Curs 7 Algebră

Forma canonică Jordan a unui endomorfism

Fie (X, K) spaţiu vectorial, dim𝐊 𝑋 = 𝑛, 𝑛 ∈ 𝐍∗ și K corp algebric închis (un corp cu proprietatea că
orice polinom cu coeficienți în K are toate rădăcinile în K).

Fie U : X → X operator liniar (endomorfism) și  valoare proprie a lui U.

Definiţia 1. Se numeşte celulă Jordan de ordinul m asociată valorii proprii , notată 𝐽𝑚 (𝜆), o matrice
pătratică de ordinul mm, având valoarea  pe diagonala principală, valoarea 1 deasupra diagonalei
principale și în rest valoarea 0:

 1 0 0…………0 0
0  1 0…………0 0
0 0  1…………0 0
𝐽𝑚 (𝜆) =
………………………………
0 0 0 0………… 1
(0 0 0 0 … … … … 0 )
Exemple de celule Jordan:
−3 1
• 𝐽2 (−3) = ( ) este o celulă Jordan de ordinul 2 asociată valorii proprii  = −3.
0 −3
7 1 0
• 𝐽3 (7) = (0 7 1) este o celulă Jordan de ordinul 3 asociată valorii proprii  = 7.
0 0 7
• 𝐽1 (−6) = (−6) este o celulă Jordan de ordinul 1 asociată valorii proprii  = −6.

Definiţia 2. Se numeşte bloc Jordan asociat valorii proprii , notat 𝐵(𝜆), o matrice pătratică ce
conține pe diagonala principală celule Jordan asociate valorii proprii , iar în rest valoarea 0:

𝐽𝑚1 (𝜆) 0 0………………0

0 𝐽𝑚2 (𝜆) 0………………0
𝐵(𝜆) = 0 0 𝐽𝑚3 (𝜆) … … … … … 0
………………………………………………
( 0 0 0 … … … … … 𝐽𝑚𝑝 (𝜆))

1
 𝑝
Observație. ∑𝑘=1 𝑚𝑘 = 𝑚𝑎 (𝜆), unde 𝑚𝑎 (𝜆) reprezintă ordinul de multiplicitate algebrică al valorii
proprii 𝜆.

Definiţia 3. Se numeşte matrice Jordan, notată 𝐽, o matrice pătratică ce conține pe diagonala principală
blocurile Jordan asociate valorilor proprii distincte ale endomorfismului U, iar în rest valoarea 0:

𝐵(𝜆1 ) 0 0………………0
0 𝐵(𝜆2 ) 0………………0
𝐽= 0 0 𝐵(𝜆3 ) … … … … … 0
……………………………………………
( 0 0 0 … … … … … 𝐵(𝜆𝑟 ))
Observație. ∑𝑟𝑘=1 𝑚𝑎 (𝜆𝑘 ) = 𝑛.

Exemplu de matrice Jordan:

𝟐 𝟏 𝟎 0 0 0 0 0 0 0 0
𝟎 𝟐 𝟏 0 0 0 0 0 0 0 0
𝟎 𝟎 𝟐 0 0 0 0 0 0 0 0
0 0 0 𝟓 𝟎 0 0 0 0 0 0
0 0 0 𝟎 𝟓 0 0 0 0 0 0
𝐽= 0 0 0 0 0 𝟔 𝟏 𝟎 𝟎 𝟎 𝟎
0 0 0 0 0 𝟎 𝟔 𝟎 𝟎 𝟎 𝟎
0 0 0 0 0 𝟎 𝟎 𝟔 𝟏 𝟎 𝟎
0 0 0 0 0 𝟎 𝟎 𝟎 𝟔 𝟏 𝟎
0 0 0 0 0 𝟎 𝟎 𝟎 𝟎 𝟔 𝟏
(0 0 0 0 0 𝟎 𝟎 𝟎 𝟎 𝟎 𝟔)
Matricea 𝐽 este formată din 3 blocuri Jordan:

• un bloc Jordan asociat valorii proprii 𝜆1 = 2, format dintr-o celulă Jordan de ordin 3;
• un bloc Jordan asociat valorii proprii 𝜆2 = 5, format din două celule Jordan de ordin 1;
• un bloc Jordan asociat valorii proprii 𝜆3 = 6, format din două celule Jordan: una de ordin 2 și
una de ordin 4.

Definiţia 4. Se numeşte reper Jordan un reper G al spaţiului liniar X cu proprietatea că matricea

endomorfismului U asociată reperului G este o matrice Jordan: [𝑈]𝐺𝐺 = 𝐽.

Spunem că endomorfismul U a fost adus la forma canonică Jordan dacă U se reprezintă sub forma

[𝑈(𝑥)]𝐺 = 𝐽 ∙ [𝑥]𝐺 pentru orice 𝑥 ∈ 𝑋, unde 𝐽 este matrice Jordan.

Algoritmul prin care se determină forma canonică Jordan se numeşte algoritmul de jordanizare.

2
Algoritmul de jordanizare

Pas 1. Se determină valorile propria ale endomorfismului U, rezolvând ecuația caracteristică:

det(𝐴 − 𝜆 ∙ 𝐼𝑛 ) = 0, unde 𝐴 reprezintă matricea lui 𝑈 asociată unui reper al spațiului liniar 𝑋.

Pas 2. Pentru fiecare valoare proprie 𝜆 a lui U se parcurg pașii 2.1−2.6:

2.1. Se determină matricea 𝐵𝜆 = 𝐴 − 𝜆 ∙ 𝐼𝑛

2.2. Se determină șirul rangurilor puterilor matricei 𝐵𝜆 , până când acest șir se stabilizează,
adică există 𝑘 ∈ 𝐍 ∗ astfel încât rang(𝐵𝜆 )𝑘 = rang(𝐵𝜆 )𝑘+1 și se notează

𝑝 = min{𝑖 ∈ 𝐍 ∗ | rang(𝐵𝜆 )𝑖 = rang(𝐵𝜆 )𝑖+1 }

2.3. Se calculează numerele 𝑛𝑖 = 𝑛 − rang(𝐵𝜆 )𝑖 , pentru fiecare 𝑖 ∈ ̅̅̅̅̅

1, 𝑝

2.4. Se calculează numerele 𝑎𝑖 , 𝑖 = ̅̅̅̅̅

1, 𝑝, definite astfel:
𝑎1 = 𝑛1
{
𝑎𝑖 = 𝑛𝑖 − 𝑛𝑖−1 , 𝑖 ∈ ̅̅̅̅̅
2, 𝑝

Semnificație: valoarea numărului 𝑎1 reprezintă numărul de celule Jordan din blocul

Jordan asociat valorii proprii 𝜆.

2.5. Se calculează numerele 𝑏𝑖 , 𝑖 = ̅̅̅̅̅

1, 𝑝, definite astfel:

𝑏𝑖 = 𝑎𝑖 − 𝑎𝑖+1 , 𝑖 ∈ ̅̅̅̅̅̅̅̅̅̅
1, 𝑝 − 1
{
𝑏𝑝 = 𝑎𝑝

Semnificație: Dacă 𝑏𝑖 ≠ 0, rezultă că există o celulă Jordan de ordin 𝑖 asociată valorii

proprii .

2.6. Se construiește blocul Jordan asociat valorii proprii , format dintr-un număr de 𝑎1 celule
Jordan.

Pas 3. Se construiește matricea Jordan, având pe diagonala principală blocurile Jordan obținute la pasul
2 și în rest valoarea 0.

Se scrie forma canonică Jordan a endomorfismului U:

[𝑈(𝑥)]𝐺 = 𝐽 ∙ [𝑥]𝐺 pentru orice 𝑥 ∈ 𝑋, unde G este reperul Jordan.

3
APLICAȚII REZOLVATE
1. Fie operatorul liniar 𝑈: 𝐑5 → 𝐑5 , 𝑈(𝑥) = (2𝑥1 + 𝑥2 + 𝑥3 , 2𝑥2 + 3𝑥3 , 2𝑥3 , 𝑥4 + 𝑥5 , 𝑥5 )T .
Să se determine forma canonică Jordan a lui 𝑈.

Rezolvare:
Pas 1. Fie 𝐴 matricea lui 𝑈 asociată reperului canonic al spațiului liniar (𝐑5 , 𝐑). Utilizând formula de
reprezentare a endomorfismului 𝑈 în reperul canonic al spațiului liniar (𝐑5 , 𝐑):

[𝑈(𝑥)]𝐸 = 𝐴 ∙ [𝑥]𝐸 , care se poate scrie mai simplu și 𝑈(𝑥) = 𝐴 ∙ 𝑥, rezultă

2 1 0 0 0
0 2 3 0 0
𝐴= 0 0 2 0 0 .
0 0 0 1 1
(0 0 0 0 1)

Determinăm valorile propria ale endomorfismului U, rezolvând ecuația:

2−𝜆 1 0 0 0
0 2−𝜆 3 0 0
|
det(𝐴 − 𝜆 ∙ 𝐼5 ) = 0 ⇔ |0 0 2−𝜆 0 0|| = 0 ⇔ (2 − 𝜆)3 (1 − 𝜆)2 = 0
0 0 0 1−𝜆 1
0 0 0 0 1−𝜆

Rezultă valorile proprii:

• 𝜆1 = 2, cu ordinul de multiplicitate algebrică 𝑚𝑎 (𝜆1 ) = 3;

• 𝜆2 = 1, cu ordinul de multiplicitate algebrică 𝑚𝑎 (𝜆2 ) = 2.

Pas 2.

• Pentru valoarea proprie 𝜆1 = 2 avem:

0 𝟏 𝟎 𝟎 𝟎
0 𝟎 𝟑 𝟎 𝟎
2.1. 𝐵𝜆1 = 𝐴 − 𝜆1 ∙ 𝐼5 = 𝐴 − 2𝐼5 = 0 0 0 0 0
0 𝟎 𝟎 -𝟏 𝟏
(0 𝟎 𝟎 𝟎 -𝟏)

2.2. Avem: rang(𝐵𝜆1 ) = 4 (am marcat cu roșu minorul principal)

4
 0 1 0 0 0 0 1 0 0 0 0 0 𝟑 𝟎 𝟎
2
0 0 3 0 0 0 0 3 0 0 0 0 0 0 0
(𝐵𝜆1 ) = 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 = 0 0 0 0 0
0 0 0 -1 1 0 0 0 -1 1 0 0 𝟎 𝟏 -𝟐
(0 0 0 0 -1) (0 0 0 0 -1) ( 0 0 𝟎 𝟎 𝟏)
2
rang(𝐵𝜆1 ) = 3 (am marcat cu roșu minorul principal)

0 0 3 0 0 0 1 0 0 0 0 0 0 0 0
3 2
0 0 0 0 0 0 0 3 0 0 0 0 0 0 0
(𝐵𝜆1 ) = (𝐵𝜆1 ) ∙ 𝐵𝜆1 = 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 = 0 0 0 0 0
0 0 0 1 -2 0 0 0 -1 1 0 0 0 -𝟏 𝟑
(0 0 0 0 1 ) (0 0 0 0 -1) (0 0 0 𝟎 -𝟏)
3
rang(𝐵𝜆1 ) = 2 (am marcat cu roșu minorul principal)

0 0 0 0 0 0 1 0 0 0 0 0 0 0 0
4 3
0 0 0 0 0 0 0 3 0 0 0 0 0 0 0
(𝐵𝜆1 ) = (𝐵𝜆1 ) ∙ 𝐵𝜆1 = 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 = 0 0 0 0 0
0 0 0 -1 3 0 0 0 -1 1 0 0 0 𝟏 -𝟒
(0 0 0 0 -1) (0 0 0 0 -1) ( 0 0 0 𝟎 𝟏)
4
rang(𝐵𝜆1 ) = 2 (am marcat cu roșu minorul principal)

𝑖 𝑖+1
Prin urmare, 𝑝 = min {𝑖 ∈ 𝐍∗ | rang(𝐵𝜆1 ) = rang(𝐵𝜆1 ) }=3

𝑖
2.3. Calculăm numerele ̅̅̅̅ și obținem:
𝑛𝑖 = 𝑛 − rang(𝐵𝜆1 ) , pentru fiecare 𝑖 ∈ 1,3

1
𝑛1 = 𝑛 − rang(𝐵𝜆1 ) = 5 − 4 ⇒ 𝑛1 = 1

2
𝑛2 = 𝑛 − rang(𝐵𝜆1 ) = 5 − 3 ⇒ 𝑛2 = 2

3
𝑛3 = 𝑛 − rang(𝐵𝜆1 ) = 5 − 2 ⇒ 𝑛2 = 3

𝑎1 = 𝑛1
̅̅̅̅, definite astfel: {
2.4. Calculăm numerele 𝑎𝑖 , 𝑖 = 1,3 și obținem:
𝑎𝑖 = 𝑛𝑖 − 𝑛𝑖−1 , 𝑖 ∈ ̅̅̅̅
2,3

𝑎1 = 1

𝑎2 = 𝑛2 − 𝑛1 ⇒ 𝑎2 = 1

𝑎3 = 𝑛3 − 𝑛2 ⇒ 𝑎3 = 1

5
 Interpretare: 𝑎1 = 𝟏 ⇒ există 𝟏 celulă Jordan asociată valorii proprii 𝜆1 = 2 (1)

̅̅̅̅
𝑏𝑖 = 𝑎𝑖 − 𝑎𝑖+1 , 𝑖 ∈ 1,2
̅̅̅̅, definite astfel:
2.5. Calculăm numerele 𝑏𝑖 , 𝑖 = 1,3 { și obținem:
𝑏3 = 𝑎3

𝑏1 = 𝑎1 − 𝑎2 ⇒ 𝑏1 = 0

𝑏2 = 𝑎2 − 𝑎3 ⇒ 𝑏2 = 0

𝑏3 = 𝑎3 ⇒ 𝑏3 = 1

Interpretare: 𝑏𝟑 ≠ 0 ⇒ există o celulă Jordan de ordin 3 asociată valorii proprii 𝜆1 (2)

2.6. Din (1) și (2) rezultă că blocul Jordan asociat valorii proprii 𝜆1 = 2 este format dintr-o
singură celulă Jordan, iar această celulă are ordinul 3:

2 1 0
B(𝜆1 ) = (0 2 1)
0 0 2

• Pentru valoarea proprie 𝜆2 = 1 avem:

𝟏 𝟏 𝟎 0 𝟎
𝟎 𝟏 𝟑 0 𝟎
2.1. 𝐵𝜆2 = 𝐴 − 𝜆2 ∙ 𝐼5 = 𝐴 − 𝐼5 = 𝟎 𝟎 𝟏 0 𝟎
𝟎 𝟎 𝟎 0 𝟏
(0 0 0 0 0)

2.2. Avem: rang(𝐵𝜆2 ) = 4 (am marcat cu roșu minorul principal)

1 1 0 0 0 1 1 0 0 0 𝟏 𝟐 𝟑 0 0
2
0 1 3 0 0 0 1 3 0 0 𝟎 𝟏 𝟔 0 0
(𝐵𝜆2 ) = 0 0 1 0 0 0 0 1 0 0 = 𝟎 𝟎 𝟏 0 0
0 0 0 0 1 0 0 0 0 1 0 0 0 0 0
(0 0 0 0 0) (0 0 0 0 0) ( 0 0 0 0 0)
2
rang(𝐵𝜆2 ) = 3 (am marcat cu roșu minorul principal)

1 2 3 0 0 1 1 0 0 0 𝟏 𝟑 𝟗 0 0
3 2
0 1 6 0 0 0 1 3 0 0 𝟎 𝟏 𝟗 0 0
(𝐵𝜆2 ) = (𝐵𝜆2 ) ∙ 𝐵𝜆2 = 0 0 1 0 0 0 0 1 0 0 = 𝟎 𝟎 𝟏 0 0
0 0 0 0 0 0 0 0 0 1 0 0 0 0 0
(0 0 0 0 0) (0 0 0 0 0) ( 0 0 0 0 0)
3
rang(𝐵𝜆2 ) = 3 (am marcat cu roșu minorul principal)

6
 𝑖 𝑖+1
Prin urmare, 𝑝 = min {𝑖 ∈ 𝐍∗ | rang(𝐵𝜆2 ) = rang(𝐵𝜆2 ) }=2

𝑖
2.3. Calculăm numerele ̅̅̅̅ și obținem:
𝑛𝑖 = 𝑛 − rang(𝐵𝜆2 ) , pentru fiecare 𝑖 ∈ 1,2

1
𝑛1 = 𝑛 − rang(𝐵𝜆2 ) = 5 − 4 ⇒ 𝑛1 = 1

2
𝑛2 = 𝑛 − rang(𝐵𝜆2 ) = 5 − 3 ⇒ 𝑛2 = 2

𝑎 = 𝑛1
̅̅̅̅, definite astfel: { 1
2.4. Calculăm numerele 𝑎𝑖 , 𝑖 = 1,2 𝑎𝑖 = 𝑛𝑖 − 𝑛𝑖−1 , 𝑖 = 2 și obținem:

𝑎1 = 1

𝑎2 = 𝑛2 − 𝑛1 ⇒ 𝑎2 = 1

Interpretare: 𝑎1 = 𝟏 ⇒ există 𝟏 celulă Jordan asociată valorii proprii 𝜆2 = 1 (1)

𝑏 = 𝑎𝑖 − 𝑎𝑖+1 , 𝑖 = 1
2.5. Calculăm numerele 𝑏𝑖 , 𝑖 = ̅̅̅̅̅
1, 𝑝, definite astfel: { 𝑖 și obținem:
𝑏3 = 𝑎3

𝑏1 = 𝑎1 − 𝑎2 ⇒ 𝑏1 = 0

𝑏2 = 𝑎2 ⇒ 𝑏2 = 1

Interpretare: 𝑏𝟐 ≠ 0 ⇒ există o celulă Jordan de ordin 2 asociată valorii proprii 𝜆2 (2)

2.6. Din (1) și (2) rezultă că blocul Jordan asociat valorii proprii 𝜆2 = 1 este format dintr-o
singură celulă Jordan, iar această celulă are ordinul 2:

1 1
𝐵(𝜆2 ) = ( )
0 1

2 1 0 0 0
0 2 1 0 0
Pas 3. Matricea Jordan este: 𝐽 = 0 0 2 0 0 , prin urmare există un reper G al spațiului liniar
0 0 0 1 1
(0 0 0 0 1)
(𝐑5 , 𝐑). astfel încât [𝑈(𝑥)]𝐺 = 𝐽 ∙ [𝑥]𝐺 , ∀𝑥 ∈ 𝐑5 .

Rezultă că forma canonică Jordan a endomorfismului U este:

[𝑈(𝑥)]𝐺 = (2𝑦1 + 𝑦2 , 2𝑦2 + 𝑦3 , 2𝑦3 , 𝑦4 + 𝑦5 , 𝑦5 )T , unde 𝑦 = [𝑥]𝐺 .