ELEMENTE DE

TRIGONOMETRIE
Unghiuri si arce
Masura unghiurilor si a arcelor
Din punct de vedere geometric, unghiul este figura formata din doua
semidrepte cu aceeasi origine.
Pentru masurarea unghiurilor se foloseste ca unitate de masura gradul
sexagesimal, notat 1.
Masura de 1 corespunde unui unghi la centru care cuprinde intre laturile
sale un arc egal cu a 360-a parte dintr-un cerc.
Numarul de grade al unui unghi reprezinta masura unghiului.
Masura unui unghi drept este egala cu 90, masura unui unghi nul este
egala cu 0, iar masura unui unghi alungit este egala cu 180.

= 90 )

( B O A m
=180 )

( B O A m = 0 )

( B O A m
O O
O
A=B A
B
A B
Masura arcului cuprins intre laturile unui unghi la
centru este egala cu masura in grade a acestui
unghi: m(AB)=m( ).
In multe probleme practice, pentru masurarea unui
unghi se foloseste o alta unitate de masura si
anume radianul,notat 1rad.
masura de un radian corespunde unui arc cu
lungimea egala cu raza cercului.

O
1RAD
B
A
R
R
B O A

Fie cercul C(O,R) cu unghiul la centru .
Daca este masura in grade a unghiului (sau a arcului
subintis de acesta), atunci lungimea l a arcului AB este egala cu

Din relatia (1) se observa ca raportul depinde numai in
masura in grade a unghiului geometric.
Se numeste masura a arcului geometric AB exprimata in radiani,
valuarea raportului .
Se numeste masura in radiani a unghiului masura in radiani a
arcului AB.
Daca raza cercului este egala cu unitatea, R=1, se obtine relatia
Aceasta relatie permite trecerea de la o unitate de
masura la alta.
Astfel, masura in radiani a unghiului drept este , iar masura in
radiani a unghiului alungit este egala cu .
) 1 ( *
180
R l t
o

=
180
to
R
l
R
l
). 2 ( , 180

=
to
l
2
t
B O A

B O A

B O A

Aplicatie
Sa se calculeze cate grade sexagesimale
corespund unghiului de un radian.
Fie masura unghiului de 1 rad.
Rezulta ca:
9 1 57
180 1
180
'
~

= =

t
o
t
o
si
rad
rad
Generalizarea notiunii de
unghi
Cea mai mare masura in grade a unui unghi
geometric este aceea a unghiului alungit si anume
180, iar in radiani, rad.
Din faptul ca masura unui unghi la centru este
egala cu masura arcului subantis de acesta,
corespondenta unghi la centru-arc subintis
permite extinderea notiunii de unghi.

a) Unghiuri cu masura intre 0 si
360, respectiv 0 si 2.
Fie C(0,1) un cerc si doua puncte AB determina
doua semiplane continand fiecare cate un arc al
cercului cu extremitatile A si B.
Arcul AB situat in semiplanul care nu contine
centrul cercului se numeste arcul mic determinat
de punctele A si B
O
A
B
arc
mic
arc
mare
Daca masura arcului mic AB este sau u radiani,
masura arcului mare este 360-, respectiv 2-u
radiani.
Prin definitie, unghiul la centru care subantinde
arcul mare determinat de doua puncte A si B pe
cerc are masura m=360-

360-
B
A
Daca punctele A si B coincid, atunci arcul
mic determinat de A si B se reduce la un
punct. In acest caz arcul mare este tot
cercul, iar masura sa este de 360, respectiv
2 rad.
360
A=B
b) Unghiuri cu masura negativa
Fie reperul cartezian xOy si cercul C(0,1) cu centrul in origine si
raza R=1.
Punctele de intersectie ale cercului cu axele de coordonate sunt
A(1,0), B(0,1), A(-1,0) si B(0,-1).
Cercul poate fi parcurs in doua sensuri diferite:
Un sens de la A spre B numit sens trigonometric(direct,pozitiv);
Un sens de la A spre B numit sens indirect sau negativ
O
A(-1,0)
B(0,-1)
A(1,0)
sens
negativ
sens
trigonometric
x
B(0,1)
y
In acest fel cercul C(0,1) devine cerc orientat,
fiecare arc al sau capatand un sens pozitiv sau sens
negativ.
Cercul orientat, cu centrul in originea reperului
cartezian si cu raza egala cu unitate se numeste
cerc trigonometric, notat C.
y
S
R
x
Q P
F
E
O
y
M
N
x
C
D
U
V
O
Arce orintate
trigonometric(pozitiv
Arce orientate
negativ
c) Unghiuri cu masura un numar real
Fie M un punct pe cercul trigonometric. Punctul A poate ajunge in M parcurgand
arcul AM. De asemenea, punctul A ajunge in M parcurgand arcul AM si o data sau
de mai multe ori cercul trigonometric (continuand din punctul M).
Asadar, punctul M poate fi gandit ca fiind extremitate pentru o infinitate de arce
de cerc, de forma AM a caror masura in radiani este diferita.
In general, daca , orice alt arc determinat de punctul M, cu
originea A, are masura in radiani egala cu in functie de
numarul k de rotatii (parcurgeri) complete ale cercului.
Gandind ca A poate ajunge in M si parcurgand cercul in sens negativ, obtinem ca
masura arcelor cu originea in A si extremitatea in M, precum si a unghiurilor la
centru asociate, este de forma
Numarul se numeste masura principala a arcului cu masura l
k
.

] 2 , 0 [ ) ( t e = l AM m
N e + = k k l l
k
, 2 * t
. , 2 * Z e + = k k l l
k
t
) 2 , 0 [ t e l
Sa gandim ca cercul se rostogoleste in sens pozitiv
sau in sens negativ pe o axa (tangenta in A la cerc)
pentru care A este origine.
Un punct M de pe cerc va atinge axa in puncte de
abscisa l, l+2, l+2*2, , respectiv l-2, l-2*2,
, in general l+k*2, k=Z.
De asemenea, fiecarui punct de abscisa x de pe
axa ii va corespunde punctul M de pe cerc, care a
atins axa in punctul de abscisa x. In acest mod, se
defineste functia f:RC, f(x)=M, functie numita
functie de acoperire universala a cercului.
Observatii
1. Avem


2. Mai general

3. Functia f de acoperire universala a cercului
este functia periodica de perioada T=2:
f(x+2)=f(x), x R
. 2 ( , ) 2
2
(
, ) 2 ( , )
2
( , ) ( , )
2
( , ) 0 (
'
' '
etc A f B f
A f B f A f B f A f
= + = +
= = = = =
t t t
t
t
t
t
t
. , ) 2
2
( , ) 2 ( Z e = + = k B k f A k f t
t
t
e
Functii trigonometrice definite pe
intervalul [0,2]
1.Fuctiile sinus si cosinus
Fie t [0,2] si punctul M pe cercul
trigonometric astfel incat m(AM)=t si
Prin definitie, cost=r
x
si sint=r
y.
Functiile g:[0,2][-1,1],g(t)=sint si
h:[0,2][-1,1],h(t)=cost, reprezinta
functiile trigonometrice sinus si cosinus
definite pe primul cerc trigonometric.

e
. * * j r i r M O r
y x

+ = =
t j t i r sin cos


+ =
R t t t M
e
), sin , (cos
Propozitia 1

Functiile cosinus si sinus sunt
functii periodice cu perioada T=2.


Propozitia 2

Functiile sin: R[-1,1] si
cos:R[-1,1] au perioada principala
T
0
=2



1.Functiile tangenta si cotangenta
Fie ABC un triunghi dreptunghic cu ipoteza BC
si m( )=x.
Este cunoscut faptul ca :
si
Dar, si si astfel,
relatiile(1) se scriu sub forma si
Aceste relatii sugereaza extinderea functiilor
trigonometrice tg si ctg la multimile de forma
, respectiv

c
b
AB
AC
tgx = =
) 1 ( ,
a
c
AC
AB
ctgx = =
x
x
tgx
cos
sin
=
.
sin
cos
x
x
ctgx =
} 0 cos | { = e = x R x A
a
b
BC
AC
x = = sin
a
c
BC
AB
x = = cos
}. 0 sin | { = e = x R x B
C B A

Dar

Prin definitie:




Propozitia 3
Functiile si
sunt functii periodice.

}. | { \ }, |
2
) 1 2 {( \ Z e = Z e + = k k R B k k R A t
t
x
x
tgx R k k R tg
cos
sin
, } |
2
) 1 2 {( \ :
= Z e +
t
x
x
ctgx R k k R ctg
sin
cos
, } | { \ :
= Z e t
R Z k k R tg e + } |
2
) 1 2 {( \ :
t
R Z k k R ctg e } | { \ : t
Semnul functiilor trigonometrice
Fie M un punct pe cercul trigonometric si
t=m(AM).
O
Q
B
M
t
A
t
A'
B'
B B
A' A'
B'
B'
A A
t
t
t
t
O O
P
P
P
M
M
Q
Q
Vectorul de pozitie al punctului M se
descompune dupa directiile Ox si Oy astfel:
OM r =

. sin * t j OQ OP OM r

= + = =
t O P
A
M
B'
A'
Q
Lecturand desenele din figuri rezulta:
Daca ,atunci cost>0, sint>0;
Daca ,atunci cost<0, sint>0;
Daca ,atunci cost<0, sint<0;
Daca ,atunci cost>0;sint<0.
)
2
, 0 (
t
e t
) ,
2
( t
t
e t
)
2
3
, (
t
t e t
) 2 ,
2
3
( t
t
e t
Cadranul I


Cadranul II

Cadranul III

Cadranul IV
cost + - - +
sint + + - -
tgt + - + -
ctgt + - + -
)
2
, 0 (
t
e t
)
2
3
, (
t
t e t ) ,
2
( t
t
e t ) 2 ,
2
3
( t
t
e t
Aplicatie
Sa se stabileasca semnul numerelor:
23
3275
sin ,
20
2143
cos ,
11
273
sin
t t t
;
11
4
24
11
273 t
t
t
+ =
;
20
23
106
20
2143 t
t
t
+ =
;
23
9
142
23
3275 t
t
t
+ =
Formule de reducere la primul cadran
a) Fie
Notam cu N simetricul punctului M in raport
cu axa Oy.
Vom avea N(cos(-t),sin(-t)).
. ) sin , (cos ) ,
2
( C t t siM t e e t
t
O
cost
cos(-t)
t
-t
x
B
y
A
N
M
A'
B'



) sin( sin
) cos( cos
t t
t t

=
t
t
). (
) cos(
) sin(
cos
sin
t tg
t
t
t
t
tgt =

= = t
t
t
Analog se obtine relatia:
). ( t ctg ctgt = t
Lecturand desenul se obtin relatiile:
b) Fie si M(cost,sint) C.
Notam cu N simetricul lui M in raport cu
punctul O.
Rezulta N(cos(t-),sin(t-)).
)
2
3
, (
t
t e t
e
B'
cost
t
sin(t-)
cos(t-)
sint
x
y
A A'
t-
B
N
Din triunghiurile formate se obtin relatiile:
cost=-cos(t-)
sint=-sin(t- )

Care conduc la relatiile:

tgt=tg(t- )
ctgt=ctg(t= )
c) Fie , punctul M(cost,sint) C si N
simetricul lui M in raport cu axa Ox.
Se obtine N(cos(2-t), sin(2-t)), unde
) 2 ,
2
3
( t
t
e t
e
).
2
, 0 ( 2
t
t e t
O
t
sin(2-t)
A
B'
sint
cos(2-t)
x
A
y
M
2-t
cost
Se obtin relatiile:
cost=cos(2-t)
sint=-sin(2-t)

Care conduc la relatiile

tgt=-tg(2-t)
ctgt=-ctg(2-t)
Aplicatie
Sa se calculeze:

.
6
5
,
6
11
,
4
5
cos ,
4
5
sin
t t t t
tg ctg
;
2
2
4
cos )
4
5
cos(
4
5
cos = = =
t
t
t t
;
2
2
4
sin )
4
5
sin(
4
5
sin = = =
t
t
t t
; 3
6
)
6
11
2 (
6
11
= = =
t t
t
t
ctg ctg ctg
3
3
6
)
6
5
(
6
5
= = =
t t
t
t
tg tg tg
Fie si Notam cu N punctul de pe
cercul trigonometric care corespunde masurii t, deci N(cos(-t),sin(-t)).
Se observa usor ca N este simetricul punctului M in raport cu axa Ox si
indiferent de pozitia lui M pe cercul trigonometric.
] 2 , 0 [ t e t
. ) sin , (cos C t t M e
O
sin(-t)
A'
B
y
sint
M
t
x
A
N
B'
cost
cos(-t)
-t
y
B
y
A
B'
M
A'
N
sin(-t)
-t
sint
O
cos(-t)
cost
Se obtin relatiile: sin(-t) si cos(-t)=cost,
Din periodicitatea functiilor sinus si cosinus se
obtine ca:
sin(-x)=-sinx cos(-x)=cosx,
Asadar functia sinus este functie impara, iar
functia cosinus este functie para.
Functiile tangenta si cotangenta sunt functii
impare.
]. 2 , 0 [ t e t
R. x
e

















Propozitia 4
Functiile sinus, tangenta si cotagenta sunt
functii impare, iar functia cosinus este para.


. , cos ) cos(
}; | { \ , ) (
}; |
2
{ \ , ) (
; , sin ) sin(
R x x x
k k R x ctgx x ctg
k k R x tgx x tg
R x x x
e =
Z e e =
Z e + e =
e =
t
t
t
Aplicatie
Sa se studieze paritatea functiilor:
a) f:RR, f(x)=3sin2x+sinx;
f(-x)=3sin(-2x)+sin(-x)=-3sin2x-sinx=-f(x)
=>functie impara
b) f:RR, f(x)=cos2x+cos(-x);
f(x)=cos2x+cos(-x)=cos2x-cosx si astfel
f(-x)=cos(-2x)-cos(-x)=cos2x-cosx=f(x)
=>functie para
c) F:RR, f(x)=cos(x-2)+sin(3x-).
f(x)=cos(2-x)-sin3x=cosx-sin3x si
f(-x)=cos(-x)-sin(-3x)=cosx+sin3x
=>nu este nici para, nici impara.

Relatii intre functiile
trigonometrice ale aceluiasi unghi
Din triunghiul dreptunghic OPM, aplicand
teorema lui pitagora, se obtine:
OM
2
=OP
2
+MP
2
=OP
2
+OQ
2
=cos
2
t+sin
2
t, relatie
care conduce la egalitatea: cos
2
t+sin
2
t=1, ) 1 ( , R t
e
y
A'
t
B'
x
A P
cost
sint
Q
B
M
Relatia (1) reprezinta formula fundamentala
a trigonometriei.
Aceasta formula permite exprimarea unei
functii trigonometrice in functie de celelalte
functii trigonometrice.
Astfel, , semnele
+ sau - alegandu-se in functie de
cadranul in care se afla t si semnul functiei
sinus sau cosinus in acel cadran.

) 2 ( , sin 1 cos , cos 1 sin
2 2
t t t t = =
Aplicatie
Fie astfel incat Sa se
calculeze cosx, tgx si ctgx.

) ,
2
( t
t
e x
.
3
1
sin = x
2 2
1
;
4
2
2 2
1
)
2 2
3
( *
3
1
cos
sin
;
3
2 2
9
1
1 sin 1 cos
2
= =
= = = =
= = =
tgx
ctgx
x
x
tgx
x x
Functii trigonometrice ale unei sume si ale
unei diferente de unghiuri
Teorema 1
Pentru oricare numere reale a,b are loc egalitatea:
cos(a-b)=cosa*cosb+sina*sinb (1).
Consecinta 1
Pentru oricare au loc egalitatile:

Consecinta 2
Au loc relatiile:


R x e
. cos )
2
sin( )
; sin )
2
cos( )
x x b
x x a
=
=
t
t
}. |
2
{ \ , )
2
( )
}; | { \ ; )
2
( )
Z e + e =
Z e e =
k k R x tgx x ctg b
k k R x ctgx x tg a
t
t t
t
t
Teorema 2
Pentru oricare x,y R au loc egalitatile:
a) cos(x+y)=cosx*cosy-sinx*siny;
b) sin(x+y)=sinx*cosy+siny*cosx;
c) sin(x-y)=sinx*cosy-siny*cosx.

Consecinta
Au loc relatiile:
a) sin2x=2sinx*cosx,
b) cos2x=cos
2
x-sin
2
x,

Teorema 3
Functiile tangenta si cotangenta au perioada principala T
0
=.

e
R; x
e
R. x
e
Transformarea sumelor in produs si a
produselor in sume
1. Formule de transformare a produselor de
functii trigonometrice in sume de functii
trigonometrice.

.
2
) cos( ) cos(
sin * sin
2
) cos( ) cos(
cos * cos
2
) sin( ) sin(
cos * sin
y x y x
y x
y x y x
y x
y x y x
y x
+
=
+ +
=
+ +
=
1. Formule pentru transformarea sumelor de
functii trigonometrice in produse.
2
cos
2
sin 2 sin sin
2
sin
2
sin 2 cos cos
2
cos
2
sin 2 sin sin
2
cos
2
cos 2 cos cos
b a b a
b a
b a b a
b a
b a b a
b a
b a b a
b a
+
=
+
=
+
= +
+
= +
Aplicatie
Sa se arate ca:

.
2
sin 2 cos 1 ,
2
cos 2 cos 1
2 2
a
a
a
a
= = +
.
2
sin 2
2
) (
sin
2
sin 2 cos 0 cos cos 1
.
2
cos 2
2
) (
cos
2
cos 2
2
0
cos
2
0
cos 2 cos 0 cos cos 1
2
2
a a a
a a
a a a a a
a a
=

= =
=

=
+
= + = +