=kπ, kЄℤ și

.
COTANGENTA
y
1. Se consideră latura inițială a unghiului
ca fiind [OA. B(0,1) Q(ctg α,1)

2. Se poziționează latura finală [OM a

unghiului, cu originea în O, în așa fel M
încât m(∢AOM)=α rad.
3. Se identifică punctul Q de intersecție a A’(-1,0) α
laturii finale a unghiului cu tangenta O ctg(α) A(1,0) x
în B(0,1) la cerc.
4. Se determină coordonatele punctului Q(.
5. Cotangenta lui α reprezintă abscisa .
B’(0,-1)
6. În concluzie, punctul Q are coordonatele
ctg α și 1.
› Observație:
› Unghiurile pentru care [OM nu intersectează tangenta la cerc, adică cele pentru care OM ‖
, nu au cotangentă.
› Prin urmare, pentru unghiurile de măsură
α = kπ, k ℤ
nu există cotangentă.
› Observație:
› Din asemănarea ∆OMN cu ∆OQR se obține că:
› Observație:
› Se observă că pentru unghiurile α = kπ, k ℤ, intersecția laturii finale unghiului cu
tangenta la cerc se produce în același punct, astfel că

› Spunem, de aceea, că funcția ctg este periodică, având perioada T=kπ, k ℤ și perioada
principală .
SEMNUL FUNCȚIILOR TRIGONOMETRICE

sin + + - -
cos + - - +
tg + - + -
ctg + - + -
› Aplicație:
Să se precizeze în ce cadran se află latura finală a unghiurilor de măsură
α = , α = , α = și α =
și să se determine semnul funcțiilor trigonometrice sin, cos, tg, ctg pentru fiecare dintre ele.
› Soluție
1) , .
FORMULA FUNDAMENTALĂ A TRIGONOMETRIEI
› Teoremă:
⇒
› Demonstrație:
Se aplică teorema lui Pitagora în ∆OMN, dreptunghic în N ⇒
› Aplicație:
Se cunoaște că α [, π) și . Calculați

› Soluție:
.
Cum , obținem că .

.
REDUCEREA LA PRIMUL CADRAN

Se cunosc valorile funcțiilor trigonometrice 30ᴼ 45ᴼ 60ᴼ

pentru unghiurile particulare:
sin
cos
› , tg 1
› . ctg 1

Ce facem pentru un unghi de măsură, de exemplu,

, sau ?
› α = rad

› Deducem că
și
.
› Astfel observăm că determinarea funcțiilor
trigonometrice ale unghiului de măsură se
reduce la calculul funcțiilor trigonometrice
ale unghiului de măsură .
REDUCEREA DE LA AL II-LEA CADRAN
y
1. Reprezentăm unghiul (π-α) și deteminăm B(0,1)
punctul .
M2 M1

sin(π-α)
sin(α)
2. Construim simetricul a lui față de .
A’(-1,0) π-α α x
3. m(AO)= și () cos(π-α) O cos(α) A(1,0)

4. Observăm că:
sin (π-α) = sin α
cos (π-α) = - cos α B’(0,-1)
› α = rad

› Deducem că
și
.
› Astfel observăm că determinarea funcțiilor
trigonometrice ale unghiului de măsură se
reduce la calculul funcțiilor trigonometrice
ale unghiului de măsură .
REDUCEREA DE LA AL III-LEA CADRAN
1 . Reprezentăm unghiul (π+α) și deteminăm punctul .
y
B(0,1)
2. Construim simetricul a lui față de .
M1
sin(α)
3. m(AO)= și () . π+α
A’(-1,0) cos(π+α) O α x
4. Observăm că: cos(α) A(1,0)

sin (π+α) = - sin α sin(π+α)

cos (π+α) = - cos α M3

B’(0,-1)
› α = rad

› Deducem că
și
.
› Astfel observăm că determinarea funcțiilor
trigonometrice ale unghiului de măsură se
reduce la calculul funcțiilor trigonometrice
ale unghiului de măsură .
REDUCEREA DE LA AL IV-LEA CADRAN
1. Reprezentăm unghiul (2π-α) și deteminăm
punctul . y

.2. Construim simetricul a lui față de . B(0,1)

M1
sin(α)
3. m(AO)= și () .
2π-α
4. Observăm că: A’(-1,0) O
α cos(α) x
sin (2π-α) = - sin α cos(2π-α) A(1,0)

cos (2π-α) = cos α sin(2π-α)

M4
B’(0,-1)
DEFINIREA FUNCȚIILOR TRIGONOMETRICE.
PROPRIETĂȚI ALE ACESTORA.
› Funcția sinus
Definiție:
se numește funcție sinus.
Proprietăți:
1. Funcția sinus este impară: .
2. Funcția sinus este periodică:

Perioada principală este .

3. Funcția sinus este mărginită:
.
Imaginea funcției este Imf=[-1,1].
› Funcția cosinus
Definiție:
se numește funcția cosinus.
Proprietăți:
1. Funcția cosinus este pară: .
2. Funcția cosinus este periodică:

Perioada principală este .

3. Funcția cosinus este mărginită:

Imaginea funcției este Imf=[-1,1].

› Funcția tangentă
Definiție:
se numește funcția tangentă.
Proprietăți:
1. Funcția tangentă este impară: .
2. Funcția tangentă este periodică:

Perioada principală este

3. Funcția tangentă este nemărginită, atât inferior, cât și superior:
Imaginea funcției este Imf=ℝ.
› Funcția cotangentă
Definiție:
se numește funcția cotangentă.
Proprietăți:
1. Funcția cotangentă este impară: .
2. Funcția cotangentă este periodică:

Perioada principală este .

3. Funcția cotangentă este nemărginită, atât inferior, cât și superior:
Imaginea funcției este Imf=ℝ.