TRIGONOMETRIE

ELEMENTE DE TRIGONOMETRIE Valeriu Gînga, IPLT „Spiru Haret”
CAPITOL
ELEMENTE DE TRIGONOMETRIE
În clasele gimnaziale am studiat funcțiile trigonometrice sinus, cosinus, tangenta și cotangenta unui unghi
ascuțit al unui triunghi dreptunghic, adică pentru unghiuri cu măsura cuprinsă între 0° și 90°. În prezentul capitol
vom extinde noțiunile de funcții trigonometrice, care vor fi definite și pentru alte valori reale.
§1. CERCUL TRIGONOMETRIC

Într-un sistem de coordinate carteziene rectangulare xOy considerăm un cerc
𝑪(𝑂, 𝑅 = 1). Notăm punctele 𝐴(1 ; 0), 𝐴′ (−1 ; 0) , 𝐵(0 ; 1), 𝐵′ (0 ; − 1). Cercul are
lungimea 𝐿 = 2𝜋, iar fiecare dintre arcele 𝐴𝐵, 𝐵𝐴′ , 𝐴′ 𝐵′ , 𝐵′ 𝐴 au lungimile egale cu
1 𝜋
4
⋅ 𝐿 = 2 . Vom face următoarele convenţii intuitive, folosind figura alăturată: un
punct se mișcă pe cercul 𝑪, pornind din A, se mișcă în sens pozitiv, dacă mișcarea
sa este opusă mișcării acelor ceasornicului, iar în caz contrar spunem că punctul
se mișcă în sens negativ.
Cercul 𝑪(𝑂, 𝑅 = 1), împreună cu reperul O, A, B fixat și cu sensurile pozitiv și
negativ stabilite, se numește cerc trigonometric. Punctul 𝐴(1 ; 0) se consideră
originea mişcării pe cercul trigonometric.
Observație: Lungimea cercului trigonometric este 2𝜋.
Un arc de cerc se consideră orientat, dacă este dată o ordine a capetelor sale. Arcul este orientat pozitiv, dacă
pornind de la primul capăt spre al doilea parcurgem arcul în sens pozitiv, în caz contrar arcul se consideră
orientat negativ.
Vom defini o funcție 𝑓 : 𝑅 → 𝑪, care oricărui număr real t îi va asocia un singur punct de pe cercul
trigonometric. Trecerea se face în două etape. Mai întâi se trece de la numărul real t la un număr 𝑡 ∗ ∈ [0 ; 2 𝜋) iar
apoi de la t* la un punct al cercului trigonometric. Pentru a ajunge de la t la t* împărțim cu rest t la 2𝜋, obţinând
un careva cât întreg k și restul 𝑡 ∗ ∈ [0 ; 2 𝜋). Atunci putem scrie 𝑡 = (2𝜋) ⋅ 𝑘 + 𝑡 ∗ , 𝑘 ∈ ℤ, 𝑡 ∈ [0 ; 2 𝜋), iar
numerele k și t* sunt unic determinate. Cu ajutorul numărului t* determinăm în mod unic punctul 𝑀(𝑡) de pe
cercul trigonometric, prin condiţia ca arcul orientat pozitiv 𝐴𝑀(𝑡)să aibă lungimea t* . În așa mod, funcția f
numărului real arbitrar t îi pune în corespondență un singur punct 𝑀(𝑡) de pe cercul trigonometric.
Exemplificare: Determinați imaginile pe cercul trigonometric ale următoarelor numere reale:
𝜋 3𝜋 𝜋 7𝜋
0; ; ; − ; − ; 𝜋; −3𝜋; 2020𝜋 .
2 2 2 2
𝜋
Evident 𝑓(0) = 𝐴(1 ; 0); 𝑓 ( ) = 𝐵(0 ; 1).
2
3𝜋
𝑓 ( 2 ) = 𝐵′ (0 ; − 1) , deoarece arcul de pe cercul trigonometric, orientat pozitiv, 𝐴𝐵𝐴′ 𝐵′ , are lungimea
𝜋 𝜋 𝜋 3𝜋
2
+2+2= 2.
𝜋 3𝜋
Dacă vom considera numărul 𝑡 = − 2 , care poate fi scris 𝑡 = −1 ⋅ (2𝜋) + 2
, unde 𝑘 = −1 ∈ ℤ,
3𝜋 𝜋 3𝜋
𝑡∗ = 2
∈ [0 ; 2 𝜋) , atunci 𝑓(𝑡) = 𝑓 (− 2 ) = 𝑓(𝑡 ∗ ) = 𝑓(2 ) = 𝐵′ (0 ; − 1). Altă modalitate de a stabili imaginea
𝜋
numărului −2 este să considerăm pe cercul trigonometric, începând de la A, arcul orientat negativ de lungimea
𝜋 𝜋
= ,
|− 2 | adică arcul 𝐴𝐵′ .
2
7𝜋 7𝜋 𝜋
𝑓 (− 2 ) = 𝐵(0 ; 1), întrucât − 2
= 7 ⋅ (− 2 ), adică depunem pe cercul trigonometric, începând de la A, 7 arce
𝜋 𝜋
orientate negativ de lungimea |− | = .
2 2
1 𝜋 𝜋
𝑓(𝜋) = 𝐴′ (−1 ; 0), întrucât arcul orientat pozitiv 𝐴𝐵𝐴′ are lungimea 𝜋, unde 𝜋 = 2 ⋅ (2𝜋) = 2 + 2 .
𝑓(−3𝜋) = 𝐴′ (−1 ; 0), întrucât −3𝜋 = −𝜋 − 𝜋 − 𝜋. 𝑓(2020𝜋) = 𝐴(1 ; 0), întrucât 2020𝜋 = 1010 ⋅ (2𝜋).
11𝜋 9𝜋
Exerciții propuse pentru rezolvare: Determinați 𝑓 ( 2 ) ; 𝑓 (− 2 ) ; 𝑓 (−5𝜋) ; 𝑓 (101𝜋).
Proprietățile funcției f:
1. Funcția f este periodică cu perioada principală (cea mai mică perioadă pozitivă) 𝑇0 = 2𝜋, adică 𝑓(𝑡 + 2𝜋) =
= 𝑓(𝑡), (∀)𝑡 ∈ 𝑅.
Atunci 𝑓(𝑡 + 2𝜋 ⋅ 𝑘) = 𝑓(𝑡), (∀)𝑡 ∈ 𝑅, (∀)𝑘 ∈ ℤ.
2. Funcția f este surjectivă, adică pentru orice punct M de pe cercul trigonometric există cel puțin un număr real
t (de fapt există o infinitatea de astfel de numere, conform proprietății precedente) astfel încât 𝑓(𝑡) = 𝑀.
1
Măsura în radiani. Dacă pe cercul trigonometric vom considera, de exemplu, arcul orientat pozitiv AB, care are
𝜋
lungimea , acestuia îi corespunde unghiul la centru AOB cu măsura de 90°, adică arcul AB are măsura de 90°.
2
𝜋
Spunem că arcul AB are măsura 2
radiani (notație: rad). Arcul 𝐴𝐵𝐴′ are măsura 180°, sau π rad.
180 ∘
REŢINEŢI!: 180°= π rad, iar 1𝑟𝑎𝑑 = ( 𝜋 ) ≈ 57∘ .
Exemple de transformare a măsurilor unor arce de cerc din grade în radiani și reciproc:
4𝜋 3𝜋
a) 36°; b) -315°; c) 3 𝑟𝑎𝑑; d) − 2 𝑟𝑎𝑑 .
Stabiliți în ce cadrane, sau căror semiaxe aparțin imaginile acestor mărimi pe cercul trigonometric.
Rezolvare (desfășurată):
a) 180°…….. π rad b) 180°…….. π rad
36°…….. x rad 315°…….. x rad
36𝜋 𝜋 315𝜋 7𝜋
𝑥= 𝑟𝑎𝑑 = 𝑟𝑎𝑑 𝑥= 𝑟𝑎𝑑 = 𝑟𝑎𝑑
180 5 180 4
𝜋 7𝜋
R: 36∘ = 𝑟𝑎𝑑 ∈ 𝑐𝑎𝑑𝑟𝐼 R: −315∘ = − 𝑟𝑎𝑑 ∈ 𝑐𝑎𝑑𝑟𝐼
5 4
4𝜋 4⋅180∘ 3𝜋 3⋅180∘
c) 𝑟𝑎𝑑 = = 240∘ ∈ 𝑐𝑎𝑑𝑟𝐼𝐼𝐼 . d) − 𝑟𝑎𝑑 = − = −270∘ ∈ 𝑂𝑥+ .
3 3 2 2
Exerciții propuse pentru rezolvare:
Culegere, pag. 91-92, A Ex. 1; ex. 2;
B Ex. 1; Ex. 2 (Indicație: de determinat mai întâi măsurile unghiurilor în grade, apoi de le transformat în radiani);
Ex. 6; Ex. 7.
§2. FUNCŢIILE TRIGONOMETRICE SINUS ŞI COSINUS
În paragraful precedent am văzut cum oricărui număr real t , cu ajutorul funcției 𝑓 : 𝑅 → 𝑪, îi putem asocia
un singur punct M de pe cercul trigonometric. Dacă presupunem că xM și yM sunt coordonatele punctului M ,
adică 𝑓(𝑡) = 𝑀(𝑥𝑀 ; 𝑦𝑀 ), atunci prima coordonată a punctului M se numește cosinusul numărului real t (scriem
𝑐𝑜𝑠 𝑡), iar a doua coordonată se numește sinusul numărului real t (scriem 𝑠𝑖𝑛 𝑡).
Atunci 𝑓(𝑡) = 𝑀(𝑐𝑜𝑠 𝑡; 𝑠𝑖𝑛 𝑡) .
Observație: În cazul în care t este un număr real, considerăm că arcul de cerc corespunzător lui t se măsoară în
radiani. Măsura acestui arc poate fi transformată în grade. În acest caz putem vorbi despre așa expresii ca, de
exemplu, 𝑠𝑖𝑛 210∘ sau 𝑐𝑜𝑠 (−2020∘ ), etc. (Anterior concepeam doar sinusul sau
cosinusul unui unghi cu măsura cuprinsă între 0° și 90°).
Definiții: Se numește funcție sinus – funcția 𝑓 : 𝑅 → 𝑅, 𝑓(𝑡) = 𝑦(𝑡) = 𝑠𝑖𝑛 𝑡.
Se numește funcție cosinus – funcția 𝑓 : 𝑅 → 𝑅, 𝑓(𝑡) = 𝑥(𝑡) = 𝑐𝑜𝑠 𝑡.
Folosind rezultatele de la exemplificarea de la pagina 1, putem determina
valorile funcțiilor sinus și cosinus pentru anumite numere reale, imaginile cărora,
pe cercul trigonometric, coincid cu unul dintre punctele 𝐴, 𝐵, 𝐴′ , 𝐵 ′ . 𝑓(0) =
𝐴(1 ; 0) ⇒ 𝑐𝑜𝑠 0 = 𝑐𝑜𝑠 0∘ = 1, 𝑠𝑖𝑛 0 = 𝑠𝑖𝑛 0∘ = 0;
𝜋 𝜋 𝜋
𝑓 ( 2 ) = 𝐵(0 ; 1) ⇒ 𝑐𝑜𝑠 2 = 𝑐𝑜𝑠 90∘ = 0, 𝑠𝑖𝑛 2 = 𝑠𝑖𝑛 90∘ = 1;
3𝜋 3𝜋 3𝜋
𝑓 ( 2 ) = 𝐵 ′ (0 ; − 1) ⇒ 𝑐𝑜𝑠 = cos 270∘ = 0, 𝑠𝑖𝑛 =sin270° = −1;
2 2
𝜋 𝜋 𝜋
𝑓 (− 2 ) = 𝐵 ′ (0 ; − 1) ⇒ 𝑐𝑜𝑠 (− 2 ) = 𝑐𝑜𝑠(−90∘ ) = 0, 𝑠𝑖𝑛 (− 2 ) = 𝑠𝑖𝑛(−90∘ ) = −1;
7𝜋 7𝜋 7𝜋
𝑓 (− ) = 𝐵(0 ; 1) ⇒ 𝑐𝑜𝑠 (− ) = 𝑐𝑜𝑠(−630∘ ) = 0, 𝑠𝑖𝑛 (− ) = 𝑠𝑖𝑛(−630∘ ) = 1;
2 2 2
𝑓(𝜋) = 𝐴′ (−1 ; 0) ⇒ 𝑐𝑜𝑠 𝜋 = 𝑐𝑜𝑠 180∘ = −1, 𝑠𝑖𝑛 𝜋 = 𝑠𝑖𝑛 180∘ = 0;
𝑓(−3𝜋) = 𝐴′ (−1 ; 0) ⇒ 𝑐𝑜𝑠(−3𝜋) = 𝑐𝑜𝑠(−540∘ ) = −1, 𝑠𝑖𝑛(−3𝜋) = 𝑠𝑖𝑛(−540∘ ) = 0;
𝑓(2020𝜋) = 𝐴(1 ; 0) ⇒ 𝑐𝑜𝑠 2020𝜋 = 𝑐𝑜𝑠 363600∘ = 1, 𝑠𝑖𝑛 2020𝜋 = 𝑠𝑖𝑛 363600∘ = 0.
Exerciții propuse pentru rezolvare: Folosind cercul trigonometric, determinați valorile următoarelor expresii:
3𝜋
𝑐𝑜𝑠(−270∘ ) ; 𝑠𝑖𝑛 (− ) ; 𝑐𝑜𝑠 17𝜋; 𝑠𝑖𝑛900∘ .
2
2
Unele valori ale funcțiilor trigonometrice sinus și cosinus.

𝜋 𝜋 𝜋 𝜋
1. Fie 𝑡 = , iar 𝑓(𝑡) = 𝑓 ( ) = 𝑀 (𝑐𝑜𝑠 ; 𝑠𝑖𝑛 ).
4 4 4 4
𝜋 𝜋 1 𝜋
Știm că arcul AB are lungimea , iar = ⋅ , atunci M este mijlocul arcului
2 4 2 2
AB, deci M aparține bisectoarei cadranului I. Dacă notăm cu E –proiecția
punctului M pe axa Ox, iar cu F – proiecția lui M pe Oy, se obține pătratul
OEMF, diagonala căruia ale lungimea razei cercului trigonometric, adică
𝑂𝑀 = 𝑅 = 1. Folosind lungimea diagonalei pătratului exprimată prin latura
lui, 𝑑 = 𝑎√2, sau teorema lui Pitagora în triunghiul dreptunghic isoscel OME,
obținem
1 √2 √2 √2 𝜋 𝜋
𝑂𝑀 = 𝑂𝐸 ⋅ √2 ⇒ 𝑂𝐸 = 𝑂𝐹 = = ⇒ 𝑀(2 ; ) , dar 𝑀 (𝑐𝑜𝑠 4 ; 𝑠𝑖𝑛 4 ), de
√2 2 2
unde rezultă că
𝜋 √2 𝜋 √2
𝑠𝑖𝑛 = 𝑠𝑖𝑛 45∘ = , şi 𝑐𝑜𝑠 = 𝑐𝑜𝑠 45∘ = .
4 2 4 2
Fie N mijlocul arcului 𝐵𝐴′ , (urmărește și desenul de la pagina 1, pentru a vedea poziția punctelor 𝐴′ și 𝐵 ′ ),
3𝜋 3𝜋 𝜋 1 𝜋
atunci N este imaginea numărului real pe cercul trigonometric, or putem scrie = 2 + 2 ⋅ 2.
4 4
5𝜋
Fie P mijlocul arcului 𝐴′ 𝐵 ′, atunci P este imaginea numărului pe cercul trigonometric.
4
7𝜋
Fie Q mijlocul arcului 𝐵 ′ 𝐴, atunci Q este imaginea numărului pe cercul trigonometric.
4
Ținând cont că figura MNPQ este un pătrat pentru care axele de coordonate sunt axe de simetrie, stabilim:
3𝜋 √2 3𝜋 √2
𝑠𝑖𝑛 = 𝑠𝑖𝑛 135∘ = 𝑂𝐹 = , 𝑐𝑜𝑠 = 𝑐𝑜𝑠 135∘ = −𝑂𝐺 = − , unde {𝐺} = 𝑃𝑁 ∩ 𝑂𝑥;
4 2 4 2
5𝜋 √2 5𝜋 √2
𝑠𝑖𝑛 = 𝑠𝑖𝑛 225∘ = ∘
−𝑂𝐻 = − 2 , 𝑐𝑜𝑠 4 = 𝑐𝑜𝑠 225 = −𝑂𝐺 = − 2 , unde {𝐻} = 𝑃𝑄 ∩ 𝑂𝑦;
4
7𝜋 √2 7𝜋 √2
𝑠𝑖𝑛 = 𝑠𝑖𝑛 315∘ = −𝑂𝐻 = − 2 , 𝑐𝑜𝑠 4 = 𝑐𝑜𝑠 315∘ = 𝑂𝐸 = 2 .
4
𝜋 𝜋 𝜋 𝜋
2. Fie 𝑡 = , iar 𝑓(𝑡) = 𝑓 ( ) = 𝑀 (𝑐𝑜𝑠 ; 𝑠𝑖𝑛 ).
6 6 6 6
𝜋 1 𝜋
Arcul AM are măsura în radiani = ⋅ , atunci arcului MB are
6 3 2
𝜋 𝜋 𝜋
măsura în radiani/grade egală cu − = (𝑟𝑎𝑑) = 60∘ =
2 6 3
= 𝑚(∠𝑀𝑂𝐵). Triunghiul MOB este isoscel cu un unghi de 60∘ ,
atunci ele este echilateral cu latura de lungimea 1. Fie K –proiecția
punctului M pe axa Oy, atunci K este mijlocul segmentului OB, deci
1
𝑂𝐾 = 2. Aplicând teorema lui Pitagora în triunghiul dreptunghic
√3 √3 1 𝜋 𝜋
MOK, determinăm 𝑀𝐾 = 2
⇒ 𝑀 ( 2 ; 2) , dar 𝑀 (𝑐𝑜𝑠 6 ; 𝑠𝑖𝑛 6 ), de
𝜋 1 𝜋 √3
unde rezultă că 𝑠𝑖𝑛 6 = 𝑠𝑖𝑛 30∘ = 2, şi 𝑐𝑜𝑠 6 = 𝑐𝑜𝑠 30∘ = 2 .
Fie N, P și Q simetricele punctului M în raport cu axa Oy , în
raport cu punctul O și în raport cu axa Ox, respectiv.
Figura MNPQ este un dreptunghi pentru care axele de coordonate
sunt axe de simetrie.
5𝜋 5𝜋 √3 1 5𝜋 √3 5𝜋 1
𝑁 (𝑐𝑜𝑠 6
; 𝑠𝑖𝑛 6 ) ⇒ 𝑁 (− 2 ; 2) ⇒ 𝑐𝑜𝑠 6 = 𝑐𝑜𝑠 150∘ = − 2 ; 𝑠𝑖𝑛 6 = 𝑠𝑖𝑛 150∘ = 2 .
7𝜋 7𝜋 √3 1 7𝜋 √3 7𝜋 1
𝑃 (𝑐𝑜𝑠 6 ; 𝑠𝑖𝑛 6 ) ⇒ 𝑃 (− 2 ; − 2) ⇒ 𝑐𝑜𝑠 6 = 𝑐𝑜𝑠 210∘ = − 2 ; 𝑠𝑖𝑛 6 = 𝑠𝑖𝑛 210∘ = − 2.
11𝜋 11𝜋 √3 1 11𝜋 √3 11𝜋 1
𝑄 (𝑐𝑜𝑠 6 ; 𝑠𝑖𝑛 6 ) ⇒ 𝑄 ( 2 ; − 2) ⇒ 𝑐𝑜𝑠 6 = 𝑐𝑜𝑠 330∘ = 2 ; 𝑠𝑖𝑛 6 = 𝑠𝑖𝑛 330∘ = − 2.
𝜋 𝜋 1 𝜋 √3
3. Fie 𝑡 = . Analog, ca şi în punctul precedent, calculăm: 𝑐𝑜𝑠 = 𝑐𝑜𝑠 60∘ = 2 şi 𝑠𝑖𝑛 3 = 𝑠𝑖𝑛 60∘ = .
3 3 2
2𝜋 1 2𝜋 √3
𝑐𝑜𝑠 3
= 𝑐𝑜𝑠 120∘ = − 2 ; 𝑠𝑖𝑛 3
= 𝑠𝑖𝑛 120∘ = 2
.
4𝜋 1 4𝜋 √3
𝑐𝑜𝑠 = 𝑐𝑜𝑠 240∘ = − ; 𝑠𝑖𝑛 = 𝑠𝑖𝑛 240∘ = − .
3 2 3 2
5𝜋 1 5𝜋 √3
𝑐𝑜𝑠 3
= 𝑐𝑜𝑠 300∘ = 2 ; 𝑠𝑖𝑛 3
= 𝑠𝑖𝑛 300∘ = − 2
. Ulterior vom sintetiza toate aceste rezultate într-un tabel.
3
Proprietățile fundamentale ale funcțiilor trigonometrice sinus și cosinus:

 Teorema 1. −1 ≤ 𝑠𝑖𝑛 𝑡 ≤ 1; −1 ≤ 𝑐𝑜𝑠 𝑡 ≤ 1, (∀)𝑡 ∈ 𝑅.
Demonstrație: Întrucât punctul 𝑀(𝑐𝑜𝑠 𝑡 ; 𝑠𝑖𝑛 𝑡) aparţine cercului trigonometric care are raza 1, coordonatele lui
au valori din intervalul [−1 ; 1]. q.e.d.
 Teorema 2. 𝑠𝑖𝑛 𝑡 + 𝑐𝑜𝑠 𝑡 = 1, (∀)𝑡 ∈ 𝑅.
2 2
(identitatea trigonometrică fundamentală)
Demonstrație: Întrucât punctul 𝑀(𝑐𝑜𝑠 𝑡 ; 𝑠𝑖𝑛 𝑡) aparţine cercului trigonometric care are raza 1, atunci 𝑂𝑀 = 1,
𝑂(0 ; 0). Aplicăm formula distanţei dintre două puncte:
𝑂𝑀 = √(𝑥𝑀 − 𝑥𝑂 )2 + (𝑦𝑀 − 𝑦𝑂 )2 = √𝑐𝑜𝑠 2 𝑡 + 𝑠𝑖𝑛2 𝑡 = 1 ⇒ 𝑠𝑖𝑛2 𝑡 + 𝑐𝑜𝑠 2 𝑡 = 1, (∀)𝑡 ∈ 𝑅. q.e.d.
 Teorema 3. Funcția sinus este impară, iar funcția cosinus este pară, adică
𝑠𝑖𝑛(−𝑡) = − 𝑠𝑖𝑛 𝑡 ; 𝑐𝑜𝑠(−𝑡) = 𝑐𝑜𝑠 𝑡, (∀)𝑡 ∈ 𝑅.
Demonstrație: Fie t un careva număr real, iar 𝑀1 (𝑐𝑜𝑠 𝑡 ; 𝑠𝑖𝑛 𝑡) - imaginea lui t pe cercul trigonometric.
Fie 𝑀2 (𝑐𝑜𝑠(−𝑡) ; 𝑠𝑖𝑛(−𝑡)) - imaginea numărului (−𝑡) pe cercul trigonometric. Evident că punctele 𝑀1 şi 𝑀2 sunt
simetrice în raport cu axa Ox. Atunci abscisele lor sunt egale, iar ordonatele sunt numere reale opuse.
Deci 𝑐𝑜𝑠(−𝑡) = 𝑐𝑜𝑠 𝑡; 𝑠𝑖𝑛(−𝑡) = −𝑠𝑖𝑛 𝑡, (∀)𝑡 ∈ 𝑅. q.e.d.
 Teorema 4. Funcțiile sinus și cosinus sunt periodice cu perioada principală
𝑇0 = 2𝜋, adică 𝑠𝑖𝑛(𝑡 + 2𝜋) = 𝑠𝑖𝑛 𝑡; 𝑐𝑜𝑠(𝑡 + 2𝜋) = 𝑐𝑜𝑠 𝑡, (∀)𝑡 ∈ 𝑅.
Vezi demonstrația la pagina 169, manual.
 Consecință. 𝑠𝑖𝑛(𝑡 + 2𝜋 ⋅ 𝑘) = 𝑠𝑖𝑛 𝑡; 𝑐𝑜𝑠(𝑡 + 2𝜋 ⋅ 𝑘) = 𝑐𝑜𝑠 𝑡, (∀)𝑡 ∈ 𝑅, (∀)𝑘 ∈ ℤ.
 Semnele funcțiilor trigonometrice sinus și cosinus:
𝑠𝑖𝑛 𝑡 > 0, (∀)𝑡 ∈ (2𝜋𝑘 ; 𝜋 + 2𝜋𝑘), 𝑘 ∈ ℤ;
𝑠𝑖𝑛 𝑡 < 0, (∀)𝑡 ∈ (−𝜋 + 2𝜋𝑘; 2𝜋𝑘), 𝑘 ∈ ℤ;
𝜋 𝜋
𝑐𝑜𝑠 𝑡 > 0, (∀)𝑡 ∈ (− 2 + 2𝜋𝑘; 2 + 2𝜋𝑘) , 𝑘 ∈ ℤ;
𝜋 3𝜋
𝑐𝑜𝑠 𝑡 < 0, (∀)𝑡 ∈ ( 2 + 2𝜋𝑘; 2 + 2𝜋𝑘) , 𝑘 ∈ ℤ.
 Zerourile funcțiilor trigonometrice sinus și cosinus:
𝜋
𝑠𝑖𝑛 𝑡 = 0, (∀)𝑡 ∈ {𝑘𝜋|𝑘 ∈ ℤ}; 𝑐𝑜𝑠 𝑡 = 0, (∀)𝑡 ∈ { 2 + 𝑘𝜋|𝑘 ∈ ℤ}.
 Monotonia funcțiilor trigonometrice sinus și cosinus:
𝜋 𝜋
Funcția sinus este strict crescătoare pe fiecare dintre intervalele de forma [− + 2𝜋𝑘; + 2𝜋𝑘] , 𝑘 ∈ ℤ
2 2
𝜋 3𝜋
și este strict descrescătoare pe fiecare dintre intervalele de forma [2+ 2𝜋𝑘; + 2𝜋𝑘] , 𝑘 ∈ ℤ.
2
Funcția cosinus este strict crescătoare pe fiecare dintre intervalele de forma [−𝜋 + 2𝜋𝑘; 2𝜋𝑘], 𝑘 ∈ ℤ şi
este strict descrescătoare pe fiecare dintre intervalele de forma [2𝜋𝑘; 𝜋 + 2𝜋𝑘], 𝑘 ∈ ℤ.
 Extremele funcțiilor trigonometrice sinus și cosinus:
−1 este minim global al funcţiilor sinus şi cosinus, iar 1 este maxim global al funcţiilor sinus şi cosinus.
𝜋 𝜋
𝑠𝑖𝑛 (− 2 + 2𝜋𝑘) = −1, (∀)𝑘 ∈ ℤ; 𝑠𝑖𝑛 ( 2 + 2𝜋𝑘) = 1, (∀)𝑘 ∈ ℤ;
𝑐𝑜𝑠(𝜋 + 2𝜋𝑘) = −1, (∀)𝑘 ∈ ℤ; 𝑐𝑜𝑠(2𝜋𝑘) = 1, (∀)𝑘 ∈ ℤ;
 Graficele funcțiilor trigonometrice sinus și cosinus:
4
Exerciții rezolvate:
Pag. 93, Culegere, exercițiul 11A.
1
a) 𝑠𝑖𝑛 390∘ = 𝑠𝑖𝑛 (360∘ + 30∘ )=|360∘ = (2𝜋)𝑟𝑎𝑑 − 𝑝𝑒𝑟𝑖𝑜𝑎𝑑ă| = 𝑠𝑖𝑛 30∘ = 2.
360∘ = (2𝜋)𝑟𝑎𝑑 − 𝑝𝑒𝑟𝑖𝑜𝑎𝑑ă 1
j) 𝑐𝑜𝑠 (−780∘ )=|𝑉𝐸𝑍𝐼 𝑇ℎ. 3| = 𝑐𝑜𝑠 780∘ = 𝑐𝑜𝑠(2 ∙ 360∘ + 60∘ )=| | = 𝑐𝑜𝑠 60∘ = 2.
𝑉𝑒𝑧𝑖 𝐶𝑂𝑁𝑆𝐸𝐶.
Pag. 93, Culegere, exercițiul 4B.
b) Conform teoremei 1, avem −1 ≤ 𝑠𝑖𝑛 𝛼 ≤ 1, (∀)𝛼 ∈ 𝑅 şi 𝑠𝑖𝑛 𝛼 atinge valorile -1 şi 1. Înmulțim toți termenii
inegalității duble cu −2 și obținem 2 ≥ −2 𝑠𝑖𝑛 𝛼 ≥ −2, (∀)𝛼 ∈ 𝑅. Adunăm la toţi termenii inegalităţii duble 3 şi
obţinem 1 ≤ 3 − 2 𝑠𝑖𝑛 𝛼 ≤ 5, (∀)𝛼 ∈ 𝑅. Răspuns: 𝑚𝑎𝑥 (3 − 2 𝑠𝑖𝑛 𝛼) = 5; 𝑚𝑖𝑛(3 − 2 𝑠𝑖𝑛 𝛼) = 1
𝛼∈𝑅 𝛼∈𝑅
98∘ ; 115∘ ∈ 𝑐𝑎𝑑𝑟𝐼𝐼 ⇒
f) 𝑠𝑖𝑛 (-98° )∙ 𝑐𝑜𝑠 (−115∘ ) = |𝑇ℎ. 3| = −𝑠𝑖𝑛 (98° )∙ 𝑐𝑜𝑠 (115∘ ) > 0: | | Răspuns: > 0
𝑐𝑜𝑠 98∘ < 0, 𝑠𝑖𝑛 98∘ > 0
25𝜋 25𝜋 25 1 1 𝜋
f)𝑐𝑜𝑠 (− 6 ) = 𝑐𝑜𝑠 ( 6 ) = 𝑐𝑜𝑠 ( 6 ∙ 𝜋) = 𝑐𝑜𝑠 (4 6 ∙ 𝜋) = 𝑐𝑜𝑠 [(4 + 6) ∙ 𝜋] = 𝑐𝑜𝑠 (4𝜋 + 6 ) = |4𝜋 − 𝑝𝑒𝑟𝑖𝑜𝑎𝑑ă| =
𝜋 √3
= 𝑐𝑜𝑠 6 = 2
.
25𝜋 25𝜋
Metoda a doua: 𝑐𝑜𝑠 (− 6
) = 𝑐𝑜𝑠 ( 6
) = 𝑐𝑜𝑠(750° ) = 𝑐𝑜𝑠(2 ∙ 360° + 30° ) = |2 ⋅ 360∘ − 𝑝𝑒𝑟𝑖𝑜𝑎𝑑ă| =
√3
= 𝑐𝑜𝑠 30° = .
2
Pag. 94, Culegere, exercițiul 1A (parțial).
3𝜋 8 2
d) 𝜋 < 𝛼 < ⇒ 𝛼 ∈ 𝑐𝑎𝑑𝑟𝐼𝐼𝐼. Conform teoremei 2, 𝑠𝑖𝑛2 𝛼 + 𝑐𝑜𝑠 2 𝛼 = 1, (∀)𝛼 ∈ 𝑅 ⇒ 𝑠𝑖𝑛2 𝛼 + (− ) =1⇔
2 17
⇔ 𝑠𝑖𝑛2 𝛼 = (1 −
8
17
8
) (1 + )
17
⇔ 𝑠𝑖𝑛2 𝛼 =
9⋅25
172
!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!! ⇔ 𝑠𝑖𝑛 𝛼 = 15
± .
17
15 15
𝛼 ∈ 𝑐𝑎𝑑𝑟𝐼𝐼𝐼 ⇒ 𝑠𝑖𝑛 𝛼 < 0 ⇒ 𝑠𝑖𝑛 𝛼 = − . Răspuns: 𝑠𝑖𝑛 𝛼 = − .
17 17
e) 1. Observăm că valorile sinusului și cosinusului aparțin intervalului [−1 ; 1]. Trecem la altă etapă:
2
√3
2. Conform teoremei 2, 𝑠𝑖𝑛2 𝛼 + 𝑐𝑜𝑠 2 𝛼 = 1, (∀)𝛼 ∈ 𝑅. Verificăm dacă este adevărată această relaţie: (− ) +
4
2
√14 3 14 17
( ) = + = ≠ 1. Răspuns: Nu există.
4 16 16 16
𝑐𝑜𝑠2 𝛼 𝑇.2 1−𝑠𝑖𝑛2 𝛼 (1−𝑠𝑖𝑛 𝛼)(1+𝑠𝑖𝑛 𝛼)
a) 1−𝑠𝑖𝑛 𝛼 = 1−𝑠𝑖𝑛 𝛼
= 1−𝑠𝑖𝑛 𝛼
= 1 + 𝑠𝑖𝑛 𝛼.
𝑠𝑖𝑛 𝛼 1+𝑐𝑜𝑠 𝛼 𝑠𝑖𝑛 𝛼+1+2 𝑐𝑜𝑠 𝛼+𝑐𝑜𝑠2 𝛼 𝑇.2
2 2+2 𝑐𝑜𝑠 𝛼 2(1+𝑐𝑜𝑠 𝛼) 2
e) 1+𝑐𝑜𝑠 𝛼 + 𝑠𝑖𝑛 𝛼 = (1+𝑐𝑜𝑠 𝛼)⋅𝑠𝑖𝑛 𝛼
= (1+𝑐𝑜𝑠 𝛼)⋅𝑠𝑖𝑛 𝛼 = (1+𝑐𝑜𝑠 𝛼)⋅𝑠𝑖𝑛 𝛼 = 𝑠𝑖𝑛 𝛼.
Pag. 95-96, Culegere, exercițiul 5B.
b)𝑠𝑖𝑛4 𝛼 − 𝑐𝑜𝑠 4 𝛼 + 𝑐𝑜𝑠 2 𝛼 = (𝑠𝑖𝑛2 𝛼 − 𝑐𝑜𝑠 2 𝛼)(𝑠𝑖𝑛2 𝛼 + 𝑐𝑜𝑠 2 𝛼) + 𝑐𝑜𝑠 2 𝛼 = 𝑠𝑖𝑛2 𝛼 − 𝑐𝑜𝑠 2 𝛼 + 𝑐𝑜𝑠 2 𝛼 = 𝑠𝑖𝑛2 𝛼.
𝐷𝑖𝑛 𝑡ℎ. 1 ⇒ 1 − 𝑠𝑖𝑛 𝛼 ≥ 0; 1 + 𝑠𝑖𝑛 𝛼 ≥ 0
j) 1 − sin  + 1 + sin  = |
√1−𝑠𝑖𝑛 𝛼 √1+𝑠𝑖𝑛 𝛼
𝜋 |= + =
1 + sin  1 − sin  𝐶𝑒𝑟𝑒𝑚 𝑠𝑖𝑛 𝛼 ≠ ±1 ⇔ 𝛼 ∈ 𝑅\ { 2
+ 𝑘𝜋|𝑘 ∈ ℤ} √1+𝑠𝑖𝑛 𝛼 √1−𝑠𝑖𝑛 𝛼
1−𝑠𝑖𝑛 𝛼+1+𝑠𝑖𝑛 𝛼 2 2 2 𝜋
= = = = |𝑐𝑜𝑠 𝛼|, (∀)𝛼 ∈ 𝑅\ { 2 + 𝑘𝜋|𝑘 ∈ ℤ}
√(1+𝑠𝑖𝑛 𝛼)(1−𝑠𝑖𝑛 𝛼) √1−𝑠𝑖𝑛2 𝛼 √𝑐𝑜𝑠2 𝛼
1−4 𝑠𝑖𝑛2 𝛼 𝑐𝑜𝑠2 𝛼 (1−2 𝑠𝑖𝑛 𝛼 𝑐𝑜𝑠 𝛼)(1+2 𝑠𝑖𝑛 𝛼 𝑐𝑜𝑠 𝛼)
d) (𝑠𝑖𝑛 𝛼+𝑐𝑜𝑠 𝛼)2
+ 2 𝑠𝑖𝑛 𝛼 𝑐𝑜𝑠 𝛼 = 1+2 𝑠𝑖𝑛 𝛼 𝑐𝑜𝑠 𝛼
+ 2 𝑠𝑖𝑛 𝛼 𝑐𝑜𝑠 𝛼 = 1, q.e.d.
l) 𝑐𝑜𝑠 𝛼𝑐𝑜𝑠 𝛽 − 𝑠𝑖𝑛2 𝛼𝑠𝑖𝑛2 𝛽 = 𝑐𝑜𝑠 2 𝛼(1 − 𝑠𝑖𝑛 𝛽) − − 𝑐𝑜𝑠 2 𝛼)𝑠𝑖𝑛2 𝛽 = 𝑐𝑜𝑠 2 𝛼 − 𝑠𝑖𝑛2 𝛽.
2 2 2 (1
Notă: Aceasta trebuie să fie forma expresiei din partea dreaptă!
s) 2(𝑠𝑖𝑛6 𝛼 + 𝑐𝑜𝑠 6 𝛼) − 3(𝑠𝑖𝑛4 𝛼 + 𝑐𝑜𝑠 4 𝛼) + 1 = 2[(𝑠𝑖𝑛2 𝛼 + 𝑐𝑜𝑠 2 𝛼)3 − 3 𝑠𝑖𝑛2 𝛼 𝑐𝑜𝑠 2 𝛼 (𝑠𝑖𝑛2 𝛼 + 𝑐𝑜𝑠 2 𝛼)] −
−3[(𝑠𝑖𝑛2 𝛼 + 𝑐𝑜𝑠 2 𝛼)2 − 2 𝑠𝑖𝑛2 𝛼 𝑐𝑜𝑠 2 𝛼] + 1 = 2[1 − 3 𝑠𝑖𝑛2 𝛼 𝑐𝑜𝑠 2 𝛼] − 3[1 − 2 𝑠𝑖𝑛2 𝛼 𝑐𝑜𝑠 2 𝛼] + 1 = 0. q.e.d.
Exerciții propuse pentru rezolvare (din Culegere):
1. Folosind teorema 1, rezolvați exercițiul 1A și 2A, pag. 92.
2. Folosind semnele și paritatea funcțiilor trigonometrice sinus și cosinus, rezolvați exercițiul 8A a), b), d), e),
h), i), pag. 92.
3. Folosind semnele funcțiilor trigonometrice sinus și cosinus, rezolvați exercițiul 9A a)-d).
4. Exercițiul 11A b), e), i), pag. 93.
5
5. Exercițiul 2B a), pag. 93.

6. Exercițiul 4B c), pag. 93.
9. Exercițiul 9B b), e), pag. 94.
10. Exercițiul 1A c), pag. 94 (de calculat doar valoarea cosinusului).
11. Exercițiul 5A b), g), pag. 95.
12. Exercițiul 5B a), c), k), pag. 95-96.
13. Exercițiul 6B b), g), k), r), pag. 96.
§3. FUNCŢIILE TRIGONOMETRICE TANGENTA ŞI COTANGENTA
Cu ajutorul funcțiilor sinus și cosinus pot fi definite alte două funcții trigonometrice, tangenta și cotangenta.
𝜋 sin x
Definiții: Se numește funcție tangentă – funcția 𝑓 : 𝑅 \ { + 𝑘𝜋|𝑘 ∈ ℤ} → 𝑅, 𝑓(𝑥) = tg x = .
2 cos x
cos x
Se numește funcție cotangentă – funcția 𝑓 : 𝑅 \{𝑘𝜋|𝑘 ∈ ℤ} → 𝑅, 𝑓(𝑥) = ctg x = .
sin x
 Teorema 5. Fie d – dreapta tangentă la cercul trigonometric în punctul 𝐴(1 ; 0),
𝜋
iar 𝑀(𝑐𝑜𝑠 𝑡 ; 𝑠𝑖𝑛 𝑡) - un punct de pe cercul trigonometric, 𝑡 ∈ 𝑅\ { 2 + 𝑘𝜋|𝑘 ∈ ℤ}.
Dacă 𝑂𝑀 ∩ 𝑑 = {𝑇}, atunci 𝑇 (1;tg t).
Demonstrația se face, folosind asemănarea triunghiului dreptunghic OTA cu

triunghiul dreptunghic determinat cu vârfurile în O, M și proiecția punctului M pe
axa absciselor, considerând pe rând cazurile când punctul M aparține axei Ox sau
fiecăruia dintre cele 4 cadrane.
 Teorema 6. Fie d – dreapta tangentă la cercul trigonometric în punctul 𝐵(0 ; 1),
iar 𝑀(𝑐𝑜𝑠 𝑡 ; 𝑠𝑖𝑛 𝑡) - un punct de pe cercul trigonometric, 𝑡 ∈ 𝑅\{𝑘𝜋|𝑘 ∈ ℤ}.
Dacă 𝑂𝑀 ∩ 𝑑 = {𝐾}, atunci 𝐾 (ctgt; 1).
Proprietățile funcțiilor trigonometrice tangenta și cotangenta:

 Domeniile maxime de definiție:
𝜋
𝐷(𝑡𝑔) = 𝑅\ { + 𝑘𝜋|𝑘 ∈ ℤ} ; 𝐷(𝑐𝑡𝑔) = 𝑅\{𝑘𝜋|𝑘 ∈ ℤ}.
2
 Mulțimea valorilor funcției (pe care funcția le atinge):
𝐸(𝑡𝑔) = 𝐼𝑚(𝑡𝑔) = 𝑅; 𝐸(𝑐𝑡𝑔) = 𝐼𝑚(𝑐𝑡𝑔) = 𝑅.
𝜋
 Zerourile funcției tangentă /sinus: 𝑘𝜋, 𝑘 ∈ 𝑍 . Zerourile funcției cotangentă / cosinus: 2 + 𝑘𝜋, 𝑘 ∈ ℤ .
 Funcțiile tangentă și cotangentă sunt periodice cu perioada principală 𝑇0 = 𝜋, adică
𝜋
𝑡𝑔(𝑥 + 𝜋) = 𝑡𝑔𝑥, (∀)𝑥 ∈ 𝑅\ { 2 + 𝑘𝜋|𝑘 ∈ ℤ}, 𝑐𝑡𝑔(𝑥 + 𝜋) = 𝑐𝑡𝑔𝑥, (∀)𝑥 ∈ 𝑅\{𝑘𝜋|𝑘 ∈ ℤ}.
 Consecințe: 𝑡𝑔(𝑥 + 𝑛𝜋) = 𝑡𝑔𝑥, (∀)𝑥 ∈ 𝐷(𝑡𝑔), (∀)𝑛 ∈ ℤ, 𝑐𝑡𝑔(𝑥 + 𝑛𝜋) = 𝑐𝑡𝑔𝑥, (∀)𝑥 ∈ 𝐷(𝑐𝑡𝑔), (∀)𝑛 ∈ ℤ.
 Semnele funcțiilor tangenta și cotangenta:
Funcțiile trigonometrice tangentă și cotangentă au valori pozitive
în cadranele I și III, acolo unde funcțiile sinus și cosinus au valori de
același semn și au valori negative în cadranele II și IV, acolo unde
funcțiile sinus și cosinus au valori de semne opuse .
 Paritatea / imparitatea funcțiilor tangentă și cotangentă:
Funcțiile tangentă și cotangentă sunt impare, adică
𝑡𝑔(−𝑥) = −𝑡𝑔𝑥, (∀)𝑥 ∈ 𝐷(𝑡𝑔); 𝑐𝑡𝑥(−𝑥) = −𝑐𝑡𝑔𝑥, (∀)𝑥 ∈ 𝐷(𝑐𝑡𝑔).
 Monotonia funcțiilor tangentă și cotangentă:
𝜋 𝜋
Funcția tangentă este strict crescătoare pe fiecare dintre intervalele de forma (− + 𝜋𝑘; + 𝜋𝑘) , 𝑘 ∈ ℤ.
2 2
Funcția cotangentă este strict descrescătoare pe fiecare dintre intervalele de forma (𝜋𝑘; 𝜋 + 𝜋𝑘), 𝑘 ∈ ℤ.
 Extremele funcțiilor tangentă și cotangentă:
Funcțiile tangentă și cotangentă nu au extreme.
6
 Graficele funcțiilor trigonometrice tangentă și cotangentă:
 Teorema 7. (Câteva proprietăți fundamentale ale trigonometriei)

1 1 𝑘𝜋
𝑡𝑔𝑥 ⋅ 𝑐𝑡𝑔𝑥 = 1; 𝑡𝑔𝑥 = ; 𝑐𝑡𝑔𝑥 = , (∀)𝑥 ∈ 𝑅\ { |𝑘 ∈ ℤ}.
𝑐𝑡𝑔𝑥 𝑡𝑔𝑥 2
1 𝜋 1
1 + 𝑡𝑔2 𝑥 = , (∀)𝑥 ∈ 𝑅\ { + 𝑘𝜋|𝑘 ∈ ℤ} ; 1 + 𝑐𝑡𝑔2 𝑥 = , (∀)𝑥 ∈ 𝑅\{𝑘𝜋|𝑘 ∈ ℤ}.
𝑐𝑜𝑠 2 𝑥 2 𝑠𝑖𝑛2 𝑥
În paragraful precedent am determinat valorile funcțiilor sinus și cosinus pentru un șir de numere reale din
intervalul [0; 2𝜋]. Folosind definiţiile funcţiilor tangentă şi cotangentă, determinăm simplu valorile acestor
funcţii în pentru numerele respective din intervalul [0; 2𝜋]. Pe care le sintetizăm într-un tabel. Folosind şi
teoremele 5 şi 6, le dăm o interpretare geometrică acestor valori (vezi pagina 9).
𝑉𝐸𝑍𝐼 𝑖𝑚𝑝𝑎𝑟𝑖𝑡𝑎𝑡𝑒𝑎
k) ) 𝑡𝑔 (−900∘ ) = | |=
𝑡𝑎𝑛𝑔𝑒𝑛𝑡𝑒𝑖
= −𝑡𝑔 (900∘ ) = −𝑡𝑔 (5 ∙ 180∘ + 0∘ ) =
180∘ = (𝜋)𝑟𝑎𝑑 − 𝑝𝑒𝑟𝑖𝑜𝑎𝑑ă,
=| | = −𝑡𝑔0∘ = 0.
𝑎𝑡𝑢𝑛𝑐𝑖5 ⋅ 180∘ − 𝑝𝑒𝑟𝑖𝑜𝑎𝑑ă
c) 𝑐𝑜𝑠 (-47° )∙ 𝑐𝑡𝑔 (425∘ ) = |𝑇ℎ. 3| =
=𝑐𝑜𝑠 (47° )∙ 𝑐𝑡𝑔 (2 ∙ 180° + 65∘ ) =
=|2 ⋅ 180∘ − 𝑝𝑒𝑟𝑖𝑜𝑎𝑑ă| = 𝑐𝑜𝑠47∘ ⋅ 𝑐𝑡𝑔65∘ > 0
47∘ ; 65∘ ∈ 𝑐𝑎𝑑𝑟𝐼 ⇒
| | Răspuns: > 0
𝑐𝑜𝑠47° > 0, 𝑐𝑡𝑔 65∘ > 0
7𝜋 7𝜋 7 1 1
d) 𝑐𝑡𝑔 (− 3 ) = −𝑐𝑡𝑔 ( 3 ) = −𝑐𝑡𝑔 (3 ∙ 𝜋) = −𝑐𝑡𝑔 (2 3 ∙ 𝜋) = −𝑐𝑡𝑔 [(2 + 3) ∙ 𝜋] =
𝜋 𝜋 1
= −𝑐𝑡𝑔 (2𝜋 + ) = |2𝜋 − 𝑝𝑒𝑟𝑖𝑜𝑎𝑑ă| = −𝑐𝑡𝑔 = − .
3 3 √3
Metoda a doua:
7𝜋 1
𝑐𝑡𝑔 (− ) = −𝑐𝑡𝑔(420° ) = −𝑐𝑡𝑔(2 ∙ 180° + 60∘ ) = |2 ⋅ 180∘ − 𝑝𝑒𝑟𝑖𝑜𝑎𝑑ă| = −𝑐𝑡𝑔(60∘ ) = − .
3 √3
7

𝜋 1 1
b) < 𝛼 < 𝜋 ⇒ 𝛼 ∈ 𝑐𝑎𝑑𝑟𝐼𝐼. Conform teoremei 7, 𝑡𝑔𝛼 = = − . Conform teoremei 7, avem
2 𝑐𝑡𝑔𝛼 2
1 1
1 + 𝑡𝑔2 𝛼 = 𝑐𝑜𝑠2 𝛼 ⇔ 1 + 4 = 𝑐𝑜𝑠2 𝛼 ⇔ 𝑐𝑜𝑠 2 𝛼 = 5 ⇔
1 4
!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!! 𝑐𝑜𝑠 𝛼 = ±√45 = ± 2√5
5
.
2√5 𝑠𝑖𝑛 𝛼 1 2√5 √5
𝛼 ∈ 𝑐𝑎𝑑𝑟𝐼𝐼 ⇒ 𝑐𝑜𝑠 𝛼 < 0 ⇒ 𝑐𝑜𝑠 𝛼 = − 5
. 𝑡𝑔𝛼 = 𝑐𝑜𝑠 𝛼 ⇒ 𝑠𝑖𝑛 𝛼 = 𝑡𝑔𝛼 ⋅ 𝑐𝑜𝑠 𝛼 = − 2 ⋅ (− 5
) = 5
.
√5 2√5 1
Răspuns: 𝑠𝑖𝑛 𝛼 = 5 ; 𝑐𝑜𝑠 𝛼 = − 5 ; 𝑡𝑔𝛼 = − 2.
𝑘𝜋
e) Conform teoremei 7, 𝑡𝑔𝛼 ⋅ 𝑐𝑡𝑔𝛼 = 1, (∀)𝛼 ∈ 𝑅\ { |𝑘 ∈ ℤ}. Verificăm dacă este adevărată această relaţie:
2
1 𝑚
(𝑚 + 𝑚) (𝑚2 +1) = 1 Răspuns: Există.
Pag. 95, Culegere, exercițiul 5A. (NOTĂ: LA ACEASTĂ ETAPĂ NU NE PROPUNEM SĂ DETERMINĂM DVA)
1 1 1 𝑠𝑖𝑛 𝛼 1 𝑠𝑖𝑛 𝛼 (1+𝑠𝑖𝑛 𝛼)(1−𝑠𝑖𝑛 𝛼) 1−𝑠𝑖𝑛2 𝛼 𝑐𝑜𝑠2 𝛼
i) (𝑐𝑜𝑠 𝛼 + 𝑡𝑔𝛼) (𝑐𝑜𝑠 𝛼 − 𝑡𝑔𝛼) = (𝑐𝑜𝑠 𝛼 + 𝑐𝑜𝑠 𝛼) (𝑐𝑜𝑠 𝛼 − 𝑐𝑜𝑠 𝛼) = 𝑐𝑜𝑠2 𝛼
= 𝑐𝑜𝑠2 𝛼
= 𝑐𝑜𝑠2 𝛼 = 1.
𝑐𝑜𝑠2 𝛼−𝑐𝑡𝑔2 𝛼 𝑐𝑜𝑠2 𝛼 𝑠𝑖𝑛2 𝛼 𝑐𝑜𝑠2 𝛼(𝑠𝑖𝑛2 𝛼−1) 𝑐𝑜𝑠2 𝛼 𝑇.2
l) 2 = (𝑐𝑜𝑠 𝛼 − 2 ) : ( 2 − 𝑠𝑖𝑛2 𝛼)
2
= ⋅ 2 =
𝑡𝑔 𝛼−𝑠𝑖𝑛2 𝛼 𝑠𝑖𝑛 𝛼 𝑐𝑜𝑠 𝛼 𝑠𝑖𝑛2 𝛼 𝑠𝑖𝑛 𝛼(1−𝑐𝑜𝑠2 𝛼)
2 2
𝑐𝑜𝑠 𝛼(− 𝑐𝑜𝑠 𝛼) 𝑐𝑜𝑠2 𝛼 𝑐𝑜𝑠6 𝛼
= 𝑠𝑖𝑛2 𝛼
⋅ 𝑠𝑖𝑛2 𝛼(𝑠𝑖𝑛2 𝛼) = − 𝑠𝑖𝑛6 𝛼 = −𝑐𝑡𝑔6 𝛼.
(: 𝑐𝑜𝑠2 𝛼
𝑠𝑖𝑛 𝛼 𝑐𝑜𝑠 𝛼 − 𝑠𝑖𝑛2 𝛼−𝑐𝑜𝑠2 𝛼 𝑠𝑖𝑛2 𝛼+𝑐𝑜𝑠2 𝛼 𝑡𝑔2 𝛼+1
l) − = = = . q.e.d.
𝑐𝑜𝑠 𝛼+𝑠𝑖𝑛 𝛼 𝑐𝑜𝑠 𝛼−𝑠𝑖𝑛 𝛼 𝑐𝑜𝑠2 𝛼−𝑠𝑖𝑛2 𝛼 𝑠𝑖𝑛2 𝛼−𝑐𝑜𝑠2 𝛼 𝑡𝑔2 𝛼−1
𝑠𝑖𝑛 𝛼 + 2 𝑐𝑜𝑠 𝛼 (: 𝑐𝑜𝑠 𝛼≠0 𝑡𝑔𝛼 + 2 2,5
= = = −5.
𝑐𝑜𝑠 𝛼 − 3 𝑠𝑖𝑛 𝛼 1 − 3𝑡𝑔𝛼 −0,5
1+𝑡𝑔𝛼+𝑡𝑔2 𝛼 𝑠𝑖𝑛 𝛼 𝑠𝑖𝑛2 𝛼 𝑐𝑜𝑠 𝛼 𝑐𝑜𝑠2 𝛼 𝑐𝑜𝑠2 𝛼+𝑠𝑖𝑛 𝛼⋅𝑐𝑜𝑠 𝛼+𝑠𝑖𝑛2 𝛼 𝑠𝑖𝑛2 𝛼
d)1+𝑐𝑡𝑔𝛼+𝑐𝑡𝑔2𝛼 = (1 + 𝑐𝑜𝑠 𝛼 + 𝑐𝑜𝑠2 𝛼) : (1 + 𝑠𝑖𝑛 𝛼 + 𝑠𝑖𝑛2 𝛼 ) = 𝑐𝑜𝑠2 𝛼
⋅ 2
𝑐𝑜𝑠 𝛼+𝑠𝑖𝑛 𝛼⋅𝑐𝑜𝑠 𝛼+𝑠𝑖𝑛2 𝛼
= 𝑡𝑔2𝛼.
𝑡𝑔𝛼+𝑐𝑡𝑔𝛼 𝑡𝑔𝛼−𝑐𝑡𝑔𝛼 1 1 (𝑡𝑔𝛼+𝑐𝑡𝑔𝛼)2 −(𝑡𝑔𝛼−𝑐𝑡𝑔𝛼)2
f) (𝑡𝑔𝛼−𝑐𝑡𝑔𝛼 − 𝑡𝑔𝛼+𝑐𝑡𝑔𝛼) ⋅ (𝑠𝑖𝑛2 𝛼 − 𝑐𝑜𝑠2 𝛼) = |𝑇ℎ. 7| = ( 𝑡𝑔2 𝛼−𝑐𝑡𝑔2 𝛼
) ⋅ ((1 + 𝑐𝑡𝑔2 𝛼) − (1 + 𝑡𝑔2 𝛼)) =
4
=( 2 ) ⋅ (𝑐𝑡𝑔2 𝛼 − 𝑡𝑔2 𝛼) = −4.
𝑡𝑔 𝛼 − 𝑐𝑡𝑔2 𝛼
𝑡𝑔𝛼+𝑡𝑔𝛽 𝑠𝑖𝑛 𝛼 𝑠𝑖𝑛 𝛽 𝑐𝑜𝑠 𝛼 𝑐𝑜𝑠 𝛽 𝑠𝑖𝑛 𝛼 𝑐𝑜𝑠 𝛽+𝑠𝑖𝑛 𝛽 𝑐𝑜𝑠 𝛼 𝑠𝑖𝑛 𝛼 𝑠𝑖𝑛 𝛽
c) 𝑐𝑡𝑔𝛼+𝑐𝑡𝑔𝛽 = (𝑐𝑜𝑠 𝛼 + 𝑐𝑜𝑠 𝛽) : ( 𝑠𝑖𝑛 𝛼 + 𝑠𝑖𝑛 𝛽 ) = 𝑐𝑜𝑠 𝛼 𝑐𝑜𝑠 𝛽
⋅ 𝑐𝑜𝑠 𝛼 𝑠𝑖𝑛 𝛽+𝑐𝑜𝑠 𝛽 𝑠𝑖𝑛 𝛼 = 𝑡𝑔𝛼 ⋅ 𝑡𝑔𝛽.
𝑠𝑖𝑛2 𝛼−𝑐𝑜𝑠2 𝛼+𝑐𝑜𝑠4 𝛼 𝑠𝑖𝑛2 𝛼−𝑐𝑜𝑠2 𝛼(1−𝑐𝑜𝑠2 𝛼) 𝑠𝑖𝑛2 𝛼−𝑐𝑜𝑠2 𝛼 𝑠𝑖𝑛2 𝛼 𝑠𝑖𝑛2 𝛼(1−𝑐𝑜𝑠2 𝛼) 𝑠𝑖𝑛4 𝛼
f) 2 2 4 = 2 2 2 = 2 2 2 = 2 2 = 4 = 𝑡𝑔4 𝛼.
𝑐𝑜𝑠 𝛼−𝑠𝑖𝑛 𝛼+𝑠𝑖𝑛 𝛼 𝑐𝑜𝑠 𝛼−𝑠𝑖𝑛 𝛼(1−𝑠𝑖𝑛 𝛼) 𝑐𝑜𝑠 𝛼−𝑠𝑖𝑛 𝛼 𝑐𝑜𝑠 𝛼 𝑐𝑜𝑠 𝛼(1−𝑠𝑖𝑛 𝛼) 𝑐𝑜𝑠 𝛼
𝑐𝑜𝑠 𝛼 𝑠𝑖𝑛 𝛼 𝑐𝑜𝑠2 𝛼 𝑠𝑖𝑛2 𝛼 𝑠𝑖𝑛 𝛼 𝑐𝑜𝑠 𝛼 𝑐𝑜𝑠3 𝛼+𝑠𝑖𝑛3 𝛼 𝑠𝑖𝑛 𝛼 𝑐𝑜𝑠 𝛼
m)( 𝑡𝑔𝛼 + 𝑐𝑡𝑔𝛼 ) :(𝑡𝑔𝛼 + 𝑐𝑡𝑔𝛼 − 1) = ( 𝑠𝑖𝑛 𝛼 + 𝑐𝑜𝑠 𝛼 ) : (𝑐𝑜𝑠 𝛼 + 𝑠𝑖𝑛 𝛼 − 1) = 𝑠𝑖𝑛 𝛼 𝑐𝑜𝑠 𝛼 ⋅ 𝑐𝑜𝑠2 𝛼+𝑠𝑖𝑛2 𝛼−𝑠𝑖𝑛 𝛼 𝑐𝑜𝑠 𝛼 =
(𝑐𝑜𝑠 𝛼+𝑠𝑖𝑛 𝛼)(𝑐𝑜𝑠2 𝛼−𝑠𝑖𝑛 𝛼 𝑐𝑜𝑠 𝛼+𝑠𝑖𝑛2 𝛼)
= 𝑐𝑜𝑠2 𝛼+𝑠𝑖𝑛2 𝛼−𝑠𝑖𝑛 𝛼 𝑐𝑜𝑠 𝛼
= 𝑠𝑖𝑛 𝛼 + 𝑐𝑜𝑠 𝛼. q.e.d.
𝑐𝑡𝑔𝛼−𝑡𝑔𝛼 𝑐𝑜𝑠2 𝛼−𝑠𝑖𝑛2 𝛼 8 17
𝑐𝑡𝑔𝛼+𝑡𝑔𝛼
= 𝑐𝑜𝑠2 𝛼+𝑠𝑖𝑛2 𝛼 = 1 − 2 𝑠𝑖𝑛2 𝛼 = 1 − 25 = 25.
(1 − 𝑠𝑖𝑛 𝛼) ⋅ 𝑥 2 − 2𝑥 𝑐𝑜𝑠 𝛼 + 1 + 𝑠𝑖𝑛𝛼 ≥ 0, (∀)𝛼 ∈ 𝑅
1. Fie 1 − 𝑠𝑖𝑛 𝛼 = 0 ⇔ 𝑠𝑖𝑛 𝛼 = 1 ⇒ 𝑐𝑜𝑠 𝛼 = 0 (vezi cercul trigonometric sau graficele funcţiilor sinus şi
cosinus). Inecuația devine 0 ⋅ 𝑥 2 − 0 ⋅ 𝑥 + 1 ≥ 0 ⇔ 𝑥 ∈ 𝑅.
2. Fie 1 − 𝑠𝑖𝑛 𝛼 ≠ 0 ⇔ 𝑠𝑖𝑛 𝛼 ≠ 1. Inecuaţia este de gradul al doilea cu parametru.
Calculăm 𝛥′ = 𝑐𝑜𝑠 2 𝛼 − (1 − 𝑠𝑖𝑛 𝛼) ⋅ (1 + 𝑠𝑖𝑛 𝛼) = 0, (∀)𝛼 ∈ 𝑅.
Întrucât −1 ≤ 𝑠𝑖𝑛 𝛼 ≤ 1 ⇒ 1 − 𝑠𝑖𝑛 𝛼 ≥ 0, în cazul considerat 1 − 𝑠𝑖𝑛 𝛼 > 0.
Întrucât 𝛥′ = 0 şi coeficientul de pe lângă 𝑥 2 > 0, orice număr real este soluţie a inecuației date, chiar și în
cazul în care 𝑠𝑖𝑛 𝛼 ≠ 1. q.e.d.

1. Folosind semnele și paritatea funcțiilor trigonometrice tangentă și cotangentă, rezolvați exercițiul 8A c), f),
g), pag. 92.
2. Folosind semnele funcțiilor trigonometrice, rezolvați exercițiul 9A e)-h).
8
3. Exercițiul 11A d), g), pag. 93.

4. Exercițiul 1B g), pag. 93.
5. Exercițiul 5B d), pag. 93.
6. Exercițiul 6B d), pag. 93.
9. Exercițiul 2A c), pag. 94.
10. Exercițiul 5A h), k), pag. 95.
11. Exercițiul 6A i), pag. 95.
12. Exercițiul 4B, pag. 95.
13. Exercițiul 5B, g), h), i), pag. 95-96.
14. Exercițiul 6B, a), e), h), i), pag. 96.
15. Exercițiul 9B, pag. 97.
§4. FORMULE PENTRU SINUSUL, COSINUSUL, TANGENTA ŞI COTANGENTA SUMEI SAU DIFERENŢEI.
FORMULE DE REDUCERE.
În acest paragraf vom demonstra o formulă trigonometrică importantă, care va sta la baza demonstrării
tuturor formulelor trigonometrice de mai departe.
 Teorema 8. Oricare ar fi numerele reale a și b, are loc identitatea 𝑐𝑜𝑠(𝑎 − 𝑏) = 𝑐𝑜𝑠 𝑎 ⋅ 𝑐𝑜𝑠 𝑏 + 𝑠𝑖𝑛 𝑎 ⋅ 𝑠𝑖𝑛 𝑏.
Demonstrație. 1. Putem presupune că 𝑎 − 𝑏 ≥ 0 ⇔ 𝑎 ≥ 𝑏, în caz contrar,
ţinând cont că funcţia cosinus este pară, putem scrie 𝑐𝑜𝑠(𝑎 − 𝑏) = 𝑐𝑜𝑠(𝑏 − 𝑎),
unde 𝑏 − 𝑎 ≥ 0.
2. Putem presupune că 𝑎 ; 𝑏 ∈ [0 ; 2 𝜋), în caz contrar, putem reprezenta
𝑎 = 2𝜋 ⋅ 𝑘 + 𝑎∗ ; 𝑏 = 2𝜋 ⋅ 𝑛 + 𝑏 ∗, unde 𝑎∗ , 𝑏 ∗ ∈ [0 ; 2 𝜋), iar 𝑘, 𝑛 ∈ ℤ.
3. Fie 𝑀(𝑐𝑜𝑠 𝑎 ; 𝑠𝑖𝑛 𝑎), 𝑁(𝑐𝑜𝑠 𝑏 ; 𝑠𝑖𝑛 𝑏), 𝑃(𝑐𝑜𝑠(𝑎 − 𝑏) ; 𝑠𝑖𝑛(𝑎 − 𝑏)) imaginile
numerelor reale a , b și 𝑎 − 𝑏 pe cercul trigonometric, respectiv. Atunci arcele
AM, AN și AP au lungimile a , b și 𝑎 − 𝑏, respectiv. Arcul MN are lungimea
egală cu diferența lungimilor arcelor AM și AN, adică 𝑎 − 𝑏. Arcele AP și MN,
fiind congruente, vor fi congruente și coardele AP și MN. Aplicăm formula
distanței dintre două puncte și egalitatea lungimilor coardelor:
𝐴𝑃 = 𝑀𝑁 ⇔ √(𝑐𝑜𝑠(𝑎 − 𝑏) − 1)2 + (𝑠𝑖𝑛(𝑎 − 𝑏) − 0)2 = √(𝑐𝑜𝑠 𝑎 − 𝑐𝑜𝑠 𝑏)2 + (𝑠𝑖𝑛 𝑎 − 𝑠𝑖𝑛 𝑏)2 ⇔
⇔ 𝑐𝑜𝑠 2 (𝑎 − 𝑏) + 𝑠𝑖𝑛2(𝑎 − 𝑏) − 2 𝑐𝑜𝑠(𝑎 − 𝑏) + 1 = 𝑐𝑜𝑠 2 𝑎 + 𝑠𝑖𝑛2 𝑎 + 𝑐𝑜𝑠 2 𝑏 +
𝑇.2
𝑠𝑖𝑛2 𝑏 — 2 𝑐𝑜𝑠 𝑎 𝑐𝑜𝑠 𝑏 − 2 𝑠𝑖𝑛 𝑎 𝑠𝑖𝑛 𝑏 ⇔ 1 + 1 − 2 𝑐𝑜𝑠(𝑎 − 𝑏) = 1 + 1 − 2 𝑐𝑜𝑠 𝑎 𝑐𝑜𝑠 𝑏 − 2 𝑠𝑖𝑛 𝑎 𝑠𝑖𝑛 𝑏 ⇔
⇔ 𝑐𝑜𝑠(𝑎 − 𝑏) = 𝑐𝑜𝑠 𝑎 ⋅ 𝑐𝑜𝑠 𝑏 + 𝑠𝑖𝑛 𝑎 ⋅ 𝑠𝑖𝑛 𝑏. q.e.d.
 Consecința 1. 𝑐𝑜𝑠(𝑎 + 𝑏) = 𝑐𝑜𝑠 𝑎 ⋅ 𝑐𝑜𝑠 𝑏 − 𝑠𝑖𝑛 𝑎 ⋅ 𝑠𝑖𝑛 𝑏.
𝑇.8 𝑇.3
Demonstrație. 𝑐𝑜𝑠(𝑎 + 𝑏) = 𝑐𝑜𝑠(𝑎 − (−𝑏)) = 𝑐𝑜𝑠 𝑎 ⋅ 𝑐𝑜𝑠(−𝑏) + 𝑠𝑖𝑛 𝑎 ⋅ 𝑠𝑖𝑛(−𝑏) = 𝑐𝑜𝑠 𝑎 ⋅ 𝑐𝑜𝑠 𝑏 − 𝑠𝑖𝑛 𝑎 ⋅ 𝑠𝑖𝑛 𝑏.
𝜋
 Consecința 2. 𝑐𝑜𝑠 ( 2 − 𝑥) = 𝑠𝑖𝑛 𝑥.
𝜋 𝑇.8 𝜋 𝜋
Demonstrație. 𝑐𝑜𝑠 ( 2 − 𝑥) = 𝑐𝑜𝑠 2 ⋅ 𝑐𝑜𝑠 𝑥 + 𝑠𝑖𝑛 2 ⋅ 𝑠𝑖𝑛 𝑥 = 0 ⋅ 𝑐𝑜𝑠 𝑥 + 1 ⋅ 𝑠𝑖𝑛 𝑥 = 𝑠𝑖𝑛 𝑥. q.e.d.
𝜋
 Consecința 3. 𝑠𝑖𝑛 ( − 𝑥) = 𝑐𝑜𝑠 𝑥.
2
𝜋 𝜋 𝐶𝑜𝑛𝑠.2 𝜋
Demonstrație. 𝑐𝑜𝑠 𝑥 = 𝑐𝑜𝑠 [ 2 − ( 2 − 𝑥)] = 𝑠𝑖𝑛 ( 2 − 𝑥). q.e.d.
 Consecința 4. 𝑠𝑖𝑛(𝑎 − 𝑏) = 𝑠𝑖𝑛 𝑎 𝑐𝑜𝑠 𝑏 − 𝑐𝑜𝑠 𝑎 𝑠𝑖𝑛 𝑏.
𝐶𝑜𝑛𝑠.2 𝜋 𝜋 𝐶𝑜𝑛𝑠.1 𝜋
Demonstrație. 𝑠𝑖𝑛(𝑎 − 𝑏) = 𝑐𝑜𝑠 [ − (𝑎 − 𝑏)] = 𝑐𝑜𝑠 [( − 𝑎) + 𝑏] = 𝑐𝑜𝑠 ( − 𝑎) 𝑐𝑜𝑠 𝑏 −
2 2 2
𝐶𝑜𝑛𝑠.3
𝜋 𝐶𝑜𝑛𝑠.2
− 𝑠𝑖𝑛 ( 2 − 𝑎) 𝑠𝑖𝑛 𝑏 = 𝑠𝑖𝑛 𝑎 𝑐𝑜𝑠 𝑏 − 𝑐𝑜𝑠 𝑎 𝑠𝑖𝑛 𝑏. q.e.d.
 Consecința 5. 𝑠𝑖𝑛(𝑎 + 𝑏) = 𝑠𝑖𝑛 𝑎 𝑐𝑜𝑠 𝑏 + 𝑐𝑜𝑠 𝑎 𝑠𝑖𝑛 𝑏. (Vezi ideea de la consecinţa 1.)
tga+tgb tga−tgb
 Consecința 6. 𝑡𝑔(𝑎 + 𝑏) = ; 𝑡𝑔(𝑎 − 𝑏) = , oricare ar fi a și b pentru care există tangentele și
1-tga⋅tgb 1+tga⋅tgb
nu se anulează numitorii fracțiilor.
𝑠𝑖𝑛(𝑎+𝑏) 𝑠𝑖𝑛 𝑎 𝑐𝑜𝑠 𝑏+𝑐𝑜𝑠 𝑎 𝑠𝑖𝑛 𝑏 (: 𝑐𝑜𝑠 𝑎⋅𝑐𝑜𝑠 𝑏 tga+tgb
Demonstrație. 𝑡𝑔(𝑎 + 𝑏) = = 𝑐𝑜𝑠 𝑎 𝑐𝑜𝑠 𝑏−𝑠𝑖𝑛 𝑎 𝑠𝑖𝑛 𝑏 = 1-tga⋅tgb . A doua formulă poate fi
cos(𝑎+𝑏)
dedusă asemănător sau din prima formulă, folosind imparitatea funcţiei tangentă. q.e.d.
9
ctga⋅ctgb−1 ctga⋅ctgb+1
 Consecința 7. 𝑐𝑡𝑔(𝑎 + 𝑏) = ctga+ctgb
; 𝑐𝑡𝑔(𝑎 − 𝑏) = ctgb−ctga
.
Exercițiu: Demonstrați formula a doua.
Folosind teorema 8 și consecințele din aceasta, putem deduce un șir de formule, numite formule de reducere.
De fapt, formulele din consecințele 2 și 3 sunt formule de reducere.
În cazul în care argumentul funcției trigonometrice nu va aparține intervalului [0 ; 2 𝜋), cu ajutorul formulelor de
reducere, vom reuşi să calculăm valoarea funcţiei trigonometrice pentru un număr din intervalul [0 ; 2 𝜋).
 Formule de reducere
𝜋 𝜋 3𝜋 3𝜋
𝑡= −𝛼 +𝛼 𝜋 − 𝛼 𝜋 + 𝛼 −𝛼 +𝛼 2𝜋 − 𝛼 2𝜋 + 𝛼
2 2 2 2
sin t cos α cos α sin α -sin α -cos α -cos α -sin α sin α
cos t sin α -sin α -cos α -cos α -sin α sin α cos α cos α
tg t ctg α -ctg α -tg α tg α ctg α -ctg α -tg α tg α
ctg t tg α -tg α -ctg α ctg α tg α -tg α -ctg α ctg α
Exercițiu: Folosind formula din teorema 8 și formulele din consecințele acestei teoreme, arătați că:
3𝜋 𝜋 3𝜋
𝑠𝑖𝑛 ( − 𝛼) = − 𝑐𝑜𝑠 𝛼; 𝑐𝑜𝑠 ( + 𝛼) = − 𝑠𝑖𝑛 𝛼; 𝑡𝑔(𝜋 + 𝛼) = 𝑡𝑔𝛼 ; 𝑡𝑔 ( + 𝛼) = −𝑐𝑡𝑔𝛼.
2 2 2
Ne vom folosi de semnele funcțiilor
trigonometrice.
g) 𝑡𝑔 330∘ = |330∘ ∉ 𝑐𝑎𝑑𝑟𝐼| = 𝑡𝑔 (270° + 60° )=
3𝜋
= |270∘ = 2 𝑟𝑎𝑑; 60∘ ∈ 𝑐𝑎𝑑𝑟𝐼| =
𝐷𝐴
∘ √3
= |270 ∈∘ 𝑂𝑦 (𝑎𝑥ă 𝑣𝑒𝑟𝑡𝑖𝑐𝑎𝑙ă) ⇒ 𝑡𝑔 𝑡𝑟𝑒𝑐𝑒 î𝑛 𝑐𝑡𝑔;| = −𝑐𝑡𝑔60∘ = − .
330 ∈ 𝑐𝑎𝑑𝑟𝐼𝑉, 𝑡𝑔 𝑎𝑟𝑒 𝑠𝑒𝑚𝑛𝑢𝑙 (−) 3
Metoda a II-a. 𝑡𝑔 330∘ = |330∘ ∉ 𝑐𝑎𝑑𝑟𝐼| = 𝑡𝑔 (360° − 30° )= |360∘ = 2𝜋 𝑟𝑎𝑑; 30∘ ∈ 𝑐𝑎𝑑𝑟𝐼| =
𝑁𝑈
∘
= |360 ∈ 𝑂𝑥(𝑎𝑥ă 𝑜𝑟𝑖𝑧𝑜𝑛𝑡𝑎𝑙ă) ⇒ 𝑡𝑔 𝑛𝑢 𝑡𝑟𝑒𝑐𝑒 î𝑛 𝑐𝑡𝑔;| = −𝑡𝑔30∘ = − .
√3
330∘ ∈ 𝑐𝑎𝑑𝑟𝐼𝑉, 𝑡𝑔 𝑎𝑟𝑒 𝑠𝑒𝑚𝑛𝑢𝑙 (−) 3
2020𝜋
Exercițiu Determinați, prin reducere la primul cadran, 𝑐𝑜𝑠 (− 3 ).
2020𝜋 2020 1 1 𝜋 𝜋
𝑐𝑜𝑠 (− ) = 𝑐𝑜𝑠 ( ⋅ 𝜋) = 𝑐𝑜𝑠 (673 ⋅ 𝜋) = 𝑐𝑜𝑠 ((673 + ) ⋅ 𝜋) = 𝑐𝑜𝑠 (673𝜋 + ) = 𝑐𝑜𝑠 (672𝜋 + 𝜋 + ) =
3 3 3 3 3 3
𝜋
= |672𝜋 = 336 ⋅ (2𝜋) = (2𝜋) ⋅ 𝑘 − 𝑝𝑒𝑟𝑖𝑜𝑎𝑑𝑎, 𝑘 ∈ 𝑍| = 𝑐𝑜𝑠 (𝜋 + ) =
3
𝜋 𝜋 1
= |(𝜋 + ) ∈ 𝑐𝑎𝑑𝑟𝐼𝐼𝐼, 𝑐𝑜𝑠 − 𝑛𝑒𝑔𝑎𝑡𝑖𝑣 ; 𝜋 ∈ 𝑂𝑥(𝑎𝑥ă 𝑜𝑟𝑖𝑧𝑜𝑛𝑡𝑎𝑙ă) ⇒ 𝑐𝑜𝑠 𝑛𝑢 𝑡𝑟𝑒𝑐𝑒 î𝑛 𝑠𝑖𝑛| = − 𝑐𝑜𝑠 = − .
3 3 2
Atenție! În toate exemplele de mai jos, încercați să nu urmăriți formulele de reducere din tabel, doar paritatea
și periodicitatea funcțiilor trigonometrice, și ideile din exercițiile rezolvate mai sus.
𝑁𝑈
𝑡𝑔(−150∘ )⋅𝑐𝑜𝑠(−210∘ )⋅𝑐𝑜𝑠(−60∘ ) −𝑡𝑔(180∘ −30∘ )⋅𝑐𝑜𝑠(180∘ +30∘ )⋅𝑐𝑜𝑠(60∘ ) ∘ ∘
c) 𝑐𝑡𝑔(−240∘ )⋅𝑠𝑖𝑛(−330∘ )
= 𝑐𝑡𝑔(180∘ +60∘ )⋅𝑠𝑖𝑛(360∘ −30∘ )
= |180 ; 360 ∈ 𝑂𝑥(𝑎𝑥ă 𝑜𝑟𝑖𝑧𝑜𝑛𝑡𝑎𝑙ă) ⇒ | =
𝑁𝑈 𝑆𝐸 𝑀𝑂𝐷𝐼𝐹𝐼𝐶Ă 𝐹𝑈𝑁𝐶𝑇𝐼𝐼𝐿𝐸
1 √3 1
⋅ ⋅
−[−𝑡𝑔30∘ ] ⋅ [− 𝑐𝑜𝑠 3 0∘ ] ⋅ 0,5 √3 2 2 √3
= = = .
[+𝑐𝑡𝑔60∘ ] ⋅ [− 𝑠𝑖𝑛 3 0∘ ] 1 1 2
⋅
√3 2
 
−VERTICAL −VERTICAL
2 2
− 𝛼) = sin  +  − cos( −  ) + tg( −  ) + ctg   −   =

𝜋 5𝜋  −ORIZONTAL  −ORIZONTAL
b) 𝑠𝑖𝑛 ( 2 + 𝛼) − 𝑐𝑜𝑠(𝛼 − 𝜋) + 𝑡𝑔(𝜋 − 𝛼) + 𝑐𝑡𝑔 ( 2
2  NU TRECE ÎN sin NU TRECE ÎN ctg 2 
TRECE ÎN cos TRECE ÎN tg
= + 𝑐𝑜𝑠 𝛼 − [− 𝑐𝑜𝑠 𝛼] + [−𝑡𝑔𝛼] + 𝑡𝑔𝛼 = 2 𝑐𝑜𝑠 𝛼.
10

3𝜋 3𝜋
𝑠𝑖𝑛3(𝛼− )⋅𝑐𝑜𝑠(2𝜋−𝛼) − 𝑠𝑖𝑛3 ( −𝛼)⋅𝑐𝑜𝑠(2𝜋−𝛼) (− 𝑐𝑜𝑠3 𝛼)⋅𝑐𝑜𝑠 𝛼 𝑐𝑜𝑠4 𝛼
b) 3 𝜋
2
3 3𝜋 =3 𝜋
2
3 3𝜋
𝑐𝑡𝑔
=
3 𝛼⋅(− 𝑠𝑖𝑛3 𝛼) = 𝑐𝑜𝑠3 𝛼 = 𝑐𝑜𝑠 𝛼.
𝑡𝑔 (𝛼− )⋅𝑐𝑜𝑠 (𝛼− ) −𝑡𝑔 ( −𝛼)⋅𝑐𝑜𝑠 ( −𝛼)
2 2 2 2
𝜋 𝜋
𝑠𝑖𝑛( −𝛼) 𝑐𝑜𝑠( −𝛼) [1+𝑠𝑖𝑛(2𝜋−𝛼)]⋅[1+𝑐𝑜𝑠(𝜋+𝛼)] 𝑐𝑜𝑠 𝛼 𝑠𝑖𝑛 𝛼 [1−𝑠𝑖𝑛 𝛼]⋅[1−𝑐𝑜𝑠 𝛼]
h) 2
𝜋 + 2
𝜋 + = + + =
1+𝑐𝑜𝑠( −𝛼) 1+𝑠𝑖𝑛( −𝛼) 𝑠𝑖𝑛 𝛼⋅𝑐𝑜𝑠(2𝜋−𝛼) 1+𝑠𝑖𝑛 𝛼 1+𝑐𝑜𝑠 𝛼 𝑠𝑖𝑛 𝛼⋅[+ 𝑐𝑜𝑠 𝛼]
2 2
𝑐𝑜𝑠 𝛼 𝑠𝑖𝑛 𝛼 [1 − 𝑠𝑖𝑛 𝛼] ⋅ [1 − 𝑐𝑜𝑠 𝛼]
= + + =
1 + 𝑠𝑖𝑛 𝛼 1 + 𝑐𝑜𝑠 𝛼 𝑠𝑖𝑛 𝛼 𝑐𝑜𝑠 𝛼
𝑠𝑖𝑛 𝛼 𝑐𝑜𝑠 𝛼 + 𝑠𝑖𝑛 𝛼 𝑐𝑜𝑠 𝛼 + 𝑠𝑖𝑛 𝛼 𝑐𝑜𝑠 𝛼 + 𝑠𝑖𝑛3 𝛼 𝑐𝑜𝑠 𝛼 + (1 − 𝑠𝑖𝑛2 𝛼)(1 − 𝑐𝑜𝑠 2 𝛼)
2 3 2
= =
(1 + 𝑠𝑖𝑛 𝛼)(1 + 𝑐𝑜𝑠 𝛼) 𝑠𝑖𝑛 𝛼 𝑐𝑜𝑠 𝛼
𝑠𝑖𝑛 𝛼 𝑐𝑜𝑠 𝛼(𝑐𝑜𝑠2 𝛼+𝑠𝑖𝑛2 𝛼)+𝑠𝑖𝑛 𝛼 𝑐𝑜𝑠2 𝛼+𝑠𝑖𝑛2 𝛼 𝑐𝑜𝑠 𝛼+𝑐𝑜𝑠2 𝛼⋅𝑠𝑖𝑛2 𝛼 𝑠𝑖𝑛 𝛼 𝑐𝑜𝑠 𝛼[1+𝑐𝑜𝑠 𝛼+𝑠𝑖𝑛 𝛼+𝑐𝑜𝑠 𝛼⋅𝑠𝑖𝑛 𝛼]
= (1+𝑠𝑖𝑛 𝛼)(1+𝑐𝑜𝑠 𝛼) 𝑠𝑖𝑛 𝛼 𝑐𝑜𝑠 𝛼
= (1+𝑠𝑖𝑛 𝛼)(1+𝑐𝑜𝑠 𝛼) 𝑠𝑖𝑛 𝛼 𝑐𝑜𝑠 𝛼
= 1. q.e.d.
d) (𝑠𝑖𝑛 75∘ + 𝑠𝑖𝑛 100∘ ) ⋅ (𝑠𝑖𝑛 260∘ − 𝑠𝑖𝑛 285∘ ) + (𝑠𝑖𝑛 165∘ + 𝑠𝑖𝑛 190∘ )(𝑐𝑜𝑠 75∘ − 𝑐𝑜𝑠 100∘ ) =
= (𝑠𝑖𝑛(90∘ − 15∘ ) + 𝑠𝑖𝑛(90∘ + 10∘ )) ⋅ (𝑠𝑖𝑛(270∘ − 10∘ ) − 𝑠𝑖𝑛(270∘ + 15∘ ))
+ (𝑠𝑖𝑛(180∘ − 15∘ ) + 𝑠𝑖𝑛(180∘ + 10∘ ))(𝑐𝑜𝑠(90∘ − 15∘ ) − 𝑐𝑜𝑠(90∘ + 10∘ )) =
= (𝑐𝑜𝑠 15∘ + 𝑐𝑜𝑠 10∘ ) ⋅ (−𝑐𝑜𝑠 10∘ + 𝑐𝑜𝑠 15∘ ) + (𝑠𝑖𝑛 15∘ − 𝑠𝑖𝑛 10∘ )(𝑠𝑖𝑛 15∘ + 𝑠𝑖𝑛 10∘ ) =
= 𝑐𝑜𝑠 15 − 𝑐𝑜𝑠 2 10∘ + 𝑠𝑖𝑛2 15∘ − 𝑠𝑖𝑛2 10∘ = 𝑐𝑜𝑠 2 15∘ + 𝑠𝑖𝑛2 15∘ − (𝑐𝑜𝑠 2 10∘ + 𝑠𝑖𝑛2 10∘ ) = 1 − 1 = 0.
2 ∘

𝑡𝑔2 590∘ 𝑠𝑖𝑛 111∘ 𝑐𝑜𝑠 279∘ 𝑐𝑡𝑔2 950∘ 𝑡𝑔2 (3⋅180∘ +50∘ ) 𝑠𝑖𝑛(90∘ +21∘ ) 𝑐𝑜𝑠(270∘ +9∘)
c) (𝑐𝑜𝑠2 320∘ + 𝑐𝑜𝑠 159∘ ) ⋅ ( 𝑠𝑖𝑛 549∘ + 𝑠𝑖𝑛2 400∘) = ( 𝑐𝑜𝑠2(360∘ −40∘ ) + 𝑐𝑜𝑠(180∘ −21∘ )) ⋅ (𝑠𝑖𝑛(360∘ +180∘ +9∘ ) +
𝑐𝑡𝑔2 (5⋅180∘ +50∘ ) 𝑡𝑔2 50∘ 𝑐𝑜𝑠 21∘ 𝑠𝑖𝑛 9∘ 𝑐𝑡𝑔2 50∘ 𝑡𝑔2 50∘ 𝑐𝑡𝑔2 50∘
+ ) =( + ) ⋅ (−𝑠𝑖𝑛 9∘ + 𝑠𝑖𝑛240∘ ) = (𝑠𝑖𝑛2 50∘ − 1) ⋅ (𝑐𝑜𝑠2 50∘ − 1) =
𝑠𝑖𝑛2 (360∘ +40∘ ) 𝑐𝑜𝑠2 40∘ −𝑐𝑜𝑠 21∘
1 1 𝑠𝑖𝑛2 50∘ 𝑐𝑜𝑠 2 50∘
=( − 1) ⋅ ( − 1) = ( ) ⋅ ( ) = 1.
𝑐𝑜𝑠 2 50∘ 𝑠𝑖𝑛2 50∘ 𝑐𝑜𝑠 2 50∘ 𝑠𝑖𝑛2 50∘
√3 √2 √2 1 √6+√2
c) 𝑠𝑖𝑛 105∘ = 𝑠𝑖𝑛(60∘ + 45∘ ) = 𝑠𝑖𝑛 60∘ ⋅ 𝑐𝑜𝑠 45∘ + 𝑠𝑖𝑛 45∘ ⋅ 𝑐𝑜𝑠 60∘ = ⋅ + ⋅ = .
2 2 2 2 4
1 √2 √3 √2 √2−√6
cos 105∘ = 𝑐𝑜𝑠(60∘ + 45∘ ) = cos 60∘ ⋅ cos 45∘ − sin 60∘ ⋅ sin 45∘ = ⋅ − ⋅ = .
2 2 2 2 4
2
𝑠𝑖𝑛 105∘ √2 + √6 (√2 + √6)
∘
1 −1 −(2 − √3)
𝑡𝑔105 = = = = −2 − √3. 𝑐𝑡𝑔105∘ = = = = −2 + √3.
𝑐𝑜𝑠 105∘ √2 − √6 2−6 𝑡𝑔105 ∘
2 + √3 1
1 1 63 2 1 4225 256 16
1 + 𝑡𝑔2 𝛼 = 𝑐𝑜𝑠2 𝛼 ⇔ 𝑐𝑜𝑠2 𝛼 = 1 + (− 16) ⇔ 𝑐𝑜𝑠2 𝛼 = 256
⇔ 𝑐𝑜𝑠 2 𝛼 = 4225 ⇔ 𝑐𝑜𝑠 𝛼 = ± 65. 𝛼 ∈ 𝑐𝑎𝑑𝑟𝐼𝐼 ⇒
16
𝑐𝑜𝑠 𝛼 < 0 ⇒ 𝑐𝑜𝑠 𝛼 = − 65.
𝑠𝑖𝑛 𝛼 63 16 63
𝑡𝑔𝛼 = 𝑐𝑜𝑠 𝛼 ⇔ 𝑠𝑖𝑛 𝛼 = 𝑡𝑔𝛼 ⋅ 𝑐𝑜𝑠 𝛼 = − 16 ⋅ (− 65) = 65.
1 33 2
1 1 4225 3136 56
1 + 𝑡𝑔2 𝛽 = ⇔ =1+( ) ⇔
= ⇔ 𝑐𝑜𝑠 2 𝛽 = ⇔ 𝑐𝑜𝑠 𝛽 =± .
𝑐𝑜𝑠2 𝛽 𝑐𝑜𝑠2 𝛽
56 𝑐𝑜𝑠2 𝛽 3136 4225 65
56
𝛽 ∈ 𝑐𝑎𝑑𝑟𝐼 ⇒ 𝑐𝑜𝑠 𝛽 > 0 ⇒ 𝑐𝑜𝑠 𝛽 = 65.
𝑠𝑖𝑛 𝛽 33 56 33
𝑡𝑔𝛽 = 𝑐𝑜𝑠 𝛽 ⇔ 𝑠𝑖𝑛 𝛽 = 𝑡𝑔𝛽 ⋅ 𝑐𝑜𝑠 𝛽 = 56 ⋅ 65 = 65.
16 56 63 33 2975(:25 119
a) 𝑐𝑜𝑠(𝛼 + 𝛽) = 𝑐𝑜𝑠 𝛼 𝑐𝑜𝑠 𝛽 − 𝑠𝑖𝑛 𝛼 𝑠𝑖𝑛 𝛽 = − 65 ⋅ 65 − 65 ⋅ 65 = − 4225 = − 169.
16 56 63 33 1183(: 169 7
b) 𝑐𝑜𝑠(𝛼 − 𝛽) = 𝑐𝑜𝑠 𝛼 𝑐𝑜𝑠 𝛽 + 𝑠𝑖𝑛 𝛼 𝑠𝑖𝑛 𝛽 = − 65 ⋅ 65 + 65 ⋅ 65 = 4225 = 25.
𝑠𝑖𝑛(𝛼+𝛽)−2 𝑠𝑖𝑛 𝛽 𝑐𝑜𝑠 𝛼 𝑠𝑖𝑛 𝛼 𝑐𝑜𝑠 𝛽+𝑐𝑜𝑠 𝛼 𝑠𝑖𝑛 𝛽−2 𝑠𝑖𝑛 𝛽 𝑐𝑜𝑠 𝛼 𝑠𝑖𝑛 𝛼 𝑐𝑜𝑠 𝛽−𝑠𝑖𝑛 𝛽 𝑐𝑜𝑠 𝛼 𝑠𝑖𝑛(𝛼−𝛽)
d) 𝑐𝑜𝑠(𝛼+𝛽)+2 𝑠𝑖𝑛 𝛼 𝑠𝑖𝑛 𝛽 = 𝑐𝑜𝑠 𝛼 𝑐𝑜𝑠 𝛽−𝑠𝑖𝑛 𝛼 𝑠𝑖𝑛 𝛽+2 𝑠𝑖𝑛 𝛼 𝑠𝑖𝑛 𝛽 = 𝑐𝑜𝑠 𝛼 𝑐𝑜𝑠 𝛽+𝑠𝑖𝑛 𝛼 𝑠𝑖𝑛 𝛽 = 𝑐𝑜𝑠(𝛼−𝛽) = 𝑡𝑔(𝛼 − 𝛽).
𝑡𝑔(2𝛼−𝛽)−𝑡𝑔(𝛽−2𝛼) 𝑡𝑔(2𝛼−𝛽)+𝑡𝑔(2𝛼−𝛽) 2𝑡𝑔(2𝛼−𝛽)
f) 𝑐𝑡𝑔(𝛽−2𝛼)−𝑐𝑡𝑔(2𝛼−𝛽) = −𝑐𝑡𝑔(2𝛼−𝛽)−𝑐𝑡𝑔(2𝛼−𝛽) = −2𝑐𝑡𝑔(2𝛼−𝛽) = −𝑡𝑔2 (2𝛼 − 𝛽). q.e.d.
2 𝑐𝑜𝑠(𝛼+𝛽) 2(𝑐𝑜𝑠 𝛼 𝑐𝑜𝑠 𝛽−𝑠𝑖𝑛 𝛼 𝑠𝑖𝑛 𝛽) 𝑐𝑜𝑠 𝛼 𝑐𝑜𝑠 𝛽 𝑠𝑖𝑛 𝛼 𝑠𝑖𝑛 𝛽
a) 𝑠𝑖𝑛(𝛼−𝛽)+𝑠𝑖𝑛(𝛼+𝛽) = 2 𝑠𝑖𝑛 𝛼 𝑐𝑜𝑠 𝛽
= 𝑠𝑖𝑛 𝛼 𝑐𝑜𝑠 𝛽 − 𝑠𝑖𝑛 𝛼 𝑐𝑜𝑠 𝛽 = 𝑐𝑡𝑔𝛼 − 𝑡𝑔𝛽. q.e.d.
𝑠𝑖𝑛(𝛼+𝛽)+𝑐𝑜𝑠(𝛼−𝛽) 𝑠𝑖𝑛 𝛼 𝑐𝑜𝑠 𝛽+𝑐𝑜𝑠 𝛼 𝑠𝑖𝑛 𝛽+𝑐𝑜𝑠 𝛼 𝑐𝑜𝑠 𝛽+𝑠𝑖𝑛 𝛼 𝑠𝑖𝑛 𝛽 𝑠𝑖𝑛 𝛼(𝑐𝑜𝑠 𝛽+𝑠𝑖𝑛 𝛽)+𝑐𝑜𝑠 𝛼(𝑠𝑖𝑛 𝛽+𝑐𝑜𝑠 𝛽)
b) 𝑠𝑖𝑛(𝛼−𝛽)+𝑐𝑜𝑠(𝛼+𝛽) = 𝑠𝑖𝑛 𝛼 𝑐𝑜𝑠 𝛽−𝑐𝑜𝑠 𝛼 𝑠𝑖𝑛 𝛽+𝑐𝑜𝑠 𝛼 𝑐𝑜𝑠 𝛽−𝑠𝑖𝑛 𝛼 𝑠𝑖𝑛 𝛽 = 𝑠𝑖𝑛 𝛼(𝑐𝑜𝑠 𝛽−𝑠𝑖𝑛 𝛽)+𝑐𝑜𝑠 𝛼(𝑐𝑜𝑠 𝛽−𝑠𝑖𝑛 𝛽) =
(𝑐𝑜𝑠 𝛽+𝑠𝑖𝑛 𝛽)(𝑠𝑖𝑛 𝛼+𝑐𝑜𝑠 𝛼) 𝑐𝑜𝑠 𝛽+𝑠𝑖𝑛 𝛽
= (𝑐𝑜𝑠 𝛽−𝑠𝑖𝑛 𝛽)(𝑠𝑖𝑛 𝛼+𝑐𝑜𝑠 𝛼) = 𝑐𝑜𝑠 𝛽−𝑠𝑖𝑛 𝛽. q.e.d.
11

b) 𝑐𝑜𝑠(𝛼 − 𝛽) − 𝑠𝑖𝑛 𝛼 ⋅ 𝑠𝑖𝑛3 𝛽 − 𝑐𝑜𝑠 𝛼 ⋅ 𝑐𝑜𝑠 3 𝛽 = 𝑐𝑜𝑠 𝛼 𝑐𝑜𝑠 𝛽 + 𝑠𝑖𝑛 𝛼 𝑠𝑖𝑛 𝛽 − 𝑠𝑖𝑛 𝛼 ⋅ 𝑠𝑖𝑛 𝛽 (1 − 𝑐𝑜𝑠 2 𝛽) − 𝑐𝑜𝑠 𝛼 ⋅
𝑐𝑜𝑠 𝛽 (1 − 𝑠𝑖𝑛2 𝛽) = 𝑠𝑖𝑛 𝛼 ⋅ 𝑠𝑖𝑛 𝛽 ⋅ 𝑐𝑜𝑠 2 𝛽 + 𝑐𝑜𝑠 𝛼 ⋅ 𝑐𝑜𝑠 𝛽 𝑠𝑖𝑛2 𝛽 = 𝑠𝑖𝑛 𝛽 ⋅ 𝑐𝑜𝑠 𝛽 ⋅ (𝑠𝑖𝑛 𝛼 ⋅ 𝑐𝑜𝑠 𝛽 + 𝑐𝑜𝑠 𝛼 𝑠𝑖𝑛 𝛽) =
= 𝑠𝑖𝑛 𝛽 ⋅ 𝑐𝑜𝑠 𝛽 ⋅ 𝑠𝑖𝑛(𝛼 + 𝛽). q.e.d.
𝑡𝑔(𝛼−𝛽)+𝑡𝑔𝛽 𝐶𝑂𝑁𝑆.6 tg𝛼−tg𝛽 tg𝛼+tg𝛽 tg𝛼+𝑡𝑔𝛼⋅𝑡𝑔2 𝛽 1−tg𝛼⋅tg𝛽 1−tg𝛼⋅tg𝛽
g) 𝑡𝑔(𝛼+𝛽)−𝑡𝑔𝛽 = [1+tg𝛼⋅tg𝛽 + 𝑡𝑔𝛽] : [1−tg𝛼⋅tg𝛽 − 𝑡𝑔𝛽] = 1+tg𝛼⋅tg𝛽
⋅ tg𝛼+tg𝛼⋅tg 2 𝛽 = 1+tg𝛼⋅tg𝛽 =
𝑠𝑖𝑛 𝛼 𝑠𝑖𝑛 𝛽 𝑠𝑖𝑛 𝛼 𝑠𝑖𝑛 𝛽 𝑐𝑜𝑠 𝛼 𝑐𝑜𝑠 𝛽−𝑠𝑖𝑛 𝛼 𝑠𝑖𝑛 𝛽 𝑐𝑜𝑠 𝛼 𝑐𝑜𝑠 𝛽 𝑐𝑜𝑠(𝛼+𝛽)
= [1 − 𝑐𝑜𝑠 𝛼 𝑐𝑜𝑠 𝛽] : [1 + 𝑐𝑜𝑠 𝛼 𝑐𝑜𝑠 𝛽 ] = 𝑐𝑜𝑠 𝛼 𝑐𝑜𝑠 𝛽
⋅ 𝑐𝑜𝑠 𝛼 𝑐𝑜𝑠 𝛽+𝑠𝑖𝑛 𝛼 𝑠𝑖𝑛 𝛽 = 𝑐𝑜𝑠(𝛼−𝛽). q.e.d.

1. Exercițiul 2A e), pag. 97. Rezolvați exercițiul prin două metode, după modelul celui rezolvat, fără a vă
conduce de tabel și de formulele din acest paragraf.
2. Exercițiul 3A j), pag. 97.
3. Exercițiul 4A a), pag. 98.
4. Exercițiul 1B e), pag. 98.
5. Exercițiul 2B a), c), pag. 98.
7. Exercițiul 6B b), pag. 99.
8. Exercițiul 1A b), pag. 99.
9. Exercițiul 4A , pag. 100.
10. Exercițiul 6B e), pag. 101.
11. Exercițiul 7B e), f), pag. 101.
12. Exercițiul 8B c), e), pag. 101.
§5. FORMULE PENTRU FUNCŢII TRIGONOMETRICE ALE MULTIPLILOR SAU SUBMULTIPLILOR UNUI
UNGHI. ALTE FORMULE CU FUNCŢII TRIGONOMETRICE.
Considerăm formula, demonstrată anterior : 𝑐𝑜𝑠(𝑥 + 𝑦) = 𝑐𝑜𝑠 𝑥 ⋅ 𝑐𝑜𝑠 𝑦 − 𝑠𝑖𝑛 𝑥 ⋅ 𝑠𝑖𝑛 𝑦, adevărată pentru orice
numere reale x și y. Considerând 𝑦 = 𝑥, obţinem: 𝑐𝑜𝑠(𝑥 + 𝑥) = 𝑐𝑜𝑠 2 𝑥 = 𝑐𝑜𝑠 2 𝑥 − 𝑠𝑖𝑛2 𝑥. Astfel, am dedus
formula cosinusului unghiului de argument dublu, adevărată pentru orice număr real x:
𝑐𝑜𝑠 2 𝑥 = 𝑐𝑜𝑠 2 𝑥 − 𝑠𝑖𝑛2 𝑥 . (1)
Ținând cont de relația 𝑐𝑜𝑠 2 𝑥 + 𝑠𝑖𝑛2 𝑥 = 1, stabilim două consecinţe ale formulei precedente:
𝑐𝑜𝑠 2 𝑥 = 2 𝑐𝑜𝑠 2 𝑥 − 1 = 1 − 2 𝑠𝑖𝑛2 𝑥 . (2)
Dacă în formula 𝑠𝑖𝑛(𝑥 + 𝑦) = 𝑠𝑖𝑛 𝑥 𝑐𝑜𝑠 𝑦 + 𝑐𝑜𝑠 𝑥 𝑠𝑖𝑛 𝑦 vom considera 𝑦 = 𝑥, obţinem formula sinusului
unghiului de argument dublu:
𝑠𝑖𝑛 2 𝑥 = 2 𝑠𝑖𝑛 𝑥 ⋅ 𝑐𝑜𝑠 𝑥 . (3)
Vom deduce una dintre următoarele formule pentru tangenta sau cotangenta unghiului de argument dublu:
2𝑡𝑔𝑥 𝜋 𝑘𝜋 𝜋
𝑡𝑔2𝑥 = 1−𝑡𝑔2 𝑥, x ∈ 𝑅\ { 4 + 2 |𝑘 ∈ ℤ} ; 𝑥 ∈ 𝑅\ { 2 + 𝑛𝜋|𝑛 ∈ ℤ} (4)
𝑐𝑡𝑔2 𝑥−1 𝑘𝜋
𝑐𝑡𝑔2𝑥 = , 𝑥 ∈ 𝑅\ { |𝑘 ∈ ℤ} (5)
2𝑐𝑡𝑔𝑥 2
(1) 2
𝑠𝑖𝑛 2𝑥 (3) 2 𝑠𝑖𝑛 𝑥 𝑐𝑜𝑠 𝑥 (: 𝑐𝑜𝑠 𝑥 2𝑡𝑔𝑥
Demonstrăm formula (4): 𝑡𝑔2𝑥 = 𝑐𝑜𝑠 2𝑥
= 𝑐𝑜𝑠2 𝑥−𝑠𝑖𝑛2 𝑥 = 1−𝑡𝑔2 𝑥. q.e.d.
Din relația (2) obținem două formule de coborâre a gradului, utile în diverse contexte:
1+𝑐𝑜𝑠 2𝑥 1−𝑐𝑜𝑠 2𝑥
𝑐𝑜𝑠 2 𝑥 = (6) ; 𝑠𝑖𝑛2 𝑥 = (7)
2 2
Din formulele de coborâre a gradului deducem două formule utile pentru treapta liceală la matematică:
𝑥 𝑥
1 + 𝑐𝑜𝑠 𝑥 = 2 𝑐𝑜𝑠 2 2 (8) ; 1 − 𝑐𝑜𝑠 𝑥 = 2 𝑠𝑖𝑛2 2 (9)
Pornind de la formula 𝑐𝑜𝑠(𝑥 + 𝑦) = 𝑐𝑜𝑠 𝑥 ⋅ 𝑐𝑜𝑠 𝑦 − 𝑠𝑖𝑛 𝑥 ⋅ 𝑠𝑖𝑛 𝑦 şi considerând 𝑦 = 2𝑥, obţinem:
(3)
(2)
𝑐𝑜𝑠 3 𝑥 = 𝑐𝑜𝑠 𝑥 ⋅ 𝑐𝑜𝑠 2 𝑥 − 𝑠𝑖𝑛 𝑥 ⋅ 𝑠𝑖𝑛 2 𝑥 = 𝑐𝑜𝑠 𝑥 ⋅ (2 𝑐𝑜𝑠 2 𝑥 − 1) − 𝑠𝑖𝑛 𝑥 ⋅ 2 𝑠𝑖𝑛 𝑥 𝑐𝑜𝑠 𝑥 = 2 𝑐𝑜𝑠 3 𝑥 − 𝑐𝑜𝑠 𝑥 −
2 𝑐𝑜𝑠 𝑥 (1 − 𝑐𝑜𝑠 2 𝑥) = 4 𝑐𝑜𝑠 3 𝑥 − 3 𝑐𝑜𝑠 𝑥. Am dedus formula pentru cosinusul unghiului de argument triplu:
𝑐𝑜𝑠 3 𝑥 = 4 𝑐𝑜𝑠 3 𝑥 − 3 𝑐𝑜𝑠 𝑥 (10)
Analog deducem formula pentru sinusul unghiului de argument triplu:
𝑠𝑖𝑛 3 𝑥 = 3 𝑠𝑖𝑛 𝑥 − 4 𝑠𝑖𝑛3 𝑥 (11)
12
𝑥
Folosind formulele de mai sus, putem deduce relații între funcțiile trigonometrice de argument x și 𝑡𝑔 2, care mai
sunt numite și formule ale substituției universale.
𝑥 𝑥
2𝑡𝑔 2𝑡𝑔 𝜋
𝑠𝑖𝑛𝑥 = 2
𝑥 ; 𝑥 ∈ 𝑅\ {𝜋 + 2𝑛𝜋|𝑛 ∈ ℤ} (12) 𝑡𝑔𝑥 = 2
𝑥 ; 𝑥 ∈ 𝑅\ {𝜋 + 2𝑛𝜋|𝑛 ∈ ℤ} ; 𝑥 ∈ 𝑅\ { 2 + 𝑘𝜋|𝑘 ∈ ℤ} (14)
1+𝑡𝑔2 1−𝑡𝑔2
2 2
𝑥 𝑥
1−𝑡𝑔2 1−𝑡𝑔2
𝑐𝑜𝑠𝑥 = 2
𝑥 ; 𝑥 ∈ 𝑅\ {𝜋 + 2𝑛𝜋|𝑛 ∈ ℤ} (13) 𝑐𝑡𝑔𝑥 = 𝑥
2
; 𝑥 ∈ 𝑅\ {𝜋 + 2𝑛𝜋|𝑛 ∈ ℤ} ; 𝑥 ∈ 𝑅\ {2𝑘𝜋|𝑘 ∈ ℤ} (15)
1+𝑡𝑔2 2𝑡𝑔
2 2
Vom demonstra formula (10).
2 𝑥
𝑥 𝑇.2 𝑥 𝑥 (: 𝑐𝑜𝑠 𝑥
𝑠𝑖𝑛(2⋅ ) (3) 2 𝑠𝑖𝑛 𝑐𝑜𝑠 2 2𝑡𝑔
𝑠𝑖𝑛 𝑥 = 2
= 𝑥
2 2
𝑥 = 2
𝑥 . q.e.d. Analog deducem celelalte formule.
1 𝑐𝑜𝑠2 +𝑠𝑖𝑛2 1+𝑡𝑔2
2 2 2
Considerăm formulele adevărate simultan:
𝑠𝑖𝑛(𝑎 + 𝑏) = 𝑠𝑖𝑛 𝑎 𝑐𝑜𝑠 𝑏 + 𝑐𝑜𝑠 𝑎 𝑠𝑖𝑛 𝑏, 𝑠𝑖𝑛(𝑎 − 𝑏) = 𝑠𝑖𝑛 𝑎 𝑐𝑜𝑠 𝑏 − 𝑐𝑜𝑠 𝑎 𝑠𝑖𝑛 𝑏,
𝑐𝑜𝑠(𝑎 + 𝑏) = 𝑐𝑜𝑠 𝑎 𝑐𝑜𝑠 𝑏 − 𝑠𝑖𝑛 𝑎 𝑠𝑖𝑛 𝑏, 𝑐𝑜𝑠(𝑎 − 𝑏) = 𝑐𝑜𝑠 𝑎 𝑐𝑜𝑠 𝑏 + 𝑠𝑖𝑛 𝑎 𝑠𝑖𝑛 𝑏.
Adunând membru cu membru sau scăzând membru cu membru aceste egalități obținem relațiile
𝑠𝑖𝑛(𝑎 + 𝑏) + 𝑠𝑖𝑛(𝑎 − 𝑏) = 2 𝑠𝑖𝑛 𝑎 𝑐𝑜𝑠 𝑏, 𝑠𝑖𝑛(𝑎 + 𝑏) − 𝑠𝑖𝑛(𝑎 − 𝑏) = 2 𝑠𝑖𝑛 𝑏 𝑐𝑜𝑠 𝑎,
𝑐𝑜𝑠(𝑎 + 𝑏) + 𝑐𝑜𝑠(𝑎 − 𝑏) = 2 𝑐𝑜𝑠 𝑎 𝑐𝑜𝑠 𝑏, 𝑐𝑜𝑠(𝑎 + 𝑏) − 𝑐𝑜𝑠(𝑎 − 𝑏) = −2 𝑠𝑖𝑛 𝑎 𝑠𝑖𝑛 𝑏. (*)
𝑥+𝑦 𝑥−𝑦
Notând 𝑎 + 𝑏 = 𝑥 şi 𝑎 − 𝑏 = 𝑦, exprimăm 𝑎 = 2 , 𝑏 = 2 şi obţinem relaţiile, numite formule de
transformare a sumei sau a diferenței de funcții trigonometrice în produs
𝑥+𝑦 𝑥−𝑦 𝑥−𝑦 𝑥+𝑦
𝑠𝑖𝑛 𝑥 + 𝑠𝑖𝑛 𝑦 = 2 𝑠𝑖𝑛 2
𝑐𝑜𝑠 2 (16) 𝑠𝑖𝑛 𝑥 − 𝑠𝑖𝑛 𝑦 = 2 𝑠𝑖𝑛 2
𝑐𝑜𝑠 2 (17)
𝑥+𝑦 𝑥−𝑦 𝑥−𝑦 𝑥+𝑦
𝑐𝑜𝑠 𝑥 + 𝑐𝑜𝑠 𝑦 = 2 𝑐𝑜𝑠 2 𝑐𝑜𝑠 2 (18) 𝑐𝑜𝑠 𝑥 − 𝑐𝑜𝑠 𝑦 = −2 𝑠𝑖𝑛 2 𝑠𝑖𝑛 2 (19)
Din relațiile (*) deducem formule de transformare a produsului de funcții trigonometrice în sumă:
1 1
𝑠𝑖𝑛 𝑥 ⋅ 𝑠𝑖𝑛 𝑦 = [𝑐𝑜𝑠( 𝑥 − 𝑦) − 𝑐𝑜𝑠( 𝑥 + 𝑦)] (20) ; 𝑐𝑜𝑠 𝑥 ⋅ 𝑐𝑜𝑠 𝑦 = [𝑐𝑜𝑠( 𝑥 − 𝑦) + 𝑐𝑜𝑠( 𝑥 + 𝑦)] (21)
2 2
1
𝑠𝑖𝑛 𝑥 ⋅ 𝑐𝑜𝑠 𝑦 = [𝑠𝑖𝑛( 𝑥 − 𝑦) + 𝑠𝑖𝑛( 𝑥 + 𝑦)] (22)
2
9 16 !!!!!!!!!! 4
Întrucât 𝑠𝑖𝑛2 𝛼 + 𝑐𝑜𝑠 2 𝛼 = 1 ⇒ 𝑠𝑖𝑛2 𝛼 = 1 − 𝑐𝑜𝑠 2 𝛼 = 1 − 25 = 25 ⇔ 𝑠𝑖𝑛 𝛼 = ± 5.
𝜋 4
< 𝛼 < 𝜋 ⇒ 𝛼 ∈ 𝑐𝑎𝑑𝑟𝐼𝐼 ⇒ 𝑠𝑖𝑛 𝛼 > 0. Obținem că 𝑠𝑖𝑛 𝛼 = . Conform formulei (3), avem
2 5
4 3 24
𝑠𝑖𝑛 2𝛼 = 2 𝑠𝑖𝑛 𝛼 𝑐𝑜𝑠 𝛼 = 2 ⋅ ⋅ (− ) = − .
5 5 25
9 16 7 𝑠𝑖𝑛 2𝛼 24
Conform formulei (1), obținem 𝑐𝑜𝑠 2𝛼 = 𝑐𝑜𝑠 2 𝛼 − 𝑠𝑖𝑛2 𝛼 = − =− , iar 𝑡𝑔 2𝛼 = = .
25 25 25 𝑐𝑜𝑠 2𝛼 7
24 7 24
Răspuns: 𝑠𝑖𝑛 2𝛼 = − 25, 𝑐𝑜𝑠 2𝛼 = − 25, 𝑡𝑔 2𝛼 = 7
.
(1) 𝐷𝑒𝑓.
(3) 𝑡𝑔 𝑇.7
Putem scrie: 𝐸 = 4𝑠𝑖𝑛 2𝛼 + 5𝑐𝑜𝑠 2𝛼 = 8 𝑠𝑖𝑛 𝛼 𝑐𝑜𝑠 𝛼 + 5 𝑐𝑜𝑠 2 𝛼 − 5 𝑠𝑖𝑛2 𝛼 = 𝑐𝑜𝑠 2 𝛼 ⋅ (8𝑡𝑔𝛼 + 5 − 5𝑡𝑔2 𝛼) =
1 25 32 5 16
= 2
⋅ (8𝑡𝑔𝛼 + 5 − 5𝑡𝑔2 𝛼) = ⋅ ( + − ) = 5.
1 + 𝑡𝑔 𝛼 41 5 1 5
2𝑡𝑔𝛼
Metoda a doua: Vom aplica formulele (12) și (13) , substituind x cu 2𝛼, adică 𝑠𝑖𝑛 2 𝛼 = 1+𝑡𝑔2 𝛼 ,
4 16
1−𝑡𝑔2 𝛼 2⋅ 1− 32 25 9 25
𝑐𝑜𝑠 2 𝛼 = 1+𝑡𝑔2 𝛼. Obținem 𝐸 = 4 ⋅ 5
16 +5⋅ 25
16 = ⋅
5 41
+ 5 ⋅ 41 = 5.
1+ 1+
25 25
Pag. 102, Culegere, exercițiul 6A. Atenție! Mai lipsește o condiție inițială 𝑠𝑖𝑛 𝛼 > 0.
3 3
𝑠𝑖𝑛 2 𝛼 = 2 𝑠𝑖𝑛 𝛼 𝑐𝑜𝑠 𝛼 ⇒ 2 𝑠𝑖𝑛 𝛼 𝑐𝑜𝑠 𝛼 = 5 ⇔ 𝑐𝑜𝑠 𝛼 = 10 𝑠𝑖𝑛 𝛼.
9
Substituind în identitatea trigonometrică fundamentală 𝑠𝑖𝑛2 𝛼 + 𝑐𝑜𝑠 2 𝛼 = 1, obţinem 𝑠𝑖𝑛2 𝛼 + 100 𝑠𝑖𝑛2 𝛼 = 1 ⇔
9 3√10
10 𝑠𝑖𝑛2 𝛼 − 5 = 4, 𝑠𝑖𝑛2 𝛼 = , 𝑠𝑖𝑛𝛼>0 𝑠𝑖𝑛 𝛼 = ,
10 10
⇔ 100 𝑠𝑖𝑛4 𝛼 − 100 𝑠𝑖𝑛2 𝛼 + 9 = 0 ⇔ (10 𝑠𝑖𝑛2 𝛼 − 5)2 = 16 ⇔ [ 2
⇔ [ 1 ⇔ [
10 𝑠𝑖𝑛 𝛼 − 5 = −4 𝑠𝑖𝑛2 𝛼 = 𝑠𝑖𝑛 𝛼 =
√10
.
10 10
13

𝜋 𝜋 1 𝜋 𝜋 (3) 1 𝜋 1 √2
b) 𝑠𝑖𝑛 8 ⋅ 𝑐𝑜𝑠 8 = 2 ⋅ (2 𝑠𝑖𝑛 8 ⋅ 𝑐𝑜𝑠 8 ) = 2
⋅ (𝑠𝑖𝑛 4 ) = 2 𝑠𝑖𝑛 4 5∘ = 4
.
𝐹. 𝑑𝑒 𝑟𝑒𝑑. ( 1)
𝐶𝑜𝑛𝑠.2 √3
d) 𝑐𝑜𝑠 2 15∘ − 𝑐𝑜𝑠 2 75∘ = 𝑐𝑜𝑠 2 15∘ − 𝑐𝑜𝑠2 (90∘ − 15∘ ) = 𝑐𝑜𝑠 2 15∘ − 𝑠𝑖𝑛2 15∘ = 𝑐𝑜𝑠(2 ⋅ 15∘ ) = 𝑐𝑜𝑠 30∘ = 2
.
Metoda a doua (coborâm gradul):
(6) 1+𝑐𝑜𝑠 30∘ 1+𝑐𝑜𝑠 150∘ 𝐹.𝑑𝑒 𝑟𝑒𝑑. 1+𝑐𝑜𝑠 30∘ 1−𝑐𝑜𝑠 30∘ √3
𝑐𝑜𝑠 2 15∘ − 𝑐𝑜𝑠 2 75∘ = 2
− 2
= 2
− 2
= 𝑐𝑜𝑠 30∘ = 2
.
Pag. 102-103, Culegere, exercițiul 8A.
𝛼 𝛼 𝛼 𝛼 2 𝛼
d) 𝑐𝑜𝑠 2 𝛼 − 4 𝑠𝑖𝑛2 2 𝑐𝑜𝑠 2 2 = 𝑐𝑜𝑠 2 𝛼 − (2 𝑠𝑖𝑛 2 𝑐𝑜𝑠 2 ) = 𝑐𝑜𝑠 2 𝛼 − 𝑠𝑖𝑛2 (2 ⋅ 2 ) = 𝑐𝑜𝑠 2 𝛼 − 𝑠𝑖𝑛2 𝛼 = 𝑐𝑜𝑠 2 𝛼.
𝑐𝑜𝑠 𝛼
f) 𝑐𝑡𝑔𝛼 ⋅ (1 − 𝑐𝑜𝑠 2 𝛼) = 𝑐𝑡𝑔𝛼 ⋅ (1 − 𝑐𝑜𝑠 2 𝛼 + 𝑠𝑖𝑛2 𝛼) = 2 𝑠𝑖𝑛2 𝛼 ⋅ 𝑠𝑖𝑛 𝛼 = 𝑠𝑖𝑛 2 𝛼.
2
𝜋 𝜋 𝜋 𝜋 𝜋 𝜋 √2
𝑠𝑖𝑛( −𝛼)⋅𝑠𝑖𝑛( +𝛼) 𝐶𝑜𝑛𝑠.4 [𝑠𝑖𝑛 4 𝑐𝑜𝑠 𝛼−𝑐𝑜𝑠 4 𝑠𝑖𝑛 𝛼]⋅[𝑠𝑖𝑛 4 𝑐𝑜𝑠 𝛼+𝑐𝑜𝑠 4 𝑠𝑖𝑛 𝛼] ( ) (𝑐𝑜𝑠2 𝛼−𝑠𝑖𝑛2 𝛼) 1
𝑐𝑜𝑠 2𝛼 1
2
e) 𝑠𝑖𝑛 3𝛼 𝑐𝑜𝑠 𝛼−𝑐𝑜𝑠 3𝛼 𝑠𝑖𝑛 𝛼 =
4 4
𝑠𝑖𝑛(3𝛼−𝛼)
= 𝑠𝑖𝑛 2𝛼
=2
𝑠𝑖𝑛 2𝛼
=
2
⋅ 𝑐𝑡𝑔2𝛼.
(1)
4 𝜋 4 𝜋 2 𝜋 2 𝜋 2 𝜋 2 𝜋
f) 𝑐𝑜𝑠 ( 4 − 𝛼) − 𝑠𝑖𝑛 ( 4 − 𝛼) = [𝑐𝑜𝑠 ( 4 − 𝛼) − 𝑠𝑖𝑛 ( 4 − 𝛼)] ⋅ [𝑐𝑜𝑠 ( 4 − 𝛼) + 𝑠𝑖𝑛 ( 4 − 𝛼)] =
𝑇.2
𝜋 𝜋 𝐹.𝑑𝑒 𝑟𝑒𝑑.
= 𝑐𝑜𝑠 [2 ⋅ ( − 𝛼)] ⋅ 1 = 𝑐𝑜𝑠 ( − 2𝛼) = 𝑠𝑖𝑛 2 𝛼.
4 2
c) Vom aplica transformări echivalente:
(9)
𝑐𝑡𝑔𝛼 − 𝑠𝑖𝑛 2 𝛼 = 𝑐𝑡𝑔𝛼 ⋅ 𝑐𝑜𝑠 2 𝛼 ⇔ 𝑐𝑡𝑔𝛼 − 𝑐𝑡𝑔𝛼 ⋅ 𝑐𝑜𝑠 2 𝛼 = 𝑠𝑖𝑛 2 𝛼 ⇔ 𝑐𝑡𝑔𝛼 ⋅ (1 − 𝑐𝑜𝑠 2 𝛼) = 𝑠𝑖𝑛 2 𝛼 ⇔
⇔ 𝑐𝑡𝑔𝛼 ⋅ (2 𝑠𝑖𝑛2 𝛼) = 𝑠𝑖𝑛 2 𝛼 ⇔ 2 𝑠𝑖𝑛 𝛼 ⋅ 𝑐𝑜𝑠 𝛼 = 𝑠𝑖𝑛 2 𝛼 ⇔ 𝑠𝑖𝑛 2 𝛼 = 𝑠𝑖𝑛 2 𝛼. q.e.d.
𝑐𝑜𝑠 2𝛼 𝑐𝑜𝑠2 𝛼−𝑠𝑖𝑛2 𝛼 (𝑐𝑜𝑠 𝛼−𝑠𝑖𝑛 𝛼)(𝑐𝑜𝑠 𝛼+𝑠𝑖𝑛 𝛼) 𝑐𝑜𝑠 𝛼−𝑠𝑖𝑛 𝛼
f) 1+𝑠𝑖𝑛 2𝛼 = 𝑐𝑜𝑠2 𝛼+𝑠𝑖𝑛2 𝛼+2 𝑠𝑖𝑛 𝛼 𝑐𝑜𝑠 𝛼 = (𝑐𝑜𝑠 𝛼+𝑠𝑖𝑛 𝛼)2
= 𝑐𝑜𝑠 𝛼+𝑠𝑖𝑛 𝛼. q.e.d.
(11)
𝑠𝑖𝑛3 𝛼+𝑠𝑖𝑛 3𝛼 (10) 𝑠𝑖𝑛3 𝛼+3 𝑠𝑖𝑛 𝛼−4 𝑠𝑖𝑛3 𝛼 3 𝑠𝑖𝑛 𝛼(1−𝑠𝑖𝑛2 𝛼) 𝑠𝑖𝑛 𝛼 𝑐𝑜𝑠2 𝛼
g) = = = = 𝑐𝑡𝑔𝛼. q.e.d.
𝑐𝑜𝑠3 𝛼−𝑐𝑜𝑠 3𝛼 𝑐𝑜𝑠3 𝛼−4 𝑐𝑜𝑠3 𝛼+3 𝑐𝑜𝑠 𝛼 3 𝑐𝑜𝑠 𝛼(1−𝑐𝑜𝑠2 𝛼) 𝑐𝑜𝑠 𝛼 𝑠𝑖𝑛2 𝛼
𝜋 𝜋
𝜋 𝜋 𝐶𝑜𝑛𝑠.6 tg 6 −tg𝛼 tg +tg𝛼 1 2 1 2
a)𝑡𝑔 ( − 𝛼) ⋅ 𝑡𝑔 ( + 𝛼) = 𝜋 ⋅ 𝜋
6
= [( ) − 𝑡𝑔2 𝛼] : [1 − ( 𝑡𝑔𝛼) ] =
6 6 1+tg ⋅tg𝛼 1-tg ⋅tg𝛼 √3 √3
6 6
1 𝑠𝑖𝑛2 𝛼 𝑠𝑖𝑛2 𝛼
𝑐𝑜𝑠2 𝛼−3 𝑠𝑖𝑛2 𝛼 3 𝑐𝑜𝑠2 𝛼 𝑐𝑜𝑠2 𝛼−3 𝑠𝑖𝑛2 𝛼 𝑐𝑜𝑠2 𝛼−3(1−𝑐𝑜𝑠2 𝛼)
= [3 − 𝑐𝑜𝑠2 𝛼] : [1 − 3 𝑐𝑜𝑠2 𝛼] = 3 𝑐𝑜𝑠2 𝛼
⋅ 3 𝑐𝑜𝑠2 𝛼−𝑠𝑖𝑛2 𝛼 = 3 𝑐𝑜𝑠2 𝛼−𝑠𝑖𝑛2 𝛼 = 3 𝑐𝑜𝑠2 𝛼−(1−𝑐𝑜𝑠2 𝛼) =
4 𝑐𝑜𝑠2 𝛼−3 (2) 2(2 𝑐𝑜𝑠2 𝛼−1)−1 (2) 2 𝑐𝑜𝑠 2𝛼−1
= = . q.e.d.
4 𝑐𝑜𝑠2 𝛼−1 2(2 𝑐𝑜𝑠2 𝛼−1)+1 2 𝑐𝑜𝑠 2𝛼+1
1−𝑐𝑜𝑠 𝛼+𝑐𝑜𝑠 2𝛼 (2) 2
1−𝑐𝑜𝑠 𝛼+2 𝑐𝑜𝑠 𝛼−1 𝑐𝑜𝑠 𝛼(2 𝑐𝑜𝑠 𝛼−1)
d) 𝑠𝑖𝑛 2𝛼−𝑠𝑖𝑛 𝛼 = 2 𝑠𝑖𝑛 𝛼 𝑐𝑜𝑠 𝛼−𝑠𝑖𝑛 𝛼 = 𝑠𝑖𝑛 𝛼(2 𝑐𝑜𝑠 𝛼−1) = 𝑐𝑡𝑔𝛼. q.e.d.
(3)
Exercițiu. Folosind formulele trigonometrice studiate, să se calculeze exact următoarele valori ale funcțiilor
trigonometrice: a) 𝑐𝑜𝑠 15∘; b) 𝑠𝑖𝑛 7∘ 30′; c) 𝑡𝑔22∘ 30′.
Rezolvare:
(6) ∘ ∘
1+𝑐𝑜𝑠(2⋅15 ) 1+𝑐𝑜𝑠 30 2+√3 4+2√3 1+√3 1+√3 √2+√6
a) 𝑐𝑜𝑠 15∘ = √𝑐𝑜𝑠2 15∘ = √ 2
=√ 2 = √ 4 = √ 8 = √8 = 2√2 = 4 .
( ) ∘ ′ ∘ √2+√6
7 1−𝑐𝑜𝑠(2⋅7 30 ) 1− √8−2√2−2√6
b) 𝑠𝑖𝑛 7∘ 30′ = √𝑠𝑖𝑛2 7∘ 30′ = √
1−𝑐𝑜𝑠 15 4−√2−√6
2
=√ 2 = √ 24 =√ 8
= 4
.
(6)
1−𝑐𝑜𝑠 45 1+𝑐𝑜𝑠 45 (7)
2−√2 4 ∘
(2−√2)(2+√2) ∘
′ √𝑡𝑔2 22∘ 30′
c)𝑡𝑔22 30 = ∘
= √𝑠𝑖𝑛2 22∘ 30′ : 𝑐𝑜𝑠 2 22∘ 30′ = √ 2 : 2
= √ 4 ⋅ 2+ 2 = √ 2 =
√ (2+√2)
√2 √2(2−√2) 2√2−2
= 2+ = = = √2 − 1.
√2 2 2
Aplicăm formulele (12)-(15)
2(√2−1) 2(√2−1) (√2−1) (√2−1)⋅(2+√2) √2
𝑠𝑖𝑛 𝛼 = 2 = 4−2√2
= 2−√2
= = 2
.
1+(√2−1) (2−√2)⋅(2+√2)
2
1−(√2−1) 2√2−2 √2−1 √2 𝑠𝑖𝑛 𝛼
𝑐𝑜𝑠 𝛼 = 2 = 4−2 = 2− = ; 𝑡𝑔𝛼 = 𝑐𝑜𝑠 𝛼 = 1.
1+(√2−1) √2 √2 2
14

1 1 1 𝛼 𝛼 𝛼 1 𝛼 𝛼 𝛼 𝛼
e) − sin  =  1 − sin  = |𝑠𝑖𝑛 𝛼 = 𝑠𝑖𝑛 (2 ⋅ 2 ) = 2 𝑠𝑖𝑛 2 𝑐𝑜𝑠 2 | = 2 ⋅ √𝑠𝑖𝑛2 2 + 𝑐𝑜𝑠 2 2 − 2 𝑠𝑖𝑛 2 𝑐𝑜𝑠 2 =
2 2 2 √
√2 𝛼 𝛼 2 √2 𝛼 𝛼 √2 𝛼 √2 𝛼 𝜋 𝛼
= ⋅ √(𝑐𝑜𝑠 − 𝑠𝑖𝑛 ) = ⋅ |𝑐𝑜𝑠 − 𝑠𝑖𝑛 | = | ⋅ 𝑐𝑜𝑠 − ⋅ 𝑠𝑖𝑛 | = |𝑠𝑖𝑛 ( − )|.
2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 4 2
c) (𝑠𝑖𝑛 𝛼 + 𝑠𝑖𝑛 𝛽)2 + (𝑐𝑜𝑠 𝛼 + 𝑐𝑜𝑠 𝛽)2 = 𝑠𝑖𝑛2 𝛼 + 𝑐𝑜𝑠 2 𝛼 + 𝑠𝑖𝑛2 𝛽 + 𝑐𝑜𝑠 2 𝛽 + 2 ⋅ (𝑐𝑜𝑠 𝛼 𝑐𝑜𝑠 𝛽 + 𝑠𝑖𝑛 𝛼 𝑠𝑖𝑛 𝛽) =
(8) 𝛼−𝛽 𝛼−𝛽
= 1 + 1 + 2 ⋅ 𝑐𝑜𝑠(𝛼 − 𝛽) = 2 ⋅ (1 + 𝑐𝑜𝑠(𝛼 − 𝛽)) = 2 ⋅ 2 𝑐𝑜𝑠 2 2
= 4 ⋅ 𝑐𝑜𝑠 2 2
. q.e.d.
𝛼
𝛼 𝛼 3𝛼 2 𝛼 3𝛼 2 (7) 1−𝑐𝑜𝑠 𝛼 3𝛼 𝛼 3𝛼 𝑇.8
i) 4 𝑠𝑖𝑛2 4 − √(𝑠𝑖𝑛 2 + 𝑠𝑖𝑛 2 ) + (𝑐𝑜𝑠 2 + 𝑐𝑜𝑠 2 ) = 4 ⋅ 2
2
− √1 + 1 + 2 ⋅ 𝑠𝑖𝑛 𝑠𝑖𝑛
2 2
+ 2 ⋅ 𝑐𝑜𝑠 𝑐𝑜𝑠
2 2
=
𝛼 𝛼 3𝛼 𝛼 (8) 𝛼 𝛼
= 2 ⋅ (1 − 𝑐𝑜𝑠 ) − √2 ⋅ [1 + 𝑐𝑜𝑠 ( − )] = 2 ⋅ (1 − 𝑐𝑜𝑠 ) − √2 ⋅ [1 + 𝑐𝑜𝑠 𝛼] = 2 ⋅ (1 − 𝑐𝑜𝑠 ) − √2 ⋅ 2 𝑐𝑜𝑠 2 =
2 2 2 2 2 2
𝛼 𝛼 3𝜋 𝛼 𝜋 3𝜋 𝛼 𝛼 𝛼
= 2 ⋅ (1 − 𝑐𝑜𝑠 ) − 2 |cos | = |𝛼 ∈ (𝜋 ;
2 2 2
) ⇒ 2 ∈ (2 ; 4 ) ⇒ 𝑐𝑜𝑠 2 < 0| = 2 − 2 𝑐𝑜𝑠 2 + 2 𝑐𝑜𝑠 2 = 2. q.e.d.
(18) 5𝛼−3𝛼 5𝛼+3𝛼
2 𝑠𝑖𝑛 𝛼−𝑠𝑖𝑛 3𝛼+𝑠𝑖𝑛 5𝛼 (𝑠𝑖𝑛 5𝛼−𝑠𝑖𝑛 3𝛼)+2 𝑠𝑖𝑛 𝛼 (17) (2 𝑠𝑖𝑛 2 𝑐𝑜𝑠 2 )+2 𝑠𝑖𝑛 𝛼 2 𝑠𝑖𝑛 𝛼 𝑐𝑜𝑠 4𝛼+2 𝑠𝑖𝑛 𝛼
a) 𝑐𝑜𝑠 𝛼−2 𝑐𝑜𝑠 2𝛼+𝑐𝑜𝑠 3𝛼 = (𝑐𝑜𝑠 𝛼+𝑐𝑜𝑠 3𝛼)−2 𝑐𝑜𝑠 2𝛼
= 𝛼+3𝛼 𝛼−3𝛼 = 2 𝑐𝑜𝑠 2𝛼 𝑐𝑜𝑠 𝛼−2 𝑐𝑜𝑠 2𝛼 =
(2 𝑐𝑜𝑠 𝑐𝑜𝑠 )−2 𝑐𝑜𝑠 2𝛼
2 2
𝛼
2 𝛼 𝛼 𝛼
2 𝑠𝑖𝑛 𝛼⋅(1+𝑐𝑜𝑠 4𝛼) (8) 𝑠𝑖𝑛(2⋅ 2 )⋅2 𝑐𝑜𝑠 2𝛼 2 𝑠𝑖𝑛 ⋅𝑐𝑜𝑠 ⋅𝑐𝑜𝑠 2𝛼 2 𝑐𝑜𝑠 ⋅𝑐𝑜𝑠 2𝛼 2 𝑐𝑜𝑠 2𝛼
= =
−2 𝑐𝑜𝑠 2𝛼⋅(1−𝑐𝑜𝑠 𝛼) (9) − 𝑐𝑜𝑠 2𝛼⋅2 𝑠𝑖𝑛2
𝛼 =− 2 2
𝛼 =− 2
𝛼 =− 𝛼 . q.e.d.
𝑠𝑖𝑛2 𝑠𝑖𝑛 𝑡𝑔
2 2 2 2
𝛼−3𝛼 𝛼+3𝛼 5𝛼−7𝛼 5𝛼+7𝛼
𝑐𝑜𝑠 𝛼−𝑐𝑜𝑠 3𝛼+𝑐𝑜𝑠 5𝛼−𝑐𝑜𝑠 7𝛼 −2 𝑠𝑖𝑛 𝑠𝑖𝑛 −2 𝑠𝑖𝑛 𝑠𝑖𝑛
d) = 𝛼+3𝛼
2 2
𝛼−3𝛼
2
5𝛼+7𝛼
2
5𝛼−7𝛼 =
𝑠𝑖𝑛 𝛼+𝑠𝑖𝑛 3𝛼+𝑠𝑖𝑛 5𝛼+𝑠𝑖𝑛 7𝛼 2 𝑠𝑖𝑛 𝑐𝑜𝑠 +2 𝑠𝑖𝑛 𝑐𝑜𝑠
2 2 2 2
2 𝑠𝑖𝑛 𝛼⋅𝑠𝑖𝑛 2𝛼+2 𝑠𝑖𝑛 𝛼⋅𝑠𝑖𝑛 6𝛼 2 𝑠𝑖𝑛 𝛼⋅(𝑠𝑖𝑛 2𝛼+𝑠𝑖𝑛 6𝛼)
= 2 𝑠𝑖𝑛 2𝛼⋅𝑐𝑜𝑠 𝛼+2 𝑠𝑖𝑛 6𝛼⋅𝑐𝑜𝑠 𝛼 = 2 𝑐𝑜𝑠 𝛼⋅(𝑠𝑖𝑛 2𝛼+𝑠𝑖𝑛 6𝛼) = 𝑡𝑔𝛼. q.e.d.
𝛼 𝛼 𝛼 𝛼
𝑠𝑖𝑛 𝛼 2 𝑠𝑖𝑛 ⋅𝑐𝑜𝑠 2 𝑐𝑜𝑠 2 𝑐𝑜𝑠2 1+𝑐𝑜𝑠 𝛼
2 2 2 2
𝛼 = 𝛼 = 𝛼 𝑐𝑜𝑠𝛼 = 𝛼 = 1+𝑐𝑜𝑠 𝛼−𝑐𝑜𝑠 𝛼 = 1 + 𝑐𝑜𝑠 𝛼.
𝑠𝑖𝑛 𝛼−𝑐𝑜𝑠 𝛼⋅𝑡𝑔 𝛼 𝛼 𝑠𝑖𝑛 2 𝑐𝑜𝑠 − 𝛼 2 𝑐𝑜𝑠2 −𝑐𝑜𝑠 𝛼
2 2 𝑠𝑖𝑛 ⋅𝑐𝑜𝑠 −𝑐𝑜𝑠 𝛼⋅ 2𝛼 2 𝑐𝑜𝑠
2
2
2 2 𝑐𝑜𝑠
2
2 1
𝑠𝑖𝑛 𝛼 + 𝑐𝑜𝑠 𝛼(: 𝑐𝑜𝑠 𝛼 1 + 2 𝑐𝑜𝑠 2 𝛼 (: 𝑐𝑜𝑠 𝛼 𝑡𝑔𝛼 + 1 𝑐𝑜𝑠 2 𝛼 + 2 𝑇.7 𝑡𝑔𝛼 + 1 1 + 𝑡𝑔2 𝛼 + 2 2𝑡𝑔𝛼 − 2 2
− 2 2
= − 2
= − = = .
𝑠𝑖𝑛 𝛼 − 𝑐𝑜𝑠 𝛼 𝑐𝑜𝑠 𝛼 ⋅ (𝑡𝑔 𝛼 − 1) 𝑡𝑔𝛼 − 1 𝑡𝑔 𝛼 − 1 𝑡𝑔𝛼 − 1 (𝑡𝑔𝛼 − 1)(𝑡𝑔𝛼 + 1) (𝑡𝑔𝛼 − 1)(𝑡𝑔𝛼 + 1) 1 + 𝑡𝑔𝛼
𝑠𝑖𝑛 24∘ ⋅ 𝑐𝑜𝑠 6∘ − 𝑠𝑖𝑛 6∘ ⋅ 𝑠𝑖𝑛 66∘ 𝑠𝑖𝑛 24∘ ⋅ 𝑐𝑜𝑠 6∘ − 𝑐𝑜𝑠 24∘ ⋅ 𝑠𝑖𝑛 6∘ 𝑠𝑖𝑛 (24∘ − 6∘ ) 𝑠𝑖𝑛 18∘
= = = = −1.
𝑠𝑖𝑛 21∘ ⋅ 𝑐𝑜𝑠 39∘ − 𝑐𝑜𝑠 51∘ ⋅ 𝑠𝑖𝑛 69∘ 𝑠𝑖𝑛 21∘ ⋅ 𝑐𝑜𝑠 39∘ − 𝑠𝑖𝑛 39∘ ⋅ 𝑐𝑜𝑠 21∘ 𝑠𝑖𝑛 (21∘ − 39∘ ) −𝑠𝑖𝑛 18∘
𝜋 3𝜋 5𝜋 7𝜋 𝜋 𝜋 𝜋 3𝜋 𝜋 3𝜋 𝜋 𝜋
𝑠𝑖𝑛4 + 𝑠𝑖𝑛4 + 𝑠𝑖𝑛4 + 𝑠𝑖𝑛4 = 𝑠𝑖𝑛4 + 𝑠𝑖𝑛4 ( − ) + 𝑠𝑖𝑛4 + 𝑠𝑖𝑛4 ( − ) = 𝑠𝑖𝑛4 + 𝑐𝑜𝑠 4 +
16 16 16 16 16 2 16 16 2 16 16 16
2 2
3𝜋 3𝜋 𝜋 𝜋 𝜋 𝜋 3𝜋 3𝜋 3𝜋 3𝜋
+ 𝑠𝑖𝑛4 + 𝑐𝑜𝑠 4 = (𝑠𝑖𝑛2 + 𝑐𝑜𝑠 2 ) − 2 𝑠𝑖𝑛2 𝑐𝑜𝑠 2 + (𝑠𝑖𝑛2 + 𝑐𝑜𝑠 2 ) − 2 𝑠𝑖𝑛2 ⋅ 𝑐𝑜𝑠 2 =
16 16 16 16 16 16 16 16 16 16
2
1 𝜋 𝜋 2 1 3𝜋 3𝜋 1 𝜋 1 3𝜋 (7)
= 1 − ⋅ (2 𝑠𝑖𝑛 𝑐𝑜𝑠 ) + 1 − ⋅ (2 𝑠𝑖𝑛 𝑐𝑜𝑠 ) = 2 − ⋅ 𝑠𝑖𝑛2 − ⋅ 𝑠𝑖𝑛2 =
2 16 16 2 16 16 2 8 2 8
𝜋 3𝜋
1 1 − 𝑐𝑜𝑠 4 1 1 − 𝑐𝑜𝑠 4 1 √2 √2
=2− ⋅ − ⋅ = 2 − (1 − + 1 + ) = 1,5.
2 2 2 2 4 2 2
sin2 70  sin2 50  sin2 10 = [𝑠𝑖𝑛(60∘ + 10∘ ) ⋅ 𝑠𝑖𝑛(60∘ − 10∘ ) ⋅ 𝑠𝑖𝑛 10∘ ]2 =
= [(𝑠𝑖𝑛 60∘ 𝑐𝑜𝑠 10∘ + 𝑐𝑜𝑠 60∘ 𝑠𝑖𝑛 10∘ ) ⋅ (𝑠𝑖𝑛 60∘ 𝑐𝑜𝑠 10∘ − 𝑐𝑜𝑠 60∘ 𝑠𝑖𝑛 10∘ ) ⋅ 𝑠𝑖𝑛 10∘ ]2 =
2 2
√3 ∘
1 ∘
√3 ∘
1 ∘ ∘
3 2 ∘
1 2 ∘ ∘
= [( ⋅ 𝑐𝑜𝑠 10 + ⋅ 𝑠𝑖𝑛 10 ) ⋅ ( ⋅ 𝑐𝑜𝑠 10 − ⋅ 𝑠𝑖𝑛 10 ) ⋅ 𝑠𝑖𝑛 10 ] = [( ⋅ 𝑐𝑜𝑠 10 − ⋅ 𝑠𝑖𝑛 10 ) ⋅ 𝑠𝑖𝑛 10 ] =
2 2 2 2 4 4
3 1 2 3 2 1 2 (11)
= [( ⋅ (1 − 𝑠𝑖𝑛 2 10∘ ) − ⋅ 𝑠𝑖𝑛 2 10∘ ) ⋅ 𝑠𝑖𝑛 10∘ ] = [( − 𝑠𝑖𝑛 2 10∘ ) ⋅ 𝑠𝑖𝑛 10∘ ] =[ ⋅ (3 𝑠𝑖𝑛 1 0∘ − 4 𝑠𝑖𝑛3 1 0∘ )] =
4 4 4 4
1 2 1 2 1
= [4 ⋅ 𝑠𝑖𝑛(3 ⋅ 10∘ )] = [ 8] = 64.
15

𝜋 𝜋 2𝜋 4𝜋 2𝜋 2𝜋 4𝜋
4𝜋 2𝜋 𝜋 (3) (2 𝑠𝑖𝑛 ⋅ 𝑐𝑜𝑠 ) ⋅ 𝑐𝑜𝑠 ⋅ 𝑐𝑜𝑠 (2 ⋅ 𝑠𝑖𝑛 ⋅ 𝑐𝑜𝑠 ) ⋅ 𝑐𝑜𝑠
8 𝑐𝑜𝑠 ⋅ 𝑐𝑜𝑠 ⋅ 𝑐𝑜𝑠 = 4 ⋅ 9 9 9 9 =2⋅ 9 9 9 =
9 9 9 𝜋 𝜋
𝑠𝑖𝑛 9 𝑠𝑖𝑛 9
4𝜋 4𝜋 8𝜋 9𝜋 − 𝜋 𝜋 𝜋
2 ⋅ 𝑠𝑖𝑛 ⋅ 𝑐𝑜𝑠 𝑠𝑖𝑛 𝑠𝑖𝑛 𝑠𝑖𝑛 (𝜋 − 9 ) 𝑠𝑖𝑛
= 9 9 = 9 9 9
𝜋 𝜋 = 𝜋 = 𝜋 = 𝜋 = 1.
𝑠𝑖𝑛 9 𝑠𝑖𝑛 9 𝑠𝑖𝑛 9 𝑠𝑖𝑛 9 𝑠𝑖𝑛 9
1. Exercițiul 5A , pag. 102. 8. Exercițiul 1B c) , pag. 105.
2. Exercițiul 7A c), e), pag. 102. 9. Exercițiul 2B a), pag. 105.
3. Exercițiul 8A b), g) pag. 102-103. 10. Exercițiul 4B a), h), pag. 105-106.
4. Exercițiul 3B a), c) pag. 103. 11. Exercițiul 4B b), c), pag. 107.
5. Exercițiul 5B b), h) pag. 103. 12. Exercițiul 2B , pag. 111.
6. Exercițiul 6B b), c) pag. 103. 13. Exercițiul 6B , pag. 111.
7. Exercițiul 6A , pag. 105. 14. Exercițiul 3B , pag. 112.
§6. FUNCŢII TRIGONOMETRICE INVERSE. PROPRIETĂŢI.

CALCULUL VALORILOR FUNCŢIILOR TRIGONOMETRICE INVERSE.
Dacă vom considera funcțiile trigonometrice sinus, cosinus, tangentă și cotangentă, observăm că acestea pe
domeniul lor maxim de definiție nu sunt bijective, deci nu sunt inversabile.
Considerăm următoarele restricții ale funcțiilor trigonometrice:
𝜋 𝜋
𝑓1 : [− 2 ; 2 ] → [−1 ; 1], 𝑓1 (𝑥) = 𝑠𝑖𝑛 𝑥, 𝑓2 :[0; 𝜋] → [−1 ; 1], 𝑓2 (𝑥) = 𝑐𝑜𝑠 𝑥,
𝜋 𝜋
𝑓3 : (− 2 ; 2 ) → 𝑅, 𝑓3 (𝑥) = 𝑡𝑔𝑥, 𝑓4 :(0 ; 𝜋) → 𝑅, 𝑓4 (𝑥) = 𝑐𝑡𝑔𝑥.
Aceste funcții sunt inversabile, întrucât pe domeniile lor de definiție ating toate valorile din domeniul de valori
într-un singur punct din domeniul de definiție (vezi graficele funcțiilor trigonometrice). Inversele acestor funcții
se numesc „arcsinus”, „arccosinus”, „arctangenta” și „arccotangenta”, respectiv.
𝜋 𝜋
Definiție. Funcțiile 𝑎𝑟𝑐𝑠𝑖𝑛:[−1 ; 1] → [− ; ] , 𝑓1−1 (𝑥) = 𝑎𝑟𝑐𝑠𝑖𝑛 𝑥 ;
2 2
𝑎𝑟𝑐𝑐𝑜𝑠:[−1 ; 1] → [0; 𝜋], 𝑓2−1 (𝑥) = 𝑎𝑟𝑐𝑐𝑜𝑠 𝑥 ;
𝜋 𝜋
𝑎𝑟𝑐𝑡𝑔 : 𝑅 → (− ; ) , 𝑓3−1 (𝑥) = 𝑎𝑟𝑐𝑡𝑔𝑥;
2 2
𝑎𝑟𝑐𝑐𝑡𝑔 : 𝑅 → (0 ; 𝜋), 𝑓4−1 (𝑥) = 𝑎𝑟𝑐𝑐𝑡𝑔𝑥,
se numesc funcții trigonometrice inverse.
Conform definiției funcției trigonometrice inverse, au loc următoarele
echivalențe:
𝜋 𝜋
𝑎𝑟𝑐𝑠𝑖𝑛 𝑥 = 𝑦 ⇔ 𝑠𝑖𝑛 𝑦 = 𝑥, 𝑥 ∈ [−1 ; 1], 𝑦 ∈ [− 2 ; 2 ] ;
𝑎𝑟𝑐𝑐𝑜𝑠 𝑥 = 𝑦 ⇔ 𝑐𝑜𝑠 𝑦 = 𝑥, 𝑥 ∈ [−1 ; 1], 𝑦 ∈ [0 ; 𝜋];
𝜋 𝜋
𝑎𝑟𝑐𝑡𝑔𝑥 = 𝑦 ⇔ 𝑡𝑔𝑦 = 𝑥, 𝑥 ∈ 𝑅, 𝑦 ∈ (− 2 ; 2 ) ;
𝑎𝑟𝑐𝑐𝑡𝑔𝑥 = 𝑦 ⇔ 𝑐𝑡𝑔𝑦 = 𝑥, 𝑥 ∈ 𝑅, 𝑦 ∈ (0; 𝜋).
Ținând cont că graficelor funcțiilor reciproc inverse sunt simetrice în
raport cu dreapta suport a bisectoarelor cadranelor I și III, adică dreapta
de ecuație 𝑦 = 𝑥, trasăm simplu graficele funcțiilor trigonometrice inverse.
Proprietățile funcțiilor trigonometrice inverse:
1. 𝑎𝑟𝑐𝑠𝑖𝑛( − 𝑥) = − 𝑎𝑟𝑐𝑠𝑖𝑛 𝑥 , (∀)𝑥 ∈ [−1 ; 1].
2. 𝑎𝑟𝑐𝑡𝑔(−𝑥) = −𝑎𝑟𝑐𝑡𝑔𝑥, (∀)𝑥 ∈ 𝑅.
3. 𝑎𝑟𝑐𝑐𝑜𝑠( − 𝑥) = 𝜋 − 𝑎𝑟𝑐𝑐𝑜𝑠 𝑥 , (∀)𝑥 ∈ [−1 ; 1].
4. 𝑎𝑟𝑐𝑐𝑡𝑔(−𝑥) = 𝜋 − 𝑎𝑟𝑐𝑐𝑡𝑔𝑥, (∀)𝑥 ∈ 𝑅.
𝜋 𝜋
5. 𝑠𝑖𝑛(𝑎𝑟𝑐𝑠𝑖𝑛 𝑥) = 𝑥, (∀)𝑥 ∈ [−1 ; 1]; 𝑎𝑟𝑐𝑠𝑖𝑛(𝑠𝑖𝑛 𝑥) = 𝑥, (∀)𝑥 ∈ [− 2 ; 2 ].
6. 𝑐𝑜𝑠(𝑎𝑟𝑐𝑐𝑜𝑠 𝑥) = 𝑥, (∀)𝑥 ∈ [−1 ; 1]; 𝑎𝑟𝑐𝑐𝑜𝑠(𝑐𝑜𝑠 𝑥) = 𝑥, (∀)𝑥 ∈ [0 ; 𝜋].
𝜋 𝜋
7. 𝑡𝑔(𝑎𝑟𝑐𝑡𝑔𝑥) = 𝑥, (∀)𝑥 ∈ 𝑅; 𝑎𝑟𝑐𝑡𝑔(𝑡𝑔𝑥) = 𝑥, (∀)𝑥 ∈ (− 2 ; 2 ).
8. 𝑐𝑡𝑔(𝑎𝑟𝑐𝑐𝑡𝑔𝑥) = 𝑥, (∀)𝑥 ∈ 𝑅; 𝑎𝑟𝑐𝑐𝑡𝑔(𝑐𝑡𝑔𝑥) = 𝑥, (∀)𝑥 ∈ (0; 𝜋).
9. 𝑠𝑖𝑛( 𝑎𝑟𝑐𝑐𝑜𝑠 𝑥) = 𝑐𝑜𝑠(𝑎𝑟𝑐𝑠𝑖𝑛 𝑥) = √1 − 𝑥 2 , (∀)𝑥 ∈ [−1 ; 1].
16
1
10. 𝑡𝑔(𝑎𝑟𝑐𝑐𝑡𝑔𝑥) = 𝑐𝑡𝑔(𝑎𝑟𝑐𝑡𝑔𝑥) = , (∀)𝑥 ∈ 𝑅 ∗.
𝑥
𝜋
11. 𝑎𝑟𝑐𝑠𝑖𝑛 𝑥 + 𝑎𝑟𝑐𝑐𝑜𝑠 𝑥 = 2 , (∀)𝑥 ∈ [−1 ; 1];
𝜋
12. 𝑎𝑟𝑐𝑡𝑔𝑥 + 𝑎𝑟𝑐𝑐𝑡𝑔𝑥 = 2 , (∀)𝑥 ∈ 𝑅 .
Notă: Am menționat doar o parte din relațiile dintre funcțiile trigonometrice și funcțiile trigonometrice inverse.
Să demonstrăm, de exemplu proprietatea 3.
Fie orice 𝑥 ∈ [−1 ; 1] , atunci (−𝑥) ∈ [−1 ; 1].
Fie 𝑦1 = 𝑎𝑟𝑐𝑐𝑜𝑠( − 𝑥), 𝑦1 ∈ [0 ; 𝜋] și 𝑦2 = 𝜋 − 𝑎𝑟𝑐𝑐𝑜𝑠 𝑥.
0 ≤ 𝑎𝑟𝑐𝑐𝑜𝑠 𝑥 ≤ 𝜋 ⇒ −𝜋 ≤ − 𝑎𝑟𝑐𝑐𝑜𝑠 𝑥 ≤ 0 ⇒ 0 ≤ 𝜋 − 𝑎𝑟𝑐𝑐𝑜𝑠 𝑥 ≤ 𝜋 ⇒ 𝑦2 ∈ [0 ; 𝜋].
Calculăm 𝑐𝑜𝑠 𝑦1 = 𝑐𝑜𝑠(𝑎𝑟𝑐𝑐𝑜𝑠( − 𝑥)) = −𝑥 și
𝑐𝑜𝑠 𝑦2 = 𝑐𝑜𝑠(𝜋 − 𝑎𝑟𝑐𝑐𝑜𝑠 𝑥) = − 𝑐𝑜𝑠(𝑎𝑟𝑐𝑐𝑜𝑠 𝑥) = −𝑥.
Are loc egalitatea 𝑐𝑜𝑠 𝑦1 = 𝑐𝑜𝑠 𝑦2 , unde 𝑦1 , 𝑦2 ∈ [0 ; 𝜋]. Întrucât funcţia cosinus este strict descrescătoare pe
intervalul [0 ; 𝜋] şi atinge toate valorile de la -1 la 1, egalitatea 𝑐𝑜𝑠 𝑦1 = 𝑐𝑜𝑠 𝑦2 este posibilă doar dacă 𝑦1 = 𝑦2 , adică
𝑎𝑟𝑐𝑐𝑜𝑠( − 𝑥) = 𝜋 − 𝑎𝑟𝑐𝑐𝑜𝑠 𝑥 , (∀)𝑥 ∈ [−1 ; 1]. q.e.d.
IMPORTANT! Valorile funcțiilor trigonometrice inverse se măsoară doar în radiani (nicidecum în grade).
Pentru a calcula valorile funcțiilor trigonometrice inverse, vom folosi proprietățile 1.-4. și următorul tabel
tabelul de valori ale funcțiilor trigonometrice sinus, cosinus, tangenta și cotangenta.
   
= 0
𝟔 𝟒 𝟑 𝟐
𝟏 √𝟐 √𝟑
sin 0 1
𝟐 𝟐 𝟐
√𝟑 √𝟐 𝟏
cos 1 0
𝟐 𝟐 𝟐
𝟏
tg 0 1 √𝟑 Nu există
√𝟑
𝟏
ctg Nu există √𝟑 1 0
√𝟑
Pag. 115, Culegere, exercițiul 1.
1 1 𝑉𝐸𝑍𝐼 𝜋 2𝜋 √3 1 𝜋
f)𝑎𝑐𝑐𝑐𝑜𝑠 (− 2) = 𝜋 −𝑎𝑟𝑐𝑐𝑜𝑠 (2) = | |=𝜋−3 = 3. i) 𝑎𝑟𝑐𝑡𝑔 3 = 𝑎𝑟𝑐𝑡𝑔 3 = 6 .
(3.) 𝑇𝐴𝐵𝐸𝐿𝑈𝐿 √
𝜋 𝜋 𝜋
k) 𝑎𝑟𝑐𝑠𝑖𝑛 3 =? Observăm că 3 ∉ [−1 ; 1]. Răspuns: Nu există 𝑎𝑟𝑐𝑠𝑖𝑛 3 .
𝜋 𝜋
f) Fie orice 𝑥 ∈ (−1 ; 1) , atunci există 𝑎𝑟𝑐𝑠𝑖𝑛 𝑥 , 𝑎𝑟𝑐𝑠𝑖𝑛 𝑥 ∈ (− ; ), atunci există 𝑡𝑔(𝑎𝑟𝑐𝑠𝑖𝑛 𝑥) şi
2 2
𝜋 𝜋
𝑡𝑔(𝑎𝑟𝑐𝑠𝑖𝑛 𝑥) ∈ 𝑅. Notăm 𝑎𝑟𝑐𝑠𝑖𝑛 𝑥 = 𝑦, 𝑦 ∈ (− 2 ; 2 ) ⇒ 𝑠𝑖𝑛 𝑦 = 𝑥, 𝑥 ∈ (−1 ; 1).
Considerăm formulele trigonometrice
1 𝜋 𝜋
1 + 𝑡𝑔2 𝑦 = 𝑐𝑜𝑠2 𝑦 şi 𝑐𝑜𝑠 2 𝑦 + 𝑠𝑖𝑛2 𝑦 = 1, adevărate pentru (∀)𝑦 ∈ (− 2 ; 2 ) .
1 𝑠𝑖𝑛2 𝑦 |𝑠𝑖𝑛 𝑦| 𝜋 𝜋
Putem scrie 1 + 𝑡𝑔2 𝑦 = 1−𝑠𝑖𝑛2 𝑦 ⇔ 𝑡𝑔2 𝑦 = 1−𝑠𝑖𝑛2 𝑦 ⇔ |𝑡𝑔𝑦| = . Pe intervalul (− 2 ; 2 ), 𝑡𝑔𝑦 şi 𝑠𝑖𝑛 𝑦
√1−𝑠𝑖𝑛2 𝑦
𝑠𝑖𝑛 𝑦
au aceleaşi semne pentru aceleaşi valori ale lui y , atunci putem scrie 𝑡𝑔𝑦 = ,
√1−𝑠𝑖𝑛2 𝑦
𝑥
sau 𝑡𝑔(𝑎𝑟𝑐𝑠𝑖𝑛 𝑥) = , (∀)𝑥 ∈ (−1; 1). q.e.d.
√1−𝑥 2

1 𝑎𝑟𝑐𝑐𝑡𝑔3
a) Expresia dată poate fi reprezentată în forma 𝑡𝑔 (2 𝑎𝑟𝑐𝑐𝑡𝑔3) = 𝑡𝑔 ( 2 ).
𝑥
1−𝑡𝑔2
Considerăm formula (15) din paragraful anterior: 𝑐𝑡𝑔𝑥 = 𝑥
2
.
2𝑡𝑔
2
17
𝑎𝑟𝑐𝑐𝑡𝑔3 𝑎𝑟𝑐𝑐𝑡𝑔3
1−𝑡𝑔2 1−𝑡𝑔2
Substituind în această formulă 𝑥 = 𝑎𝑟𝑐𝑐𝑡𝑔3, obţinem 𝑐𝑡𝑔(𝑎𝑟𝑐𝑐𝑡𝑔3) = 2
𝑎𝑟𝑐𝑐𝑡𝑔3 ⇔3= 2
𝑎𝑟𝑐𝑐𝑡𝑔3 ⇔
2𝑡𝑔 2𝑡𝑔
2 2
𝑎𝑟𝑐𝑐𝑡𝑔3 𝑎𝑟𝑐𝑐𝑡𝑔3 𝑎𝑟𝑐𝑐𝑡𝑔3
⇔ 1 − 𝑡𝑔2 2
= 6 ⋅ 𝑡𝑔 2
. Notăm 𝑡𝑔 2
= 𝑡, 𝑡 > 0.
𝑡>0 1
Obținem 𝑡 + 6𝑡 − 1 = 0 ⇔ 𝑡 = −3 ± √10 ⇒ 𝑡 = √10 − 3 ⇒ 𝑡𝑔 (2 ⋅ 𝑎𝑟𝑐𝑐𝑡𝑔3) = √10 − 3.
2
2 (2) 2 2 9. 2 2 2 4 √5
2 𝑠𝑖𝑛(2 𝑎𝑟𝑐𝑠𝑖𝑛 ) (3) 2 𝑠𝑖𝑛(𝑎𝑟𝑐𝑠𝑖𝑛 )⋅𝑐𝑜𝑠(𝑎𝑟𝑐𝑠𝑖𝑛 ) 5. 2⋅ ⋅√1−( ) ⋅
d) 𝑡𝑔 (2 𝑎𝑟𝑐𝑠𝑖𝑛 3) = 3
2 = 3
2
3
= 3 3
2 2
= 3 3
1 = 4√5.
𝑐𝑜𝑠(2 𝑎𝑟𝑐𝑠𝑖𝑛 ) 1−2 𝑠𝑖𝑛2 (𝑎𝑟𝑐𝑠𝑖𝑛 ) 1−2⋅( ) 9
3 3 3
2 √6+1 𝜋 2 √6+1 𝜋
d) 𝑎𝑟𝑐𝑐𝑜𝑠 √3 − 𝑎𝑟𝑐𝑐𝑜𝑠 2√3
= 6 ⇔ 𝑎𝑟𝑐𝑐𝑜𝑠 √3 = 𝑎𝑟𝑐𝑐𝑜𝑠 2√3
+ 6.
2 √6+1 𝜋 2 2
Fie 𝑎 = 𝑎𝑟𝑐𝑐𝑜𝑠 √3, iar 𝑏 = 𝑎𝑟𝑐𝑐𝑜𝑠 2√3
+ 6. Calculăm 𝑐𝑜𝑠 𝑎 = 𝑐𝑜𝑠 (𝑎𝑟𝑐𝑐𝑜𝑠 √3) = √3.
√6+1 𝜋 √6+1 𝜋 √6+1 𝜋 √6+1 √3
Calculăm 𝑐𝑜𝑠 𝑏 = 𝑐𝑜𝑠 (𝑎𝑟𝑐𝑐𝑜𝑠 + ) = 𝑐𝑜𝑠 (𝑎𝑟𝑐𝑐𝑜𝑠 )⋅ 𝑐𝑜𝑠 − 𝑠𝑖𝑛 (𝑎𝑟𝑐𝑐𝑜𝑠 ) ⋅ 𝑠𝑖𝑛 = ⋅ −
2√3 6 2√3 6 2√3 6 2√3 2
2
2 √(√3−√2)
√6+1 1 √6+1 5−2√6 1 √6+1 3√2+√3−√3+√2 4√2 2
−√1 − ( ) ⋅ == −√ ⋅ = − = = = √ ⇒ 𝑐𝑜𝑠 𝑎 = 𝑐𝑜𝑠 𝑏.
2√3 2 4 12 2 4 4√3 4√3 4√3 3
2 𝜋 √6+1 𝜋 𝜋 𝜋
𝑎 = 𝑎𝑟𝑐𝑐𝑜𝑠 √ ∈ (0; ), 𝑏 = 𝑎𝑟𝑐𝑐𝑜𝑠 + ∈ (0 ; + ) ⇒ 𝑎 ∈ (0 ; 𝜋) și 𝑏 ∈ (0 ; 𝜋).
3 2 2√3 6 2 6
Pe intervalul (0 ; 𝜋) funcţia cosinus este strict monotonă, deci egalitatea 𝑐𝑜𝑠 𝑎 = 𝑐𝑜𝑠 𝑏 este posibilă doar dacă
a = b  𝑎𝑟𝑐𝑐𝑜𝑠 √23 = 𝑎𝑟𝑐𝑐𝑜𝑠 √26+1
3
𝜋
+ .
6
q.e.d.
√
1
d) 𝑎𝑟𝑐𝑐𝑡𝑔(−2) = 𝑎𝑟𝑐𝑡𝑔 (− ) + 𝜋 ?
2
4. 𝜋 1 1 𝜋
Fie 𝑥 = 𝑎𝑟𝑐𝑐𝑡𝑔(−2) = 𝜋 − 𝑎𝑟𝑐𝑐𝑡𝑔2 ∈ ( ; 𝜋), iar 𝑦 = 𝑎𝑟𝑐𝑡𝑔 (− ) + 𝜋 = 𝜋 − 𝑎𝑟𝑐𝑡𝑔 ∈ ( ; 𝜋). Avem de
2 2 2 2
𝜋
demonstrat că 𝑥 = 𝑦 . Pe intervalul ( ; 𝜋) funcţia cotangentă este strict descrescătoare (vezi graficul funcţiei
2
cotangentă). Pe acest interval egalitatea 𝑥 = 𝑦 este echivalentă cu 𝑐𝑡𝑔𝑥 = 𝑐𝑡𝑔𝑦 ⇔ 𝑐𝑡𝑔(𝜋 − 𝑎𝑟𝑐𝑐𝑡𝑔2) =
𝐹𝑜𝑟𝑚. 10.
1 𝑟𝑒𝑑. 1 8.
= 𝑐𝑡𝑔 (𝜋 − 𝑎𝑟𝑐𝑡𝑔 ) ⇔ − 𝑐𝑡𝑔(𝑎𝑟𝑐𝑐𝑡𝑔2)
= −𝑐𝑡𝑔 (𝑎𝑟𝑐𝑡𝑔 ) ⇔ − 2 = −2 - propoziţie adevărată, deci este
2 2
adevărară și propoziția dată.
1 1 1 1
d) Fie 𝐸 = 𝑎𝑟𝑐𝑡𝑔 3 + 𝑎𝑟𝑐𝑡𝑔 5 + 𝑎𝑟𝑐𝑡𝑔 8 + 𝑎𝑟𝑐𝑡𝑔 7.
1 1 1 1 1 1 1 1
Notăm 𝑎 = 𝑎𝑟𝑐𝑡𝑔 3 ; 𝑏 = 𝑎𝑟𝑐𝑡𝑔 5 ; 𝑐 = 𝑎𝑟𝑐𝑡𝑔 8 ; 𝑑 = 𝑎𝑟𝑐𝑡𝑔 7 ⇒ 𝑡𝑔𝑎 = 3 ; 𝑡𝑔𝑏 = 5 ; 𝑡𝑔𝑐 = 8 ; 𝑡𝑔𝑑 = 7.
1 1 1 1 1 𝜋 𝜋 2𝜋
8
<7<5<3< = 𝑡𝑔 6 ⇒ 𝐸 = 𝑎 + 𝑏 + 𝑐 + 𝑑 < 4 ⋅ 6 < .
√3 3
Avem de calculat valoarea expresiei 𝐸 = 𝑎 + 𝑏 + 𝑐 + 𝑑. Calculăm 𝑡𝑔𝐸 = 𝑡𝑔(𝑎 + 𝑏 + 𝑐 + 𝑑) =
𝐶𝑂𝑁𝑆.6 𝑡𝑔(𝑎 + 𝑏) + 𝑡𝑔(𝑐 + 𝑑) 𝐶𝑂𝑁𝑆.6
= 𝑡𝑔[(𝑎 + 𝑏) + (𝑐 + 𝑑)] = =
1 − 𝑡𝑔(𝑎 + 𝑏) ⋅ 𝑡𝑔(𝑐 + 𝑑)
𝑡𝑔𝑎 + 𝑡𝑔𝑏 𝑡𝑔𝑐 + 𝑡𝑔𝑑 𝑡𝑔𝑎 + 𝑡𝑔𝑏 𝑡𝑔𝑐 + 𝑡𝑔𝑑
=[ + ] : [1 − ⋅ ]=
1 − 𝑡𝑔𝑎 ⋅ 𝑡𝑔𝑏 1 − 𝑡𝑔𝑐 ⋅ 𝑡𝑔𝑑 1 − 𝑡𝑔𝑎 ⋅ 𝑡𝑔𝑏 1 − 𝑡𝑔𝑐 ⋅ 𝑡𝑔𝑑
1 1 1 1 1 1 1 1
+ + + + 4 3 4 3
= [3 5
1 + 8 7
1 ] : [1 − 3 5
1 ⋅ 8 7
1 ] = [7 + 11] : [1 − 7 ⋅ 11] = 1.
1− 1− 1− 1−
15 56 15 56
2𝜋 𝜋
Am obținut că 𝑡𝑔𝐸 = 1 > 0, 0 < 𝐸 < 3
⇒ 𝐸 ∈ (0; 2 ). Funcţia tangentă este strict crescătoare pe intervalul
𝜋 𝜋 𝜋 𝜋
(0; 2 ) şi valoarea 1 o poate atinge doar într-un punct, adică în 4 , or 𝑡𝑔 4 = 1 ⇒ 𝐸 = 4 .

16. Exercițiul 1 a), h), pag. 115.
17. Exercițiul 2 b), f), h), j), pag. 115.
18. Exercițiul 3 a), pag. 116.
19. Exercițiul 4 b), c) pag. 116.
18
20. Exercițiul 6 a), pag. 116.

21. Exercițiul 7 b), pag. 116.
22. Exercițiul 8 , pag. 116.
23. Exercițiul 9 a), b), pag. 116.
§7. ECUAŢII TRIGONOMETRICE
Definiție. O ecuație se numește trigonometrică, dacă ea conține necunoscuta numai la argumentul
funcțiilor trigonometrice.
7.1 Ecuații trigonometrice fundamentale
Definiție. Ecuațiile trigonometrice de
forma 𝑠𝑖𝑛 𝑥 = 𝑎, 𝑐𝑜𝑠 𝑥 = 𝑎,
𝑡𝑔𝑥 = 𝑎, 𝑐𝑡𝑔𝑥 = 𝑎, unde a este un număr
real iar x este necunoscuta, se numesc
ecuații trigonometrice fundamentale.
În manual, la paginile 184-188, este
prezentată rezolvarea acestor ecuații.
Alături este prezentată o sinteză a
materiei menționate.
Algoritmul de rezolvare a unei ecuații
trigonometrice fundamentale.
1. Verificăm dacă ecuația are sau nu are
soluții reale.
2. În cazul în care ecuația are soluții reale, verificăm dacă avem un caz particular, sau trebuie să aplicăm
formula generală.
3. Dacă avem un caz particular (sinusul sau cosinusul are valorile 0; 1 sau -1), schițăm cercul trigonometric și
stabilim simplu soluțiile ecuației. Atenție! Dacă avem un caz particular, nu este greșit să aplicăm formula
generală, doar că formula finală a soluțiilor poate avea o formă mai complicată.
4. Dacă ecuația are soluții și nu avem un caz particular, aplicăm formula generală.
Pentru a înțelege mai bine cazurile particulare vom folosi următoarea schemă:
Exemple rezolvate: Rezolvați în R ecuațiile.

𝐶𝐴𝑍
𝑃𝐴𝑅𝑇.
1. 𝑐𝑜𝑠 𝑥 = −1 ⇔ 𝑥 = 𝜋 + 2𝜋 ⋅ 𝑛, 𝑛 ∈ ℤ. Răspuns: 𝑆 = {𝜋 + 2𝜋 ⋅ 𝑛|𝑛 ∈ ℤ}.
𝜋 𝜋
2. 𝑠𝑖𝑛 𝑥 = − . Observăm că − ∉ [−1 ; 1]. Răspuns: 𝑆 =.
3 3
𝜋 𝜋
3. 𝑡𝑔𝑥 = √3 ⇔ 𝑥 = 𝑎𝑟𝑐𝑡𝑔√3 + 𝜋𝑘, 𝑘 ∈ ℤ ⇔ 𝑥 = 3 + 𝜋𝑘, 𝑘 ∈ ℤ. Răspuns: 𝑆 = { 3 + 𝜋𝑘, |𝑘 ∈ ℤ}.
4. 𝑐𝑡𝑔𝑥 = −1 ⇔ 𝑥 = 𝑎𝑟𝑐𝑐𝑡𝑔(−1) + 𝑛𝜋, 𝑛 ∈ ℤ ⇔ 𝑥 = (𝜋 − 𝑎𝑟𝑐𝑐𝑡𝑔1) + 𝑛𝜋, 𝑛 ∈ ℤ ⇔
𝜋 3𝜋 3𝜋
𝑥 = (𝜋 − 4 ) + 𝑛𝜋, 𝑛 ∈ ℤ ⇔ 𝑥 = 4 + 𝑛𝜋, 𝑛 ∈ ℤ. Răspuns: 𝑆 = { 4 + 𝑛𝜋, |𝑛 ∈ ℤ}.
𝐹𝑂𝑅𝑀.
1 𝐺𝐸𝑁𝐸𝑅. 1 1
5. 𝑠𝑖𝑛 𝑥 = − 2 ⇔ 𝑥 = (−1)𝑛 ⋅ 𝑎𝑟𝑐𝑠𝑖𝑛 (− 2) + 𝑛𝜋, 𝑛 ∈ ℤ ⇔ 𝑥 = (−1)𝑛 ⋅ (−𝑎𝑟𝑐𝑠𝑖𝑛 2) + 𝑛𝜋, 𝑛 ∈ ℤ ⇔
𝜋 𝜋 𝜋
⇔ 𝑥 = (−1)𝑛 ⋅ (− 6 ) + 𝑛𝜋, 𝑛 ∈ ℤ ⇔ 𝑥 = (−1)𝑛+1 ⋅ 6 + 𝑛𝜋, 𝑛 ∈ 𝑍. Răspuns: 𝑆 = {(−1)𝑛+1 ⋅ 6 + 𝑛𝜋|𝑛 ∈ ℤ}.
𝐹𝑂𝑅𝑀.
6. 𝑐𝑜𝑠 𝑥 = − 3 ⇔ 𝑥 = ±𝑎𝑟𝑐𝑐𝑜𝑠 (− 3) + 2𝜋𝑘, 𝑘 ∈ ℤ ⇔ 𝑥 = ± (𝜋 − 𝑎𝑟𝑐𝑐𝑜𝑠 3) + 2𝜋𝑘, 𝑘 ∈ ℤ.
1
Răspuns: 𝑆 = {± (𝜋 − 𝑎𝑟𝑐𝑐𝑜𝑠 3) + 2𝜋𝑘|𝑘 ∈ ℤ}.
19
Pag. 194, Manual, exercițiul 1.

𝐹𝑂𝑅𝑀.
1 𝐺𝐸𝑁𝐸𝑅. 𝑥
d) 𝑠𝑖𝑛 (
𝑥 𝜋
− )=
3 6 2
⇔
3
𝜋
− = (−1)𝑛
6
1
⋅ 𝑎𝑟𝑐𝑠𝑖𝑛 + 𝑛𝜋, 𝑛 ∈ ℤ
2
 𝑥3 = 𝜋6 + (−1)𝑛 ⋅ 𝜋6 + 𝑛𝜋 |×3 , 𝑛 ∈ ℤ ⇔
𝜋 𝜋
⇔𝑥 = 2 + (−1)𝑛 ⋅ 2 + 3𝑛𝜋, 𝑛 ∈ ℤ. Vom considera două cazuri n-par, apoi n-impar.
1. 𝑛 − 𝑝𝑎𝑟 ⇒ 𝑛 = 2𝑘, 𝑘 ∈ ℤ ⇒ 𝑥 = 𝜋 + 6𝜋𝑘, 𝑘 ∈ ℤ.
2. 𝑛 − 𝑖𝑚𝑝𝑎𝑟 ⇒ 𝑛 = 2𝑚 + 1, 𝑚 ∈ ℤ ⇒ 𝑥 = 3 ⋅ (2𝑚 + 1)𝜋, 𝑚 ∈ ℤ ⇔ 𝑥 = 3𝜋 + 6𝜋 ⋅ 𝑚, 𝑚 ∈ ℤ.
Răspuns: 𝑆 = {𝜋 + 6𝜋 ⋅ 𝑘|𝑘 ∈ ℤ} ∪ {3𝜋 + 6𝜋 ⋅ 𝑚|𝑚 ∈ ℤ} , sau în
formă mai compactă: 𝑆 = {𝜋 + 6𝜋 ⋅ 𝑛; 3𝜋 + 6𝜋 ⋅ 𝑛|𝑛 ∈ ℤ}.
Literele k, m, n pot fi înlocuită cu oricare alte litere.
𝐶𝐴𝑍
𝜋 𝑃𝐴𝑅𝑇. 𝜋 𝜋 𝜋
a) 𝑐𝑜𝑠 (2𝑥 − 3
) = 1 ⇔ 2𝑥 − 3 = 0 + 2𝜋 ⋅ 𝑛, 𝑛 ∈ ℤ ⇔ 2𝑥 = 3 + 2𝜋 ⋅ 𝑛|× 1 , 𝑛 ∈ ℤ ⇔ 𝑥 = 6 + 𝜋 ⋅ 𝑛, 𝑛 ∈ ℤ.
2
𝜋
Răspuns: 𝑆 = { 6 + 𝜋 ⋅ 𝑛|𝑛 ∈ ℤ}.
𝐹𝑂𝑅𝑀.
√3 𝐺𝐸𝑁𝐸𝑅. √3 √3
b) 𝑐𝑜𝑠 𝑥 = − 2 ⇔ 𝑥 = ± 𝑎𝑟𝑐𝑐𝑜𝑠 (− 2 ) + 2𝜋 ⋅ 𝑛, 𝑛 ∈ ℤ ⇔ 𝑥 = ± (𝜋 − 𝑎𝑟𝑐𝑐𝑜𝑠 2
)+ 2𝜋 ⋅ 𝑛, 𝑛 ∈ ℤ ⇔
𝜋 5𝜋 5𝜋
⇔ 𝑥 = ± (𝜋 − 6 ) + 2𝜋 ⋅ 𝑛, 𝑛 ∈ ℤ ⇔ 𝑥 = ± 6 + 2𝜋 ⋅ 𝑛, 𝑛 ∈ ℤ. Răspuns: 𝑆 = {± 6
+ 2𝜋 ⋅ 𝑛|𝑛 ∈ ℤ}.

1 𝜋⋅𝑛
b) 𝑡𝑔2𝑥 = 25 ⇔ 2𝑥 = 𝑎𝑟𝑐𝑡𝑔25 + 𝜋 ⋅ 𝑛|× 1 , 𝑛 ∈ ℤ ⇔ 𝑥 = 2 𝑎𝑟𝑐𝑡𝑔25 + 2 , 𝑛 ∈ ℤ.
2
1 𝜋⋅𝑛
Răspuns: 𝑆 = {2 𝑎𝑟𝑐𝑡𝑔25 + 2
|𝑛 ∈ ℤ}.
𝑖𝑚𝑝.
𝑡𝑔
𝜋 𝑥 𝑥 𝜋 𝑥 𝜋 𝑥 𝜋
d) 𝑡𝑔 ( 6 − 5) = √3 ⇔ − 𝑡𝑔 (5 − 6 ) = √3 ⇔ 𝑡𝑔 (5 − 6 ) = −√3 ⇔ 5 − 6 = 𝑎𝑟𝑐𝑡𝑔(−√3) + 𝜋𝑘, 𝑘 ∈ ℤ ⇔
𝑥 𝜋 5𝜋 5𝜋 5𝜋
⇔ 5 = 6 − 𝑎𝑟𝑐𝑡𝑔√3 + 𝜋𝑘, |×5 , 𝑘 ∈ ℤ ⇔ 𝑥 = 6
− 3
+ 5𝜋𝑘, 𝑘 ∈ ℤ ⇔ 𝑥 = − 6
+ 5𝜋𝑘, 𝑘 ∈ ℤ.
5𝜋
R: 𝑆 = {− + 5𝜋𝑘|𝑘 ∈ ℤ}.
6
𝜋 √2
𝜋 1 𝜋 2 1 𝜋 1
𝑠𝑖𝑛 (𝑥 − ) = ,
4 2
b) 𝑠𝑖𝑛 (𝑥 −
2
) = ⇔ [𝑠𝑖𝑛 (𝑥 − )] = ⇔ |𝑠𝑖𝑛 (𝑥 − )| = ⇔[ ⇔
4 2 4 2 4 √2 𝜋 √2
𝑠𝑖𝑛 (𝑥 − 4) = −2
𝜋 √2 𝜋 𝜋
𝑥− = (−1)𝑛 ⋅ 𝑎𝑟𝑐𝑠𝑖𝑛 + 𝑛𝜋, 𝑛 ∈ ℤ, 𝑥 = + (−1)𝑛 ⋅ + 𝑛𝜋, 𝑛 ∈ ℤ,
4 2 4 4
⇔ ⇔[ 𝜋 𝜋 ⇔
𝜋 𝑘 √2 𝑥 = + (−1)𝑘+1
⋅ + 𝑘𝜋, 𝑘 ∈ ℤ
𝑥 − = (−1) ⋅ 𝑎𝑟𝑐𝑠𝑖𝑛 (− ) + 𝑘𝜋, 𝑘 ∈ ℤ 4 4
[ 4 2
  
 x = 4 + 4 + 2m , m  Z ,  
  x = 2 + 2 m, m  Z ,
 x =  −  + (2 s + 1) , s  Z , 
 x =  + 2 s , s  Z ,
 4 4  
 x =  −  + 2l , l  Z , 
x = 2 l , l  Z ,
 4 4  3
    x = 2 + 2 r , r  Z .
 x = + + (2r + 1) , r  Z
 4 4
Imaginile acestor soluții pe cercul trigonometric sunt punctele 𝐵, 𝐴′ , 𝐴, 𝐵′ , respectiv. Există o singură formulă
𝑛𝜋 𝑛𝜋
prin care se obţin toate aceste soluţii, 𝑥 = , 𝑛 ∈ ℤ. Răspuns: 𝑆 = { |𝑛 ∈ ℤ}.
2 2
Exerciții propuse pentru rezolvare (din manual):
1. Exercițiul 1 a), c), pag. 194. 3. Exercițiul 3 a), c), pag. 194.
2. Exercițiul 2 c), d), pag. 194. 4. Exercițiul 4 a), pag. 194.
20
7.2 Ecuații trigonometrice care se rezolvă prin metoda substituției

2 𝑠𝑖𝑛2 𝑥 + 5 𝑠𝑖𝑛 𝑥 + 2 = 0.
𝑡 = −2 ∉ [−1 ; 1],
Notăm 𝑠𝑖𝑛 𝑥 = 𝑡, −1 ≤ 𝑡 ≤ 1. Obținem ecuația de gradul al doilea 2𝑡 2 + 5𝑡 + 2 = 0 ⇔ [ 1
𝑡 = − ∈ [−1 ; 1].
2
Revenim la notație și obținem o ecuație trigonometrică fundamentală:
𝐹𝑂𝑅𝑀.
𝑠𝑖𝑛 𝑥 = − ⇔ 𝑥 = (−1)𝑛 𝑎𝑟𝑐𝑠𝑖𝑛 (− ) + 𝑛𝜋, 𝑛 ∈ ℤ ⇔ 𝑥 = (−1)𝑛+1 𝑎𝑟𝑐𝑠𝑖𝑛 ( ) + 𝑛𝜋, 𝑛 ∈ ℤ ⇔
2 2 2
𝜋 𝜋
⇔ 𝑥 = (−1) 𝑛+1
⋅ + 𝑛𝜋, 𝑛 ∈ ℤ. Răspuns: 𝑆 = {(−1)𝑛+1 ⋅ + 𝑛𝜋|𝑛 ∈ ℤ}.
6 6
2 − 𝑐𝑜𝑠 𝑥 = 2 𝑠𝑖𝑛2 𝑥 ⇔ 2 − 𝑐𝑜𝑠 𝑥 = 2(1 − 𝑐𝑜𝑠 2 𝑥) ⇔ 2 𝑐𝑜𝑠 2 𝑥 − 𝑐𝑜𝑠 𝑥 = 0 ⇔ 𝑐𝑜𝑠 𝑥 (2 𝑐𝑜𝑠 𝑥 − 1) = 0 ⇔
𝑐𝑜𝑠 𝑥 = 0, (𝐶𝐴𝑍. 𝑃𝐴𝑅𝑇. )
⇔[ 1 ⇔
𝑐𝑜𝑠 𝑥 = (𝐹𝑂𝑅𝑀. 𝐺𝐸𝑁. )
𝜋
2
𝜋
𝑥 = 2 + 𝜋𝑘, 𝑘 ∈ 𝑍, 𝑥 = 2 + 𝜋𝑘, 𝑘 ∈ ℤ, 𝜋 𝜋
[ 1 ⇔ [ 𝜋 Răspuns: 𝑆 = { 2 + 𝑛𝜋; ± 3 + 2𝜋𝑛|𝑛 ∈ ℤ}.
𝑥 = ±𝑎𝑟𝑐𝑐𝑜𝑠 2 + 2𝜋𝑛, 𝑛 ∈ 𝑍 𝑥 = ± 3
+ 2𝜋𝑛, 𝑛 ∈ ℤ.
Era posibil de făcut substituția 𝑐𝑜𝑠 𝑥 = 𝑡, dar factorizarea a permis să rezolvăm ecuaţia fără a face substituţie.
3 𝑡𝑔𝑥 = 𝑡, 𝑡 ∈ 𝑅 ∗ , 𝑡𝑔𝑥 = 𝑡,
𝑡𝑔𝑥 = 𝑡, 𝑡 ≠ 0, 𝑡𝑔𝑥 = 1,
𝑡𝑔𝑥 + 3𝑐𝑡𝑔𝑥 = 4 ⇔ 𝑡𝑔𝑥 + =4⇔{ 3 ⇔{ 2 ⇔ { 𝑡 = 1, ⇔ [ ⇔
𝑡𝑔𝑥 𝑡+ =4 𝑡 − 4𝑡 + 3 = 0 [ 𝑡𝑔𝑥 = 3
𝑡 𝑡 = 3
𝜋
𝑥 = 𝑎𝑟𝑐𝑡𝑔1 + 𝜋𝑘, 𝑘 ∈ ℤ, 𝑥 = + 𝜋𝑘, 𝑘 ∈ ℤ, 𝜋
⇔[ ⇔[ 4 Răspuns: 𝑆 = { 4 + 𝜋𝑛; 𝑎𝑟𝑐𝑡𝑔3 + 𝜋𝑛|𝑛 ∈ ℤ}.
𝑥 = 𝑎𝑟𝑐𝑡𝑔3 + 𝜋𝑛, 𝑛 ∈ ℤ 𝑥 = 𝑎𝑟𝑐𝑡𝑔3 + 𝜋𝑛, 𝑛 ∈ ℤ.
𝑐𝑜𝑠 2 𝑥 − 5 𝑠𝑖𝑛 𝑥 − 3 = 0.
Observăm că avem două funcții trigonometrice și argumentele sunt diferite. Aducem la același argument și la
o singură funcție trigonometrică, aplicând formula (2).
𝑉𝐸𝑍𝐼
𝐸𝑥.2 𝜋
1 − 2 𝑠𝑖𝑛 𝑥 − 5 𝑠𝑖𝑛 𝑥 − 3 = 0 ⇔ 2 𝑠𝑖𝑛 𝑥 + 5 𝑠𝑖𝑛 𝑥 + 2 = 0 ⇔ 𝑥 = (−1)𝑛+1 ⋅ 6 + 𝑛𝜋, 𝑛 ∈ ℤ.
2 2
𝜋
Răspuns: 𝑆 = {(−1)𝑛+1 ⋅ + 𝑛𝜋|𝑛 ∈ ℤ}.
6
𝑠𝑖𝑛2 𝑥 − 11 𝑐𝑜𝑠 2 𝑥 − 7 𝑠𝑖𝑛 𝑥 + 12 = 0 ⇔ 𝑠𝑖𝑛2 𝑥 − 11 ⋅ (1 − 𝑠𝑖𝑛2 𝑥) − 7 𝑠𝑖𝑛 𝑥 + 12 = 0 ⇔
𝑠𝑖𝑛 𝑥 = 𝑡, |𝑡| ≤ 1, 1
𝑠𝑖𝑛 𝑥 = 𝑡, 𝑡 ∈ [−1 ; 1], 1 𝑠𝑖𝑛 𝑥 = 3 ,
2
⇔ 12 𝑠𝑖𝑛 𝑥 − 7 𝑠𝑖𝑛 𝑥 + 1 = 0 ⇔ { ⇔ 𝑡 = , ⇔[
3 1 ⇔
12𝑡 2 − 7𝑡 + 1 = 0 [ 1 𝑠𝑖𝑛 𝑥 = 4
{ 𝑡=4
1
𝑥 = (−1)𝑘 ⋅ 𝑎𝑟𝑐𝑠𝑖𝑛 + 𝜋𝑘, 𝑘 ∈ ℤ,
⇔[ 3
1
𝑥 = (−1)𝑛 ⋅ 𝑎𝑟𝑐𝑠𝑖𝑛 + 𝜋𝑛, 𝑛 ∈ ℤ.
4
1 1
Răspuns: 𝑆 = {(−1)𝑛 ⋅ 𝑎𝑟𝑐𝑠𝑖𝑛 4 + 𝑛𝜋; (−1)𝑛 ⋅ 𝑎𝑟𝑐𝑠𝑖𝑛 3 + 𝑛𝜋|𝑛 ∈ ℤ}.
𝑐𝑜𝑠2𝑥 + 𝑠𝑖𝑛2 𝑥 = 𝑐𝑜𝑠𝑥 ⇔ (2𝑐𝑜𝑠 2 𝑥 − 1) + (1 − 𝑐𝑜𝑠 2 𝑥) = 𝑐𝑜𝑠𝑥 ⇔ 𝑐𝑜𝑠 2 𝑥-cosx=0⇔ 𝑐𝑜𝑠𝑥(𝑐𝑜𝑠𝑥 − 1) = 0 ⇔
𝐶𝐴𝑍 𝜋
𝑐𝑜𝑠 𝑥 = 0, 𝑃𝐴𝑅𝑇. 𝑥 = 2 + 𝜋𝑘, 𝑘 ∈ ℤ, 𝜋
⇔[ ⇔ [ Răspuns: 𝑆 = { 2 + 𝜋𝑛; 2𝜋𝑛 | 𝑛 ∈ ℤ}.
𝑐𝑜𝑠 𝑥 = 1 𝑥 = 2𝜋𝑛, 𝑛 ∈ ℤ.
3 3
√ ∙ 𝑐𝑜𝑠𝑥 − 1 + 𝑠𝑖𝑛𝑥 = 0 ⇔ √ ∙ 𝑐𝑜𝑠𝑥 − 1 = −𝑠𝑖𝑛𝑥 .
√2 √2
21
𝑔(𝑥) ≥ 0,
Observăm că ultima ecuație are forma √𝑓(𝑥) = 𝑔(𝑥) , care este echivalentă cu sistemul {
𝑓(𝑥) = 𝑔2 (𝑥).
−𝑠𝑖𝑛𝑥 ≥ 0, 𝑠𝑖𝑛𝑥 ≤ 0, 𝑠𝑖𝑛𝑥 ≤ 0,
Obținem { 3 2 ⇔{ 3 2 ⇔{ 2 3 ⇔
∙ 𝑐𝑜𝑠𝑥 − 1 = 𝑠𝑖𝑛 𝑥 ∙ 𝑐𝑜𝑠𝑥 − 1 = 1 − 𝑐𝑜𝑠 𝑥 𝑐𝑜𝑠 𝑥 + 2 ∙ 𝑐𝑜𝑠𝑥 − 2 = 0
√2 √2 √
𝑠𝑖𝑛𝑥 ≤ 0,
𝑠𝑖𝑛𝑥 ≤ 0, 𝑐𝑜𝑠𝑥 = 𝑡, 𝑡 ∈ [−1; 1], 𝑠𝑖𝑛𝑥 ≤ 0, 𝑠𝑖𝑛𝑥 ≤ 0,
⇔{ 𝑐𝑜𝑠𝑥 = 𝑡, 𝑡 ∈ [−1; 1], ⇔ √2 ⇔{ ⇔{
𝑡= 2 , √2 𝜋
𝑥 = ± 4 + 2𝜋𝑛, 𝑛 ∈ ℤ.
√2 𝑡 2
+ 3 𝑡 − 2√2 = 0 [ 𝑐𝑜𝑠𝑥 = 2
{ 𝑡 = −2√2 ∉ [−1; 1]
𝜋
Construim cercul trigonometric. Reprezentăm pe cerc numerele ± 4 + 2𝜋𝑛, 𝑛 ∈ ℤ,
semnele funcției sinus și arcul de cerc pentru care valoarea sinusului este
𝜋
mai mică sau egală cu zero. Observăm că doar numerele − 4 + 2𝜋𝑛, 𝑛 ∈ ℤ
sunt soluții ale ecuației date.
𝜋
Răspuns: 𝑆 = {− 4 + 2𝜋𝑛 | 𝑛 ∈ ℤ}.

𝑥 1 7𝜋
𝑠𝑖𝑛2 2 + 2 𝑐𝑜𝑠2𝑥 + 2 = 4𝑠𝑖𝑛 (𝑥 − 2 ) . Aplicăm o formulă de coborâre a
gradului, cosinusul unghiului de argument dublu și o formulă de reducere. Obținem:
1−𝑐𝑜𝑠𝑥 1 3𝜋 1−𝑐𝑜𝑠𝑥 3 𝑐𝑜𝑠𝑥 = 𝑡, |𝑡| ≤ 1,
2
+ 2 (2𝑐𝑜𝑠 2 𝑥 − 1) + 2 = −4𝑠𝑖𝑛 ( 2 − 𝑥) ⇔ 2 + 𝑐𝑜𝑠 2 𝑥 + 2 = 4𝑐𝑜𝑠𝑥 ⇔ { 2 ⇔
2𝑡 − 9𝑡 + 4 = 0
𝑐𝑜𝑠𝑥 = 𝑡, |𝑡| ≤ 1,
𝑡 = 4, 1 1 𝜋
⇔{ ⇔ 𝑐𝑜𝑠𝑥 = ⇔ 𝑥 = ±𝑎𝑟𝑐𝑐𝑜𝑠 + 2𝜋𝑛, 𝑛 ∈ ℤ ⇔ 𝑥 = ± + 2𝜋𝑛, 𝑛 ∈ ℤ.
[ 1 2 2 3
𝑡=
2
𝜋
Răspuns: 𝑆 = {± 3 + 2𝜋𝑛|𝑛 ∈ ℤ}.
𝑥 1 7𝜋
𝑠𝑖𝑛2 + 𝑐𝑜𝑠2𝑥 + 2 = 4𝑠𝑖𝑛 (𝑥 − ) . Aplicăm o formulă de coborâre a gradului, cosinusul unghiului de
2 2 2
argument dublu și o formulă de reducere. Obținem:
1−𝑐𝑜𝑠𝑥 1 3𝜋 1−𝑐𝑜𝑠𝑥 3 𝑐𝑜𝑠𝑥 = 𝑡, |𝑡| ≤ 1,
+ (2𝑐𝑜𝑠 2 𝑥 − 1) + 2 = −4𝑠𝑖𝑛 ( − 𝑥) ⇔ + 𝑐𝑜𝑠 2 𝑥 + = 4𝑐𝑜𝑠𝑥 ⇔ { 2 ⇔
2 2 2 2 2 2𝑡 − 9𝑡 + 4 = 0
𝑐𝑜𝑠𝑥 = 𝑡, |𝑡| ≤ 1,
𝑡 = 4, 1 1 𝜋
⇔{ ⇔ 𝑐𝑜𝑠𝑥 = ⇔ 𝑥 = ±𝑎𝑟𝑐𝑐𝑜𝑠 + 2𝜋𝑛, 𝑛 ∈ ℤ ⇔ 𝑥 = ± + 2𝜋𝑛, 𝑛 ∈ ℤ.
[ 1 2 2 3
𝑡=
2
𝜋
Răspuns: 𝑆 = {± + 2𝜋𝑛|𝑛 ∈ ℤ}.
3
3𝜋 𝐹𝑜𝑟𝑚.𝑟𝑒𝑑. (2)
3𝑠𝑖𝑛 (2𝑥 + 2
) − 5𝑠𝑖𝑛𝑥 − 1 = 0 ⇔ − 3𝑐𝑜𝑠2𝑥 − 5𝑠𝑖𝑛𝑥 − 1 = 0 ⇔ − 3(1 − 2𝑠𝑖𝑛2 𝑥) − 5𝑠𝑖𝑛𝑥 − 1 = 0 ⇔
𝑠𝑖𝑛𝑥 = 𝑡, |𝑡| ≤ 1,
𝑠𝑖𝑛𝑥 = 𝑡, |𝑡| ≤ 1, 4 1
6𝑠𝑖𝑛2 𝑥 − 5𝑠𝑖𝑛𝑥 − 4 = 0 ⇔ { 2 ⇔ 𝑡 = 3, ⇔ 𝑠𝑖𝑛𝑥 = − ⇔
6𝑡 − 5𝑡 − 4 = 0 [ 1
2
{ 𝑡 = − 2
𝜋 𝜋
⇔ 𝑥 = (−1) 𝑛+1
⋅ 6 + 𝑛𝜋, 𝑛 ∈ ℤ. Răspuns: 𝑆 = {(−1)𝑛+1 ⋅ 6 + 𝑛𝜋|𝑛 ∈ ℤ}.
(3) 𝑁𝑢 𝑝𝑢𝑡𝑒𝑚 𝑠𝑖𝑚𝑝𝑙𝑖𝑓𝑖𝑐𝑎 𝑝𝑟𝑖𝑛
2(𝑐𝑜𝑠𝑥 − 1 ) ∙ 𝑠𝑖𝑛2𝑥 = 3𝑠𝑖𝑛𝑥 ⇔ 4(𝑐𝑜𝑠𝑥 − 1 ) ∙ 𝑠𝑖𝑛𝑥 ∙ 𝑐𝑜𝑠𝑥 = 3𝑠𝑖𝑛𝑥 ⇔ | |=
𝑠𝑖𝑛𝑥, 𝑜𝑟 𝑠𝑖𝑛𝑥 𝑝𝑜𝑎𝑡𝑒 𝑓𝑖 𝑒𝑔𝑎𝑙 𝑐𝑢 0.
𝑠𝑖𝑛𝑥 = 0,
⇔ 𝑠𝑖𝑛𝑥 ∙ [4(𝑐𝑜𝑠𝑥 − 1 ) ∙ 𝑐𝑜𝑠𝑥 − 3] = 0⇔ [ ⇔ [ 𝑐𝑜𝑠𝑥 = 𝑡, |𝑡| ≤ 1, ⇔
4𝑐𝑜𝑠 2 𝑥 − 4𝑐𝑜𝑠𝑥 − 3 = 0 { 2
4𝑡 − 4𝑡 − 3 = 0
22
𝑐𝑜𝑠𝑥 = 𝑡, |𝑡| ≤ 1, 𝐶𝑎𝑧.𝑝𝑎𝑟𝑡.
𝑠𝑖𝑛𝑥 = 0, 𝐹𝑜𝑟𝑚.𝑔𝑒𝑛. 𝑥 = 𝑘𝜋, 𝑘 ∈ ℤ, 𝑥 = 𝑘𝜋, 𝑘 ∈ ℤ,
3
⇔ 𝑡= , ⇔[ 1 ⇔ [ 1 ⇔[ 2𝜋
2 𝑐𝑜𝑠𝑥 = − 𝑥 = ±𝑎𝑟𝑐𝑐𝑜𝑠 (− ) + 2𝜋𝑛, 𝑛 ∈ ℤ 𝑥=± + 2𝜋𝑛, 𝑛 ∈ ℤ .
[ 2 2 3
1
[{ 𝑡=−
2
2𝜋
Răspuns: 𝑆 = {± 3 + 2𝜋𝑛; 𝜋𝑛 | 𝑛 ∈ ℤ}.
BAC 2014, Test pentru exersare nr. 2, itemul 5.
Fie 𝛼 măsura în grade a unui unghi al unui triunghi dreptunghic, care verifică egalitatea
3 − 2 𝑐𝑜𝑠 2 𝛼 − 2√2 𝑠𝑖𝑛 𝛼 = 0. Să se afle măsurile în grade ale unghiurilor ascuțite ale triunghiului.
Rezolvare: 3 − 2 𝑐𝑜𝑠 2 𝛼 − 2√2 𝑠𝑖𝑛 𝛼 = 0 ⇔ 3 − 2 (1 − 𝑠𝑖𝑛2 𝛼) − 2√2 𝑠𝑖𝑛 𝛼 = 0 ⇔
2 √2
⇔ 2 𝑠𝑖𝑛2 𝛼 − 2√2 𝑠𝑖𝑛 𝛼 + 1 = 0 ⇔ (√2𝑠𝑖𝑛𝛼 − 1) = 0 ⇔ √2𝑠𝑖𝑛𝛼 − 1 = 0 ⇔ 𝑠𝑖𝑛𝛼 = 2 . Dar 0 < 𝛼 ≤ 90° ,
atunci 𝛼 = 45° . Deci unghiurile ascuțite au măsurile de 45° . Răspuns: 45° , 45° .
𝑠𝑖𝑛𝑥
Rezolvați în R ecuația 2𝑠𝑖𝑛2 𝑥 − 2𝑠𝑖𝑛𝑥 + 𝑡𝑔𝑥 ∙ 𝑐𝑜𝑠 𝑥 − 1 = 0 ⇔ 2𝑠𝑖𝑛2 𝑥 − 2𝑠𝑖𝑛𝑥 + 𝑐𝑜𝑠𝑥 ∙ 𝑐𝑜𝑠 𝑥 − 1 = 0 ⇔
𝐷𝑉𝐴‼!
𝑠𝑖𝑛𝑥 = 𝑡 , |𝑡| ≤ 1,
2 𝑠𝑖𝑛𝑥 = 𝑡 , |𝑡| ≤ 1, 𝑡 = 1,
⇔{ 2𝑠𝑖𝑛 𝑥 − 𝑠𝑖𝑛𝑥 − 1 = 0 , ⇔{ { 2 ⇔ { 1
2𝑡 − 𝑡 − 1 = 0, [
𝑐𝑜𝑠𝑥 ≠ 0 𝑡=− ,
𝑐𝑜𝑠𝑥 ≠ 0 2
{ 𝑐𝑜𝑠𝑥 ≠ 0 .
1 1
Observăm că pentru 𝑡 = 1, obținem 𝑠𝑖𝑛 𝑥 = 1, atunci 𝑐𝑜𝑠 𝑥 = 0. Pentru 𝑡 = − 2 , obținem 𝑠𝑖𝑛 𝑥 = − 2 , atunci
1 𝜋
𝑐𝑜𝑠𝑥 ≠ 0. Deci, ecuația dată este echivalentă cu 𝑠𝑖𝑛 𝑥 = − ⇔ 𝑥 = (−1)𝑛+1 ⋅ + 𝑛𝜋, 𝑛 ∈ ℤ.
2 6
𝜋
Răspuns: 𝑆 = {(−1)𝑛+1 ⋅ 6 + 𝑛𝜋|𝑛 ∈ ℤ}.
3. Exercițiul 10, pag. 117.
7.3 Ecuații trigonometrice omogene
Definiție. Ecuația trigonometrică de forma:

𝑎𝑛 𝑠𝑖𝑛𝑛 𝑥 + 𝑎𝑛−1 𝑠𝑖𝑛𝑛−1 𝑥 ∙ 𝑐𝑜𝑠𝑥 + 𝑎𝑛−2 𝑠𝑖𝑛𝑛−2 𝑥 ∙ 𝑐𝑜𝑠 2 𝑥+. . . +𝑎2 𝑠𝑖𝑛2 𝑥 ∙ 𝑐𝑜𝑠 𝑛−2 𝑥 + 𝑎1 𝑠𝑖𝑛 𝑥 ∙ 𝑐𝑜𝑠 𝑛−1 𝑥 + 𝑎0 𝑐𝑜𝑠 𝑛 𝑥 = 0
se numește ecuație trigonometrică omogenă de gradul n , 𝒏 ∈ 𝑵∗ în 𝒔𝒊𝒏 𝒙 și 𝒄𝒐𝒔 𝒙.
1. Dacă 𝑎𝑛 ≠ 0, atunci 𝑐𝑜𝑠𝑥 ≠ 0. În caz contrar, dacă 𝑐𝑜𝑠 𝑥 = 0, ar rezulta că și 𝑠𝑖𝑛 𝑥 = 0, pentru aceleași
valori ale lui x. Imposibil, or 𝑠𝑖𝑛 𝑥 și 𝑐𝑜𝑠 𝑥 nu se anulează simultan.
Împărțim ambele părți ale ecuației la 𝑐𝑜𝑠 𝑛 𝑥 ≠ 0. Obținem ecuația echivalentă
𝑎𝑛 𝑡𝑔𝑛 𝑥 + 𝑎𝑛−1 𝑡𝑔𝑛−1 𝑥 + 𝑎𝑛−2 𝑡𝑔𝑛−2 𝑥+. . . +𝑎2 𝑡𝑔2 𝑥 + 𝑎1 𝑡𝑔𝑥 + 𝑎0 = 0.
Notând 𝑡𝑔 𝑥 = 𝑡, obținem o ecuație algebrică 𝑎𝑛 𝑡 𝑛 + 𝑎𝑛−1 𝑡 𝑛−1 + 𝑎𝑛−2 𝑡 𝑛−2 +. . . +𝑎2 𝑡 2 +𝑎1 𝑡 + 𝑎0 = 0.
2. Dacă 𝑎𝑛 = 0, atunci putem scoate 𝑐𝑜𝑠𝑥 factor comun, iar rezolvarea ecuației date se reduce la rezolvarea
ecuației 𝑐𝑜𝑠 𝑥 = 0 și a unei ecuații trigonometrice omogene de grad mai mic.
3𝑠𝑖𝑛𝑥 − 2𝑐𝑜𝑠𝑥 = 0. Ecuația este trigonometrică omogenă de gradul I. Împărțim ambii membri ai ecuației la
𝑐𝑜𝑠𝑥 ≠ 0. Dacă vom presupune 𝑐𝑜𝑠𝑥 = 0 , atunci sinusul ar avea valoarea 1 sau -1, deci ecuația nu se verifică.
23
𝑠𝑖𝑛𝑥 𝑐𝑜𝑠𝑥 2 2
Obținem ecuația echivalentă 3 −2 = 0 ⇔ 3𝑡𝑔𝑥 − 2 = 0 ⇔ 𝑡𝑔𝑥 = ⇔ 𝑥 = 𝑎𝑟𝑐𝑡𝑔 + 𝑛𝜋, 𝑛 ∈ ℤ.
𝑐𝑜𝑠𝑥 𝑐𝑜𝑠𝑥 3 3
2
Răspuns: 𝑆 = {𝑎𝑟𝑐𝑡𝑔 3 + 𝑛𝜋|𝑛 ∈ ℤ}.
3 5 3 5 𝑡𝑔𝑥 = 𝑡,
𝑠𝑖𝑛2 𝑥 + 𝑐𝑜𝑠 2 𝑥 = ∙ 𝑠𝑖𝑛𝑥 ∙ 𝑐𝑜𝑠𝑥 ⇔ 2 𝑡𝑔2 𝑥 + = ∙ 𝑡𝑔𝑥 ⇔ 2𝑡𝑔2 𝑥 − 5𝑡𝑔𝑥 + 3 = 0 ⇔ { 2 ⇔
2 2 :𝑐𝑜𝑠 𝑥≠0 2 2 2𝑡 − 5𝑡 + 3 = 0
𝑡𝑔𝑥 = 𝑡, 𝜋
𝑡𝑔𝑥 = 1, 𝑥 = 4 + 𝜋𝑘, 𝑘 ∈ ℤ,
⇔{ 𝑡 = 1, ⇔[ 3 ⇔[
3 𝜋
Răspuns: 𝑆 = {𝑎𝑟𝑐𝑡𝑔 2 + 𝜋𝑛; 4 + 𝜋𝑛 | 𝑛 ∈ ℤ}.
[ 3 𝑡𝑔𝑥 = 2 3
𝑡=2 𝑥 = 𝑎𝑟𝑐𝑡𝑔 2 + 𝜋𝑛, 𝑛 ∈ ℤ.
2𝑠𝑖𝑛𝑥 ∙ 𝑐𝑜𝑠𝑥 + 5𝑐𝑜𝑠 2 𝑥 = 4 ⇔ 2𝑠𝑖𝑛𝑥 ∙ 𝑐𝑜𝑠𝑥 + 5𝑐𝑜𝑠 2 𝑥 = 4 ∙ (𝑠𝑖𝑛2 𝑥 + 𝑐𝑜𝑠 2 𝑥) ⇔ 4𝑠𝑖𝑛2𝑥 − 2𝑠𝑖𝑛𝑥 ∙ 𝑐𝑜𝑠𝑥 − 𝑐𝑜𝑠 2 𝑥 = 0 ⇔
1+√5 1+√5
𝑡𝑔𝑥 = 𝑡, 𝑡𝑔𝑥 = 𝑡, 𝑡𝑔𝑥 = , 𝑥 = 𝑎𝑟𝑐𝑡𝑔 + 𝜋𝑘, 𝑘 ∈ ℤ,
2 4 4
⇔ 2 4𝑡𝑔 𝑥 − 2𝑡𝑔𝑥 − 1 = 0 ⇔ { 2 ⇔{ 1±√5 ⇔ [ ⇔[
:𝑐𝑜𝑠 𝑥≠0 4𝑡 − 2𝑡 − 1 = 0 𝑡= 𝑡𝑔𝑥 =
1−√5
𝑥 = 𝑎𝑟𝑐𝑡𝑔
1−√5
+ 𝜋𝑛, 𝑛 ∈ ℤ.
4
4 4
1+√5 1−√5
Răspuns: 𝑆 = {𝑎𝑟𝑐𝑡𝑔 + 𝜋𝑛; 𝑎𝑟𝑐𝑡𝑔 + 𝜋𝑛 | 𝑛 ∈ ℤ}.
4 4
𝑥 1 𝑥 𝑥 1 𝑥 𝑥 𝑥 𝑥
4𝑐𝑜𝑠 2 + ∙ 𝑠𝑖𝑛𝑥 + 3𝑠𝑖𝑛2 = 3 ⇔ 4𝑐𝑜𝑠 2 + ∙ 𝑠𝑖𝑛 (2 ∙ ) + 3𝑠𝑖𝑛2 = 3 ∙ (𝑠𝑖𝑛2 + 𝑐𝑜𝑠 2 ) ⇔
2 2 2 2 2 2 2 2 2
2
𝑥 𝑥 𝑥 2
𝑥 2
𝑥 2
𝑥 𝑥 𝑥 2
𝑥
⇔ 4𝑐𝑜𝑠 + 𝑠𝑖𝑛 ∙ 𝑐𝑜𝑠 + 3𝑠𝑖𝑛 = 3 ∙ (𝑠𝑖𝑛 + 𝑐𝑜𝑠 ) ⇔ 𝑠𝑖𝑛 ∙ 𝑐𝑜𝑠 + 𝑐𝑜𝑠 =0⇔
2 2 2 2 2 2 2 2 2
𝑥 𝑥 𝑥 𝜋
𝑥 𝑥 𝑥 𝑐𝑜𝑠 = 0 , 𝑐𝑜𝑠 = 0 , = + 𝜋𝑛, 𝑛 ∈ ℤ
⇔ 𝑐𝑜𝑠 ∙ (𝑠𝑖𝑛 + 𝑐𝑜𝑠 ) = 0 ⇔ [ 2 ⇔[ 𝑥 2 ⇔ [𝑥 2 2 ⇔
2 2 2 𝑥 𝑥 𝑥 𝜋
𝑠𝑖𝑛 + 𝑐𝑜𝑠 = 0 | ∶ 𝑐𝑜𝑠 ≠ 0 𝑡𝑔 = −1 = − + 𝜋𝑘, 𝑘 ∈ ℤ
2 2 2 2 2 4
𝑥 = 𝜋 + 2𝜋𝑛, 𝑛 ∈ ℤ 𝜋
⇔ [𝑥 = − 𝜋 + 2𝜋𝑘, 𝑘 ∈ ℤ . Răspuns: 𝑆 = {𝜋 + 2𝜋𝑛; − 2 + 2𝜋𝑛 | 𝑛 ∈ ℤ}.
2
(√2 + 1) ∙ 𝑐𝑜𝑠 2 𝑥 + (√2 − 1) ∙ 𝑠𝑖𝑛2 𝑥 + 𝑠𝑖𝑛2𝑥 = √2 ⇔ (√2 + 1) ∙ 𝑐𝑜𝑠 2 𝑥 + (√2 − 1) ∙ 𝑠𝑖𝑛2 𝑥 + 2𝑠𝑖𝑛𝑥𝑐𝑜𝑠𝑥 =
= √2 ∙ (𝑠𝑖𝑛2 𝑥 + 𝑐𝑜𝑠 2 𝑥) ⇔ 𝑐𝑜𝑠 2 𝑥 − 𝑠𝑖𝑛2 𝑥 + 2𝑠𝑖𝑛𝑥𝑐𝑜𝑠𝑥 = 0 ⇔ 2 𝑡𝑔2 𝑥 − 2𝑡𝑔𝑥 − 1 = 0 ⇔
:𝑐𝑜𝑠 𝑥≠0
𝑡𝑔𝑥 = 𝑡, 𝑡𝑔𝑥 = 𝑡, 𝑡𝑔𝑥 = 1 + √2, 𝑥 = 𝑎𝑟𝑐𝑡𝑔(1 + √2) + 𝜋𝑘, 𝑘 ∈ ℤ,
⇔{ 2 ⇔{ ⇔[ ⇔[
𝑡 − 2𝑡 − 1 = 0 𝑡 = 1 ± √2 𝑡𝑔𝑥 = 1 − √2 𝑥 = 𝑎𝑟𝑐𝑡𝑔(1 − √2) + 𝜋𝑛, 𝑛 ∈ ℤ.
Răspuns: 𝑆 = {𝑎𝑟𝑐𝑡𝑔(1 + √2) + 𝜋𝑛; 𝑎𝑟𝑐𝑡𝑔(1 − √2) + 𝜋𝑛 | 𝑛 ∈ ℤ}.
𝑠𝑖𝑛6 𝑥 − 3𝑠𝑖𝑛4 𝑥 ∙ 𝑐𝑜𝑠 2 𝑥 + 𝑠𝑖𝑛2 𝑥 ∙ 𝑐𝑜𝑠 4 𝑥−3𝑐𝑜𝑠 6 𝑥 = 0 ⇔ 6 𝑡𝑔6 𝑥 − 3𝑡𝑔4 𝑥 + 𝑡𝑔2 𝑥 − 3 = 0 ⇔
:𝑐𝑜𝑠 𝑥≠0
𝑡𝑔𝑥 = √3,
⇔ 𝑡𝑔2 𝑥 ∙ (𝑡𝑔4 𝑥 + 1) − 3 ∙ (𝑡𝑔4 𝑥 + 1) = 0 ⇔ (𝑡𝑔4 𝑥 + 1)(𝑡𝑔2 𝑥 − 3) = 0 ⇔4 𝑡𝑔2 𝑥 = 3 ⇔ [ ⇔
𝑡𝑔 𝑥+1≠0 𝑡𝑔𝑥 = −√3
𝜋
𝑥 = + 𝜋𝑘, 𝑘 ∈ ℤ, 𝜋
3
⇔[ 𝜋 Răspuns: 𝑆 = {± 3 + 𝜋𝑛 | 𝑛 ∈ ℤ}.
𝑥 = − 3 + 𝜋𝑛, 𝑛 ∈ ℤ.
𝑠𝑖𝑛 𝑥+𝑐𝑜𝑠 𝑥
Rezolvați în R ecuația = 0.
√2𝑥−𝑥 2 +3
𝑠𝑖𝑛 𝑥+𝑐𝑜𝑠 𝑥 𝑠𝑖𝑛 𝑥 + 𝑐𝑜𝑠 𝑥 = 0 |: 𝑐𝑜𝑠𝑥 ≠ 0, 𝑡𝑔 𝑥 = −1, 𝑥 = 𝑎𝑟𝑐𝑡𝑔(−1) + 𝜋𝑘, 𝑘 ∈ ℤ,
Rezolvare: =0⇔{ 2 ⇔{ 2 ⇔{ ⇔
√2𝑥−𝑥 2 +3 2𝑥 − 𝑥 + 3 > 0 𝑥 − 2𝑥 − 3 < 0 𝑥 ∈ (−1; 3)
𝜋
𝑥 = −𝑎𝑟𝑐𝑡𝑔 1 + 𝜋𝑘, 𝑘 ∈ ℤ, 𝑥 = − + 𝜋𝑘, 𝑘 ∈ ℤ ,
⇔{ ⇔{ 4
𝑥 ∈ (−1; 3) 𝑥 ∈ (−1; 3).
Selectăm, în mod analitic, valorile lui x din intervalul (−1; 3).
𝜋 𝜋 𝜋 1 1 1 1 3 𝑘 = 0,
−1 < − 4 + 𝜋𝑘 < 3 , 𝑘 ∈ ℤ ⇔ −1 + 4 < 𝜋𝑘 < 3 + 4 | × 𝜋 , 𝑘 ∈ ℤ ⇔ 4 − 𝜋 < 𝑘 < 4 + 𝜋 , 𝑘 ∈ ℤ⇔[ ⇒
𝑘=1
𝜋
𝑥 = −4, 𝜋 3𝜋
⇒[ 𝜋 3𝜋 Răspuns: 𝑆 = {− 4 ; 4 }.
𝑥 = − +𝜋 = . 4 4
24
BAC 2017, Sesiunea suplimentară, itemul 11.

Determinați soluțiile reale ale ecuației √3 𝑐𝑜𝑠𝑥 − 𝑠𝑖𝑛(2𝑥) = 0, pentru care |𝑥| < 2 .
Rezolvare: √3 𝑐𝑜𝑠𝑥 − sin(2𝑥) = 0 ⇔ √3 𝑐𝑜𝑠𝑥 − 2 ∙ 𝑠𝑖𝑛𝑥 ∙ 𝑐𝑜𝑠𝑥 = 0 ⇔ 𝑐𝑜𝑠𝑥 ∙ (√3 − 2 ∙ 𝑠𝑖𝑛𝑥) = 0 ⇔
𝜋 𝜋
𝑐𝑜𝑠𝑥 = 0, 𝑥 = + 𝜋𝑘, 𝑘 ∈ ℤ , 𝑥 = + 𝜋𝑘, 𝑘 ∈ ℤ ,
𝑐𝑜𝑠𝑥 = 0, 2 2
⇔[ ⇔[ √3 ⇔ [ ⇔[ 𝜋
√3 − 2 ∙ 𝑠𝑖𝑛𝑥 = 0 𝑠𝑖𝑛𝑥 = √3 𝑥 = (−1)𝑛 ∙ + 𝜋𝑛, 𝑛 ∈ ℤ .
2 𝑥 = (−1)𝑛 ∙ 𝑎𝑟𝑐𝑠𝑖𝑛 + 𝜋𝑛, 𝑛 ∈ ℤ 3
2
Din ipoteză avem |𝑥| < 2 ⇔ −2 < 𝑥 < 2. Selectăm soluțiile.
𝜋
𝜋 𝜋 𝜋 1 2 1 2 1 𝑘 = −1, 𝑥=− ,
1. −2 < 2 + 𝜋𝑘 < 2, 𝑘 ∈ ℤ ⇔ −2 − 2 < 𝜋𝑘 < 2 − 2 | × 𝜋 , 𝑘 ∈ ℤ ⇔ − 𝜋 − 2 < 𝑘 < 𝜋 − 2 , 𝑘∈ℤ⇔[ ⇒[ 𝜋
2
𝑘=0 𝑥= .
2
𝜋
2. Fie n – par ⇒ 𝑛 = 2𝑚, 𝑚 ∈ ℤ ⇒ 𝑥 = 3 + 2𝜋𝑚, 𝑚 ∈ ℤ.
𝜋 𝜋 𝜋 1 1 1 1 1 𝜋
−2 < + 2𝜋𝑚 < 2, 𝑚 ∈ ℤ ⇔ −2 − < 2𝜋𝑚 < 2 − | × ,𝑚 ∈ ℤ ⇔ − − < 𝑚 < − ,𝑚 ∈ ℤ ⇔ 𝑚 = 0 ⇒ 𝑥 = .
3 3 3 2𝜋 𝜋 6 𝜋 6 3
𝜋 2𝜋
3. Fie n – impar ⇒ 𝑛 = 2𝑙 + 1, 𝑙 ∈ ℤ ⇒ 𝑥 = − 3 + 𝜋(2𝑙 + 1), 𝑙 ∈ ℤ ⇔ 𝑥 = 3
+ 2𝜋𝑙, 𝑙 ∈ ℤ.
2𝜋 2𝜋 2𝜋 1 1 1 1 1
−2 <
3
+ 2𝜋𝑙 < 2, 𝑙 ∈ ℤ ⇔ −2 −
3
< 2𝜋𝑙 < 2 −
3
|×
2𝜋
,𝑙 ∈ ℤ ⇔ − − < 𝑙 < −
𝜋 3 𝜋 3
, 𝑙 ∈ ℤ ⇔ 𝑙 ∈ ∅.
𝜋 𝜋𝜋
Răspuns: 𝑆 = {− 2 ; 3 2 }.
Determinați soluțiile reale ale ecuației 𝑠𝑖𝑛(2𝑥) + 𝑐𝑜𝑠𝑥 = 0, pentru care 𝑐𝑜𝑠𝑥 > 0 .
2 𝑠𝑖𝑛𝑥 ∙ 𝑐𝑜𝑠𝑥 +𝑐𝑜𝑠𝑥 = 0|: 𝑐𝑜𝑠𝑥 ≠ 0 (> 0),
Rezolvare: Vom rezolva sistemul {𝑠𝑖𝑛 2𝑥 + 𝑐𝑜𝑠𝑥 = 0, ⇔ {
( )
⇔
𝑐𝑜𝑠𝑥 > 0 𝑐𝑜𝑠𝑥 > 0
1 𝜋
⇔{
2 𝑠𝑖𝑛𝑥 +1 = 0, ⇔ {𝑠𝑖𝑛𝑥 = − , ⇔ {𝑥 = (−1)𝑛+1 ⋅ + 𝑛𝜋, 𝑛 ∈ ℤ, ⇔
𝑐𝑜𝑠𝑥 > 0 2 6 𝑛−𝑝𝑎𝑟;
𝑐𝑜𝑠𝑥 > 0 𝑐𝑜𝑠𝑥 > 0 𝑛−𝑖𝑚𝑝𝑎𝑟.
𝜋
𝑥 = − + 2𝜋𝑚, 𝑚 ∈ ℤ,
6 𝜋
[ 7𝜋
⇔ ⇔ 𝑥 = − + 2𝜋𝑚, 𝑚 ∈ ℤ .
𝑥= + 2𝜋𝑘, 𝑘 ∈ ℤ, 𝑉𝐸𝑍𝐼 𝑆𝐶𝐻𝐸𝑀𝐴! 6
6
{ 𝑐𝑜𝑠𝑥 > 0
𝜋
Răspuns: 𝑆 = {− 6 + 2𝜋𝑚 | 𝑚 ∈ ℤ}.

𝜋
Determinați soluțiile reale ale ecuației 𝑐𝑜𝑠𝑥 − cos(2𝑥) + cos(3𝑥) = 0, care aparțin segmentului [ 2 ; 𝜋].
𝑥+3𝑥 𝑥−3𝑥
Rezolvare: 𝑐𝑜𝑠𝑥 − cos(2𝑥) + cos(3𝑥) = 0 ⇔
(18)
2𝑐𝑜𝑠
2
∙ 𝑐𝑜𝑠
2
− cos(2𝑥) = 0 ⇔ 2cos(2𝑥) ∙ 𝑐𝑜𝑠𝑥 − cos(2𝑥) = 0 ⇔
𝜋 𝜋 𝜋𝑘
cos(2𝑥) = 0, 2𝑥 = + 𝜋𝑘, 𝑘 ∈ ℤ , 𝑥 = + ,𝑘 ∈ ℤ ,
⇔ cos(2𝑥) ∙ [2𝑐𝑜𝑠𝑥 − 1] = 0 ⇔ [
2 4 2
1 ⇔ [ 1 ⇔[
𝜋
𝑐𝑜𝑠𝑥 = 𝐶𝐴𝑍 𝑃𝐴𝑅𝑇.
2 𝐹𝑂𝑅𝑀.𝐺𝐸𝑁. 𝑥 = ±𝑎𝑟𝑐𝑐𝑜𝑠 2 + 2𝜋𝑛, 𝑛 ∈ ℤ 𝑥 = ± + 2𝜋𝑛, 𝑛 ∈ ℤ .
3
Selectăm soluțiile din segmentul dat.
𝜋 𝜋 𝜋𝑘 𝜋 𝜋 𝜋 𝜋𝑘 𝜋 2 1 3 𝜋 𝜋 3𝜋
1. 2 ≤ 4 + 2 ≤ 𝜋| − 4 , 𝑘 ∈ ℤ ⇔ 2 − 4 ≤ 2 ≤ 𝜋 − 4 | × 𝜋 , 𝑘 ∈ ℤ ⇔ 2 ≤ 𝑘 ≤ 2 , 𝑘 ∈ ℤ ⇔ 𝑘 = 1 ⇒ 𝑥 = 4 + 2 = 4 .
𝜋 𝜋 𝜋
2. + 2𝜋𝑛 ∈ cadr I ⇒ + 2𝜋𝑛 ∉ [ ; 𝜋] , (∀)𝑛 ∈ ℤ.
3 3 2
𝜋 𝜋 𝜋
3. − 3 + 2𝜋𝑛 ∈ cadr IV ⇒ − 3 + 2𝜋𝑛 ∉ [ 2 ; 𝜋] , (∀)𝑛 ∈ ℤ.
3𝜋
Răspuns: 𝑥 ∈ { }
4
BAC 2019, Sesiunea de bază, itemul 11.
𝑠𝑖𝑛 𝑥+𝑠𝑖𝑛(3𝑥)
Rezolvați în R ecuația = 0.
√−𝑥 2 −4𝑥
𝑥+3𝑥 𝑥−3𝑥 sin(2𝑥) = 0,
𝑠𝑖𝑛 𝑥+𝑠𝑖𝑛(3𝑥) 𝑠𝑖𝑛 𝑥 + 𝑠𝑖𝑛(3𝑥) = 0, (𝟏𝟔) 2𝑠𝑖𝑛 2 𝑐𝑜𝑠 2 = 0, [
Rezolvare: =0⇔{ ⇔ { ⇔ { 𝑐𝑜𝑠𝑥 = 0, ⇔
√−𝑥 2 −4𝑥 −𝑥 2 − 4𝑥 > 0 𝑥 ∙ (𝑥 + 4) < 0 𝐶𝐴𝑍.
𝑥 ∈ (−4; 0) 𝑃𝐴𝑅𝑇.
25
𝜋𝑘
2𝑥 = 𝜋𝑘, 𝑘 ∈ ℤ, 𝑥= , 𝑘 ∈ ℤ,
[ 𝜋 [ 2
⇔ { 𝑥 = + 𝜋𝑛, 𝑛 ∈ ℤ , ⇔ 𝜋
2 𝑥 = + 𝜋𝑛, 𝑛 ∈ ℤ ,
𝑥 ∈ (−4; 0) 2
{ 𝑥 ∈ (−4; 0).
Selectăm valorile lui x din intervalul (−4; 0).
𝑥 = −𝜋,
𝜋𝑘 2 8 𝑘 = −2 ,
1. −4 < < 0 | × 𝜋 , 𝑘 ∈ ℤ ⇔ − 𝜋 < 𝑘 < 0, 𝑘 ∈ ℤ ⇔ [ ⇒ [𝑥 = −𝜋.
2 𝑘 = −1 2
𝜋 𝜋 𝜋 𝜋 1 4 1 1 𝜋
2. −4 < + 𝜋𝑛 < 0 | − , 𝑛 ∈ ℤ ⇔ −4 − < 𝜋𝑛 < − | × , 𝑛 ∈ ℤ ⇔ − − < 𝑛 < − , 𝑛 ∈ ℤ ⇔ 𝑛 = −1 ⇒ 𝑥 = − .
2 2 2 2 𝜋 𝜋 2 2 2
𝜋
Răspuns: 𝑆 = {−𝜋; − 2 }.
7.4 Ecuații trigonometrice de forma 𝒂 ∙ 𝒔𝒊𝒏𝒙 + 𝒃 ∙ 𝒄𝒐𝒔𝒙 = 𝒄, 𝒂; 𝒃 ∈ 𝑹∗

(ecuații liniare în 𝒔𝒊𝒏𝒙 și în 𝒄𝒐𝒔𝒙)
Dacă 𝑐 = 0 , ecuația este omogenă de gradul I. Putem presupune că 𝑐 ≠ 0. Vom examina câteva metode de
rezolvare a ecuațiilor de acest tip. Ne vom propune să rezolvăm aceeași ecuație prin mai multe metode.
7.4.1 Metoda omogenizării

𝑥
Această metodă este destul de accesibilă. Se trece de la argumentul 𝑥 la argumentul 2
și se obține o ecuație
reductibilă la o ecuație trigonometrică omogenă de gradul al doilea.
Să se rezolve în R ecuația:
𝑥 𝑥 𝑥 𝑥
𝒔𝒊𝒏 𝒙 + 𝒄𝒐𝒔 𝒙 = −𝟏 ⇔ 𝑠𝑖𝑛 (2 ∙ ) + 𝑐𝑜𝑠 (2 ∙ ) = −1 (𝑐𝑜𝑠 2 + 𝑠𝑖𝑛2 ) ⇔
2 2 2 2
: 2𝑠𝑖𝑛 ≠0 2𝑥
𝑥 𝑥 𝑥 𝑥 𝑥 𝑥 𝑥 𝑥 𝑥 2
⇔ 2𝑠𝑖𝑛 𝑐𝑜𝑠 + 𝑐𝑜𝑠 2 − 𝑠𝑖𝑛2 = −𝑐𝑜𝑠 2 − 𝑠𝑖𝑛2 ⇔ 2𝑠𝑖𝑛 𝑐𝑜𝑠 + 2𝑐𝑜𝑠 2 = 0 ⇔
2 2 2 2 2 2 2 2 2
𝑥 𝑥 𝑥 𝜋
𝑥 𝑐𝑡𝑔 2 = 0, = 𝑎𝑟𝑐𝑐𝑡𝑔0 + 𝜋𝑛, 𝑛 ∈ ℤ, = 2 + 𝜋𝑛, 𝑛 ∈ ℤ,
2𝑥 2 2
⇔ 𝑐𝑡𝑔 2 + 𝑐𝑡𝑔 2 = 0 ⇔ [ 𝑥 ⇔[𝑥 ⇔ [𝑥 ⇔
𝑐𝑡𝑔 2 = −1 2
= 𝑎𝑟𝑐𝑐𝑡𝑔(−1) + 𝜋𝑘, 𝑘 ∈ ℤ 2
= 𝜋 − 𝑎𝑟𝑐𝑐𝑡𝑔1 + 𝜋𝑘, 𝑘 ∈ ℤ
𝑥 𝜋
2
= 2 + 𝜋𝑛, 𝑛 ∈ ℤ, 𝑥 = 𝜋 + 2𝜋𝑛, 𝑛 ∈ ℤ, 𝑥 = 𝜋 + 2𝜋𝑛, 𝑛 ∈ ℤ,
⇔ [𝑥 𝜋 ⇔[ 3𝜋 ⇔ [ 𝑥 = − 𝜋 + 2𝜋𝑚, 𝑚 ∈ ℤ .
= 𝜋 − 4 + 𝜋𝑘, 𝑘 ∈ ℤ 𝑥 = 2 + 2𝜋𝑘, 𝑘 ∈ ℤ 2
2
𝜋
Răspuns: 𝑆 = {𝜋 + 2𝜋𝑛; − 2
+ 2𝜋𝑛 | 𝑛 ∈ ℤ}.
7.4.2 Metoda introducerii unghiului auxiliar
Vom aplica una dintre formulele studiate 𝑠𝑖𝑛𝑥 ∙ 𝑐𝑜𝑠𝛼 + 𝑐𝑜𝑠𝑥 ∙ 𝑠𝑖𝑛𝛼 = 𝑠𝑖𝑛(𝑥 + 𝛼). Dacă analizăm membrul
stâng al ecuației și coeficienții de pe lângă 𝑠𝑖𝑛𝑥 și 𝑐𝑜𝑠𝑥, observăm că aceștia sunt egali cu 1. Sinusul și cosinusul
√2
aceluiași unghi nu pot avea simultan valorile egale cu 1. Dacă vom înmulți ambii membri ai ecuației cu 2
, vom
reuși să aplicăm formula menționată.
√2 √2√2 𝜋 𝜋 √2
𝒔𝒊𝒏 𝒙 + 𝒄𝒐𝒔 𝒙 = −𝟏 ⇔ 2
∙ 𝑠𝑖𝑛 𝑥 + 22
∙ cos 𝑥 = −
⇔ 𝑠𝑖𝑛 𝑥 ∙ 𝑐𝑜𝑠 4 + cos 𝑥 ∙ 𝑠𝑖𝑛 4 = − 2 ⇔
𝜋 √2 𝜋 √2 𝜋 𝜋
⇔ 𝑠𝑖𝑛 (𝑥 + 4 ) = − 2 ⇔ 𝑥 + 4 = (−1)𝑛 ⋅ 𝑎𝑟𝑐𝑠𝑖𝑛 (− 2 ) + 𝑛𝜋, 𝑛 ∈ ℤ ⇔ 𝑥 + 4 = (−1)𝑛+1 ⋅ 4 + 𝑛𝜋, 𝑛 ∈ℤ⇔
𝑛−𝑝𝑎𝑟 𝜋
𝜋 𝜋 𝑛−𝑖𝑚𝑝𝑎𝑟 𝑥 = − + 2𝜋𝑚, 𝑚 ∈ ℤ,
(−1) 𝑛+1
⇔ 𝑥 = −4 + ⋅ 4 + 𝑛𝜋, 𝑛 ∈ ℤ ⇔ [ 2
(2𝑘 𝑥 =𝜋⋅ + 1), 𝑘 ∈ ℤ .
𝜋
Răspuns: 𝑆 = {𝜋 + 2𝜋𝑛; − 2
+ 2𝜋𝑛 | 𝑛 ∈ ℤ}.
26
7.4.3 Metoda substituției universale

Vom aplica formulele substituției universale (12) și (13):
𝑥 𝑥
2𝑡𝑔 1−𝑡𝑔2 𝑥
𝑠𝑖𝑛𝑥 = 2
𝑥 și 𝑐𝑜𝑠𝑥 = 2
𝑥 ; 𝑥 ∈ 𝑅\ {𝜋 + 2𝑛𝜋|𝑛 ∈ ℤ} . Vom nota 𝑡𝑔 = 𝑡, 𝑥 ∈ 𝑅\ {𝜋 + 2𝑛𝜋|𝑛 ∈ ℤ}.
1+𝑡𝑔2 1+𝑡𝑔2 2
2 2
2𝑡 1−𝑡 2 1+𝑡 2 ≠0
Obținem 𝒔𝒊𝒏 𝒙 + 𝒄𝒐𝒔 𝒙 = −𝟏 ⇔ + = −1 ⇔ 2𝑡 + 1 − 𝑡 2 = −1 − 𝑡 2 ⇔ 𝑡 = −1.
1+𝑡 2 1+𝑡 2
𝑥 𝑥 𝜋 𝜋
Revenim la notație și obținem 𝑡𝑔 2 = −1 ⇔ 2 = − 4 + 𝜋𝑘, 𝑘 ∈ ℤ ⇔ 𝑥 = − 2 + 2𝜋𝑘, 𝑘 ∈ ℤ .
𝑥
Nota bene! Observăm că DVA pentru ecuația inițială a fost R , pe când DVA al ecuației 𝑡𝑔 2 = −1 este
𝑅 {𝜋 + 2𝑛𝜋|𝑛 ∈ ℤ} . Astfel, aplicând metoda substituției universale, putem pierde soluția 𝜋 + 2𝑛𝜋, 𝑛 ∈ ℤ.
Verificăm dacă numerele de forma 𝜋 + 2𝑛𝜋, 𝑛 ∈ ℤ sunt soluții: 𝑠𝑖𝑛 (𝜋 + 2𝑛𝜋) + 𝑐𝑜𝑠 (𝜋 + 2𝑛𝜋) = 0 − 1 = −1.
𝜋
Sunt soluții. Am obținut aceeași mulțime de soluții. Răspuns: 𝑆 = {𝜋 + 2𝜋𝑛; − 2
+ 2𝜋𝑛 | 𝑛 ∈ ℤ}.
7.4.4 Metoda reducerii la un sistem de ecuații algebrice

Avem ecuația 𝒔𝒊𝒏 𝒙 + 𝒄𝒐𝒔 𝒙 = −𝟏.
Considerăm și identitatea trigonometrică fundamentală 𝑠𝑖𝑛2 𝑥 + 𝑐𝑜𝑠 2 𝑥 = 1 și alcătuim sistemul
𝑠𝑖𝑛 𝑥 + 𝑐𝑜𝑠𝑥 = −1,
{
𝑠𝑖𝑛2 𝑥 + 𝑐𝑜𝑠 2 𝑥 = 1.
Notăm 𝑠𝑖𝑛 𝑥 = 𝑢, 𝑐𝑜𝑠𝑥 = 𝑣, |𝑢| ≤ 1 , |𝑣| ≤ 1. Obținem sistemul de ecuații algebrice:
𝑢 = 0, 𝑠𝑖𝑛 𝑥 = 0,
{ {
𝑢 + 𝑣 = −1, 𝑢 + 𝑣 = −1, 𝑢 + 𝑣 = −1, 𝑣 = −1, 𝑐𝑜𝑠𝑥 = −1,
{ 2 2 ⇔{ 2 ⇔ { ⇔ [ 𝑣 = 0, ⇒ [ 𝑐𝑜𝑠𝑥 = 0,
𝑢 +𝑣 =1 (𝑢 + 𝑣) − 2𝑢𝑣 = 1 2𝑢𝑣 = 0 { {
𝑢 = −1 𝑠𝑖𝑛 𝑥 = −1.
Este simplu, folosind cercul trigonometric, să determinăm soluțiile comune pentru ambele ecuații din fiecare
𝑥 = 𝜋 + 2𝜋𝑘, 𝑘 ∈ ℤ , 𝜋
sistem: [ 𝜋 Răspuns: 𝑆 = {𝜋 + 2𝜋𝑛; − 2 + 2𝜋𝑛 | 𝑛 ∈ ℤ}.
𝑥 = − + 2𝜋𝑛 , 𝑛 ∈ ℤ .
2
Exemple rezolvate:
c) 5𝑠𝑖𝑛𝑥 + 𝑐𝑜𝑠𝑥 = 5.
Vom aplica metoda omogenizării.
𝑥 𝑥 𝑥 𝑥 𝑥 𝑥
5𝑠𝑖𝑛𝑥 + 𝑐𝑜𝑠𝑥 = 5 ⇔ 10𝑠𝑖𝑛 2 𝑐𝑜𝑠 2 + 𝑐𝑜𝑠 2 2 − 𝑠𝑖𝑛2 2 = 5 (𝑐𝑜𝑠 2 2 + 𝑠𝑖𝑛2 2) ⇔
𝑥 𝑥
𝑥 𝑥 𝑥 𝑥 : 2𝑐𝑜𝑠 2 ≠0 𝑥 𝑥
2 2 2 𝑡𝑔 = 𝑡,
⇔ 6𝑠𝑖𝑛 − 10𝑠𝑖𝑛 𝑐𝑜𝑠 + 4𝑐𝑜𝑠 =0 ⇔ 3𝑡𝑔2 − 5𝑡𝑔 + 2 = 0 ⇔ { 2 ⇔
2 2 2 2 2 2
3𝑡 2 − 5𝑡 + 2 = 0
𝑥
𝑡𝑔 = 𝑡, 𝑥 𝑥 𝜋
2 𝑡𝑔 = 1, = 𝑎𝑟𝑐𝑡𝑔1 + 𝜋𝑘, 𝑘 ∈ ℤ, 𝑥 = + 2𝜋𝑘, 𝑘 ∈ ℤ,
𝑡 = 1, ⇔ [ 2 2 2
⇔ 𝑥 2 ⇔ [𝑥 2 ⇔[ 2
[ 2 𝑡𝑔 = = 𝑎𝑟𝑐𝑡𝑔 + 𝜋𝑛, 𝑛 ∈ ℤ 𝑥 = 2𝑎𝑟𝑐𝑡𝑔 + 2𝜋𝑛, 𝑛 ∈ ℤ.
𝑡= 2 3 2 3 3
{ 3
𝜋 2
Răspuns: 𝑆 = { 2 + 2𝜋𝑛; 2𝑎𝑟𝑐𝑡𝑔 3 + 2𝜋𝑛 | 𝑛 ∈ ℤ}
d) 𝑐𝑜𝑠𝑥 − 𝑠𝑖𝑛𝑥 = √2𝑠𝑖𝑛3𝑥.
Vom aplica metoda introducerii unghiului auxiliar.
: √2 √2 √2 𝜋 𝜋 𝜋
𝑐𝑜𝑠𝑥 − 𝑠𝑖𝑛𝑥 = √2𝑠𝑖𝑛3𝑥 ⇔ 𝑐𝑜𝑠𝑥 − 𝑠𝑖𝑛𝑥 = 𝑠𝑖𝑛3𝑥 ⇔ 𝑠𝑖𝑛 𝑐𝑜𝑠𝑥 − 𝑐𝑜𝑠 𝑠𝑖𝑛𝑥 = 𝑠𝑖𝑛3𝑥 ⇔ 𝑠𝑖𝑛 ( − 𝑥) = 𝑠𝑖𝑛3𝑥
2 2 4 4 4
𝜋 𝜋
𝜋 3𝑥 − ( − 𝑥) 3𝑥 + ( − 𝑥) 𝜋 𝜋
⇔ 𝑠𝑖𝑛3𝑥 − 𝑠𝑖𝑛 ( − 𝑥) = 0 ⇔ 2𝑠𝑖𝑛 4 ⋅ 𝑐𝑜𝑠 4 = 0 ⇔ 2𝑠𝑖𝑛 (2𝑥 − ) ⋅ 𝑐𝑜𝑠 (𝑥 + ) = 0 ⇔
4 2 2 8 8
𝜋 𝜋 𝜋 𝜋𝑘
𝑠𝑖𝑛 (2𝑥 − ) = 0, 2𝑥 − = 𝜋𝑘, 𝑘 ∈ ℤ, 𝑥 = + , 𝑘 ∈ ℤ, 3𝜋 𝜋 𝜋𝑛
⇔[ 𝜋
8
⇔[ 𝜋
8
𝜋 ⇔ [ 16
3𝜋
2
Răspuns: 𝑆 = { 8 + 𝜋𝑛; 16 + 2 | 𝑛 ∈ ℤ}
𝑐𝑜𝑠 (𝑥 + ) = 0 𝑥 + = + 𝜋𝑛, 𝑛 ∈ ℤ 𝑥= + 𝜋𝑛, 𝑛 ∈ ℤ .
8 8 2 8
Exercițiu propus pentru rezolvare (din manual):

1. Exercițiul 7 a), pag. 194. (de rezolvat prin toate modurile 7.4.1-7.4.4.)
27
7.5 Alte tipuri de ecuații trigonometrice
Există mai multe tipuri de ecuații trigonometrice și modalități de structurare a lor. Vom continua să rezolvăm
ecuații trigonometrice, fără a menționa metoda de rezolvare.
2 ⋅ (1 + 𝑠𝑖𝑛2𝑥) ⋅ 𝑐𝑜𝑠2𝑥 + (𝑠𝑖𝑛𝑥 + 𝑐𝑜𝑠𝑥)2 = 0 ⇔ 2 ⋅ (1 + 𝑠𝑖𝑛2𝑥) ⋅ 𝑐𝑜𝑠2𝑥 + 𝑠𝑖𝑛2 𝑥 + 𝑐𝑜𝑠 2 𝑥 + 2 ⋅ 𝑠𝑖𝑛𝑥 ⋅ 𝑐𝑜𝑠𝑥 = 0 ⇔
⇔ 2 ⋅ (1 + 𝑠𝑖𝑛2𝑥) ⋅ 𝑐𝑜𝑠2𝑥 + (1 + 𝑠𝑖𝑛2𝑥) = 0 ⇔ (1 + 𝑠𝑖𝑛2𝑥)(2𝑐𝑜𝑠2𝑥 + 1) = 0 ⇔ [
1 + 𝑠𝑖𝑛2𝑥 = 0, ⇔
2𝑐𝑜𝑠2𝑥 + 1 = 0
𝜋 𝜋
𝑠𝑖𝑛2𝑥 = −1, 2𝑥 = − + 2𝜋𝑘, 𝑘 ∈ ℤ, 𝑥 = − + 𝜋𝑘, 𝑘 ∈ ℤ,
2 4
⇔ 1 ⇔ 1 ⇔ 1 ⇔
𝑐𝑜𝑠2𝑥 = − 2𝑥 = ±𝑎𝑟𝑐𝑐𝑜𝑠 (− ) + 2𝜋𝑛, 𝑛 ∈ ℤ 2𝑥 = ± (𝜋 − 𝑎𝑟𝑐𝑐𝑜𝑠 ) + 2𝜋𝑛, 𝑛 ∈ ℤ
2 2 2
[ [ [
𝜋
𝑥 = − 4 + 𝜋𝑘, 𝑘 ∈ ℤ, 𝜋 𝜋
⇔[ 𝜋 Răspuns: 𝑆 = {− 4 + 𝜋𝑛; ± 3 + 𝜋𝑛 | 𝑛 ∈ ℤ}
𝑥 = ± 3 + 𝜋𝑛, 𝑛 ∈ ℤ .
2𝑠𝑖𝑛𝑥𝑐𝑜𝑠𝑥 − 2𝑠𝑖𝑛2 𝑥 − 𝑐𝑜𝑠𝑥 + 𝑠𝑖𝑛𝑥 = 0 ⇔ 2𝑠𝑖𝑛𝑥(𝑐𝑜𝑠𝑥 − 𝑠𝑖𝑛𝑥) − (𝑐𝑜𝑠𝑥 − 𝑠𝑖𝑛𝑥) = 0 ⇔ (𝑐𝑜𝑠𝑥 − 𝑠𝑖𝑛𝑥)(2𝑠𝑖𝑛𝑥 − 1) = 0 ⇔
𝜋
𝑡𝑔𝑥 = 1, 𝑥 = + 𝜋𝑘, 𝑘 ∈ ℤ,
𝑐𝑜𝑠𝑥 − 𝑠𝑖𝑛𝑥 = 0 |: 𝑐𝑜𝑠𝑥 ≠ 0, 1 − 𝑡𝑔𝑥 = 0, 1 4
⇔ [ ⇔ [ ⇔[ ⇔[ 𝜋
2𝑠𝑖𝑛𝑥 − 1 = 0 2𝑠𝑖𝑛𝑥 = 1 𝑠𝑖𝑛𝑥 = 𝑥 = (−1)𝑛 ⋅ + 𝑛𝜋, 𝑛 ∈ ℤ.
2 6
𝜋 𝜋
Răspuns: 𝑆 = {4 + 𝜋𝑘; (−1)𝑘 ⋅ 6 + 𝜋𝑘 | 𝑘 ∈ ℤ}.
1 + 𝑠𝑖𝑛𝑥 = 0,
[
𝑡𝑔𝑥 − 𝑠𝑖𝑛𝑥 = 1 − 𝑡𝑔𝑥 ⋅ 𝑠𝑖𝑛𝑥 ⇔ 𝑡𝑔𝑥(1 + 𝑠𝑖𝑛𝑥) − (1 + 𝑠𝑖𝑛𝑥) = 0 ⇔ (1 + 𝑠𝑖𝑛𝑥)(𝑡𝑔𝑥 − 1) = 0 ⇔ { 𝑡𝑔𝑥 − 1 = 0, ⇔
𝑥 ∈ 𝐷(𝑡𝑔𝑥)
𝜋
𝑠𝑖𝑛𝑥 = −1, 𝑥 = − + 2𝜋𝑚, 𝑚 ∈ ℤ ∉ 𝑫(𝒕𝒈𝒙),
2
[ [ 𝜋
⇔{ 𝑡𝑔𝑥 = 1, ⇔ 𝑥 = + 𝜋𝑛, 𝑛 ∈ ℤ, 𝜋 𝜋
⇔ 𝑥 = + 𝜋𝑛, 𝑛 ∈ ℤ . R: 𝑆 = { + 𝜋𝑘 | 𝑘 ∈ ℤ}.
𝜋 4 4 4
𝑥 ∈ 𝑅\ { + 𝜋𝑘 | 𝑘 ∈ ℤ} 𝜋
2 𝑥 ∈ 𝑅\ { + 𝜋𝑘 | 𝑘 ∈ ℤ}
{ 2
𝑥 𝑥 𝑥 𝑥 𝑥 𝑥 𝑥 𝑥
𝑐𝑜𝑠 4 − 𝑠𝑖𝑛4 + 𝑠𝑖𝑛𝑥 = 𝑐𝑜𝑠2𝑥 ⇔ (𝑐𝑜𝑠 2 − 𝑠𝑖𝑛2 ) (𝑐𝑜𝑠 2 + 𝑠𝑖𝑛2 ) + 𝑠𝑖𝑛𝑥 = 𝑐𝑜𝑠2𝑥 ⇔ 𝑐𝑜𝑠 2 − 𝑠𝑖𝑛2 + 𝑠𝑖𝑛𝑥 = 𝑐𝑜𝑠2𝑥
2 2 2 2 2 2 2 2
𝑐𝑜𝑏𝑜𝑟â𝑚
𝑔𝑟𝑎𝑑𝑢𝑙 1 + 𝑐𝑜𝑠𝑥 1 − 𝑐𝑜𝑠𝑥
⇔ − + 𝑠𝑖𝑛𝑥 = 𝑐𝑜𝑠 2 𝑥 − 𝑠𝑖𝑛2 𝑥 ⇔ (𝑐𝑜𝑠𝑥 + 𝑠𝑖𝑛𝑥) = (𝑐𝑜𝑠𝑥 − 𝑠𝑖𝑛𝑥)(𝑐𝑜𝑠𝑥 + 𝑠𝑖𝑛𝑥) ⇔
2 2
⇔ (𝑐𝑜𝑠𝑥 + 𝑠𝑖𝑛𝑥)(1 − 𝑐𝑜𝑠𝑥 + 𝑠𝑖𝑛𝑥) = 0 ⇔ [
𝑐𝑜𝑠𝑥 + 𝑠𝑖𝑛𝑥 = 0 |: 𝑐𝑜𝑠𝑥 ≠ 0, ⇔
𝑐𝑜𝑠𝑥 − 𝑠𝑖𝑛𝑥 = 1 𝑜𝑚𝑜𝑔𝑒𝑛𝑖𝑧ă𝑚
1 + 𝑡𝑔𝑥 = 0, 𝑡𝑔𝑥 = −1, 𝑡𝑔𝑥 = −1,
⇔ [𝑐𝑜𝑠2 𝑥 − 𝑠𝑖𝑛2 𝑥 − 2𝑠𝑖𝑛 𝑥 𝑐𝑜𝑠 𝑥 = 𝑐𝑜𝑠2 𝑥 + 𝑠𝑖𝑛2 𝑥 ⇔ [2𝑠𝑖𝑛2 𝑥 + 2𝑠𝑖𝑛 𝑥 𝑐𝑜𝑠 𝑥 = 0 ⇔ [ 𝑥 𝑥 𝑥 ⇔
𝑠𝑖𝑛 (𝑠𝑖𝑛 + 𝑐𝑜𝑠 ) = 0
2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2
𝜋 𝜋 𝜋
𝑥 = − + 𝜋𝑛, 𝑛 ∈ ℤ , 𝑥 = − + 𝜋𝑛, 𝑛 ∈ ℤ , 𝑥 = − + 𝜋𝑛, 𝑛 ∈ ℤ , 𝜋
4 4 4 𝑥 = − + 𝜋𝑛, 𝑛 ∈ ℤ ,
𝑥 𝑥 𝑥 4
⇔ 𝑠𝑖𝑛 = 0, ⇔ 𝑠𝑖𝑛 = 0, ⇔ = 𝜋𝑚, 𝑚 ∈ ℤ , ⇔ 𝑥 = 2𝜋𝑚, 𝑚 ∈ ℤ ,
2 2 2 𝜋
𝑥 𝑥 𝑥 𝑥 𝑥 𝑥 𝑥 = − + 2𝜋𝑘, 𝑘 ∈ ℤ.
[
[ 𝑠𝑖𝑛 2 + 𝑐𝑜𝑠 2 = 0 [𝑠𝑖𝑛 2 + 𝑐𝑜𝑠 2 = 0 |: 𝑐𝑜𝑠 2 ≠ 0 [ 𝑡𝑔 = −1
2
2
𝜋 𝜋
Răspuns: 𝑆 = {− + 𝜋𝑘; 2𝜋𝑘; − + 2𝜋𝑘 | 𝑘 ∈ ℤ}.
4 2
𝑥 + 3𝑥 𝑥 − 3𝑥
𝑠𝑖𝑛𝑥 + 𝑠𝑖𝑛3𝑥 = 4𝑐𝑜𝑠3 𝑥 ⇔ 2𝑠𝑖𝑛 ⋅ 𝑐𝑜𝑠 = 4𝑐𝑜𝑠3 𝑥 ⇔ 𝑠𝑖𝑛2𝑥 ⋅ 𝑐𝑜𝑠𝑥 = 2𝑐𝑜𝑠3 𝑥 ⇔ 𝑠𝑖𝑛𝑥 ⋅ 𝑐𝑜𝑠2 𝑥 − 𝑐𝑜𝑠3 𝑥 = 0 ⇔
2 2
𝜋
2 𝑥 = 0, 𝑐𝑜𝑠 = 0, 𝑥 = + 𝜋𝑘, 𝑘 ∈ ℤ,
⇔ 𝑐𝑜𝑠2 𝑥 (𝑠𝑖𝑛𝑥 − 𝑐𝑜𝑠𝑥) = 0 ⇔ [
𝑐𝑜𝑠 ⇔ [
𝑥
⇔ [ 2
𝑠𝑖𝑛𝑥 − 𝑐𝑜𝑠𝑥 = 0 |: 𝑐𝑜𝑠𝑥 ≠ 0 𝑡𝑔𝑥 = 1 𝜋
𝑥 = + 𝜋𝑛, 𝑛 ∈ ℤ.
4
𝜋 𝜋
Răspuns: 𝑆 = { + 𝜋𝑚; + 𝜋𝑚 | 𝑚 ∈ ℤ}.
4 2
28

2 2 2
𝑠𝑖𝑛𝑥 ⋅ 𝑠𝑖𝑛3𝑥 + 7 + 2𝑠𝑖𝑛 𝑥 = 14𝑐𝑜𝑠𝑥 ⋅ 𝑐𝑜𝑠3𝑥 + 7𝑐𝑜𝑠2 𝑥 ⇔ 𝑠𝑖𝑛𝑥 ⋅ 𝑠𝑖𝑛3𝑥 + 7 (1 − 𝑐𝑜𝑠 𝑥) + 2𝑠𝑖𝑛 𝑥 = 14𝑐𝑜𝑠𝑥 ⋅ 𝑐𝑜𝑠3𝑥 ⇔
(20),(21) 1
⇔ ⋅ [𝑐𝑜𝑠(𝑥 − 3𝑥) − 𝑐𝑜𝑠(𝑥 + 3𝑥)] + 9𝑠𝑖𝑛2 𝑥 = 7 ⋅ [𝑐𝑜𝑠(𝑥 − 3𝑥) + 𝑐𝑜𝑠(𝑥 + 3𝑥)] ⇔
2
1 1 − 𝑐𝑜𝑠2𝑥 𝑐𝑜𝑠2𝛼=2𝑐𝑜𝑠 2 𝛼−1
⇔ ⋅ [𝑐𝑜𝑠2𝑥 − 𝑐𝑜𝑠4𝑥] + 9 ⋅ = 7 ⋅ [𝑐𝑜𝑠2𝑥 + 𝑐𝑜𝑠4𝑥] ⇔ 22 ⋅ 𝑐𝑜𝑠2𝑥 + 15𝑐𝑜𝑠4𝑥 − 9 = 0 ⇔
2 2
𝑐𝑜𝑠2𝑥 = 𝑡, −1 ≤ 𝑡 ≤ 1,
⇔ 22 ⋅ 𝑐𝑜𝑠2𝑥 + 15(2𝑐𝑜𝑠 2 2𝑥 − 1) − 9 = 0 ⇔ 30𝑐𝑜𝑠 2 2𝑥 + 22𝑐𝑜𝑠2𝑥 − 24 = 0 ⇔ { ⇔
30𝑡 2 + 22𝑡 − 24 = 0
𝑐𝑜𝑠2𝑥 = 𝑡, −1 ≤ 𝑡 ≤ 1,
4
𝑡 =− , 3 3 1 3
⇔ 3 ⇔ 𝑐𝑜𝑠2𝑥 = ⇔ 2𝑥 = ±𝑎𝑟𝑐𝑐𝑜𝑠 + 2𝜋𝑛, 𝑛 ∈ ℤ ⇔ 𝑥 = ± ⋅ 𝑎𝑟𝑐𝑐𝑜𝑠 + 𝜋𝑛, 𝑛 ∈ ℤ
[ 5 5 2 5
3
{ 𝑡 =
5
1 3
Răspuns: 𝑆 = {± 2 ⋅ 𝑎𝑟𝑐𝑐𝑜𝑠 5 + 𝜋𝑛 | 𝑛 ∈ ℤ}.
7 7
𝑠𝑖𝑛4 𝑥 + 𝑐𝑜𝑠 4 𝑥 = ⋅ 𝑠𝑖𝑛𝑥 ⋅ 𝑐𝑜𝑠𝑥 ⇔ (𝑠𝑖𝑛2 𝑥 + 𝑐𝑜𝑠 2 𝑥)2 − 2𝑠𝑖𝑛2 𝑥 ⋅ 𝑐𝑜𝑠 2 𝑥 = ⋅ 𝑠𝑖𝑛𝑥 ⋅ 𝑐𝑜𝑠𝑥 ⇔
2 2
7 7
⇔ 1 − 2𝑠𝑖𝑛 𝑥 ⋅ 𝑐𝑜𝑠 𝑥 = ⋅ 𝑠𝑖𝑛𝑥 ⋅ 𝑐𝑜𝑠𝑥 ⇔ 2 − 4𝑠𝑖𝑛 𝑥 ⋅ 𝑐𝑜𝑠 𝑥 = 7 ⋅ 𝑠𝑖𝑛𝑥 ⋅ 𝑐𝑜𝑠𝑥 ⇔ 2 − 𝑠𝑖𝑛2 2𝑥 = 𝑠𝑖𝑛2𝑥 ⇔
2 2 2 2
2 2
𝑠𝑖𝑛2𝑥 = 𝑡, −1 ≤ 𝑡 ≤ 1,
𝑠𝑖𝑛2𝑥 = 𝑡, −1 ≤ 𝑡 ≤ 1, 𝑡 = −4, 1
⇔ 4 − 2𝑠𝑖𝑛2 2𝑥 = 7𝑠𝑖𝑛2𝑥 ⇔ { ⇔{ 1 ⇔ 𝑠𝑖𝑛2𝑥 = ⇔
2𝑡 2 + 7𝑡 − 4 = 0 [
𝑡=
2
2
1 𝜋 𝜋𝑛 𝜋 𝜋𝑛
⇔ 2𝑥 = (−1)𝑛 𝑎𝑟𝑐𝑠𝑖𝑛 2 + 𝜋𝑛, 𝑛 ∈ ℤ ⇔ 𝑥 = (−1)𝑛 ⋅ 12 + 2 , 𝑛 ∈ ℤ. Răspuns: 𝑆 = {(−1)𝑛 ⋅ 12 + 2 | 𝑛 ∈ ℤ}.
1 − 𝑐𝑜𝑠 3 𝑥 𝑠𝑖𝑛2 𝑥 1 − 𝑐𝑜𝑠 3 𝑥 (1 − 𝑐𝑜𝑠𝑥) ∙ (1 + 𝑐𝑜𝑠𝑥) (1 − 𝑐𝑜𝑠𝑥) ∙ (1 + 𝑐𝑜𝑠𝑥 + 𝑐𝑜𝑠 2 𝑥)
𝑡𝑔2 𝑥 = ⇔ = ⇔ = ⇔
1 − 𝑠𝑖𝑛3 𝑥 𝑐𝑜𝑠 2 𝑥 1 − 𝑠𝑖𝑛3 𝑥 (1 − 𝑠𝑖𝑛𝑥) ∙ (1 + 𝑠𝑖𝑛𝑥) (1 − 𝑠𝑖𝑛𝑥) ∙ (1 + 𝑠𝑖𝑛𝑥 + 𝑠𝑖𝑛2 𝑥)
𝑠𝑖𝑛𝑥 ≠ ±1,
2 𝑐𝑜𝑠𝑥 = 1,
1 − 𝑐𝑜𝑠𝑥 1 + 𝑐𝑜𝑠𝑥 1 + 𝑐𝑜𝑠𝑥 + 𝑐𝑜𝑠 𝑥
⇔ ∙[ − ] = 0 ⇔ 1 + 𝑐𝑜𝑠𝑥 1 + 𝑐𝑜𝑠𝑥 + 𝑐𝑜𝑠 2 𝑥 ⇔
2
1 − 𝑠𝑖𝑛𝑥 1 + 𝑠𝑖𝑛𝑥 1 + 𝑠𝑖𝑛𝑥 + 𝑠𝑖𝑛 𝑥 [
=
{ 1 + 𝑠𝑖𝑛𝑥 1 + 𝑠𝑖𝑛𝑥 + 𝑠𝑖𝑛2 𝑥
𝑠𝑖𝑛𝑥 ≠ ±1, 𝑠𝑖𝑛𝑥 ≠ ±1,
⇔{ 𝑐𝑜𝑠𝑥 = 1, ⇔{ 𝑐𝑜𝑠𝑥 = 1, ⇔
[ 2 [
𝑠𝑖𝑛 𝑥 + 𝑐𝑜𝑠𝑥 ⋅ 𝑠𝑖𝑛2 𝑥 = 𝑐𝑜𝑠 2 𝑥 + 𝑠𝑖𝑛𝑥 ⋅ 𝑐𝑜𝑠 2 𝑥 (𝑠𝑖𝑛𝑥 − 𝑐𝑜𝑠𝑥)(𝑠𝑖𝑛𝑥 + 𝑐𝑜𝑠𝑥) + 𝑠𝑖𝑛𝑥𝑐𝑜𝑠𝑥(𝑠𝑖𝑛𝑥 − 𝑐𝑜𝑠𝑥) = 0
𝜋
𝑠𝑖𝑛𝑥 ≠ ±1, 𝑠𝑖𝑛𝑥 ≠ + 𝜋𝑚, 𝑚 ∈ ℤ,
𝑠𝑖𝑛𝑥 ≠ ±1, 2
𝑐𝑜𝑠𝑥 = 1,
⇔{ 𝑐𝑜𝑠𝑥 = 1, ⇔ ⇔ 𝑥 = 2𝜋𝑘, 𝑘 ∈ ℤ, (∗)
[ [ 𝑠𝑖𝑛𝑥 − 𝑐𝑜𝑠𝑥 = 0,
(𝑠𝑖𝑛𝑥 − 𝑐𝑜𝑠𝑥)(𝑠𝑖𝑛𝑥 + 𝑐𝑜𝑠𝑥 + 𝑠𝑖𝑛𝑥𝑐𝑜𝑠𝑥) = 0 [ 𝑡𝑔𝑥 = 1,
𝑠𝑖𝑛𝑥 + 𝑐𝑜𝑠𝑥 + 𝑠𝑖𝑛𝑥𝑐𝑜𝑠𝑥 = 0
{ { 𝑠𝑖𝑛𝑥 + 𝑐𝑜𝑠𝑥 + 𝑠𝑖𝑛𝑥𝑐𝑜𝑠𝑥 = 0
Rezolvăm ecuația 𝑠𝑖𝑛𝑥 + 𝑐𝑜𝑠𝑥 + 𝑠𝑖𝑛𝑥𝑐𝑜𝑠𝑥 = 0.
𝑡 2 −1
Notăm 𝑠𝑖𝑛𝑥 + 𝑐𝑜𝑠𝑥 = 𝑡 ⟹ (𝑠𝑖𝑛𝑥 + 𝑐𝑜𝑠𝑥)2 = 𝑡 2 ⇔ 1 + 2𝑠𝑖𝑛𝑥𝑐𝑜𝑠𝑥 = 𝑡 2 ⇔ 𝑠𝑖𝑛𝑥𝑐𝑜𝑠𝑥 = 2
.
𝑡 2 −1
Obținem ecuația 𝑡 + = 0 ⇔ 𝑡 2 + 2𝑡 − 1 = 0 ⇔ 𝑡 = −1 ± √2 ⟹ 𝑠𝑖𝑛𝑥 + 𝑐𝑜𝑠𝑥 = −1 ± √2 ⇔
2
√2 √2 √2 𝜋 √2 𝜋 √2
⇔ 𝑠𝑖𝑛𝑥 + 𝑐𝑜𝑠𝑥 = − ± 1 ⇔ 𝑐𝑜𝑠 (𝑥 − ) = − ±1⇒ 𝜋
𝑐𝑜𝑠 (𝑥 − ) = 1 − ⇔
2 2 2 4 2 −1≤𝑐𝑜𝑠(𝑥− )≤1 4 2
4
𝜋 √2
⇔ 𝑥 = ± 𝑎𝑟𝑐𝑐𝑜𝑠 (1 − ) + 2𝜋𝑛, 𝑛 ∈ ℤ.
4 2
𝜋 𝜋 √2
Răspuns: 𝑆 = {2𝜋𝑚; 4 + 𝜋𝑚; 4 ± 𝑎𝑟𝑐𝑐𝑜𝑠 (1 − 2
) + 2𝜋𝑚 | 𝑚 ∈ ℤ}.
29
§8. INECUAȚII TRIGONOMETRICE

Definiție. O inecuație se numește trigonometrică, dacă ea conține necunoscuta numai la argumentul
funcțiilor trigonometrice.
Prezentăm ecuațiile trigonometrice fundamentale și formulele de calcul a mulțimilor soluțiilor reale ale
acestora. Aceste formule rezultă din sensul geometric al funcțiilor trigonometrice sinus, cosinus, tangentă și
cotangentă legate de cercul trigonometric (sau de graficele funcțiilor) și de proprietățile acestora.
Exemple rezolvate:
√3
①; −1< <1
√3 2 √3 √3
b) 𝑠𝑖𝑛𝑥 ≥ 2 ⇔ 𝑎𝑟𝑐𝑠𝑖𝑛 ( 2 ) + 2𝜋𝑘 ≤ 𝑥 ≤ 𝜋 − 𝑎𝑟𝑐𝑠𝑖𝑛 ( 2 ) + 2𝜋𝑘, 𝑘 ∈ ℤ ⇔
𝜋 𝜋 𝜋 2𝜋 𝜋 2𝜋
⇔ + 2𝜋𝑘 ≤ 𝑥 ≤ 𝜋 − + 2𝜋𝑘, 𝑘 ∈ ℤ ⇔ + 2𝜋𝑘 ≤ 𝑥 ≤ + 2𝜋𝑘, 𝑘 ∈ ℤ ⇔ 𝑥 ∈ ⋃ [ + 2𝜋𝑘; + 2𝜋𝑘] .
3 3 3 3 𝑘∈ℤ 3 3
𝜋 2𝜋
Răspuns: 𝑆 = ⋃ [ 3 + 2𝜋𝑘; 3 + 2𝜋𝑘] .
𝑘∈ℤ
√3
②; −1< − <1
√3 2 √3 √3
c) 𝑠𝑖𝑛𝑥 < − ⇔ − 𝜋 − 𝑎𝑟𝑐𝑠𝑖𝑛 (− ) + 2𝜋𝑘 < 𝑥 < 𝑎𝑟𝑐𝑠𝑖𝑛 (− ) + 2𝜋𝑘, 𝑘 ∈ ℤ ⇔
2 2 2
𝜋 𝜋 2𝜋 𝜋 2𝜋 𝜋
⇔−𝜋 + + 2𝜋𝑘 < 𝑥 < − + 2𝜋𝑘, 𝑘 ∈ ℤ ⇔− + 2𝜋𝑘 < 𝑥 < − + 2𝜋𝑘, 𝑘 ∈ ℤ ⇔ 𝑥 ∈ ⋃ (− + 2𝜋𝑘; − + 2𝜋𝑘) .
3 3 3 3 𝑘∈ℤ 3 3
2𝜋 𝜋
Răspuns: 𝑆 = ⋃ (− + 2𝜋𝑘; − + 2𝜋𝑘) .
𝑘∈ℤ 3 3
1
1 ④; −1< <1
2 1 1
e) 𝑐𝑜𝑠𝑥 < 2 ⇔ 𝑎𝑟𝑐𝑐𝑜𝑠 + 2𝜋𝑛 < 𝑥 < 2𝜋 − 𝑎𝑟𝑐𝑐𝑜𝑠 + 2𝜋𝑛, 𝑛 ∈ ℤ ⇔
2 2
𝜋 𝜋 𝜋 5𝜋 𝜋 5𝜋
⇔ + 2𝜋𝑛 < 𝑥 < 2𝜋 − + 2𝜋𝑛, 𝑛 ∈ ℤ ⇔ + 2𝜋𝑛 < 𝑥 < + 2𝜋𝑛, 𝑛 ∈ ℤ ⇔ 𝑥 ∈ ⋃ ( + 2𝜋𝑘; + 2𝜋𝑛) .
3 3 3 3 𝑛∈ℤ 3 3
𝜋 5𝜋
Răspuns: 𝑆 = ⋃ ( + 2𝜋𝑘; + 2𝜋𝑛) . 3 3
𝑛∈ℤ
30
√3
③; −1< <1
√3 2 √3 √3
f) 𝑐𝑜𝑠𝑥 ≥ ⇔ − 𝑎𝑟𝑐𝑐𝑜𝑠 + 2𝜋𝑚 ≤ 𝑥 ≤ 𝑎𝑟𝑐𝑐𝑜𝑠 + 2𝜋𝑚, 𝑚 ∈ℤ⇔
2 2 2
𝜋 𝜋 𝜋 𝜋 𝜋 𝜋
⇔− + 2𝜋𝑚 ≤ 𝑥 ≤ + 2𝜋𝑚, 𝑚 ∈ ℤ ⇔ 𝑥 ∈ ⋃ [− + 2𝜋𝑚; + 2𝜋𝑚] . R: 𝑆 = ⋃ [− + 2𝜋𝑚; + 2𝜋𝑚] .
6 6 𝑚∈ℤ 6 6 𝑚∈ℤ6 6
√3 1 ⑥ 𝜋 1
j) 𝑡𝑔𝑥 < − ⇔ 𝑡𝑔𝑥 < − ⇔ − + 𝜋𝑘 < 𝑥 < 𝑎𝑟𝑐𝑡𝑔 (− )+ 𝜋𝑘, 𝑘 ∈ ℤ ⇔
3 √3 2 √3
𝜋 𝜋 𝜋 𝜋 𝜋 𝜋
⇔− 2 + 𝜋𝑘 < 𝑥 <−6 + 𝜋𝑘, 𝑘 ∈ ℤ ⇔ 𝑥 ∈ ⋃ (− 2 + 𝜋𝑘; − 6 + 𝜋𝑘). Răspuns: 𝑆 = ⋃ (− 2 + 𝜋𝑘; − 6 + 𝜋𝑘).
𝑘∈ℤ 𝑘∈ℤ
⑤ 𝜋 𝜋
k) 𝑡𝑔𝑥 ≥ −2 ⇔ 𝑎𝑟𝑐𝑡𝑔(−2) + 𝜋𝑘 ≤ 𝑥 <2 + 𝜋𝑘, 𝑘 ∈ ℤ ⇔−𝑎𝑟𝑐𝑡𝑔2 + 𝜋𝑘 ≤ 𝑥 <2 + 𝜋𝑘, 𝑘 ∈ ℤ ⇔
𝜋 𝜋
⇔ 𝑥 ∈ ⋃ [−𝑎𝑟𝑐𝑡𝑔2 + 𝜋𝑘; 2
+ 𝜋𝑘). Răspuns: 𝑆 = ⋃ [−𝑎𝑟𝑐𝑡𝑔2 + 𝜋𝑘; 2
+ 𝜋𝑘).
⑧
n) 𝑐𝑡𝑔𝑥 ≤ −√3 ⇔ 𝑎𝑟𝑐𝑐𝑡𝑔(−√3) + 𝜋𝑘 ≤ 𝑥 < 𝜋 + 𝜋𝑘, 𝑘 ∈ ℤ ⇔𝜋 − 𝑎𝑟𝑐𝑐𝑡𝑔√3 + 𝜋𝑘 ≤ 𝑥 < 𝜋 + 𝜋𝑘, 𝑘 ∈ ℤ ⇔
𝜋 5𝜋 5𝜋
⇔𝜋 − + 𝜋𝑘 ≤ 𝑥 < 𝜋 + 𝜋𝑘, 𝑘 ∈ ℤ ⇔ + 𝜋𝑘 ≤ 𝑥 < 𝜋 + 𝜋𝑘, 𝑘 ∈ ℤ ⇔ 𝑥 ∈ ⋃ [ + 𝜋𝑘; 𝜋 +𝜋𝑘).
6 6 6 𝑘∈ℤ
5𝜋
Răspuns: 𝑆 = ⋃ [ 6 + 𝜋𝑘; 𝜋 +𝜋𝑘).
𝑘∈ℤ
√3 1 ⑦ 1 𝜋
o) 𝑐𝑡𝑔𝑥 > 3
⇔ 𝑐𝑡𝑔𝑥 > ⇔0 + 𝜋𝑘 < 𝑥 < 𝑎𝑟𝑐𝑐𝑡𝑔 + 𝜋𝑘, 𝑘 ∈ ℤ ⇔𝜋𝑘 < 𝑥 < 3 + 𝜋𝑘, 𝑘 ∈ ℤ ⇔
√3 √3
𝜋 𝜋
⇔ 𝑥 ∈ ⋃ (𝜋𝑘; 3 + 𝜋𝑘). Răspuns: 𝑆 = ⋃ (𝜋𝑘; 3 + 𝜋𝑘).
𝑐𝑜𝑠𝑥 = 𝑡, 𝑡 ∈ [−1; 1], 𝑐𝑜𝑠𝑥 = 𝑡, 𝑡 ∈ [−1; 1],
q) 2𝑐𝑜𝑠 2 𝑥 + 𝑐𝑜𝑠𝑥 ≤ 0 ⇔ { ⇔{ 1 ⇔
𝑡 ∙ (2𝑡 + 1) ≤ 0 𝑡 ∈ [− ; 0]
2
𝑐𝑜𝑠𝑥 = 𝑡, 𝑐𝑜𝑠𝑥 = 𝑡, 1
{ 1 ⇔{ 1 ⇔ − ≤ 𝑐𝑜𝑠𝑥 ≤ 0.
𝑡 ∈ [− ; 0] −2 ≤ 𝑡 ≤ 0 2
2
Putem rezolva separat două inecuații trigonometrice fundamentale, apoi să
determinăm intersecția mulțimilor soluțiilor acestora. Vom alege altă cale. Vom
reprezenta cercul trigonometric și vom identifica pe el arcele de cerc pentru care se
verifică ultima inegalitate dublă.
𝜋 2𝜋 2𝜋 𝜋
Răspuns: 𝑆 = ⋃ [ 2 + 2𝜋𝑚; 3 + 2𝜋𝑚] ∪ [− 3 + 2𝜋𝑚; − 2 + 2𝜋𝑚].
𝑚∈ℤ
𝑡𝑔𝑥 = 𝑡, 𝑡𝑔𝑥 = 𝑡,
𝑡𝑔𝑥 = 𝑡, 𝑡 ∈ 𝑅, 𝑡𝑔𝑥 < −3,
s) 𝑡𝑔2 𝑥 + 2𝑡𝑔𝑥 − 3 > 0 ⇔ { ⇔ { ⇔ { 𝑡 < −3, ⇔ [ ⇔
𝑡 2 + 2𝑡 − 3 > 0 𝑡 ∈ (−∞; −3) ∪ (1; +∞) [ 𝑡𝑔𝑥 > 1
𝑡>1
𝜋
− + 𝜋𝑘 < 𝑥 < −𝑎𝑟𝑐𝑡𝑔3 + 𝜋𝑘, 𝑘 ∈ ℤ, 𝜋 𝜋 𝜋
⇔[ 2 𝜋 𝜋 Răspuns: 𝑆 = ⋃ (− 2 + 𝜋𝑘; −𝑎𝑟𝑐𝑡𝑔3 + 𝜋𝑘) ∪ (4 + 𝜋𝑘; 2 + 𝜋𝑘).
+ 𝜋𝑛 < 𝑥 < + 𝜋𝑛, 𝑛 ∈ ℤ . 𝑘∈ℤ
4 2
𝑥 𝜋 √2 √2 𝑥 𝜋 √2
a) 𝑠𝑖𝑛 (2 − 6 ) ≤ − 2 ⇔ −𝜋 − 𝑎𝑟𝑐𝑠𝑖𝑛 (− 2 ) + 2𝜋𝑘 ≤ 2 − 6 ≤ 𝑎𝑟𝑐𝑠𝑖𝑛 (− 2 ) + 2𝜋𝑘, 𝑘 ∈ ℤ ⇔
𝜋 𝑥 𝜋 𝜋 𝜋 3𝜋 𝜋 𝑥 𝜋 𝜋
⇔ −𝜋 + + 2𝜋𝑘 ≤ − ≤ − + 2𝜋𝑘| + , 𝑘 ∈ ℤ ⇔− + + 2𝜋𝑘 ≤ ≤ − + + 2𝜋𝑘| × 2, 𝑘 ∈ ℤ ⇔
4 2 6 4 6 4 6 2 4 6
7𝜋 𝜋 7𝜋 𝜋
⇔− 6 + 4𝜋𝑘 ≤ 𝑥 ≤ − 6 + 4𝜋𝑘, 𝑘 ∈ ℤ. Răspuns: 𝑆 = ⋃ [− 6 + 4𝜋𝑘; − 6 + 4𝜋𝑘] .
𝑘∈ℤ
√2 √2 √2
b) 𝑐𝑜𝑠3𝑥 ≤ 2
⇔ 𝑎𝑟𝑐𝑐𝑜𝑠 2 + 2𝜋𝑛 ≤ 3𝑥 ≤ 2𝜋 − 𝑎𝑟𝑐𝑐𝑜𝑠 2 + 2𝜋𝑛, 𝑛 ∈ ℤ ⇔
𝜋 𝜋 1 𝜋 2𝜋𝑛 7𝜋 2𝜋𝑛
⇔ + 2𝜋𝑛 ≤ 3𝑥 ≤ 2𝜋 − + 2𝜋𝑛| × , 𝑛 ∈ ℤ ⇔ + ≤𝑥 ≤ + , 𝑛 ∈ℤ.
4 4 3 12 3 12 3
𝜋 2𝜋𝑛 7𝜋 2𝜋𝑛
Răspuns: 𝑆 = ⋃ [12 + 3
; 12 + 3
] .
𝑛∈ℤ
−1≤𝑐𝑜𝑠𝑡 ≤1,
𝜋 (∀)𝑡∈𝑅 𝜋 𝜋 3𝜋
e) 𝑐𝑜𝑠 ( 4 − 2𝑥) > −1 ⇔ 𝑐𝑜𝑠 ( 4 − 2𝑥) ≠ −1 ⇔ 4 − 2𝑥 ≠ 𝜋 + 2𝜋𝑛, 𝑛 ∈ ℤ ⇔ 2𝑥 ≠ − 4
−2𝜋𝑛, 𝑛 ∈ ℤ ⇔
3𝜋 3𝜋 3𝜋
⇔𝑥≠ −8
+𝜋𝑛, 𝑛 ∈ ℤ ⇔ 𝑥 ∈ 𝑅\ {− 8 +𝜋𝑛| 𝑛 ∈ ℤ} . Răspuns: 𝑆 = 𝑅\ {− 8 +𝜋𝑛| 𝑛 ∈ ℤ} .
1 √3 1 1 𝜋 𝜋 1
b) √3𝑠𝑖𝑛2𝑥 + 𝑐𝑜𝑠2𝑥 ≥ 1 | × ⇔ 𝑠𝑖𝑛2𝑥 + 𝑐𝑜𝑠2𝑥 ≥ ⇔ 𝑐𝑜𝑠 ∙ 𝑠𝑖𝑛2𝑥 + 𝑠𝑖𝑛 ∙ 𝑐𝑜𝑠2𝑥 ≥ ⇔
2 2 2 2 6 6 2
𝜋 1 1 𝜋 1 𝜋
⇔ 𝑠𝑖𝑛 (2𝑥 + ) ≥ ⇔𝑎𝑟𝑐𝑠𝑖𝑛 + 2𝜋𝑘 ≤ 2𝑥 + ≤ 𝜋 − 𝑎𝑟𝑐𝑠𝑖𝑛 + 2𝜋𝑘| − , 𝑘 ∈ ℤ ⇔
6 2 2 6 2 6
31
2𝜋 1 𝜋 𝜋
⇔2𝜋𝑘 ≤ 2𝑥 ≤ 3
+ 2𝜋𝑘| × 2 , 𝑘 ∈ ℤ ⇔𝜋𝑘 ≤ 𝑥 ≤ 3 + 𝜋𝑘, 𝑘 ∈ ℤ . Răspuns: 𝑆 = ⋃ [𝜋𝑘; 3
+ 𝜋𝑘] .
𝑘∈ℤ
√2 √2 √2 √2 𝜋 𝜋 √2
c) 𝑠𝑖𝑛5𝑥 + 𝑐𝑜𝑠5𝑥 > −1 | × 2
⇔ 2
𝑠𝑖𝑛5𝑥 + 2
𝑐𝑜𝑠5𝑥 >− 2
⇔ 𝑐𝑜𝑠 4 ∙ 𝑠𝑖𝑛5𝑥 + 𝑠𝑖𝑛 4 ∙ 𝑐𝑜𝑠5𝑥 > − 2
⇔
𝜋 √2 √2 𝜋 √2 𝜋
⇔ 𝑠𝑖𝑛 (5𝑥 + ) > − ⇔𝑎𝑟𝑐𝑠𝑖𝑛 (− ) + 2𝜋𝑘 < 5𝑥 + < 𝜋 − 𝑎𝑟𝑐𝑠𝑖𝑛 (− ) + 2𝜋𝑘| − , 𝑘 ∈ ℤ ⇔
4 2 2 4 2 4
𝜋 𝜋 𝜋 𝜋 1 𝜋 2𝜋𝑘 𝜋 2𝜋𝑘
⇔− − + 2𝜋𝑘 < 5𝑥 < 𝜋 + − + 2𝜋𝑘| × , 𝑘 ∈ ℤ ⇔− + <𝑥< + ,𝑘 ∈ ℤ .
4 4 4 4 5 10 5 5 5
𝜋 2𝜋𝑘 𝜋 2𝜋𝑘
Răspuns: 𝑆 = ⋃ (− 10 + 5 ; 5 + 5 ).
𝑘∈ℤ
|𝑐𝑜𝑠𝑥| = 𝑡, 𝑡 ∈ [0; 1],
e) 𝑐𝑜𝑠2𝑥 + |𝑐𝑜𝑠𝑥| > 0 ⇔ 2𝑐𝑜𝑠 𝑥 − 1 + |𝑐𝑜𝑠𝑥| > 0 ⇔ 2|𝑐𝑜𝑠𝑥| + |𝑐𝑜𝑠𝑥| − 1 > 0 ⇔{
2 2
⇔
2𝑡 2 + 𝑡 − 1 > 0
1
|𝑐𝑜𝑠𝑥| = 𝑡, 𝑡 ∈ [0; 1], |𝑐𝑜𝑠𝑥| = 𝑡, 1 1 𝑐𝑜𝑠𝑥 < − ,
⇔{ 1 ⇔{1 ⇔ < |𝑐𝑜𝑠𝑥| ≤ 1 ⇔ |𝑐𝑜𝑠𝑥| > ⇔ [ 2 ⇔
𝑡 ∈ (−∞; −1) ∪ ( ; +∞) <𝑡≤1 2 2 1
2 2 𝑐𝑜𝑠𝑥 >
2
1 1 2𝜋 2𝜋
𝑎𝑟𝑐𝑐𝑜𝑠 (− ) + 2𝜋𝑛 < 𝑥 < 2𝜋 − 𝑎𝑟𝑐𝑐𝑜𝑠 (− ) + 2𝜋𝑛, 𝑛 ∈ ℤ , +2𝜋𝑛 < 𝑥 < 2𝜋 − + 2𝜋𝑛, 𝑛 ∈ ℤ ,
⇔[ 2 2 ⇔[ 3 𝜋 3 ⇔
1 1 𝜋
−𝑎𝑟𝑐𝑐𝑜𝑠 + 2𝜋𝑚 < 𝑥 < 𝑎𝑟𝑐𝑐𝑜𝑠 + 2𝜋𝑚, 𝑚 ∈ ℤ − + 2𝜋𝑚 < 𝑥 < + 2𝜋𝑚, 𝑚 ∈ ℤ
2 2 3 3
2𝜋 4𝜋
+2𝜋𝑛 < 𝑥 < + 2𝜋𝑛, 𝑛 ∈ ℤ , 𝜋 𝜋 2𝜋 4𝜋
3 3
⇔ [ 𝜋 𝜋 Răspuns: 𝑆 = ⋃ (− + 2𝜋𝑘; + 2𝜋𝑘) ∪ ( + 2𝜋𝑘; + 2𝜋𝑘).
3 3 3 3
− 3 + 2𝜋𝑚 < 𝑥 < 3 + 2𝜋𝑚, 𝑚 ∈ ℤ . 𝑘∈ℤ
𝑠𝑖𝑛𝑥 = 𝑡, 𝑡 ∈ [−1; 1],

f) 𝑠𝑖𝑛2 𝑥 − 𝑐𝑜𝑠 2 𝑥 < 3𝑠𝑖𝑛𝑥 − 2 ⇔ 2𝑠𝑖𝑛2 𝑥 −1 < 3𝑠𝑖𝑛𝑥 − 2⇔2𝑠𝑖𝑛2 𝑥 −3𝑠𝑖𝑛𝑥 + 1 < 0⇔ { ⇔
2𝑡 2 − 3𝑡 + 1 < 0
1 1
𝑠𝑖𝑛𝑥 = 𝑡, 𝑡 ∈ [−1; 1], 𝑠𝑖𝑛𝑥 = 𝑡, 1 𝑎𝑟𝑐𝑠𝑖𝑛 + 2𝜋𝑘 < 𝑥 < 𝜋 − 𝑎𝑟𝑐𝑠𝑖𝑛 + 2𝜋𝑘, 𝑘 ∈ ℤ,
⇔{ 1 ⇔{ 1 ⇔ < 𝑠𝑖𝑛𝑥 < 1 ⇔ { 2 2 ⇔
𝑡 ∈ ( ; 1) 𝑡 ∈ ( ; 1) 2 𝜋
2 2 𝑥 ≠ + 2𝜋𝑛, 𝑛 ∈ ℤ
2
+ 2𝜋𝑘 < 𝑥 < 𝜋 − + 2𝜋𝑘, 𝑘 ∈ ℤ, + 2𝜋𝑘 < 𝑥 < + 2𝜋𝑘, 𝑘 ∈ ℤ,
⇔ {6 𝜋
6 ⇔ { 6 6
𝜋
𝑥 ≠ + 2𝜋𝑛, 𝑛 ∈ ℤ 𝑥 ≠ + 2𝜋𝑛, 𝑛 ∈ ℤ .
2 2
Răspuns: 𝑆 = ⋃ ( + 2𝜋𝑘; + 2𝜋𝑘) ∪ ( + 2𝜋𝑘; + 2𝜋𝑘).
𝑘∈ℤ 6 2 2 6
Vom evita rezolvarea inecuației trigonometrice cu modul. Observăm că partea stângă a ecuației poate fi
exprimată doar prin 𝑐𝑜𝑠𝑥 . Vom exprima și |𝑠𝑖𝑛𝑥| prin 𝑐𝑜𝑠𝑥, ridicând la pătrat ambele părți ale inecuației, or ele
sunt nenegative. Întrucât ecuația dată și inegalitatea dată trebuie să fie verificate simultan, vom rezolva sistemul:
2𝑐𝑜𝑠2𝑥 − 4𝑐𝑜𝑠𝑥 − 1 = 0,|𝑠𝑖𝑛𝑥|≥0,1>0 4𝑐𝑜𝑠 2 𝑥 − 2 − 4𝑐𝑜𝑠𝑥 − 1 = 0, 4𝑐𝑜𝑠 2 𝑥 − 4𝑐𝑜𝑠𝑥 − 3 = 0,
2 2
{ 1 ⇔ { 1 ⇔{ 1 ⇔
|𝑠𝑖𝑛𝑥| ≥ |𝑠𝑖𝑛𝑥|2 ≥ ( ) 1 − 𝑐𝑜𝑠 2 𝑥 ≥
2 2 4
√3 √3
𝑐𝑜𝑠𝑥 = 𝑡, 𝑡 ∈ [−1; 1], 𝑐𝑜𝑠𝑥 = 𝑡, 𝑡 ∈ [−1; 1], 𝑐𝑜𝑠𝑥 = 𝑡, 𝑡 ∈ [− ; ] ,
2 2
2 2
⇔ { 4𝑡 − 4𝑡 − 3 = 0, ⇔ { 4𝑡 − 4𝑡 − 3 = 0, ⇔ 1 1
𝑡=− , ⇔ 𝑐𝑜𝑠𝑥 = − 2 ⇔
3 √3 √3 2
𝑡2 ≤ 4 − 2 ≤𝑡≤ 2 [ 3
{ 𝑡 =
2
2𝜋 2𝜋
⇔ 𝑥 = ± 3 + 2𝜋𝑛, 𝑛 ∈ ℤ . Răspuns: 𝑥 ∈ {± 3 + 2𝜋𝑛 | 𝑛 ∈ ℤ} .
Aplicăm o formulă de coborâre a gradului
1 − 𝑐𝑜𝑠2𝑥 1 − 𝑐𝑜𝑠4𝑥
𝑠𝑖𝑛2 𝑥 +𝑠𝑖𝑛2 2𝑥 = 𝑠𝑖𝑛2 3𝑥⇔ + = 1 − 𝑐𝑜𝑠 2 3𝑥 ⇔ 𝑐𝑜𝑠2𝑥 + 𝑐𝑜𝑠4𝑥 = 2𝑐𝑜𝑠 2 3𝑥 ⇔
2 2
2𝑥 + 4𝑥 2𝑥 − 4𝑥
⇔ 2𝑐𝑜𝑠 ∙ 𝑐𝑜𝑠 = 2𝑐𝑜𝑠 2 3𝑥 ⇔ 𝑐𝑜𝑠3𝑥 ∙ 𝑐𝑜𝑠𝑥 − 𝑐𝑜𝑠 2 3𝑥 = 0 ⇔ 𝑐𝑜𝑠3𝑥 ∙ (𝑐𝑜𝑠𝑥 − 𝑐𝑜𝑠3𝑥) = 0 ⇔
2 2
32
𝑥 − 3𝑥 𝑥 + 3𝑥 𝑐𝑜𝑠3𝑥 = 0,
⇔ 𝑐𝑜𝑠3𝑥 ∙ (−2 ∙ 𝑠𝑖𝑛 ∙ 𝑠𝑖𝑛 ) = 0 ⇔ 𝑐𝑜𝑠3𝑥 ∙ (2 ∙ 𝑠𝑖𝑛𝑥 ∙ 𝑠𝑖𝑛2𝑥) = 0 ⇔ [ 𝑠𝑖𝑛𝑥 = 0, ⇔
2 2
𝑠𝑖𝑛2𝑥 = 0
𝜋 𝜋 𝜋𝑘
3𝑥 = + 𝜋𝑘, 𝑘 ∈ ℤ, 𝑥= + , 𝑘 ∈ ℤ, (1)
2 6 3
⇔ [ 𝑥 = 𝜋𝑛, 𝑛 ∈ ℤ , ⇔ 𝑥 = 𝜋𝑛, 𝑛 ∈ ℤ , (2)
𝜋𝑚
2𝑥 = 𝜋𝑚, 𝑚 ∈ ℤ
[ 𝑥 = 2 , 𝑚 ∈ ℤ. (3)
Putem observa că mulțimea numerelor exprimate prin formula (3) conține mulțimea numerelor exprimate prin
formula (2), or, pentru m – par se obțin toate soluțiile exprimate prin formula (2). Ultima totalitate este
echivalentă cu:
𝜋 𝜋𝑘
𝑥= + , 𝑘 ∈ ℤ,
[ 6 3
𝜋𝑚
𝑥= , 𝑚 ∈ ℤ.
2
1
Vom stabili care dintre soluțiile ecuației date verifică inegalitatea 𝑐𝑜𝑠𝑥 ≥ − 2.
𝝅 𝜋 𝜋 √3 1
1.1 Fie 𝑘 = 6𝑙, 𝑙 ∈ ℤ, atunci 𝒙 = 𝟔 + 𝟐𝝅𝒍, 𝒍 ∈ ℤ ⇒ 𝑐𝑜𝑠 ( 6 + 2𝜋𝑙) = 𝑐𝑜𝑠 6 = 2 ≥ − 2 – (A).
𝝅 𝜋 𝜋 1
1.2 Fie 𝑘 = 6𝑙 + 1, 𝑙 ∈ ℤ, atunci 𝒙 = 𝟐 + 𝟐𝝅𝒍, 𝒍 ∈ ℤ ⇒ 𝑐𝑜𝑠 ( 2 + 2𝜋𝑙) = 𝑐𝑜𝑠 2 = 0 ≥ − 2 – (A).
5𝜋 5𝜋 5𝜋 √3 1
1.3 Fie 𝑘 = 6𝑙 + 2, 𝑙 ∈ ℤ, atunci 𝑥 = + 2𝜋𝑙, 𝑙 ∈ ℤ ⇒ 𝑐𝑜𝑠 ( + 2𝜋𝑙) = 𝑐𝑜𝑠 = − ≥ − – (F).
6 6 6 2 2
7𝜋 7𝜋 7𝜋 √3 1
1.4 Fie 𝑘 = 6𝑙 + 3, 𝑙 ∈ ℤ, atunci 𝑥 = 6 + 2𝜋𝑙, 𝑙 ∈ ℤ ⇒ 𝑐𝑜𝑠 ( 6 + 2𝜋𝑙) = 𝑐𝑜𝑠 6 = − 2 ≥ − 2 – (F).
𝟑𝝅 3𝜋 3𝜋 1
1.5 Fie 𝑘 = 6𝑙 + 4, 𝑙 ∈ ℤ, atunci 𝒙 = 𝟐 + 𝟐𝝅𝒍, 𝒍 ∈ ℤ ⇒ 𝑐𝑜𝑠 ( 2 + 2𝜋𝑙) = 𝑐𝑜𝑠 2 = 0 ≥ − 2 – (A).
𝟏𝟏𝝅 11𝜋 11𝜋 √3 1
1.5 Fie 𝑘 = 6𝑙 + 5, 𝑙 ∈ ℤ, atunci 𝒙 = + 𝟐𝝅𝒍, 𝒍 ∈ ℤ ⇒ 𝑐𝑜𝑠 ( + 2𝜋𝑙) = 𝑐𝑜𝑠 = ≥ − – (A).
𝟔 6 6 2 2
1
2.1 Fie 𝑚 = 4𝑠, 𝑠 ∈ ℤ, atunci 𝒙 = 𝟐𝝅𝒔, 𝒔 ∈ ℤ ⇒ 𝑐𝑜𝑠(2𝜋𝑠) = 𝑐𝑜𝑠0 = 1 ≥ − 2 – (A).
𝝅 𝜋 𝜋 1
2.2 Fie 𝑚 = 4𝑠 + 1, 𝑠 ∈ ℤ, atunci 𝒙 = + 𝟐𝝅𝒔, 𝒔 ∈ ℤ ⇒ 𝑐𝑜𝑠 ( + 2𝜋𝑠) = 𝑐𝑜𝑠 = 0 ≥ − – (A).
𝟐 2 2 2
1
2.3 Fie 𝑚 = 4𝑠 + 2, 𝑠 ∈ ℤ, atunci 𝑥 = 𝜋 + 2𝜋𝑠, 𝑠 ∈ ℤ ⇒ 𝑐𝑜𝑠(𝜋 + 2𝜋𝑠) = 𝑐𝑜𝑠𝜋 = −1 ≥ − 2 – (F).
𝟑𝝅 3𝜋 3𝜋 1
2.4 Fie 𝑚 = 4𝑠 + 3, 𝑠 ∈ ℤ, atunci 𝒙 = + 𝟐𝝅𝒔, 𝒔 ∈ ℤ ⇒ 𝑐𝑜𝑠 ( + 2𝜋𝑠) = 𝑐𝑜𝑠 = 0 ≥ − – (A).
𝟐 2 2 2
Facem o sinteză a rezultatelor obținute. Dacă vom depune pe cercul
trigonometric toate soluțiile determinate, vom observa că unele dintre
aceste soluții vor fi simetrice în raport cu axa Ox , atunci ele pot fi
restrânse prin formule mai compacte:
𝜋 11𝜋 𝝅
6
+ 2𝜋𝑙, 𝑙 ∈ ℤ și 6 + 2𝜋𝑙, 𝑙 ∈ ℤ pot fi scrise: ± 𝟔 + 𝟐𝝅𝒑, 𝒑 ∈ ℤ .
𝜋 3𝜋 𝝅
2
+ 2𝜋𝑙, 𝑙 ∈ ℤ și 2 + 2𝜋𝑙, 𝑙 ∈ ℤ pot fi scrise: 𝟐
+ 𝝅𝒒, 𝒒 ∈ ℤ .
Mai rămân soluțiile de forma: 𝟐𝝅𝒔, 𝒔 ∈ ℤ
Notă: Selectarea soluțiilor putea fi făcută, utilizând cercul trigonometric și

𝜋 𝜋𝑘 𝜋𝑚
depunând numerele de forma 6 + 3 , 𝑘 ∈ ℤ și 2 , 𝑚 ∈ ℤ pe cercul
trigonometric (vezi desenul alăturat).
𝜋 𝜋
Răspuns: 𝑥 ∈ {± 6 + 2𝜋𝑛; 2
+ 𝜋𝑛; 2𝜋𝑛 | 𝑛 ∈ ℤ} .
Exercițiu propus pentru rezolvare (din manual):

1. Exercițiul 1 a), d), g), h), i), l), m), p), r) , pag. 201.
2. Exercițiul 2 d), f) , pag. 201.
3. Exercițiul 3 a), d) , pag. 201.
33

TRIGONOMETRIE

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

TRIGONOMETRIE

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

ELEMENTE DE TRIGONOMETRIE Valeriu Gînga, IPLT „Spiru Haret”

§1. CERCUL TRIGONOMETRIC

§2. FUNCŢIILE TRIGONOMETRICE SINUS ŞI COSINUS

Unele valori ale funcțiilor trigonometrice sinus și cosinus.

Proprietățile fundamentale ale funcțiilor trigonometrice sinus și cosinus:

5. Exercițiul 2B a), pag. 93.

§3. FUNCŢIILE TRIGONOMETRICE TANGENTA ŞI COTANGENTA

Demonstrația se face, folosind asemănarea triunghiului dreptunghic OTA cu

Proprietățile funcțiilor trigonometrice tangenta și cotangenta:

 Graficele funcțiilor trigonometrice tangentă și cotangentă:

 Teorema 7. (Câteva proprietăți fundamentale ale trigonometriei)

Pag. 94, Culegere, exercițiul 2A.

Exerciții propuse pentru rezolvare (din Culegere):

3. Exercițiul 11A d), g), pag. 93.

− 𝛼) = sin  +  − cos( −  ) + tg( −  ) + ctg   −   =

= + 𝑐𝑜𝑠 𝛼 − [− 𝑐𝑜𝑠 𝛼] + [−𝑡𝑔𝛼] + 𝑡𝑔𝛼 = 2 𝑐𝑜𝑠 𝛼.

Pag. 98-99, Culegere, exercițiul 2B.

Pag. 99, Culegere, exercițiul 6B.

Pag. 101, Culegere, exercițiul 8B.

Exerciții propuse pentru rezolvare (din Culegere):

Pag. 102, Culegere, exercițiul 7A.

Pag. 105, Culegere, exercițiul 2B.

Pag. 112, Culegere, exercițiul 5B.

§6. FUNCŢII TRIGONOMETRICE INVERSE. PROPRIETĂŢI.

Pag. 116, Culegere, exercițiul 4.

Exerciții propuse pentru rezolvare (din Culegere):

20. Exercițiul 6 a), pag. 116.

Exemple rezolvate: Rezolvați în R ecuațiile.

Pag. 194, Manual, exercițiul 1.

Pag. 194, Manual, exercițiul 3.

7.2 Ecuații trigonometrice care se rezolvă prin metoda substituției

Pag. 117, Culegere, exercițiul 20.

7.3 Ecuații trigonometrice omogene

Definiție. Ecuația trigonometrică de forma:

BAC 2017, Sesiunea suplimentară, itemul 11.

BAC 2019, Test pentru exersare nr. 2, itemul 11.

7.4 Ecuații trigonometrice de forma 𝒂 ∙ 𝒔𝒊𝒏𝒙 + 𝒃 ∙ 𝒄𝒐𝒔𝒙 = 𝒄, 𝒂; 𝒃 ∈ 𝑹∗

7.4.1 Metoda omogenizării

7.4.3 Metoda substituției universale

7.4.4 Metoda reducerii la un sistem de ecuații algebrice

Exercițiu propus pentru rezolvare (din manual):

7.5 Alte tipuri de ecuații trigonometrice

Pag. 118, Culegere, exercițiul 78.

§8. INECUAȚII TRIGONOMETRICE

𝑠𝑖𝑛𝑥 = 𝑡, 𝑡 ∈ [−1; 1],

Notă: Selectarea soluțiilor putea fi făcută, utilizând cercul trigonometric și

Exercițiu propus pentru rezolvare (din manual):

S-ar putea să vă placă și