Examenul de bacalaureat naţional 2020

Proba E. c)
Matematică M mate-info
Varianta 3

SUBIECTUL I
1. Se consideră numărul complex z = 2 + i. Arătaţi că z2 − 4z + 5 = 0.
Rezolvare:
z2 − 4z + 5 = (2 + i)2 − 4(2 + i) + 5
= 22 + 2 · 2 · i + i2 − 4 · 2 − 4 · i + 5
= 4 + 4i − 1 − 8 − 4i + 5
= 4−1−8+5
= 9−9
= 0.

2. Se consideră funcţia f : R → R, f (x) = x2 + x + a, unde a este număr real. Determinaţi numărul real
a, ştiind că punctul M(0, 2) aparţine graficului funcţiei f .
Rezolvare:
M(0, 2) ∈ G f ⇒ f (0) = 2
f (0) = 2
⇔02 + 0 + a = 2
⇔0 + a = 2
⇔a = 2.
√
3 3
3. Rezolvaţi ı̂n mulţimea numerelor reale ecuaţia x = x + 2x.
Rezolvare:
p3
3
x = x3 + 2x
⇔x3 = x3 + 2x
⇔x3 + 2x − x3 = 0
⇔2x = 0
⇔x = 0 : 2
⇔x = 0.

1
4. Calculaţi probabilitatea ca, alegând un număr din mulţimea numerelor naturale de cinci cifre distincte,
formate cu cifre din mulţimea {1, 2, 3, 4, 5}, acesta să aibă cifra zecilor egală cu 2 şi cifra unităţilor
egală cu 3.
Rezolvare:
număr cazuri favorabile
p=
număr cazuri posibile
Sunt 5! = 120 numere naturale de 5 cifre distincte formate cu cifre din mulţimea dată. Deci avem 120
de cazuri posibile.
Numerele care au cifra zecilor egală cu 2 şi cifra unităţilor egală cu 3 sunt:
14523, 15423, 41523, 45123, 51423, 54123.
Deci sunt 6 cazuri favorabile.
6 1
Rezultă că p = = .
120 20
5. În reperul cartezian xOy se consideră punctele A(0, 1), B(2, 3) şi C(4, a), unde a este un număr real.
Determinaţi numărul real a, ştiind că punctul C este situat pe mediatoarea segmentului AB.
Rezolvare:
Metoda I: Dacă C aparţine mediatoarei segmentului AB, atunci CA = CB.

CA = CB
q q
⇔ (xC − xA ) + (yC − yA ) = (xC − xB )2 + (yC − y2B )
2 2
q q
⇔ (4 − 0) + (a − 1) = (4 − 2)2 + (a − 3)2
2 2

⇔42 + (a − 1)2 = 22 + (a − 3)2

⇔16 + a2 − 2a + 1 = 4 + a2 − 6a + 9
⇔ − 2a + 6a = 4 + 9 − 16 − 1
⇔4a = 13 − 17
⇔4a = −4
⇔a = −4 : 4
⇔a = −1

2
Metoda II: Determinăm ecuaţia dreptei AB.
x − xA y − yA
AB : =
xB − xA yB − yA
x−0 y−1
AB : =
2−0 3−1
x y−1
AB : = ·2
2 2
AB : x = y−1
AB : y = x+1
Deci panta dreptei AB este mAB = 1.
Fie M mijlocul segmentului AB. Determinăm coordonatele punctului M.
xA + xB
xM =
2
0+2
=
2
2
=
2
=1

yA + yB
yM =
2
1+3
=
2
4
=
2
=2
⇒ M(1, 2)
Fie dreapta d mediatoarea segmentului AB. Atunci mAB · md = −1, deci md = −1.
Determinăm ecuaţia dreptei d, ştiind că M ∈ d.
d : y − yM = md (x − xM )
d : y − 2 = −1(x − 1)
d : y − 2 = −x + 1
d : y = −x + 1 + 2
d : y = −x + 3
Cum C ∈ d, obţinem:
a = −4 + 3
⇔a = −1.

3
 6. Măsurile unghiurilor A, B şi C ale triunghiului ABC sunt, ı̂n această ordine, termeni consecutivi ai
π
unei progresii aritmetice. Demonstraţi că măsura unghiului B este egală cu .
3
Rezolvare:
A +C
Dacă A, B şi C sunt termeni consecutivi ai unei progresii aritmetice, avem B = , ceea ce este
2
echivalent, dacă ı̂nmulţim cu 2, cu relaţia A +C = 2B.
Cum A, B şi C sunt unghiurile unui triunghi, avem A + B +C = π.
Obţinem
A + B +C = π
⇔B + (A +C) = π
⇔B + 2B = π
⇔3B = π
π
⇔B = .
3

SUBIECTUL al II-lea
 
1 0 1 + ln x
1. Se consideră matricea A(x) = 0 x 0 , unde x ∈ (0, ∞).
0 0 1
a) Arătaţi că det(A(1)) = 1.
b) Demonstraţi că A(x)A(y) = A(y)A(x), pentru orice x, y ∈ (0, ∞).
 
    1 0 n
1 1
c) Determinaţi numărul natural n pentru care A ·A · A(1) · A(2) · A(3) = 0 1 0.
3 2
0 0 1
Rezolvare:

a) Pentru x = 1, matricea devine

 
1 0 1 + ln 1
A(1) = 0 1 0 
0 0 1
 
1 0 1+0
= 0 1 0 
0 0 1
 
1 0 1
= 0 1 0
0 0 1

4
 Calculăm det(A(1)).

1 0 1
det(A(1)) = 0 1 0
0 0 1
= 1·1·1+0·0·0+0·0·0−0·1·0−0·0·1−0·0·1
= 1+0+0−0−0−0
= 1.

b) Fie x, y ∈ (0, ∞). Calculăm A(x) · A(y).

A(x) · A(y) =
   
1 0 1 + ln x 1 0 1 + ln y
= 0 x 0  · 0 y 0 
0 0 1 0 0 1
 
1 · 1 + 0 · 0 + (1 + ln x) · 0 1 · 0 + 0 · y + (1 + ln x) · 0 1 · (1 + ln y) + 0 · 0 + (1 + ln x) · 1
= 0·1+x·0+0·0 0·0+x·y+0·0 0 · (1 + ln y) + x · 0 + 0 · 1 
0·1+0·0+1·0 0·0+0·y+1·0 0 · (1 + ln y) + 0 · 0 + 1 · 1
 
1 + 0 + 0 0 + 0 + 0 1 + ln y + 1 + ln x
= 0 + 0 + 0 0 + xy + 0
 0+0+0 
0+0+0 0+0+0 0+0+1
 
1 0 2 + ln x + ln y
= 0 xy 0 
0 0 1

A(y) · A(x) =
   
1 0 1 + ln y 1 0 1 + ln x
= 0 y 0  · 0 x 0 
0 0 1 0 0 1
 
1 · 1 + 0 · 0 + (1 + ln y) · 0 1 · 0 + 0 · x + (1 + ln y) · 0 1 · (1 + ln x) + 0 · 0 + (1 + ln y) · 1
= 0·1+y·0+0·0 0·0+y·x+0·0 0 · (1 + ln x) + y · 0 + 0 · 1 
0·1+0·0+1·0 0·0+0·x+1·0 0 · (1 + ln x) + 0 · 0 + 1 · 1
 
1 + 0 + 0 0 + 0 + 0 1 + ln x + 1 + ln y
= 0 + 0 + 0 0 + xy + 0
 0+0+0 
0+0+0 0+0+0 0+0+1
 
1 0 2 + ln x + ln y
= 0 xy 0 
0 0 1

⇒ A(x) · A(y) = A(y) · A(x), ∀x, y ∈ (0, ∞).

5
c) Conform punctului b), avem
 
1
 
1 1 0 2 + ln 3 + ln 3
A · A(3) = 0 1 · 3
 
3  3 0 

0 0 1
 1 
1 0 2 + ln · 3
= 0 1
 3 
0 
0 0 1
 
1 0 2 + ln 1
= 0 1 0 
0 0 1
 
1 0 2
= 0 1 0
0 0 1
şi
 
1
1 0 2 + ln + ln 2
2
 
1 1
A · A(2) = 0
 
2 ·2 0 
 2 
0 0 1
1
 
1 0 2 + ln · 2
= 0
 2 
1 0 
0 0 1
 
1 0 2 + ln 1
= 0 1 0 
0 0 1
 
1 0 2
= 0 1 0
0 0 1
Atunci
   
1 1
A ·A · A(1) · A(2) · A(3) =
3 2
   
1 1
=A · A(3) · A · A(2) · A(1)
3 2
     
1 0 2 1 0 2 1 0 1
= 0 1 0 · 0 1 0 · 0 1 0
0 0 1 0 0 1 0 0 1

6
    
1+0+0 0+0+0 2+0+2 1 0 1
= 0 + 0 + 0 0 + 1 + 0 0 + 0 + 0 · 0 1 0
0+0+0 0+0+0 0+0+1 0 0 1
   
1 0 4 1 0 1
= 0 1 0 · 0 1 0
0 0 1 0 0 1
 
1·1+0·0+4·0 1·0+0·1+4·0 1·1+0·0+4·1
= 0 · 1 + 1 · 0 + 0 · 0 0 · 0 + 1 · 1 + 0 · 0 0 · 1 + 1 · 0 + 0 · 1
0·1+0·0+1·0 0·0+0·1+1·0 0·1+0·0+1·1
 
1+0+0 0+0+0 1+0+4
= 0 + 0 + 0 0 + 1 + 0 0 + 0 + 0 
0+0+0 0+0+0 0+0+1
 
1 0 5
= 0 1 0
0 0 1
Obţinem
 
    1 0 n
1 1
A ·A · A(1) · A(2) · A(3) = 0 1 0
3 2
0 0 1
   
1 0 5 1 0 n
⇔ 0 1 0 = 0 1 0
  
0 0 1 0 0 1
⇔n = 5.

2. Pe mulţimea numerelor reale se defineşte legea de compoziţie x ∗ y = xy − 4(x + y) + a, unde a este

număr real.
a) Pentru a = 10, arătaţi că 1 ∗ 2 = 0.
b) Pentru a = 20, arătaţi că e = 5 este elementul neutru ale legii de compoziţie ”∗”.
c) Demonstraţi că, dacă a ∈ [20, +∞), atunci mulţimea H = [4, +∞) este parte stabilă a mulţimii
numerelor reale ı̂n raport cu legea de compoziţie ”∗”.
Rezolvare:

a) Dacă a = 10, atunci x ∗ y = xy − 4(x + y) + 10. Calculăm 1 ∗ 2.

1 ∗ 2 = 1 · 2 − 4 · (1 + 2) + 10
= 2 − 4 · 3 + 10
= 12 − 12
= 12.

7
 b) Dacă a = 20, atunci x ∗ y = xy − 4(x + y) + 20.
Dacă e este elementul neutru al legii de compoziţie ”∗”, atunci x ∗ e = e ∗ x = x, pentru orice x ∈ R.
Fie x, y ∈ R. Avem

y ∗ x = yx − 4(y + x) + 20
= xy − 4(x + y) + 20
= x∗y

Am obţinut că legea de compoziţie ”∗” este comutativă. Deci x ∗ e = e ∗ x.

Rezolvăm x ∗ e = x.

x∗e = x
⇔x · e − 4(x + e) + 20 = x
⇔x · e − 4x − 4e + 20 = x
⇔e(x − 4) = x + 4x − 20
⇔e(x − 4) = 5x − 20
⇔e(x − 4) = 5(x − 4)
⇔e = 5.

c) Fie x, y ∈ H.

x ∗ y = xy − 4(x + y) + a
= xy − 4x − 4y + 16 − 16 + a
= x(y − 4) − 4(y − 4) + a − 16
= (y − 4)(x − 4) + a − 16
= (x − 4)(y − 4) + a − 16

Cum x, y ∈ H, avem că x − 4 ≥ 0, y − 4 ≥ 0. Dar a ≥ 20, deci a − 16 ≥ 4. Obţinem că x ∗ y ≥ 4,

ceea ce ı̂nseamnă că x ∗ y ∈ H.
În concluzie, pentru a ∈ [20, +∞), mulţimea H = [4, +∞) este parte stabilă a mulţimii numerelor
reale ı̂n raport cu legea de compoziţie ”∗”.

SUBIECTUL al III-lea
1. Se consideră funcţia f : R → (0, +∞), f (x) = 6x − 3x + 2x .

a) Arătaţi că f 0 (0) = ln 4.

b) Se consideră tangenta la graficul funcţiei f ı̂n punctul de abscisă x = 0, situat pe graficul funcţiei
f . Determinaţi numărul real a pentru care punctul A(a, ln(16e)) este situat pe această tangentă.

8
 ln( f (x))
c) Calculaţi lim .
x→0 x
Rezolvare:

a) Fie x ∈ R. Calculăm f 0 (x).

f 0 (x) = (6x − 3x + 2x )0
= (6x )0 − (3x )0 + (2x )0
= 6x · ln 6 − 3x · ln 3 + 2x · ln 2

Calculăm f 0 (0).

f 0 (0) = 60 · ln 6 − 30 · ln 3 + 20 · ln 2
= 1 · ln 6 − 1 · ln 3 + 1 · ln 2
= ln 6 − ln 3 + ln 2
6
= ln + ln 2
3
= ln 2 + ln 2
= ln(2 · 2)
= ln 4.

b) Ecuaţia tangentei la graficul funcţiei f , ı̂n punctul de abscisă x = 0 este:

y − f (0) = f 0 (0)(x − 0).
La punctul a) am calculat f 0 (0) = ln 4. Calculăm f (0).

f (0) = 60 − 30 + 20
= 1−1+1
=1

Ecuaţia tangentei devine

y − 1 = ln 4 · x ⇔ y = x ln 4 + 1.
Dacă punctul A(a, ln(16e)) aparţine tangentei, obţinem

ln(16e) = 2 ln 4 + 1
⇔ ln(16e) = ln(4a ) + ln e
⇔ ln(16e) = ln(4a · e)
⇔16e = 4a · e : e
⇔4a = 16
⇔4a = 42
⇔a = 2.

9
 c) Folosind calculele de la punctele a) şi b), avem:

ln( f (x)) (ln( f (x)))

lim = lim
x→0 x x→0 x0
0
f (x)
f (x)
= lim
x→0 1
f 0 (x)
= lim
x→0 f (x)
f 0 (0)
=
f (0)
ln 4
=
1
= ln 4.

2x 2
2. Se consideră funcţia f : R → R, f (x) = 1 − − .
x2 + 3 x2 + 3
Z2
1
a) Arătaţi că (x2 + 3) f (x)dx = .
3
1
Z1 √
4 π 3
b) Arătaţi că f (x)dx = 1 − ln − .
3 9
0
Z1
c) Pentru fiecare număr natural nenul n, se consideră numărul In = f n (x) dx.
0
Arătaţi că lim In = 0.
n→+∞

Rezolvare:

Z2
a) Calculăm (x2 + 3) f (x)dx.
1

Z2
(x2 + 3) f (x)dx =
1
Z2  
2 2x 2
= (x + 3) · 1 − 2 − dx
x + 3 x2 + 3
1

10
 Z2
x2 + 3 − 2x − 2 dx


=
1
Z2
= (x2 − 2x + 1)dx
1
Z2
= (x − 1)2 dx
1
Z2
= (x − 1)2 · (x − 1)0 dx
1
(x − 1)3 2
=
3 1
(2 − 1)3 (1 − 1)3
= −
3 3
1 3 0 3
= −
3 3
1
= −0
3
1
= .
3
Z1
b) Calculăm f (x)dx.
0

Z1
f (x)dx =
0
Z1  
2x 2
= 1− 2 − dx
x + 3 x2 + 3
0
Z1 Z1 Z1
2x 1
= dx − 2
dx − 2 dx
x +3 x2 + 3
0 0 0
Z1 Z1
1 (x2 + 3)0 1
=x − dx − 2 √ dx
0 x2 + 3 x2 + ( 3)2
0 0
2 1
x 1
= (1 − 0) − ln(x2 + 3) − √ arctan √
0 3 3 0

11
  
2

22 1 0
= 1 − ln(1 + 3) − ln(0 + 3 − √ arctan √ − arctan √
3 3 3
2 π
 
= 1 − (ln 4 − ln 3) − √ −0
3 6
4 2 π
= 1 − ln − √ ·
3 3 6
√
4 π 3
= 1 − ln − .
3 9
2x 2 2x + 2
c) Avem f (x) = 1 − − = 1− . Calculăm f 0 (x).
x2 + 3 x2 + 3 x2 + 3

2x + 2 0
 
0
f (x) = 1 − 2
x +3
2x + 2 0
 
0
=1 − 2
x +3
(2x + 2)0 (x2 + 3) − (2x + 2)(x2 + 3)0
= 0−
(x2 + 3)2
−2(x2 + 3) + (2x + 2) · 2x
=
(x2 + 3)2
−2x2 − 6 + 4x2 + 4x
=
(x2 + 3)2
2x2 + 4x − 6
=
(x2 + 3)2
2(x2 + 2x − 3)
=
(x2 + 3)2
2 x2 − x + 3x − 3


=
(x2 + 3)2
2 (x(x − 1) + 3(x − 1))
=
(x2 + 3)2
2(x − 1)(x + 3)
=
(x2 + 3)2

Cum x ∈ [0, 1], rezultă că x + 3 > 0 şi x − 1 ≤ 0.

Deci f 0 (x) ≤ 0, pentru orice x ∈ [0, 1]. Atunci funcţia f este descrescătoare pe intervalul [0, 1].
Avem

0 ≤ x ≤ 1 f (·)
⇔ f (1) ≤ f (x) ≤ f (0)

12
Calculăm f (1) şi f (0).

2·1+2
f (1) = 1 −
12 + 3
2+2
= 1−
1+3
4
= 1−
4
= 1−1
=0

2·0+2
f (0) = 1 −
02 + 3
0+2
= 1−
0+3
2
= 1−
3
3−2
=
3
1
=
3

1 3
⇒0 ≤ f (x) ≤
3
 n Z1
n 1
⇔0 ≤ f (x) ≤ (·)dx
3
0
Z1 Z1 Z1  n
n 1
⇔ 0dx ≤ f (x)dx ≤ dx
3
0 0 0
1 1
⇔0 ≤ In ≤ ·x
3n 0
1
⇔0 ≤ In ≤ n
3
1
Cum lim = 0, aplicând criteriul cleştelui inegalităţii anterioare, obţinem că lim In = 0.
n→+∞ 3n n→+∞

13