Seminar 2 - Matrice

gr. 134 & 135 Info, sem. 1 2014-2015

Matrice idempotente s, i nilpotente

Amintim not, iunile din seminarul anterior privitoare la elemente speciale n inele, pe care le aplicam acum
n inele de matrice.
Definitie 1.1: Fie A Mn (k) o matrice patratica.
Matricea se numes, te idempotenta daca A2 = A s, i nilpotenta daca exista p N cu Ap = 0n .
Vom presupune excluse cazurile triviale, i.e. faptul ca In este idempotenta, iar 0n este nilpotenta.
O prima observat, ie este ca matricele nilpotente snt singulare, adica neinversabile. Aceasta rezulta imediat
aplicnd funct, ia determinant egalitat, ii definitorii, funct, ie care este multiplicativa.

1.1

Matrice idempotente

Pentru matrice idempotente, daca A2 = A, ceea ce se poate rescrie ca A(A In ) = 0n , aplicnd funct, ia
determinant va rezulta ca det(A) = 0 sau det(A In ) = 0. Dar vom arata ca a doua varianta nu este posibila.
Sa presupunem ca det(A In ) = 0, lucru care nu mpiedica matricea A sa fie inversabila. Deci am presupus
totodata ca exista A1 . Sa luam egalitatea definitorie: A2 = A A = In , prin nmult, ire cu A1 , o contradict, ie.
Concluzia este ca s, i matricele idempotente snt singulare.
O alta proprietate de remarcat este ca, daca A este idempotenta, atunci s, i In A este idempotenta (verificat, i).
Mai mult, are loc generalizarea egalitat, ii definitorii s, i, pentru orice matrice idempotenta, Ap = A, p N .
Observatie 1.1: O proprietate pe care o vom relua atunci cnd vom discuta despre spat, ii vectoriale s, i matrice
este ca orice matrice idempotenta este diagonalizabila. De asemenea, valorile ei proprii snt 0 sau 1. Dupa
diagonalizare, urma matricei va fi egala cu rangul sau.
Despre matricele idempotente se poate demonstra us, or ca: daca A s, i B snt matrice idempotente care comuta, atunci s, i produsul lor este o matrice idempotenta.
Daca vrem sa construim o matrice idempotenta, o forma generala poate fi urmatoarea: fie A Ms,t (k).
Atunci definind X = A(At A)1 A este idempotenta (verificat, i).
Sa demonstram un alt rezultat folositor.
Propozitie 1.1: Singura matrice n n idempotenta, de rang n este cea triviala, In .
Dem.: Fie A o matrice idempotenta de rang n. Atunci A trebuie sa fie inversabila s, i avem:
A = In A = A1 AA = A1 A = In .

Matrice nilpotente

Matricele nilpotente pot fi prezentate cel mai pe larg n contextul spat, iilor vectoriale, al vectorilor s, i valorilor proprii. Ne vom margini aici la rezultatele care pot fi nt, elese elementar.
Diagonalizarea matricelor este unul din principalele obiective atunci cnd se lucreaza cu o matrice (patratica) arbitrara. Vectorii s, i valorile proprii despre care am ment, ionat snt unelte care ajuta, printre altele, la
diagonalizare. Aceasta nseamna ca, dintr-o matrice oarecare, sa putem obt, ine una care are singurele elemente
nenule pe diagonala principala. n contextul ment, ionat, se mai poate da o definit, ie, anume:
1

Definitie 2.1: O matrice A se numes, te diagonalizabila daca exista o matrice inversabila B astfel nct B1 AB este
diagonala.
De asemenea, se poate arata ca, daca A este diagonalizabila, atunci A = B1 DB, pentru D o matrice
diagonala.
O not, iune legata de aceasta este:
Definitie 2.2: O matrice se numes, te simetrica daca este egala cu transpusa ei.
Se poate demonstra urmatoarea teorema:
Teorema 2.1: Orice matrice simetrica din Mn (R) este diagonalizabila.
Acum, revenind la matricele nilpotente, acestea snt exemple de matrice care nu snt diagonalizabile. Deci:
Propozitie 2.1: Orice matrice nilpotenta nenula nu este diagonalizabila.
Dem.: Fie N o matrice nipotenta, cu Nk = 0. Daca am putea scrie N = BDB1 , cu D o matrice diagonala s, i B
una inversabila, atunci:
0 = Nk = BDk B1 ,
de unde Dk = 0, deci D = 0, deoarece prin ridicarea la putere a unei matrice diagonale, se ridica elementele
de pe diagonala la puterea respectiva. Rezultatul conduce la o contradict, ie.
Amintim urmatorul rezultat:
Propozitie 2.2: Daca N este o matrice nilpotenta cu Nk = 0, atunci I N este inversabila, avnd inversa
I + N + N2 + + Nk1 .
O proprietate simplu de nt, eles, dar mai dificil de demonstrat este:
Propozitie 2.3: Daca o matrice este strict superior (inferior) triunghiulara, atunci este nilpotenta.
O ultima proprietate, absolut evidenta, este urmatoarea: orice matrice nilpotenta este divizor al lui zero.

Corpul cuaternionilor, H

Aceasta structura generalizeaza mult, imea numerelor complexe, introducnd 3 part, i imaginare. Corpul cuaternionilor este extrem de util n matematica, dar s, i n fizica, deoarece el poate fi prezentat n mai multe
moduri, cum ar fi prin analogie cu spat, iul tridimensional s, i produsul vectorial ori cu inele de matrice 2 2
cu intrari n C (echivalent, matrice 4 4 cu intrari n R). Vom prezenta pe scurt aceste abordari, pentru a ne
familiariza cu not, iunea.
Forma algebrica a cuaternionilor este q = a + bi + cj + dk R[i, j, k], unde a, b, c, d snt elemente reale, iar
i, j, k se comporta asemenea unitat, ii imaginare i C. Deci i2 = j2 = k2 = 1.
Produsul pentru asemenea elemente t, ine seama de regulile: ij = k = ji, ik = j = ki s, .a.m.d., reguli
care pot fi deduse din analogia cu spat, iul tridimensional al vectorilor cu produsul vectorial. Astfel, unitat, ile
imaginare pot fi asociate versorilor, iar produsul ij poate fi gndit ca ~i ~j
= ~k etc.
Modulul unui cuaternion este, ca n cazul numerelor complexe, |q| = a2 + b2 + c2 + d2 .
Forma matriceala din M2 (C) este urmatoarea:

u
H=
v

v
u


| u, v C .

n aceasta prezentare, unitat, ile imaginare snt:

0 1 0 0
0
1 0 0 0
0

1 = I4 , i =
0 0 0 1 , j = 1
0 0 1 0
0
2

0
0
0
1


i
.
0

1 0
0 0

0 1
0 0
, k=
0 1
0 0
0 0
1 0

0
1
0
0

1
0
.
0
0

3.1

Reprezentarea matriceala a mult, imii numerelor complexe

Pentru a face o paralela cu reprezentarea matriceala a corpului cuaternionilor, sa prezentam pe scurt forma
numerelor complexe, ca matrice reale 2 2.
Exista mai multe tipuri de asemenea prezentari, ns
a cea mai

simpla este urmatoarea. Fie numarul complex
a b
scris algebric z = a + bi. Forma sa matriceala este:
. Observat, i ca, pentru numarul complex i =
b a
0 + 1 i, patratul sau este I2 , care corespunde numarului real 1.
Se constata ca, folosind aceasta scriere, adunarea s, i nmult, irea numerelor complexe snt operat, ii interne.
Mai mult, modulul unui numar complex reprezentat astfel este determinantul matricei, iar operat, ia de conjugare corespunde transpunerii matricei.
Pentru cercul unitate, adica mult
complexe de
 , imea numerelor
 modul 1, cea mai ntlnita reprezentare ma
cos sin
triceala este sub forma mult, imii
| [0, 2) .
sin cos

Exercit, ii


a b
1. Aratat, i ca o matrice 2 2 de forma A =
este nilpotenta daca s, i numai daca a2 + bc = 0.
c d

(1p)

2. Fie R un inel. Definim Z(R) = {x R | xy = yx, y R}, care se numes, te centrul inelului. Aratat, i ca
Z(Mn (R)) = {aIn | a R}. Deducet, i ca Z(Mn (R)) ' R.
(2p)
3. Fie k un corp s, i n > 1. Sa se arate ca nu exista morfisme de inele Mn (k) k.

(2p)

4. Sa se determine Z(H).

(2p)

5. Sa se arate ca ecuat, ia x2 = 1 are o infinitate de solut, ii n H.

(2p)

6. Fie S un inel s, i n N . Sa se arate ca urmatoarele afirmat, ii snt echivalente:

(4p)

(a) Exista un inel R astfel nct S ' Mn (R);

eii = 1 s, i eij ekl = j,k eil , 1 6 i, j, k, l 6 n.

i=1

7. Fie k Z s, i Rk =



a
kb



b
| a, b Z . Sa se arate ca:
a

(a) Rk este inel comutativ;

(b) Rk ' Z[ k];

(1p)

(c) Rk ' Rl k = l.

(1p)

(1p)

8. Fie R un inel. Sa se arate ca Mn (R[X]) ' Mn (R)[X].

(2p)

9. Fie A o matrice n n astfel nct tr(Ak ) = 0, pentru orice k N. Aratat, i ca A este nilpotenta.

(1p)