Capitolul 1

INTEGRALE CURBILINII

Breviar teoretic

1. O funcţie continuă γ : [a, b] → Rn , γ(t) = (x1 (t), ..., xn (t)) se

numeşte drum parametrizat ı̂n spaţiul Rn . Numărul t se numeşte
parametru. Putem spune că γ admite reprezentarea parametrică:



 x1 = x1 (t)
γ: ... , ∀ t ∈ [a, b] (1)


 x = x (t)
n n

2. Punctele γ(a), γ(b) se numesc capetele drumului.

Dacă γ(a) = γ(b), atunci drumul se numeşte ı̂nchis.
Drumul γ − : [a, b] → Rn , γ(t) = γ(a + b − t) se numeşte opusul
lui γ.
Dacă γ : [a, b] → Rn şi γ1 : [b, c] → Rn sunt două drumuri
parametrizate ı̂n Rn , cu γ(b) = γ1 (b), atunci{se poate defini drumul
γ(t), dacă t ∈ [a, b]
γ ∪ γ1 : [a, c] → Rn , prin (γ ∪ γ1 )(t) =
γ1 (t) dacă t ∈ [b, c],

1
2 Capitolul 1

numit juxtapunerea lui γ şi γ1 .

3. Un drum parametrizat γ : [a, b] → Rn se numeşte neted

dacă γ este de clasă C ∞ ([⊣, ⌊]) şi γ ′ (t) ̸= 0 pentru orice t ∈ [a, b].

4. Două drumuri netede γ : [a, b] → Rn , γ1 : [c, d] → Rn se

numesc echivalente, cu aceeaşi orientare dacă există un difeomor-
fism crescător φ : [a, b] → [c, d] astfel ı̂ncât γ1 ◦ φ = γ. Funcţia φ se
numeşte schimbare de parametru. Relaţia binară definită ı̂n acest
fel pe mulţimea drumurilor netede este o relaţie de echivalenţă.

5. Orice clasă de echivalenţă a unui drum neted γ : [a, b] → R2

se numeşte curbă plană parametrizată de clasă C ∞ .

6. O curbă plană poate avea reprezentările

{
x = x(t)
i) parametrică: , ∀ t ∈ [a, b];
y = y(t)
O reprezentare
{ parametrică particulară este reprezentarea po-
x = ρ(θ) cos θ
lară: , θ ∈ [θ1 , θ2 ] unghiul polar.
y = ρ(θ) sin θ

ii) explicită: y = f (x), f : [a, b] → R;

iii) implicită: F (x, y) = 0, (x, y) ∈ D ⊂ R2 ;

O curbă ı̂n spaţiul R3 poate avea reprezentările




 x = x(t)
i) parametrică: y = y(t) , ∀ t ∈ [a, b];


 z = z(t)
{
F (x, y, z) = 0
ii) implicită: , (x, y, z) ∈ D ⊂ R3 ;
G(x, y, z) = 0
INTEGRALE CURBILINII 3

7. Elementul de arc pentru o curbă plană este:

 √

 (x′ (t))2 + (y ′ (t))2 dt, pentru ecuaţia parametrică ;







 √

 1 + (f ′ (x)2 )dx, pentru ecuaţia explicită ;




ds = √
 ( F ′ )2



 1 + x
dx, pentru ecuaţia implicită ;

 F ′


y





 √ρ2 (θ) + (ρ′ (θ))2 dθ, pentru ecuaţia polară .


(2)
În mod analog se defineşte elementul de arc pentru o curbă ı̂n
spaţiu.

8. Fie f : U → R o funcţie continuă, U ⊂ R3 şi γ un drum

neted ı̂n U ( γ(t) ∈ U, ∀t ∈ [a, b]), γ : [a, b] → R3 , dat de ecuaţiile
parametrice 


 x = x(t)
γ: y = y(t) , ∀ t ∈ [a, b].


 z = z(t)

Se numeşte integrala curbilinie de speţa ı̂ntâi a funcţiei f ı̂n lungul

∫
curbei γ numărul real notat I = γ f (x, y, z)ds şi definit de integrala
∫ b √
I= f (x(t), y(t), z(t)) (x′ (t))2 + (y ′ (t))2 + (z ′ (t))2 dt. (3)
a

9. Integrala curbilinie de speţa ı̂ntâi a unei funcţii continue nu

4 Capitolul 1

∫ ∫
depinde de orientarea curbei ( γ+ f (x, y)ds = γ− f (x, y)ds).

10. Din definiţia (3) a integralei curbilinii de speţa ı̂ntâi rezultă

următoarele proprietăţi ale acesteia:
∫ ∫
1. γ
kf (x, y, z)ds = k γ
kf (x, y, z)ds;
∫ ∫ ∫
2. γ
(f (x, y, z) + g(x, y, z))ds = γ
f (x, y, z)ds + γ
g(x, y, z)ds;
∫ ∫ ∫
3. γ
f (x, y, z)ds = γ1
f (x, y, z)ds + γ2
f (x, y, z)ds, γ = γ1 ∪ γ2 ;
∫ ∫
4. | γ
f (x, y, z)ds| ≤ γ
|f (x, y, z)|ds

11. Fie P, Q, R : U → R funcţii continue, U ⊂ R3 şi γ un drum

neted ı̂n U , γ : [a, b] → R3 , dat de ecuaţiile parametrice


 x = x(t)

γ: y = y(t) , ∀ t ∈ [a, b].


 z = z(t)

Integrala curbilinie de speţa a doua a funcţiei vectoriale F = (P, Q, R)

ı̂n lungul curbei γ este
∫
P (x, y, z)dx + Q(x, y, z)dy + R(x, y, z)dz =
∫γb [
P (x(t), y(t), z(t))x′ (t) + Q(x(t), y(t), z(t))y ′ (t)+
a
]
+R(x(t), y(t), z(t))z ′ (t) dt.

12. Integrala curbilinie de speţa a doua definită anterior se

poate calcula:
∫
P (x, y, z)dx + Q(x, y, z)dy + R(x, y, z)dz =
γ
INTEGRALE CURBILINII 5
∫
= (P (x, y, z) cos α + Q(x, y, z) cos β + R(x, y, z) cos θ)ds,
γ

unde α, β, θ sunt unghiurile versorilor tangentei la curba γ cu direcţiile

pozitive ale axelor Ox, Oy, Oz.

13. Fie F : U ⊂ R3 → R3 ,

F(x, y, z) = P (x, y, z)i + Q(x, y, z)j + R(x, y, z)k

un câmp vectorial continuu, iar r(t) = x(t)i + y(t)j + z(t)k ecuaţia

vectorială a unei curbe γ. Se numeşte circulaţie a câmpului vecto-
∫
rial F ı̂n lungul curbei γ şi se notează γ F · dr numărul real
∫ ∫ b[
P dx + Qdy + Rdz = P (x(t), y(t), z(t))x′ (t) +
γ a
]
+Q(x(t), y(t), z(t))y ′ (t) + R(x(t), y(t), z(t))z ′ (t) dt.
(4)

Dacă F este un câmp de forţe atunci relaţia de mai sus defineşte

lucrul mecanic al câmpului F ı̂n lungul curbei γ.

14. Fie P, Q : D ⊂ R2 → R funcţii continue ı̂n D. Dacă

există o funcţie F : D → R diferenţiabilă pe D, astfel ı̂ncât

dF = P (x, y)dx + Q(x, y)dy,

atunci pentru două curbe γ şi γ1 conţinute ı̂n D şi având aceleaşi
extremităţi, are loc egalitatea:
∫ ∫
P (x, y)dx + Q(x, y)dy = P (x, y)dx + Q(x, y)dy.
γ γ1
6 Capitolul 1

Funcţia F se calculează după formula:

∫ y ∫ x
F (x, y) = Q(x, t)dt + P (t, y0 )dt + C
y0 x0

15. Fie P, Q : D ⊂ R2 → R funcţii continue ı̂n D şi pentru

∂P ∂Q
care există şi sunt continue ı̂n D derivatele parţiale şi .
dy dx
Condiţia necesară şi suficientă să existe o funcţie F diferenţiabilă
ı̂n D, cu dF (x, y) = P (x, y)dx + Q(x, y)dy este ca, ı̂n D, să avem
egalitatea
∂P ∂Q
= .
dy dx

16. Fie P, Q, R : U ⊂ R3 → R funcţii continue ı̂n U şi pentru

∂P ∂P ∂Q
care există şi sunt continue ı̂n D derivatele parţiale , , ,
dy dz dx
∂Q ∂R ∂R
, , . Condiţia necesară şi suficientă să existe o funcţie F
dz dx dz
diferenţiabilă ı̂n U , cu

dF (x, y, z) = P (x, y, z)dx + Q(x, y, z)dy + R(x, y, z)dz

este ca, ı̂n U , să aibă loc egalităţile

∂P ∂Q ∂Q ∂R ∂R ∂P
= , = , = .
dy dx dz dy dx dz

17. Fie γ1 şi γ2 două curbe juxtapozabile, P, Q : D ⊂ R2 → R,

astfel ı̂ncât imaginile celor două curbe sunt incluse ı̂n D. Fie γ
reuniunea celor două curbe. Dacă există integralele
∫ ∫ ∫
P dx + Qdy, P dx + Qdy, P dx + Qdy,
γ γ1 γ2
INTEGRALE CURBILINII 7

atunci are loc egalitatea

∫ ∫ ∫
P dx + Qdy = P dx + Qdy + P dx + Qdy.
γ γ1 γ2

18. Dacă γ este o curbă ı̂nchisă integrala curbilinie de-a lungul

H
ei se notează .

19. Aplicaţii ale integralelor curbilinii

∫
1. lungimea unui arc AB al curbei γ: l(γ) = AB
ds;

2. masa unui fir de densitate ρ(x, y, z) a cărui imagine ı̂n spaţiu

este arcul de curbă AB :
∫
M= ρ(x, y, z)ds;
AB

3. centru de greutate al unui fir de densitate ρ(x, y, z)a cărui

imagine ı̂n spaţiu este arcul de curbă AB :
∫
1
xG = xρ(x, y, z)ds,
M AB
∫
1
yG = yρ(x, y, z)ds,
M AB
∫
1
zG = zρ(x, y, z)ds.
M AB

4. momentul de inerţie al unui arc de curbă AB ı̂n spaţiu :

a) faţă de un punct M (x0 , y0 , z0 ):

∫ [ ]
IM = (x − x0 ) + (y − y0 ) + (z − z0 ) ρ(x, y, z)ds;
2 2 2
AB
8 Capitolul 1

∫
b) faţă de planul xoy: Ixy = AB
z 2 ρ(x, y, z)ds;

∫
c) faţă de planul xoz: Ixz = AB
y 2 ρ(x, y, z)ds;

∫
d) faţă de planul xoz: Iyz = AB
x2 ρ(x, y, z)ds;

∫
e) faţă de axa ox: Ix = AB
(y 2 + z 2 )ρ(x, y, z)ds;

∫
f) faţă de axa oy: Iy = AB
(x2 + z 2 )ρ(x, y, z)ds;

∫
g) faţă de axa oz: Iz = AB
(x2 + y 2 )ρ(x, y, z)ds;

5. aria unui domeniu mărginit de o curbă ı̂nchisă γ:

∫
1
A= xdy − ydx;
2 γ
∫
1
6. energia unui arc de curbă γ: E(γ) = < γ ′ (t), γ ′ (t) > dt;
2 γ

20. O funcţie φ : R3 → R se numeşte câmp scalar.

O funcţie ν : D ⊂ R3 → R3 se numeşte câmp vectorial.

21. Gradientul unui câmp scalar are expresia analitică

∂φ ∂φ ∂φ
grad φ = i+ j+ k (5)
∂x ∂y ∂z
Rotorul unui câmp vectorial este câmpul vectorial cu expresia
analitică
( ∂ν ∂ν2 ) ( ∂ν ∂ν3 ) ( ∂ν ∂ν1 )
3 1 2
rot ν = − i+ − j+ − k (6)
∂y ∂z ∂z ∂x ∂x ∂y
i.e.
INTEGRALE CURBILINII 9

i j k
∂ ∂ ∂
rot ν =
∂x ∂y ∂z
P Q R

22. Un câmp vectorial ν se numşte irotaţional dacă rot ν = 0.

Fie F (x, y) = P (x, y) i + Q(x, y) j o funcţie continuă pe un deschis.
∫
Integrala curbilinie γ
F · dr este independentă de drum dacă şi
numai dacă funcţia F un câmp irotaţional.
∫
Integrala curbilinie γ
F · dr este independentă de drum dacă şi
numai dacă funcţia F este gradientul unei funcţii potenţial f , i.e.
F (x, y) = grad f (x, y).

Probleme rezolvate

1. Să se calculeze următoarele integrale curbilinii de speţa ı̂ntâi:

∫ π ∫
a) γ xe2x ds, unde γ : x = ln cos t, y = t, t ∈ [0, ];b) γ (x + y) ds,
4

unde γ : x = R(t − sin t), y = R(1 − cos t), t ∈ [0, 2π], R > 0.

Rezolvare. a) Funcţia de sub integrală este continuă şi putem

transforma integrala curbilinie ı̂ntr-o integrală Riemann. Elementul
√
formula ds = (x′ (t))2 + (y ′ (t))2 dt. Atunci
de arc ds este dat de √
√ 1 1
ds = tg 2 t + 1dt = 2
dt = | |dt, iar pentru t ∈ [0, π4 ]
cos t cos t
10 Capitolul 1

1
avem ds = .
cos t
∫ ∫ π
4 1
xe 2x
ds = ln cos t · e2 ln cos t dt =
γ − π4 cos t
∫ π
4
= ln cos t · cos t dt =
0

π ∫ π
4 4 sin2 t

= sin t · ln cos t + =
 0 cos t
0
√ √ ∫ π
2 2 4 1 − cos2 t
= ln + dt =
2 2 0 cos t
√ √ ∫ π ∫ π
2 2 4 1 4
= − ln + dt − cos t dt =
2 2 0 cos t 0

√ ∫ π ]
2 √
π 4
cos t 4

= − ln 2 − dt − sin t =
2 0 sin t − 1
2 
0
√ √ ]
2 √ 1  sin t − 1   π4 2
= − ln 2 − ln   − =
2 2 sin t + 1 0 2
√ √ √ 
2 √ 2 1  2 − 2 
= − ln 2 − − ln  √ =
2 2 2 2 + 2
√ √
2 √ 2 1 √
= − ln 2 − − ln(3 − 2 2) =
2 2 2
√√
2 √ 2 √
= − ln 2 − − ln( 2 − 1).
2 2
Rezolvare. b) x(t) = R(t − sin t) ⇒ x′ (t) = R(1 − cos t),
√
y(t) = R(1 − cos t) ⇒ y ′ (t) = R sin t ⇒ ds = R 2 − 2 cos t =
INTEGRALE CURBILINII 11
√
t t
R 2 · 2 sin2
= 2R sin .
2 2
Atunci integrala devine:
∫ ∫ 2π
t
(x + y) ds = 2R2 (t − sin t + 1 − cos t) sin dt =
γ 0 2
= 2R2 (I1 − I2 + I3 − I4 )

∫ ∫ 2π
2π
t 2π
t ′ t 
I1 = t sin dt = t(−2 cos ) dt = (−2t cos ) +
0 2 0 2 2 
0

∫ 2π 2π
2π
t t  t 
+ 2 cos dt = (−2t cos ) + (4 sin ) = 4π
0 2 2  2 
0 0

∫ ∫ t 3t
2π
t 2π cos − cos
I2 = sin t · sin dt = 2 2 dt =
0 2 0 2
2π 2π
1 t  1 2 3t 
= sin  − · sin  = 0
2 2 2 3 2
0 0

∫ 2π 2π [ ]
t 
t
I3 = sin dt = −2 cos  = −2 cos π − cos 0 = 4
0 2 2
0

∫ ∫ 3t t
2π
t 2π sin − sin
I4 = sin cos t dt = 2 2 dt
0 2 0 2
[ 2π 2π ]
1 2 3t  t  1 4 4
= − cos  + 2 cos  = ( − 4) = −
2 3 2 2 2 3 3
0 0

( 4) ( 16 )
Atunci I = 2R2 4π + 0 + 4 + =2R2 4π + .
3 3
12 Capitolul 1

∫
2. Calculaţi γ
(x + y + z) ds, unde curba γ este determinată de
laturile secţiunii diagonale a cubului ABCDA1 B1 C1 D1 reprezentat
ı̂n Fig. 1.

Fig. 1

Rezolvare. Curba γ = AC ∪ CC1 ∪ C1 A1 ∪ A1 A. În acest

∫ ∫ ∫
fel, γ (x + y + z) ds = AC (x + y + z) ds + CC1 (x + y + z) ds +
∫ ∫
C1 A1
(x + y + z) ds + A1 A (x + y + z) ds.
Explicităm parametric cele patru laturi ale secţiunii diagonale.
Astfel
x − xA y − yA z − zA
AC : = = = t, t ∈ [0, 1] ⇒
xC − xA yC − yA zC − zA



x−a y−0 z−0  x=t+a
⇒ = = = t ⇒ AC : y=t
a+1−a 1−0 0−0 

 z=0
INTEGRALE CURBILINII 13

∫ ∫ 1 √ √ ∫ 1
(x + y + z)ds = (t + a + t) 2 dt = 2 (2t + a) dt =
AC 0 0
1
√ 2  √

= 2(t + at) = 2(1 + a)

0

x − xC y − yC z − zC
CC1 : = = = t, t ∈ [0, 1] ⇒
xC 1 − xC yC1 − yC zC1 − zC



x−a−1 y−1 z−0  x=a+1
⇒ = = = t ⇒ CC1 : y=1
0 1−1 1−0 

 z=t

∫ ∫ 1 ∫ 1
(x + y + z)ds = (a + 1 + 1 + t) dt = (t + a + 2) dt =
CC1 0 0
1
( t2 ) 1 5
= + at + 2t  = + a + 2 = a +
2  2 2
0

x − xC 1 y − yC1 z − zC 1
C1 A1 : = = = t, t ∈ [0, 1] ⇒
xA1 − xC1 yA1 − yC1 zA1 − zC1


 x = −t + a + 1
x−a−1 y−1 z−1 
⇒ = = = t ⇒ C1 A1 : y = −t + 1
0−1 0−1 1−1 

 z=1

∫ ∫ 1 √
(x + y + z)ds = 2(−t + a + 1 − t + 1 + 1) dt =
C1 A1 0
∫ 1 √
= 2(−2t + a + 3) dt =
0
1
√ ( )  √

= 2 − t + at + 3t  = 2(a + 2)
2

0
14 Capitolul 1

x − xA1 y − yA1 z − zA 1
A1 A : = = = t, t ∈ [0, 1] ⇒
xA − xA1 yA − yA1 zA − zA1



x−a y−0 z−1  x=a
⇒ = = = t ⇒ A1 A : y=0
a−a 0−0 0−1 

 z = −t + 1

∫ ∫ 1
1 ( t2 )
(x + y + z)ds = (a + 1 − t) dt = at + t −  =
A1 A 0 2 
0
1 1
= a+1− =a+
2 2
∫ √ √ √
5 1
(x+y+z) ds = 2(1+a)+a+ + 2(a+2)+a+ = (2a+3)( 2+1).
γ 2 2
4. Să se determine momentul de inerţie al cardioidei (γ) de mai
jos a cărei reprezentare parametrică este
{
x = 2 cos t − cos 2t
γ: , t ∈ [0, 2π]
y = 2 sin t − sin 2t
ı̂n raport cu punctul M (1, 2).
INTEGRALE CURBILINII 15

Rezolvare. Se calculează momentul de inerţie IM al curbei

date faţă de punctul M (1, 2) folosind formula de calcul a momen-
tului de inerţie al unei curbe ı̂n raport cu un punct de coordonate
(x0 , y0 ) prezentată ı̂n breviarul teoretic de la ı̂nceputul capitolului.
Integrala curbilinie ce trebuie calculată este
I
IM = [(x − 1)2 + (y − 2)2 ] ds.
γ
√
Avem ds = (x′ (t))2 + (y ′ (t))2 =
√
(−2 sin t + 2 sin 2t)2 + (2 cos t − 2 cos 2t)2 dt =
√ √
= √8 − 8(cos t cos 2t + sin t sin 2t) = 8 − 8 cos t =
t t
= 8 · 2 sin2 = 4 sin . La eliminarea radicalului s-a folosit faptul
2 2
t
că sin este pozitiv deoarece t ∈ [0, 2π]. Integrala devine
2
∫ 2π [ ]
t
(2 cos t − cos 2t − 1)2 + (2 sin t − sin 2t − 2)2 · 4 sin dt =
0 2
∫ [ 2π
=4 4 cos2 t + cos2 t − 4 cos t cos 2t − 2(2 cos t − cos 2t) + 1+
0
]
t
+4 sin2 t + sin2 2t − 4 sin t sin 2t − 4(2 sin t − sin 2t) + 4 · sin dt =
2
∫ 2π [ ]
t
=4 5+5−4 cos t+2 cos 2t−8 sin t+4 sin 2t−4 cos t sin dt =
0 2
∫ 2π [
t t t t
=4 10 sin − 8 cos t sin − 8 sin t sin + 2 cos 2t sin +
0 2 2 2 2
] ∫ 2π [ 3t t
t t sin − sin
+4 sin 2t sin dt = 4 10 sin − 8 · 2 2 −
2 0 2 2
16 Capitolul 1

t 3t 5t 3t 3t 5t ]
cos − cos sin − sin cos − cos
−8 · 2 2 +2· 2 2 +4 2 2 dt =
2 2 2
∫ [ ]
2π
t 3t 3t 5t 5t
=4 14 sin − 5 sin + 6 cos + sin − 2 cos dt =
0 2 2 2 2 2
2π 2π 2π 2π

t 40 
3t  
3t  8 5t 
= −112 cos  + cos  + 16 sin  − cos  −
2 3 2 2 5 2
0 0 0 0
2π
16 5t  80 16 3008
− sin  = −112(−2) − −0+ −0= .
5 2 3 5 15
0

5. Să se determine componentele câmpului v şi circulaţia lui

de-a lungul elicei reprezentată parametric prin ecuaţia


 x = a cos t

γ: y = a sin t , t ∈ [0, 2π],


 z = ht

unde v = [ grad (x2 + y 2 + z 2 )] × (i + j).

Rezolvare. Considerăm u(x, y, z) = x2 + y 2 + z 2 şi avem

∂u ∂u ∂u
grad(u) = i+ j+ k = 2xi + 2yj + 2zk
∂x ∂y ∂z
 
 
 i j k 
 
v = (2xi + 2yj + 2zk) × (i + j) =  2x 2y 2z  ⇒
 
 1 1 0 

⇒ v = −2zi + 2zj + (2x − 2y)k.

INTEGRALE CURBILINII 17

Ecuaţia vectorială a unei curbe γ este dată de relaţia r = xi+yj+zk.

Atunci
∫ ∫
I= vdr = −2zdx + 2zdy + (2x − 2y)dz.
γ γ

Din relaţia (4) avem

∫ 2π [ ]
− 2ht · (−a sin t) + 2ht · cos t + (2a cos t − 2a sin t) · h dt =
0
∫ 2π [ ] [
= 2ah t sin t + t cos t + (cos t − sin t) dt = 2ah − t cos t +
0
2π 2π 2π 2π 2π ]
    
+ sin t + t sin t + cos t + sin t + cos t = −4ahπ.
0 0 0 0 0

6. a) Calculaţi lungimea şi aria nephroid-ului din figura de mai jos,

a cărui reprezentare parametrică este :

{
x = a(3 cos t − cos 3t)
(γ) : t ∈ [0, 2π]
y = a(3 sin t − sin 3t)
18 Capitolul 1

b) Calculaţi lungimea şi aria tricuspoidului din fig.4, a cărui

reprezentare parametrică este :
{
x = a(2 cos t + cos 2t)
(γ) : t ∈ [0, 2π]
y = a(2 sin t − sin 2t)

Rezolvare. a) Avem

x′ (t) = a(−3 sin t + 3 sin 3t), y ′ (t) = a(3 cos t − 3 cos 3t).

Fig. 4

Calculăm lungimea pentru t ∈ [0, π] şi dub;ăm pentru a obţine

lungimea totală. Elementul de arc ds este:
√ √
ds = a2 (18 − 18(cos 3t cos t + sin t sin 3t))
(x′ (t))2 + (y ′ (t))2 =
√ √ √
= a2 (18 − 18 cos 2t) = 18a2 (1 − cos 2t) = 18a2 · 2 sin2 t
= 6a sin t.
INTEGRALE CURBILINII 19

Astfel, lungimea este

∫ π π

l(γ) = 2 6a sin t dt = 12a · (− cos t) = 24a.
o 0

Aria se calculează după formula

I ∫ π
1
A = 2· −ydx + xdy = −a(3 sin t − sin 3t) · a(−3 sin t +
2 γ 0
+ 3 sin 3t) + a(3 cos t − cos 3t) · a(3 cos t − 3 cos 3t)dt =
∫ π
= a · 2
[9 cos2 t − 9 cos t cos 3t − 3 cos t cos 3t + 3 cos2 3t +
0
+ 9 sin t − 9 sin t sin 3t − 3 sin t sin 3t + 3 sin2 3t]dt =
2
∫ π [ sin 2t ]π
= 12a 2
[12 − 12 cos 2t]dt = 12a t −
2
 = 12a2 π.
0 2 0

b) În mod analog punctului a), avem

x′ (t) = a(−2 sin t − 2 sin 2t), y ′ (t) = a(2 cos t − 2 cos 2t).

Atunci ds2 = a2 (4 sin2 t+4 sin2 2t+8 sin t sin 2t+4 cos2 t+4 cos2 2t−
3t
−8 cos t cos 2t) = 8 − 8 cos 3t = 8(1 − cos 3t) = 16 sin2 , t ∈ [0, 2π].
2
3t
Întrucât sin nu este pozitiv pentru orice valoare a lui t ı̂n inter-
2
valul [0, 2π], facem o discuţie a valorilor sale. Astfel,
2π 3t 3t
t ∈ [0, ] ⇒ 3t ∈ [0, 2π] ⇒ ∈ [0, π] ⇒ sin > 0,
3 2 2
2π 4π 3t 3t
t ∈ [ , ] ⇒ 3t ∈ [2π, 4π] ⇒ ∈ [π, 2π] ⇒ sin < 0,
3 3 2 2
4π 3t 3t
t ∈ [ , 2π] ⇒ 3t ∈ [4π, 6π] ⇒ ∈ [2π, 3π] ⇒ sin > 0.
3 2 2
Aşadar
I ∫ 2π ∫ 4π ∫ 2π
3 3t 3 3t 3t
l(γ) = ds = 4a sin dt− 4a sin dt+ 4a sin dt =
γ 0 2 2π
3
2 4π
3
2
20 Capitolul 1

2 3t  2π3 2 3t  2π3 2 3t  2π3

= −4a · (cos ) + 4a · (cos ) − 4a · (cos ) =
3 2 0 3 2 0 3 2 0
16a 16a 16a
= + + = 16a.
3 3 3
Pentru arie avem
I ∫
1 1 2π
A = −ydx + xdy = −a(2 sin t − sin 2t) · a(−2 sin t −
2 γ 2 0
− 2 sin 2t) + a(2 cos t + cos 2t) · a(2 cos t − 2 cos 2t)dt =
∫
a2 2π
= [4 cos2 t − 4 cos t cos 2t + 2 cos t cos 2t − 2 cos2 2t] −
2 0
− [−4 sin2 t − 4 sin t sin 2t + 2 sin t sin 2t + 2 sin2 2t]dt =
∫
a2 2π 2 3t 2π
= [2 − 2 cos 3t]dt = a [t − sin ] = 2πa2 .
2
2 0 3 2 0

∫
7. Evaluaţi integrala: γ
y 2 dx + xydy pentru

a) curba γ formată din segmentele AB şi BC unde A(1, 3),

B(2, 5), C(3, 6);

b) curba γ reprezentată de segmentul M N , unde M (1, 3), B(3, 6);

c) curba γ dată parametric:

{
x = 2t − 1
γ= , t ∈ [1, 2].
y = t2 + 2

Reprezentarea grafică a drumurilor din problemă este dată ı̂n fig.5.

Rezolvare. a)
∫ ∫ ∫
2 2
y dx + xydy = y dx + xydy + y 2 dx + xydy.
γ AB BC
INTEGRALE CURBILINII 21

Să explicităm parametric ecuaţiile dreptelor suport ale celor două

segmente. Astfel, AB reprezintă un segment de dreaptă şi ı̂n acest
caz scriem ecuaţia unei drepte ce trece prin două puncte date sub
formă parametrică:

Fig. 5
22 Capitolul 1

x − xA y − yA
AB : = = t, t ∈ [0, 1]
xB − xA yB − yA
x−1 y−3
AB : = = t ⇒ x = t + 1, y = 2t + 3, t ∈ [0, 1]
2−1 5−3

∫ ∫ 1 [ ]
2
y dx + xydy = (2t + 3)2 · 1 + (t + 1)(2t + 3) · 2 dt =
AB
∫0 1 [ ]
= (4t2 + 12t + 9 + 4t2 + 6t + 4t + 6) dt =
0
∫ 1 1
3 2 
t t 
= (8t + 22t + 15)dt = (8 + 22 + 15t) =
2
0 3 2 
0
86
= .
3
În mod analog, se reprezintă sub forma parametrică segmentul BC.
x − xB y − yB
BC : = = t, t ∈ [0, 1]
xC − xB yC − yB
x−2 y−5
BC : = = t ⇒ x = t + 2, y = t + 5, t ∈ [0, 1].
3−2 6−5

∫ ∫ 1 [ ]
2
y dx + xydy = (t + 5)2 · 1 + (t + 2)(t + 5) · 1 dt =
BC
∫0 1 [ ]
= (t2 + 10t + 25 + t2 + 7t + 10) dt =
0
∫ 1
1 3 2 
t t 
= (2t + 17t + 35)dt = (2 + 17 + 35t) =
2
0 3 2 
0
265
= .
6
∫ 86 265 437
Atunci γ
y 2 dx + xydy = + = .
3 6 6
INTEGRALE CURBILINII 23

b) Explicităm M N

x − xM xN − xM y − yM yN − yM
MN : t, t ∈ [0, 1]
= =
x−1 y−3
MN : = = t ⇒ x = 2t + 1, y = 3t + 3, t ∈ [0, 1].
3−1 6−3

∫ ∫ 1 [ ]
2
y dx + xydy = (3t + 3)2 · 2 + (2t + 1)(3t + 3) · 3 dt =
MN
∫0 1 [ ]
= (18t2 + 36t + 18 + 18t2 + 27t + 9) dt =
0
∫ 1
1 3 2 
t t 
= (36t + 63t + 27)dt = (36 + 63 + 27t)
2
0 3 2 
0
131
= .
2

c)Curba este deja explicitată parametric şi calculăm integrala:

∫ ∫ 2 [ ]
2
y dx + xydy = (t2 + 2)2 · 2 + (2t − 1)(t2 + 2) · 2t dt =
γ 1
∫ 2 [ ]
= 2t + 8t + 8 + 4t − 2t + 8t − 2 dt =
4 2 4 3 2

∫1 2
= (6t4 − 2t3 + 16t2 − 4t + 8)dt =
1
2
t5 t4 t3 t2 
 2071
= (6 − 2 + 16 − 4 + 8t) = .
5 4 3 2  30
1

Observaţie. În integrala de mai sus P (x, y) = y 2 , iar Q(x, y) =

∂P ∂Q ∂P ∂Q
xy. Calculând şi obţinem = 2y, iar = y. Aşadar
∂y ∂x ∂y ∂x
condiţia care asigură independenţa de drum a unei integrale cur-
bilinii nu este ı̂ndeplinită şi integrala va depinde de drum. Din acest
24 Capitolul 1

motiv obţinem rezultate diferite ı̂n cele trei cazuri.

8. Demonstraţi prin calcul că

∫ ∫
P (x, y)dx + Q(x, y)dy = P (x, y)dx + Q(x, y)dy,
γ1 γ2

unde P (x, y) = x + y, Q(x, y) = x − y, iar γ1 : y = x2 , x ∈ [0, 1],

γ2 : y 2 = x, x ∈ [0, 1].
Rezolvare. Parametrizăm cele două curbe ı̂n felul următor:
 

 x = t 
 2
  x=t
(γ1 ) = , (γ2 ) = t ∈ [0, 1].

 

 y = t2 ,  y = t,

Astfel,
∫ ∫ 1
P dx + Qdy = [(t + t2 ) · 1 + (t − t2 ) · 2t]dt =
γ1 0
∫ 1
t4 t2 1
= (3t2 + 2t3 − t)dt = ( + t3 − ) = 1,
0 2 2 0
∫ iar ∫ 1
P dx + Qdy = [(t2 + t) · 2t + (t2 − t) · 1]dt =
γ2 0
∫ 1
t2 t4 1
= (t + 3t − 2t )dt = ( + t − ) = 1.
2 3 3
0 2 2 0

∫ (π,π)
9. Calculaţi integrala (0,0)
sin(x + y) cos ydx + sin(x + 2y)dy,
ı̂n care s-au precizat doar capetele de integrare.
Rezolvare. Condiţia necesară şi suficientă ca integrala cur-
∂P ∂Q
bilinie să fie independentă de drum este: = . În cazul
∂y ∂x
INTEGRALE CURBILINII 25

nostru
∂P
= cos(x + y) cos y − sin(x + y) sin y = cos(x + 2y)
∂y
∂Q
= cos(x + 2y)
∂x
Condiţia ca integrala să fie independentă de drum este ı̂ndeplinită
şi putem alege să parcurgem curba pe curba C = C1 ∪2 , cu
 {
 x=0 x=t
C1 : π C2 :
 y = t, t ∈ [ , π] y = π, t ∈ [0, π]
2
∫ ∫
Calculăm C1 P (x, y)dx + Q(x, y)dy, C1 P (x, y)dx + Q(x, y)dy şi
folosim proprieatea de aditivitate a integralei ı̂n raport cu două
drumuri de integrare juxtapozabile. Avem
∫ ∫ π π
cos 2t 
P (x, y)dx + Q(x, y)dy = sin 2tdt = −  = −1,
C1 π 2 π
2
π
2
∫ ∫ π 

P (x, y)dx+Q(x, y)dy = sin(x+π) cos πdt = cos(x+π) = 2.
C2 0 
0
∫ (π,π)
Atunci (0, π ) P (x, y)dx + Q(x, y)dy = 1.
2

10. a) Determinaţi funcţia diferenţiabilă F , cunoscând ex-

presia diferenţialei sale totale dF = P dx + Qdy, unde P (x, y) =
y 3 cos x, Q(x, y) = 3y 2 sin x.
b) Determinaţi funcţia diferenţiabilă F , cunoscând expresia
diferenţialei sale totale dF = P dx + Qdy + Rdz, unde P (x, y, z) =
yz zx xy
− , Q(x, y, z) = , R(x, y, z) = .
(x − yz) 2 (x − yz) 2 (x − yz)2
Rezolvare. a) Funcţiile P, Q : R2 → R sunt funcţii continue,
iar
∂P ∂Q
= = 3y 2 cos x.
∂y ∂x
26 Capitolul 1

Atunci funcţia F se calculează după formula

∫ x ∫ y
F (x, y) = P (t, y0 )dt + Q(x, t)dt + C =
∫ x
x0
∫ y
y0

3
= y0 cos tdt + 3t2 sin xdt + C =
x0
x y0
y
 
= y03 sin t + t3 sin x + C =
x0 y0
= y03 sin x − y03 sin x0 + y 3 sin x − y03 sin x + C =
= y 3 sin x − y03 sin x0 + C.

Întrucât (x0 , y0 ) este un punct fixat (de cele mai multe ori acesta
se poate considera ca fiind originea (0, 0)) expresia funcţiei este
F (x, y) = y 3 sin x + C.
b) Funcţiile P, Q, R : R3 → R sunt funcţii continue, iar
∂P ∂Q z(x + yz)
= =− ,
∂y ∂x (x − yz)3
∂R ∂P y(x + yz)
= =− ,
∂x ∂z (x − yz)3
∂Q ∂R x(x + yz)
= = .
∂z ∂z (x − yz)3
Atunci funcţia F se calculează după formula
∫ x ∫ y ∫ z
F (x, y, z) = P (t, y0 , z0 )dt + Q(x, t, z0 )dt + R(x, y, t)dt
∫ x
x0
∫ y
y0
∫ z
z0
y 0 z0 xz0 xy
= − dt + + dt
(t − yz) 2
y0 (x − tz0 )
2
z0 (x − yt)
2
x0
x y z
  
1  1  1 
= −y0 z0 · −  +x·  +x·  ⇒
t − y0 z0  x − tz0  x − yt 
x0 y0 z0
x
F (x, y, z) = + C.
x − yz
INTEGRALE CURBILINII 27

11. a) Demonstraţi că funcţia F(x, y, z) = (3x2 + y 2 )i + 2xyj −

3z 2 k este un câmp irotaţional.
b) Determinaţi o funcţie potenţial f pentru F.
Rezolvare. a) Funcţia F are derivate parţiale continue pentru
orice punct (x, y, z). Avem

i j k
∂ ∂ ∂
rot F = = (0−0)i+(0−0)j+(2y−2y)k = 0
∂x ∂y ∂z
3x + y 2
2
2xy −3z 2

Astfel, funcţia F este un câmp irotaţional.

∫
b) Funcţia F fiind un câmp irotaţional integrala γ
F · dr este
independentă de drum pe o curbă γ oarecare.
În aceste condiţii funcţia F este gradientul unei funcţii potenţial
f . Pentru a calcula funcţia f , alegem două puncte arbitrare de pe
curba γ, M (x0 , y0 , z0 ), M ′ (x, y, z)

∫
f = F · dr
∫ γ
x ∫ y ∫ z
2
= (3t + + y02 )dt
2xtdt + (−3t2 )dt
x0
x y y0
z z0
3  3
t   t 
= 3  + y02 t − 3 
3  3
x0 y0 z0

f = x3 + xy 2 − z 3 .
28 Capitolul 1

Probleme propuse

1. Să se calculeze lungimile următoarelor drumuri:

a) 
 t

 x = ln tg

 2
π π
(γ)1 = √ t ∈ [ , ].

 4 3

 1 + sin t
 y = ln ,
1 − sin t
b) {
x = et (a sin t − b cos t)
(γ)2 = t ∈ [0, 1], a, b > 0.
y = et (a cos t + b sin t),
c) 


 x = sin t + cos t
(γ)3 = y = sin t − cos t t ∈ [0, 1].

 z = √2 t,


1 √
Răspuns: a) l(γ1 ) = ln 3; b) l(γ2 ) = 2(a2 + b2 )(e − 1); c) l(γ3 ) = 2.
2
{
x = 4t − sin 4t
2. Pe curba γ : , se condideră punctul A ale
y = 8 sin4 t
[cărui
π]
coordonate sunt definite pentru o valoare a lui t ı̂n intervalul
0, . Determinaţi lungimea arcului de curbă OA, d unde O este
2
originea axelor.
32
Răspuns: L = sin3 t.
3
3. a) Determinaţi lungimea cardioidei date prin ecuaţia polară:
ρ = 2a(1 + cos θ).
INTEGRALE CURBILINII 29

θ
b) Determinaţi lungimea spiralei de ecuaţie polară: ρ = ke 2 ,
k > 0, θ ı̂ntre 1 şi 3.
√
Răspuns: a) L = 16a; b) L = 5e k(e − 1).

4. Calculaţi următoarele integrale curbilinii de speţa ı̂ntâi:

{
∫ x = a cos t π
t ∈ [0, ].
2 +y 2
a) γ
(ex + xy)ds, unde (γ) :
y = a sin t 2

∫
b) γ
xds, unde γ este drumul AOBA determinat de parabola
y = x2 şi dreapta de ecuaţie y = 2x + 3, A, B punctele de
intersecţie ale parabolei cu dreapta, iar O originea axelor.

∫
c) z 2 ds, unde γ este cercul determinat de intersecţia sferei
γ
√
S : x2 + y 2 + z 2 = 9 cu planul y = 5.

y2 
∫ =1 x2 +
d) xyds, unde (γ) : 4
γ  z=1

∫
e) γ
zds unde γ este curba definită parametric:



 x = acht
(γ) : y = asht , t ∈ [0, 1].


 z = at



 x = 3t − t3
∫ x+z 
f) γ y ds, unde (γ) : y = 3t2 , t ∈ [1, 2].
2 

 z = 3t + t3
30 Capitolul 1

a 2 1 √ √
Răspuns: a) (πea + a2 ); b) [37 37 + 43 5]; c) 8π; d) 0; e)
2 √ 12
−1 1539 2
2a (1 − e ); f )
2
.
2

5. a) Calculaţi masa M a firului de densitate ρ(x, y) = y şi

definit parametic de x = t2 + 1, y = 2t + 3, t ∈ [0, 1].
b) Determinaţi masa M şi coordonatele centrului de greutate
(t2 + 1)2
G ale firului omogen definit de x = ,y = 3, t ∈ [1, 2].
√ 2
17 2 √ 4 21 29
Răspuns: a)M = + 3 ln(1 + 2) − ; b)M = , xG = , yG = 3.
3 3 2 4

6. Să se calculeze următoarele integrale curbilinii de speţa a

doua:
∫
a) Evaluaţi integrala γ
x3 y 2 zdz, unde γ este curba



 x = 2t
(γ) : y = t2 , 0 ≤ t ≤ 1.


 z = t2

{
∫ x = t2 − 1
b) γ
xey dx + yex dy, unde (γ) : t ∈ [0, 1].
y = t2 + 1
H √ √
c) γ
( x+y)dx+ydy + zdz, unde γ este drumul AOBA deter-
minat de punctele A(3, −1, 2), B(2, 1, 0) şi O originea axelor.
{
∫ x = tgt π π
d) γ ydx − xdy, unde (γ) : t ∈ [ , ].
y = ctgt 6 4

H (x − 2)2 y 2
e) γ
ydx − (x − a)dy, unde γ este elipsa E : + = 1.
4 4
INTEGRALE CURBILINII 31
{
∫ x = 3a cos 2t π 5π
f) γ
(x+y)dx+(x−y)dy, unde γ : , t ∈ [ , ].
y = 2a sin 3t 6 6

16 5
Răspuns: a) ; b) 2e − e2 + 1; c) ; d) ln 3; e) −12π; f ) 0.
11 2

7. Determinaţi momentul de inerţie al segmentului AB, ı̂n

raport cu mijlocul acestui
√ segment pentru A(1, 1, 1), B(2, 3, 4).
7 14
Răspuns: Minerţie = .
6

8. Să se calculeze masa şi coordonatele centrului de greutate

pentru firele materiale cu reprezentările parametrice şi densităţile
liniare următoare:
{
x = a cos3 t π
a) 3
t ∈ [0, ], ρ(x, y) = 1
y = a sin t, 2


 x = 3t2

 √
 √ t3 x
b) y = 2 3 t ∈ [−1, 1], ρ(x, y, z) =

 3 2

 t4
 z= ,
4
√
3a 2a 2a 3 141
Răspuns: a) M = , xG = , yG = ; b) M = 11 , xG = ,
√ 2 5 5 5 77
94 3
yG = , zg = 0.
231

9. a) Determinaţi lucrul mecanic al forţei F(x, y) = x2 yi +

x2
+y 2 xj ce acţionează ı̂n punctul (x, y) de-a lungul elipsei E : 2 +
a
y2
= 1, b > a > 0.
b2
b) Determinaţi lucrul mecanic al forţei F(x, y, z) = x2 i++y 2 j+
z 2 k ce acţionează ı̂n punctul (x, y, z) de-a lungul curbei γ dată
32 Capitolul 1

parametric 


 x=1
(γ) = y = t t ∈ [0, 1].


 z = t2

c) Determinaţi lucrul mecanic al forţei F(x, y, z) = 2yzi +

+2xzj + 2xyk ce acţionează ı̂n punctul (x, y, z) de-a lungul curbei
γ dată parametric


 x=t −1
 2

(γ) = y = t2 t ∈ [1, 2].



 z = t2 + 1

πab(b2 − a2 ) 2
Răspuns: a) L = ; b) L = ; c) L = 120.
4 3
10. a) Să se calculeze circulaţia câmpului v = (x2 + 5y)i +
+(4y 2 + x)j de-a lungul curbei y = x2 , x ∈ [0, 2].
b) Considerăm punctele A(0, 2, 0), B(2, 0, 0), C(0, 0, 2) şi câmpul
vectorial v = x2 i + y 2 j + z 2 k. Să se calculeze circulaţia câmpului v
de-a lungul drumului ABGCA, unge G este centrul de greutate al
triunghiului ABC.
c) Calculaţi circulaţia vectorului v = ln xi + ln yj + ln zk de-a
lungul curbei 

 t
 x=e
γ: y = e−t t ∈ [1, 2].


 z = t,

320
Răspuns: a) ; b) 0; c) e2 + 2e−1 − 3e−2 + 2 ln 2 − 1.
3
11. Să se calculeze cu ajutorul integralei curbilinii, aria dome-
niului plan mărginit de
INTEGRALE CURBILINII 33

a) elipsa de reprezentare parametrică

{
x = a cos t
(e) = t ∈ [0, 2π], a, b > 0.
y = b sin t,

b) astroida de reprezentare parametrică

{
x = a cos3 t
(a) = t ∈ [0, 2π], a > 0.
y = a sin3 t,

c) cardioida de reprezentare parametrică

{
x = a(2 cos t − cos 2t)
(a) = t ∈ [0, 2π], a > 0.
y = a(2 sin t − cos 2t),

3πa2
Răspuns: a) A = πab; b) A = ; c) A = 6πa2 .
8
12. Să se calculeze următoarele integrale ı̂n care s-au specificat doar
capetele de integrare
∫ (π,π)
a) (0, π ) P (x, y)dx + Q(x, y)dy, unde P (x, y) = sin x cos y,
2

Q(x, y) = cos x sin y;

∫ (2,3)
b) (1,1) P (x, y)dx + Q(x, y)dy, unde P (x, y) = x3 + y 2 ,

Q(x, y) = 2xy;
∫ (1,2,3) xdx + ydy + zdz
c) (0,0,0)
√
x2 + y 2 + z 2
83 √
Răspuns: a) −1; b) ; c) 14.
4
13. Să se calculeze valoarea integralei
∫
I= |x − 1|ydx + (x2 + 1)4 y 2 dy,
C
34 Capitolul 1

unde C este porţiunea din curba

{
x=t
C1 : t ∈ [−1, 2]
y = t22t
+1 ,

cuprinsă ı̂ntre punctele de inflexiune ale acesteia.

√ √
Răspuns: ln(2 3 − 2) + π3 − 4 − 225 3 .
∫
14. Să se calculeze integrala AB xyds, unde A(4, 0) este punct pe elipsa
x2 y2
de ecuaţie + = 1, iar B este punctul obţinut prin intersecţia elipsei cu
16 4
dreapta de ecuaţie y = x (Fig.7).

Fig. 7

Indicaţie: Reprezentarea parametrică a elipsei este

{
x = 4 cos t
y = 2 sin t, t ∈ [0, 2π].

Punctul B se obţine pentru valoarea parametrului t = arctg2. Pentru această

4
valoare avem sin2 t = .
√5
136 340
Răspuns: − 16.
25
15. Să se calculeze lungimea curbei
{
x2 + y 2 + z 2 + 2z = 21
γ:
2x − y + 2z = 0
INTEGRALE CURBILINII 35

Indicaţie: Curba este un cerc obţinut ca intersecţie a celor două suprafeţe:

sfera x2 + y 2 + (z + 1)2 = 22 şi planul 2x − y + 2z = 0. Pentru a obţine o
parametrizare a curbei γ facem transformările

x = u − v, z + 1 = u + v.

4 v2
Obţinem elipsa de ecuaţie (u − )2 + = 1, de unde parametrizarea cercului
9 9
ı̂n spaţiu este 
 4
 x = + cos t − 3 sin t


 9
2
y = 4 cos t − t ∈ [0, 2π]

 9

 5
 z = cos t + 3 sin t − ,
9
√
Răspuns: L = 6π 2.