www.matematicon.

ro

Bacalaureat
Subiecte Bacalaureat 4 iulie 2012, M1
Subiecte rezolvate –Bacalaureat 4 iulie 2012, M1

Gasiti mai jos rezolvarea detaliata a subiectelor Bacalaureat 4 iulie 2012, M1

Subiectul I

1. Calculati modulul numarului complex (1  i ) 2 .

Rezolvare:

z = (1  i ) 2 = 1 + 2i + i 2 = 1 + 2i – 1 = 2i.

z = 0  22 = 2

2. Determinati coordonatele punctelor de intersectie a graficelor functiilor

f : R  R , f ( x )  x 2  2x si g : R  R , g (x )   x  2 .

Rezolvare:

Coordonatele punctelor de intersectie ale graficelor celor doua functii sunt date de solutiile
sistemului:

 x 2  2x  y x2  2x   x  2  x 2  3x  2  0
  
 x  2  y y   x  2 y   x  2

 31
x 2 + 3x + 2 = 0,  = 9 – 8 = 1, x 1,2 =  x 1 = - 2, x 2 = - 1.
2

 x  2 sau x  1  x  2  x  1  x  2  x  1
   sau    sau  .
y   x  2  y  2  2 y  1  2 y  0  y  1

Deci punctele de intersectie sunt A( -2, 0) si B  1,1 .

3. Rezolvati in multimea numerelor reale inecuatia 2 x 1  4 .

Rezolvare:

2 x 1  4  2 x 1  2 2  x + 1  2  x  1  x  (-  , 1]

www.matematicon.ro
 www.matematicon.ro

4. Calculati probabilitatea ca alegand la intamplare una din submultimile cu trei elemente ale
multimii A  {1,2,3,4,5} , elementele submultimii alese sa fie termeni consecutivi ai unei progresii
aritmetice.

Rezolvare:

Numarul de cazuri favorabile (n )

Probabilitatea cautata (p) =
Numarul de cazuri posibile (m )

Numarul de cazuri favorabile (n) = Numarul de submultimi de 3 elemente din A care sunt
termenii consecutivi ai unei progresii aritmetice.

Aceste submultimi sunt {1, 2, 3}, {2, 3, 4}, {3, 4, 5}, {1, 3, 5} (termenii trebuie sa respecte relatia
a  a k 1
a k = k 1 ). Deci n = 4
2

Numarul de cazuri posibile (m) = Numarul de submultimi de 3 elemente din A

543
m = C 35 = = 10
1 2  3

n 4
Deci p = = = 0,4.
m 10
     
5. Se considera vectorii u  i  2 j si v  a i  j . determinati numarul real a pentru care
 
u v  3 .

Rezolvare:
 
u  v  3  1·a + (- 2)( - 1) = 3  a + 2 = 3  a = 1.

6. Calculati cosinusul unghiului A al triunghiului ABC in care AB = 4, AC = 5 si BC = 7.

Rezolvare:

Conform teoremei cosinusului avem BC 2 = AB 2 + AC 2 - 2AB·AC·cos A 

8 1
 49=16 + 25 - 2·4·5·cos A  40·cos A=41 – 49  40·cos A = - 8  cos A = -  cos A= -
40 5

www.matematicon.ro
 www.matematicon.ro

Subiectul II

 2x  y  3z  0

1. Se considera sistemul de ecuatii  x  2y  3z  0 unde m  R.
 x  y  mz  0

a) Calculati determinantul matricei sistemului.
b) Determinati valorile reale ale lui m pentru care sistemul are solutie unica.
c) In cazul m = 2, determinati solutia x 0 , y 0 , z 0  a sistemului pentru care
x 0  0 si x 20  y 20  z 20  3 .

Rezolvare:
2 1 3 
 
a) Matricea sistemului este A =  1 2 3 
1 1 m
 
2 1 3
det(A) = 1 2 3 = 4m + 3 + 3 – 6 – 6 – m = 3m - 6
1 1 m

b) Sistemul are solutie unica solutia banala (0, 0, 0) daca det(A)  0  3m – 6  0  m  2

 2x  y  3z  0

c) Daca m = 2   x  2y  3z  0 si det(A) = 0
 x  y  2z  0

2 1
dp= = 4 – 1 = 3.
1 2
2 1 0
 2 x  y  3 
d c = 1 2 0 = 0  Sistemul este compatibil nedeterminat. Notam z =   
 x  2 y  3 
1 1 0

 3 1 2  3
dx= = - 6 + 3 = - 3, dy = = - 6 + 3 = - 3,
 3 2 1  3

 3  3
x0 = = - , y0 = = -  , z 0 =   S = {( -  , -  ,  )/   R}.
3 3
x 20  y 02  z 02  3  (-  ) 2 + (-  ) 2 +  2 = 3  3  2 = 3   2 = 1
x 0 > 0  -  > 0   < 0   = - 1.
Deci solutia care verifica relatia x 20  y 20  z 20  3 cu x 0 > 0 este {(1, 1, -1)}.

www.matematicon.ro
 www.matematicon.ro

 3  2
2. Se considera matricea A     M 2 ( R ) si multimea G  { X(p )  I 2  pA | p  R \ {1}} .
 3  2

a) Aratati ca X(p)  X(q )  G pentru orice X(p ), X(q)  G .

b) Admitem ca G , este un grup comutativ avand elementul neutru X(0) . Determinati inversul
elementului X(p ) in acest grup.
c) Rezolvati ecuatia X(p )   I 2  7 A , unde X(p )  G .
3

Rezolvare:

a) Fie X(p ), X(q)  G

 1 0  3  2   1  3p 0  2p   1  3p  2p 
X(p ) = I 2 + pA =   + p   =   =  ,
 0 1  3  2   0  3p 1  2p   3p 1  2p 
 1  3q  2q 
X(q) = I 2 + qA =  
 3q 1  2q 
 1  3p  2p   1  3q  2q 
X(p)·X(q) =   ·  =
 3p 1  2p   3q 1  2q 
 1  3q  3p  9pq  6pq  2p  6pq  2p  4pq 
=   =
 3p  9pq  3q  6pq  6pq  1  2q  2p  4pq 
 1  3p  3q  3pq  2p  2q  2pq   1  3(p  q  pq )  2(p  q  pq ) 
=   =  =
 3p  3q  3pq 1  2p  2q  2pq   3(p  q  pq ) 1  2(p  q  pq 
 1 0   3(p  q  pq )  2( p  q  pq )   1 0   3  2
=   +   =   + (p + q + pq)   = I 2 + (p + q + pq)A
 0 1   3(p  q  pq )  2( p  q  pq   0 1   3  2
Aratam ca p + q + pq R \ { - 1}. Presupunem ca p + q + pq = - 1  p(1 + q) + q + 1 = 0 
 (1 + q)(1 + p) = 0  p = - 1 sau q = - 1. Cum p  - 1 si q  - 1  p + q + pq  - 1.
Deci p + q + pq R \ { - 1}. Deci X(p)·X(q)  G.

b) Fie X 1 (q) = I 2 + qA inversul lui X(p) = I 2 + pA G  X 1 (q)·X(p) = X(0) 

 (I 2 + qA)(I 2 + pA) = I 2 + 0A  I 2 + (p + q + pq)A = I 2  (p + q + pq)A = O 2 
 3  2  0 0 p
 (p + q + pq)   =    p + q + pq = 0  q(1 + p) = - p  q = - .
 3  2  0 0 1 p
p
Aratam ca q  R \ { - 1}. Presupunem ca q = - 1  - = - 1  p = 1 + p  0 = 1 fals
1 p
p p
 q=-  R \ { - 1}. Deci X 1 (q) = I 2 - A  G.
1 p 1 p

c) X( p )  = X(p)·X(p) = I 2 + (p + p + p·p)A = I 2 + (2p + p 2 )A

2

X(p )3 = X(p)· X(p )2 = I 2 + [p + 2p + p 2 + p(2p + p 2 )]A = I 2 + [3p + 3p 2 + p 3 )]A

X(p)3  I 2  7A  I 2 +(3p +3p 2 +p 3 )A=I 2 +7A  3p +3p 2 +p 3 =7  p 3 +3p 2 +3p +1 – 1= 7 
 (p + 1) 3 = 8  p + 1 = 2  p = 1. Deci S = {X(1) = I 2 + A}

www.matematicon.ro
 www.matematicon.ro

Subiectul III
1. Se considera functia f: R  R, f(x) = x 3 - 12x.
a) Aratati ca functia f este crescatoare pe [2, )
ex
b) Calculati lim .
x   f ( x )

c) Determinati multimea numerelor reale a pentru care ecuatia f ( x )  a are trei solutii reale
distincte

Rezolvare:
a)Functia f este o functie polinomiala, deci derivabila pe R. Studiem semnul derivatei I a lui f
f'(x) = 3x 2 - 12. f'(x) = 0  3x 2 - 12 = 0  3(x 2 - 4) = 0  (x + 2)(x – 2) = 0  x 1 = 2, x 2 = - 2 ,

x - -2 2 +
f'(x) + + + + 0 - - - 0 + + + + +
f(-2)
f(x)
f(2)

Deci f'(x)  0 pe [2, )  f este crescatoare pe [2, )

ex ex 
b) lim = lim 3 . Cazul
x   f ( x ) x   x  12x 
x 3
Functiile g(x) = e si f(x) = x - 12x sunt derivabile pe R si f'(x)  0 pentru x > 4.
ex (e x )' ex 
Aplicam regula lui l’Hospital  lim = lim = lim . Cazul
x   f ( x ) x   f ' ( x ) x   3x 2  12 
x 2
Functiile g'(x) = e si f'(x) = 3x - 12 sunt derivabile pe R si f"(x)  0 pentru x > 4.
ex ex 
Aplicam regula lui l’Hospital  lim = lim . Cazul
x   3x 2  12 x   6 x 
x
Functiile g"(x) = e si f"(x) = 6x sunt derivabile pe R si f'"(x) 0 pentru x > 4. 
ex ex
Aplicam regula lui l’Hospital  lim = lim = .
x   6x x   6

ex
Deci lim = .
x   f ( x )

c) Consideram functia g: R  R, g(x) = f(x) – a = x 3 - 12x – a.

Ecuatia f(x) = a are 3 solutii reale distincte  ecuatia g(x) = 0 are 3 solutii reale distincte.
g este o functie polinomiala  g este derivabila pe R.
g'(x) = f'(x). g'(x) = 0  f'(x) = 0. Deci solutiile ecuatiei g'(x) = 0 sunt x 1 = 2, x 2 = - 2.
Construim tabelul de variatie al functiei g:

x - -2 2 +
g'(x)=f'(x) + + + + 0 - - - 0 + + + + +
g(x) - 16 - a - 16 - a +

g(- 2) = - 8 + 24 – a = 16 - a, f(2)= 8 - 24 - a= - 16 - a
lim g(x)= lim (x 3 - 12x – a)= -  , lim g(x)= lim (x 3 - 12x – a) = +  .
x   x   x   x  

www.matematicon.ro
 www.matematicon.ro

Pentru ca g(x) = 0 sa aiba 3 solutii reale distincte trebuie ca g(- 2) > 0 si g(2) < 0 (astfel avem 3
radacini reale distincte x 1   ,2 , x 2  ( -2, 2), x 3  2,  ).
 g (  2)  0 16  a  0 a  16
Rezolvam sistemul      a  (- 16, 16).
 g ( 2)  0   16  a  0 a  16

2x  3
2. Se considera functia f : ( 1, )  R , f ( x ) 
x2

a) Aratati ca orice primitiva a lui f este strict crescatoare pe  1,  .

1
f ( x)
b) Calculati  x  1 dx .
0
2x

 f (t )dt
x
c) Calculati lim
x  x

Rezolvare:

a) Fie F(x) o primitiva a lui f(x)  F(x) este derivabila si F'(x) = f(x).
Pentru x > - 1  2x > - 2  2x + 3 > -2 +3  2x + 3 > 1 >0
x+2>-1+2  x+2>1>0
2x  3
Deci pentru x > - 1 avem > 0. Deci f(x) > 0 pentru x   1,  
x2
 F(x) este strict crescatoare pe  1,  .

2x  3
f ( x) 2x  3 2x  3
b) = x2 = = 2 .
x1 x1 ( x  1)( x  2 ) x  3x  2
1 1 1 1
f ( x) 2x  3 ( x 2  3x  2)' 2
0 x  1 dx = 0 x 2  3x  2 dx = 0 x 2  3x  2 dx = ln(x + 3x + 2) 0
= ln(1 + 3 + 2) – ln(0 + 0 +2) =

6
= ln 6 – ln 2 = ln = ln 3.
2
2x 2x 2x 2x 2x 2x 2x
2t  3 2t  4  1 2( t  2)  1  1  1
c)  f ( t )dt =  dt =  dt = x t  2 dt = x 2  t  2 dt = x 2dt - x t  2 dt =
x x
t2 x
t2
2x 2x
2( x  1)
= 2t - ln(t + 2) = (4x – 2x) – (ln(2x + 2) – ln(x + 2)) = 2x - ln
x x
x2
 1
2 1  
x
2x ln 
2 ( x  1) 2
x f (t )dt 2x  ln 1
lim = lim x  2 = lim 2 - lim x = 2 - ln 2 = 2
x   x x   x x   x   x 

www.matematicon.ro