1.

Introducere
1.1 Definirea polinoamelor

Fie C[X] mulimea irurilor(infinite) de numere(complexe), care au numai un numr finit de termeni ai,nenuli, adic exist un numr natural m, astfel nct ai=0, pentru orice i>m.

g = ( 1, i,2,0,0,...) ; f = (0,1,2,0,0,...) ; De exemplu, irurile h = (1 + 2i,7,100,2,0,0,...) sunt iruri infinite care au un numr finit de termeni nenuli. irul g are 3 termeni nenuli, iar h are 4 termeni nenuli. Deci aceste iruri sunt elemente din mulimea C[X].

1.2 Forma Algebrica

0 1 2 Notaia introdus pentru polinoame nu este prea comod n operaiile cu polinoame. De aceea vom folosi alt scriere.

f = (a , a , a ,...)

Dac considerm

f = (a0 , a1 ,..., an ,0,0,...)

, atunci

se va scrie sub forma:

f = a0 + a1 X + a2 X 2 + ... + an X n . Au loc notaiile: a = (a,0,0,...)

X = (0,1,0,0,...) ;
X 2 = (0,0,1,0,...) ;

X n = (0,0,...,0,1,0,...)

1.3
Fie

Gradul unui polinom

f = a0 + a1 X + a2 X 2 + ... + an X n
. Se numete gradul lui f , notat prin

gradf , cel mai mare numr natural n astfel nct an 0 .

1.4
Fie

Valoarea unui polinom intr-un punct

f = a0 + a1 X + a2 X 2 + ... + an X n
, atunci funcia polinomial asociat

F ( X ) = a0 + a1 X + a2 X 2 + ... + an X n . polinomului f este: F : R R ,

1

2.Impartirea polinoamelor
2.1 Teorema impartirii cu rest
numete demprit, g mpritor, q ct, iar r rest.
f , g C[ X ], q, r C[ X ] , f = qg + r ,

cu

gradr < gradg .

Polinomul f se

5 4 3 2 Exemplu: Fie polinoamele f = 2 X + X 5 X 8 X + 1 i g = X 3 . S determinm ctul i restul mpririi lui f la g.

3 2 Deci ctul este q = 2 X + X + X + 3 , iar restul r = 5 X + 10 . Formula mpririi cu rest se scrie,n acest caz astfel:

2 X 5 + X 4 5 X 3 8 X + 1 = ( X 2 3)(2 X 3 + X 2 + X + 3) + (5 X + 10).

2.2

Impartirea prin X-a. Schema lui Horner

n n 1 Fie f = a n X + a n 1 X + ... + a1 X + a 0 . n cele ce urmeaz ne vom folosi de schema lui Horner pentru a mpri polinomul f la polinomul g = X a .

Xn an
an bn 1

X n 1 a n 1
a n 1 + abn 1 bn 2

X n 2 a n 2
a n 2 + abn 2 bn 3

X1 a1
a1 + ab1 b0

X0 a0
a 0 + ab0
r

n rndul de sus al tabelului se scriu coeficienii polinomului f, iar n rndul de jos coeficienii bn 1 , bn 2 ,..., b0 ai ctului i restul r.

Exemplu: Utiliznd schema lui Horner, s se determine ctul i restul

4 3 mpririi polinomului f = 2 X 5 X 8 X + 1 i binomul X 2 .

X4 2
2

X3 5

X2 0 0 + 2(1) = 2

X 8
8 + 2(2) = 12

X0 1 1 + 2(12) = 23 r

5 + 2 2 = 1
b2

b3

b1

b0

3 2 Deci ctul i restul mpririi sunt q = 2 X X 2 X 12 i r = 23 .

3.Radacinile polinoamelor

3.1 Teorema lui Bezout

Fie f 0 un polinom. Atunci numrul a C este rdcin a polinomului f dac i numai dac X a divide f.

3.2

Teorema fundamental a algebrei

n n 1 Orice ecuaie algebric a n X + a n 1 X + ... + a1 X + a 0 = 0 de grad mai mare sau egal cu 1 i cu coeficieni compleci are cel puin o rdcin complex.

3.3 Radacini simple si multiple

Definitie: Fie f C[ X ] . a C este rdcin de ordin de multiplicitate
m m +1 m, dac ( X a) / f i ( X a) nu divide pe f.

Exemple:
a) X 1 / f ;

( X 1) 2 nu divide f X = 1 este rdcin de ordin de multiplicitate 1(rd. simpl).

3 2 b) f = ( X 1) ( X + 1)( X + 1) ;

Descompunnd n factori ireductibili vom obine: f = ( X 1) 3 ( X + 1)( X i )( X + i ) , unde: 1= rdcin de ordin de multiplicitate 3 i,-i,-1= rdcini de ordin de multiplicitate 1

3.4 Teorema descompunerii in factori ireductibili (primi)

Fie f C[ X ] i x1 , x 2 ,..., x n rdcinile sale n C, nu neaparat distincte. Atunci: (n C[X])

f = a n ( X x1 )( X x 2 )...( X x n ) = a n ( X x1 ) m1 ( X x 2 ) m2 ...( X x n )
m1 + m2 + ... + m p = gradf = n

mp

Singurii factori ireductibili (primi) n C[X] sunt polinoamele de gradul 1.

4.Relatiile lui Viete

n n 1 Fie f = a n X + a n 1 X + ... + a1 X + a 0 , un polinom de grad n. Dac

x1 , x 2 ,..., x n

sunt rdcinile lui f, atunci:

a n 1 S1 = x1 + x 2 + ... + x n = a (1) n an2 S 2 = x1 x 2 + x1 x3 + ... + x1 x n + ... + x n 1 x n = a n (1) 2 ................................................................................. a nk S = x x ...x + x x ...x x + ... + a k 1 2 k 1 2 k 1 k +1 n k +1 a n k + 2 ...a n = a n (1) k ................................................................................. a0 P = a n (1) n

X n + (1) n 1 S1 + (1) n 2 S 2 + ... + (1) n k S k + ... + (1) S n + P = 0

Exemplu: Sa se determine parametrul real a pentru care ecuatiile urmatoare au o radacina comuna: x2+x+a=0 x3-ax-3=0 Rezolvare: Fie x1, x2 radacinile primei ecuatii, iar x1, x3, x4 radacinile celei de-a doua ecuatii. Scriem relatiile lui Vite pentru cele doua ecuatii si avem: x1+x2=-1 x1x2=a
5

x1+x3+x4=0 x1x3+x1x4+x3x4=-a x1x3x4=3 Scriem a patra relatie sub forma x1(x3+x4)+x3x4=-a (1) iar a treia si ultima sub formele x3+x4=-x1, Cu acestea (1) devine . , (2). sau

innd seama de x1x2=a si x2=-1-x1, (2) se scrie

2x13+x12-3=0, ecuatie ce are ca singura solutie reala x1=1. Din (2) rezulta a=-2 si apoi din x1x2=a se obtine x2=-2. A doua ecuatie are radacina x1=1 si solutiile ecuatiei x2+x+3=0; adica .

Pentru a=-2, ecuatiile au radacina comuna x=1.

5.Ecuatii reciproce
O ecuatie de forma anxn+an-1xn-1+...+a1x+a0=0, ano pentru care an-i=ai, (termenii egali despartiti de extremi au coeficienti egali) se numeste ecuatie reciproca de gradul n. Forma ecuatiilor reciproce pe care le rezolvam:

ax3+bx2+bx+a=0, a 0, daca n=3; ax4+bx3+cx2+bx+a=0, a 0, daca n=4; ax5+bx4+cx3+cx2+bx+a=0, a 0, daca n=5.

Daca gradul ecuatiei reciproce este impar, atunci ea admite solutia x=-1, iar rezolvarea acestei ecuatii se reduce la rezolvarea ecuatiei x+1=0 ( cu solutia x=1 ) si a unei ecuatii reciproce de grad par. Rezolvarea unei ecuatii reciproce de grad patru se face mpartind ecuatia prin x si obtinem:
2

Dupa care notam rezolvam ecuatiile solutiile ecuatiei date. ,

cand

si ecuatia de mai sus se scrie . Toate solutiile acestei ecuatii sunt

in functie de y: ay2+by+c-2a=0 cu solutiile y1, y2. Revenim la substitutie si

Exemplu: