NOŢIUNI DE CALCUL MATRICEAL

1. Matrice. Definiţie. Exemple

O matrice este o mulţime de numere dintr-un corp k (cel mai des vom utiliza R
sau C) aşezate pe linii şi coloane sub forma unui tablou dreptunghiular. Aceste
numere se numesc elementele matricei. În general, vom nota matricele cu litere
mari ale alfabetului: A, B, C, . . .. Date două numere naturale nenule m, n ∈ N,
o matrice de tip m × n este o mulţime de numere aşezate sub forma
 
a11 a12 · · · a1n
 a21 a22 · · · a2n 
 
A= .
 .. .
.. 
 . . . . 
am1 am2 · · · amn

Putem scrie matricea şi ı̂n forma restrânsă A = (aij )1 ≤ i ≤ m sau, dacă forma
1≤j≤n
matricei se subı̂nţelege, A = (aij ). Observăm că poziţia elementelor aij ı̂ntr-o
matrice este descrisă de cei doi indici i şi j. De exemplu, elementul aij se află pe
linia i şi coloana j.

Observaţia 1.1. O matrice de tip m × n poate fi definită şi ca o funcţie

f : {1, . . . , m} × {1, . . . n} → R,

unde f (i, j) = aij ∈ R.

 
1 −1 2 0
Exemplul 1.2. Matricea A = −2 10 −8 4 este o matrice de tipul 3 × 4
 

0 25 −14 7
cu elemente numere reale. Elementul −8 se află pe linia a doua şi coloana a treia,
deci a23 = −8.

Vom nota cu Mm,n (k) mulţimea matricelor de tip m × n cu elemente din k.

Dacă m = n, atunci vom nota simplu Mn (k).
Dacă ţinem cont de forma unei matrice, putem identifica:

1
2 NOŢIUNI DE CALCUL MATRICEAL
• Dacă m = n matricea se numeşte pătratică. Forma generală este
 
a11 a12 · · · a1n
 a21 a22 · · · a2n 
 
A= . .. .. .
.. 
 .. . . . 
an1 an2 · · · ann
Elementele a11 , a22 , . . ., ann formează diagonala principală.
• Dacă m 6= n matricea se numeşte dreptunghiulară.
• Dacă m = 1 matricea are forma
 
A = a11 a12 · · · a1n

şi se numeşte matrice linie.

• Dacă n = 1 matricea se numeşte matrice coloană şi are forma
 
a11
 a21 
 
A=  ..  .

 . 
an1

În următoarele capitole, un rol important ı̂l vor avea coloanele unei matrice.
Pentru a pune ı̂n evidenţă acest lucru, vom nota coloanele matricei
 
a11 a12 · · · a1n
 a21 a22 · · · a2n 
 
A=  .. .. .. 
 . . . 


am1 am2 · · · amn

prin
     
a11 a1j a1n
 a21   a2j   a2n 
     
a1 =  .  , . . . , aj =  .  , . . . , an =  . 
    
,
 ..   ..   .. 
am1 amj amn
iar matricea A se poate scrie sub forma

A = [a1 a2 · · · an ]

ı̂nţelegând că A este matricea care are coloanele a1 , . . . , an .

În funcţie de proprietăţile elementelor, putem identifica:

Anda Olteanu- ANMB

NOŢIUNI DE CALCUL MATRICEAL 3

• Matricea unitate de ordin n – este notată cu In şi este matricea

 
1 0 ··· 0
0 1 · · · 0
 
In = 
 .. .. . . ..  .
. . . .
0 0 ··· 1

• Matricea nulă – este notată cu Om,n şi este matricea de tip m × n cu

toate elementele 0:
 
0 ··· 0
. .. 
Om,n =  .
. ..
0 ··· 0

:
• Matricea diagonală – este o matrice pătratică care are toate elementele
ce nu se află pe diagonala principală 0:
 
d1 0 · · · 0
 0 d2 · · · 0 
 
D=  .. .. . . . ..  .

 . . . 
0 0 · · · dn

Facem menţiunea că elementele de pe diagonala principală nu sunt neapărat

distincte, ele putând avea aceeaşi valoare, inclusiv valoarea 0. Vom mai
nota matricea diagonală D sub forma

D = (d1 , d2 , . . . , dn )

precizând doar elementele de pe diagonala principală, ı̂n ordinea ı̂n care

acestea apar.
• Matricea superior triunghiulară – este o matrice pătratică ce are
toate elementele situate sub diagonala principală 0:
 
a11 a12 · · · a1n
 0 a22 · · · a2n 
 
A= . .. . . .
.. 
 .. . . . 
0 0 ··· ann

Anda Olteanu- ANMB

4 NOŢIUNI DE CALCUL MATRICEAL

• Matricea inferior triunghiulară – este o matrice pătratică ce are toate

elementele situate deasupra diagonalei principale 0:
 
a11 0 · · · 0
 a21 a22 · · · 0 
 
A= .
 .. .. .
.. 
 .. . . . 
an1 an2 · · · ann
• Matricea simetrică – este matricea pătratică A = (aij ) cu proprietatea
că aij = aji pentru orice i şi j (elementele situate simetric faţă de diago-
nala principală sunt egale):
 
a11 a12 a13 · · · a1n
 a12 a22 a23 · · · a2n 
 
 
A= a 13 a 23 a 33 · · · a 3n .
 .. .. .. .. 
 
..
 . . . . . 
a1n a2n a3n · · · ann
• Matricea antisimetrică – este matricea pătratică A = (aij ) cu propri-
etatea că aji = −aij , pentru orice i şi j. Observăm că această condiţie
impune ca toate elementele de pe diagonala principală să fie 0:
 
0 a12 a13 · · · a1n
 −a12 0 a23 · · · a2n 
 
 
A= −a 13 −a 23 0 · · · a 3n .
 .. .. .. .. 
 
..
 . . . . . 
−a1n −a2n −a3n · · · 0
Spunem că două matrice A = (aij ) şi B = (bij ) sunt egale dacă au aceeaşi
formă (ambele sunt de tip m × n) şi aij = bij pentru orice 1 ≤ i ≤ m şi 1 ≤ j ≤ n.

2. Operaţii cu matrice

2.1. Suma a două matrice. Înmulţirea cu un scalar. Pentru simplitate,

vom considera ı̂n această secţiune k = R.
Fie A, B ∈ Mm,n (R) două matrice, A = (aij ), B = (bij ). Suma matricelor A
şi B, A + B este tot o matrice de tip m × n definită prin

A + B = (aij + bij ).

Anda Olteanu- ANMB

NOŢIUNI DE CALCUL MATRICEAL 5

Observaţia 2.1. Nu putem aduna două matrice de forme diferite!

√ ! !
−1 0 2 3 0 2 −1 3
Exemplul 2.2. Fie A = , B = şi C =
4 0 −1 1 3 −1 6 3
!
1 2
. Atunci
3 4
√ !
−1 2 2−1 6
A+B = ,
7 −1 5 4
dar nu putem efectua A + C sau B + C.

Dacă α ∈ R şi B = (bij ) ∈ Mm,n (R) atunci matricea αB este matricea de

acelaşi tip cu B obţinută prin ı̂nmulţirea fiecărui element cu α:
 
αb11 · · · αb1n
 . .. 
αB =  ..
 . .
αbm1 · · · αbmn
Exemplul 2.3. Considerând matricele din exemplul anterior, observăm că
!
0 6 −3 9
3B = ,
9 −3 18 9
!
2 4
2C =
6 8
şi √ !
−1 −2 2+1 0
A − B = A + (−1)B = .
1 1 −7 −2
Următoarele proprietăţi sunt imediate, demonstrarea lor având la bază pro-
prietăţile numerelor reale de comutativitate şi asociativitate ale adunării şi dis-
tributivitatea ı̂nmulţirii faţă de adunare.

Teorema 2.4. Fie A, B, C ∈ Mm,n (R) trei matrice şi α, β ∈ R două numere
reale. Atunci

a) A + B = B + A (adunarea matricelor este comutativă);

b) (A + B) + C = A + (B + C) (adunarea matricelor este asociativă);
c) A + Om,n = A;
d) A + (−A) = Om,n

Anda Olteanu- ANMB

6 NOŢIUNI DE CALCUL MATRICEAL

e) α(A + B) = αA + αB;
f) (α + β)A = αA + βA;
g) α(βA) = (αβ)A.
h) αA = Om,n dacă şi numai dacă α = 0 sau A = Om,n .
2.2. Produsul a două matrice. Fie m, n, t ∈ N numere naturale nenule şi
A ∈ Mm,n (R) şi B ∈ Mn,t (R) două matrice. Matricea C = A · B ∈ Mm,t (R) cu
elementele n
X
cij = aik bkj , 1 ≤ i ≤ m, 1 ≤ j ≤ t
k=1
se numeşte produsul matricelor A şi B.
 
! 2 −1
1 −1 2
Exemplul 2.5. Fie matricele A = şi B = 3 2 . Atunci
 
−3 2 4
0 −3
 
! 2 −1
1 −1 2
C =A·B = · 3 2  =
 
−3 2 4
0 −3
!
1 · 2 + (−1) · 3 + 2 · 0 1 · (−1) + (−1) · 2 + 2 · (−3)
= =
(−3) · 2 + 2 · 3 + 4 · 0 (−3) · (−1) + 2 · 2 + 4 · (−3)
!
−1 −9
= .
0 −5
Observaţia 2.6. Observăm că două matrice pot fi ı̂nmulţite doar dacă numărul
de coloane al primei matrice este egal cu numărul de linii al celei de-a doua
matrice.
! !
1 2 3 4 2 3 4
Exemplul 2.7. Dacă vom considera matricele A = şi B = ,
5 6 7 8 1 0 0
vom observa că nu putem efectua nici A · B şi nici B · A.
Observaţia 2.8. O consecinţă imediată este aceea că ı̂nmulţirea matricelor nu
este comutativă.
Exemplul 2.9. Pentru matricele din Exemplul 2.5 observăm că
   
2 −1 ! 5 −4 0
1 −1 2
B · A = 3 2  · = −3 1 14  6= A · B.
   
−3 2 4
0 −3 9 −6 −12

Anda Olteanu- ANMB

NOŢIUNI DE CALCUL MATRICEAL 7

Teorema 2.10. Fie A, B, C matrice ale căror dimensiuni sunt considerate astfel
ı̂ncât operaţiile următoare să poată fi efectuate şi fie α un număr real. Atunci:

a) (AB)C = A(BC) (ı̂nmulţirea matricelor este asociativă);

b) α(AB) = (αA)B = A(αB);
c) A(B + C) = AB + AC (ı̂nmulţirea la stânga a matricelor este distributivă
faţă de adunarea lor);
d) (A+B)C = AC +BC (ı̂nmulţirea la dreapta a matricelor este distributivă
faţă de adunarea lor);
e) Dacă A este de tip m × n, atunci Im A = A = AIn .

Observaţia 2.11. În general, ı̂n cazul ı̂nmulţirii a două matrice, nu are loc
proprietatea de simplificare la stânga sau la dreapta. Cu alte cuvinte, dacă A, B
şi C sunt trei matrice astfel ı̂ncât AC = BC, atunci nu putem afirma că A = B.
! ! !
2 −1 2 −1 1 −1
Exemplul 2.12. Fie A = , B = şi C = .
0 2 −1 1 −1 1
Putem observa că
! ! !
2 −1 1 −1 3 −3
AC = · = ,
0 2 −1 1 −2 2
! ! !
2 −1 1 −1 3 −3
BC = · = ,
−1 1 −1 1 −2 2
deci AC = BC, dar A 6= B.

Observaţia 2.13. Dacă matricea A este pătratică, atunci putem defini

Ak = A
| · A{z· · · A} .
k ori

2.3. Transpusa unei matrice.

Definiţia 2.14. Fie A = (aij ) ∈ Mm,n (R) o matrice. Matricea notată At de tip
n × m cu elementele (At )ij = aji , 1 ≤ i ≤ m, 1 ≤ j ≤ n se numeşte transpusa
matricei A (am notat aici prin (At )ij elementul aflat pe poziţia (i, j) ı̂n matricea
At ).

Observaţia 2.15. Matricei At se obţine din matricea A scriind elementele de pe

liniile matricei A pe coloane.

Anda Olteanu- ANMB

8 NOŢIUNI DE CALCUL MATRICEAL
!
1 −1 2
Exemplul 2.16. Fie matricea A = . Atunci transpusa matricei
−3 2 4
 
1 −3
A este At = −1 2 .
 

2 4
Următoarele proprietăţi ale transpusei unei matrice sunt foarte utile ı̂n aplicaţii.

Teorema 2.17. Fie A şi B două matrice de tip m × n şi C o matrice de tip
n × p. Fie α un număr real. Atunci:

a) (A + B)t = At + B t ;
b) (AC)t = C t At ;
t
c) (At ) = A;
d) (αA)t = αAt .

Demonstraţie. Fie A = (aij ), B = (bij ) şi C = (cij ).

a) Fie D = A + B. Atunci
(Dt )ij = dji = aji + bji = (At )ij + (B t )ij ,
pentru orice 1 ≤ i ≤ m şi 1 ≤ j ≤ n.
b) Fie 1 ≤ i ≤ m şi 1 ≤ j ≤ n. Atunci
n
X n
X
t t t t
cki ajk = (AC)ji = (AC)t ij .



 
CA ij
= C ik
A kj
=
k=1 k=1

Demonstraţiile pentru c) şi d) sunt imediate. 

Noţiunea de transpusă poate fi utilizată pentru a verifica simetria unei matrice.

Teorema 2.18. Matricea A este simetrică dacă şi numai dacă A = At .

Demonstraţie. Din definiţia matricei simetrice se observă uşor că pentru orice
matrice simetrică A are loc egalitatea A = At . Presupunem acum că A = (aij )
este o matrice de tip m × n pentru care are loc egalitatea A = At . Observăm ime-
diat că această egalitatea implică m = n, prin urmare matricea A este pătratică.
Mai mult A = At implică aij = (At )ij pentru orice 1 ≤ i, j ≤ n, deci aij = aji
pentru orice 1 ≤ i, j ≤ n, ceea ce ı̂nseamnă că matricea A este simetrică. 
Demonstraţia următorului rezultat este similară şi o vom omite.

Anda Olteanu- ANMB

NOŢIUNI DE CALCUL MATRICEAL 9

Teorema 2.19. Matricea A este antisimetrică dacă şi numai dacă A = −At .

Propoziţia 2.20. Orice matrice pătratică poate fi descompusă ı̂ntr-o matrice

simetrică şi una antisimetrică.

Demonstraţie. Fie A o matrice pătratică. Putem scrie

1
1
A + At + A − At .


A=
2 2
1
Se poate observa uşor că matricea As = 2 (A + At ) este simetrică, iar matricea
Aa = 12 (A − At ) este antisimetrică. Deci A = As + Aa . 

Propoziţia 2.21. Fie A o matrice de tip m × n. Atunci matricele AAt şi At A

există şi sunt simetrice.

Demonstraţie. Faptul că cele două matrice există rezultă imediat deoarece ma-
tricea At este de tip n × m. Demonstrăm că AAt este simetrică, pentru cealaltă
matrice demonstraţia făcându-se similar. Conform Propoziţiei 2.18 este suficient
să arătăm că AAt = (AAt )t . Dar acest lucru reiese imediat din Teorema 2.17 b)
şi c):
(AAt )t = (At )t At = AAt .


3. Urma unei matrice

Fie A ∈ Mn (R) o matrice pătratică, A = (aij ). Atunci urma matricei A se

notează cu Tr(A) şi este egală cu suma elemetelor de pe diagonala principală:

Tr(A) = a11 + a22 + · · · + ann .

Observaţia 3.1. Dacă A ∈ Mn (k), atunci Tr(A) ∈ k.

 
−1 2 3
Exemplul 3.2. Fie A =  2 2 4. Atunci Tr(A) = −1 + 2 + 6 = 7.
 

1 3 6

4. Matrice elementare

Fie A o matrice de tip m × n o matrice cu numere reale. Operaţiile de tipul

− schimbarea ı̂ntre ele a două linii ale matricei,
− ı̂nmulţirea unei linii cu un scalar,

Anda Olteanu- ANMB

10 NOŢIUNI DE CALCUL MATRICEAL

− adunarea la o linie a multiplului unei alte linii,

se numesc operaţii elementare ı̂ntre liniile unei matrice. Matricele obţinute
prin aplicarea transformărilor elementare matricei unitate se numesc matrice
elementare.
     
1 0 0 1 0 0 1 2 0
Exemplul 4.1. Fie E1 = 0 0 1, E2 = 0 3 0, E3 = 0 1 0 şi
     

0 1 0 0 0 1 0 0 1
 
1 −1 2
A = −2 3 4 . Atunci
 

0 5 3
     
1 0 0 1 −1 2 1 −1 2
E1 A = 0 0 1 · −2 3 4 =  0 5 3 ,
     

0 1 0 0 5 3 −2 3 4
     
1 0 0 1 −1 2 1 −1 2
E2 A = 0 3 0 · −2 3 4 = −6 9 12
     

0 0 1 0 5 3 0 5 3
şi      
1 2 0 1 −1 2 −3 −5 12
E3 A = 0 1 0 · −2 3 4 = −2 3 4 
     

0 0 1 0 5 3 0 5 3

În exemplul anterior se poate observa că E1 este obţinută schimbând ı̂n ma-
tricea I3 liniile 2 şi 3 (L2 ↔ L3 ). Efectul asupra matricei A (E1 A) este acelaşi (se
schimbă ı̂ntre ele a doua şi a treia linie). Matricea E2 este obţinută ı̂nmulţind ı̂n
matricea I3 cu 3 linia a doua (3L2 ). Efectul asupra matricei A (E2 A) este acelaşi
(se ı̂nmulţeşte ı̂n matricea A linia a doua cu 3). Matricea E3 este obţinută din
matricea I3 adunând prima linie cu linia a doua multiplicată cu 2 (L1 + 2L2 ).
Efectul asupra matricei A (E3 A) este acelaşi (se adună la prima linie dublul liniei
2). Pentru a simplifica notaţiile, facem convenţia că prima linie scrisă va fi cea
care se modifică.
Două matrice obţinute una din cealaltă prin transformări elementare se numesc
matrice echivalente. Vom nota faptul că A şi B sunt matrice echivalente
prin A ∼ B. Se poate observa că, ı̂n exemplul anterior, matricele A şi E1 A
sunt echivalente. Dacă toate transformările elementare se efectuează ı̂ntre linii

Anda Olteanu- ANMB

NOŢIUNI DE CALCUL MATRICEAL 11

(respectiv coloane), vom spune că cele două matrice sunt echivalente pe linii
(respectiv pe coloane)

Anda Olteanu- ANMB