Matrice.

Determinanţi

1. Matrice
În matematicile moderne, teoria matricială ocupă un rol important şi are aplicaţii ı̂n aproape
toate ştiinţele (inginerie, economie, etc).
O matrice este ”‘un aranjament”’ de mn obiecte, nu neapărat distincte, ı̂n m linii şi n coloane,
sub forma
a11 a12 ... a1n
 
 a21 a22 ... a2n 
 .
 
A=

 .


 . 
am1 am2 ... amn

Spunem ı̂n acest caz că A este o matrice de ordin m × n (putem nota A = (aij ). Elementele aij ,
(i = 1, m, j = 1, n) se numesc elemntele matricei şi pot fi numere (reale/complexe), funcţii de una
sau mai multe variabile, etc.

Vom nota cu Mmn (R) mulţimea matricelor cu m linii ş n coloane, având elementele aij ∈ R.
Tipuri particulare de matrice:
(1) o matrice cu o linie şi n coloane se numeşte matrice linie (notăm M1n (R));


a11 a12 ... a1n

(2) o matrice cu m linii şi o coloană se numeşte matrice coloană (notăm Mm1 (R))

a11
 
 a21 
 . 
 
 . 
 
 . 
am1

(3) O matrice cu acelaşi număr de linii şi coloane, m = n, se numeşte matrice pătratică.
Numărul m se numeşte ordinul matricei (notăm Mm (R) mulţimea matricelor pătratice
de ordinul m);
(4) matricea de ordin m × n cu toate elementele zero se numeşte matricea nulă si se notează
prin O;
1
2 MATRICE. DETERMINANŢI

(5) matricea diagonală de ordin m

a11 0 ... 0
 
 0 a22 ... 0 
.
 
A=
 
.

 
 . 
0 0 ... amm

(6) matricea unitate de ordin m,

1 0 ... 0
 
0 1 ... 0 
.
 
Im = 
 
.

 
 . 
0 0 ... 1

1.1. Operaţii cu matrice.

(1) Egalitatea a două matrice
Spunem că matricele A = (aij ) ∈ Mmn , B = (bij ) ∈ Mpq sunt egale dacă
(a) sunt de acelaşi ordin, adică m = p, n = q;
(b) elementele corespunzătoare sunt egale, adică aij = bij , oricare ar fi i,j.

(2) ı̂nmulţirea unei matrice cu un scalar

Fie matricea A = (aij ) ∈ Mmn şi α ∈ R

αA = (α · aij ), pentru orice i, j;

(3) suma/diferenţa a două matrice.

Fie matricele A = (aij ), B = (bij ) ∈ Mmn

A + B = (aij + bij )
A − B = (aij − bij )

pentru orice i, j;

(4) produsul a două matrice

Fie matricele A = (aij ) ∈ Mmn şi B = (bij ) ∈ Mnp

A · B = (cij ) ∈ Mmp

unde
n
X
cij = aik bkj .
k=1

Proprietăţi:
 MATRICE. DETERMINANŢI 3

(1)
A + B = B + A, (A + B) + C = A + (B + C),
A + (−A) = O; A + O = A;
I × A = A, O × A = O;
(α + β)A = αA + βA, α(A + B =)αA + αB, α(βA) = αβA.
(2)
(AB)C = A(BC), A ∈ Mmn , B ∈ Mnp , C ∈ Mpq ;
(A + B)C = AC + BC, A ∈ Mmn , B ∈ Mmn , C ∈ Mnp ;
A(B + C) = AB + AC, A ∈ Mmn , B ∈ Mnp , C ∈ Mnp .

Observatia 1. (1) Dacă AB = BA, spunem că cele doua a matrice comută;
(2) Dacă AB = O, nu rezultă neapărat că A = O sau B = O;
   
a 0 0 0
Exemplul 2. A = ,B= .
b 0 p q

(3) Dacă AB = AC, nu rezultă neapărat că B = C.

     
a 0 0 0 0 0
Exemplul 3. A = ,B= ,C=
b 0 1 2 10 20

(4) Definim Ak = A
| × A {z
× ... × A}. Spunem că matricea A este nilpotentă dacă exisă k ∈ N,
k
astfel ı̂ncât Ak = O. Cea mai mică valoare a lui k cu acestă proprietate se numeşte ordinul
de nilpotenţă al matricei A.
Exemplul 4. Să se determine ordinul de nilpotenţă pentru matricea
 
0 0 1
A = 0 0 0 .
0 b 0

Matricea A ∈ Mn se numeşte idempotentă dacă A2 = A.

1.2. Matrice ”speciale”.

(1) transpusa unei matrice A ∈ Mmn
a11 a12 ... a1n
 
 a21 a22 ... a2n 
 .
 
A=

 .


 . 
am1 am2 ... amn
4 MATRICE. DETERMINANŢI

este matricea At ∈ Mnm ,

a11 a21 ... am1
 
 a12 a22 ... am2 
 .
 
t
A =

 .


 . 
a1n a2n ... amn
Observatia 5.
AA ∈ Mmm , At A ∈ Mnn ;
t

(At )t = A, (A + B)t = At + B t , (AB)t = B t At ( atunci când au sens aceste operaţii ).

(2) matrice simetrice: aij = aji ,(∀)i, j adică A = At ;
(3) matrice anti-simetrice aij = −aji , (∀)i, j. adică A = −At ;
(4) matrice triunghiulare-inferior: aij = 0, (∀)i < j, respectiv triunghiulare-superior: aij =
0, (∀)i > j;



Exemplul 6. Dacă At = 1 −5 7 şi B = 3 1 2 , să se arate că (AB)t = B t At .

2. Determinanţi
Unei matrice pătratice A ∈ Mm i se poate asocia un determinant de ordin m, notat prin det(A)
sau |A|. Determinantul este un număr ce poate fi real (dacă matricea A are componente numere
reale) sau poate fi real sau complex (dacă matricea A are componente numere complexe).
a11 a12 ... a1m
a21 a22 ... a2m
.
det(A) = .
.
.
am1 am2 ... amm
Calculul determinanţilor:
(1) Dacă A ∈ M2 , atunci
a11 a12
det(A) = = a11 a22 − a12 a21 .
a21 a22
(2) Dacă A = (aij ) ∈ Mm , atunci, ştergând linia i şi coloana j din determinant, obţinem
un determinant de ordin (m − 1), numit minor al elementului aij , şi notat Mij . Spunem
atunci, că
Aij = (−1)i+j Mij ,
este cofactorul elementului aij . Atunci,
m
X m
X
i+j
det(A) = (−1) aij Mij = aij Aij , dacă dezvoltăm după elementele liniei i,
j=1 j=1
sau
m
X m
X
i+j
det(A) = (−1) aij Mij = aij Aij , dacă dezvoltăm după elementele coloanei j.
i=1 i=1

(3) Folosind proprietăţile determinanţilor.

 MATRICE. DETERMINANŢI 5

• dacă elementele unei linii sau coloane sunt zero, atunci valoarea determinantului este
egală cu zero;
• dacă două linii sau două coloane sunt identice (au aceleaşi elemente), atunci valoarea
determinantului este egală cu zero;
• dacă elementele a două linii sau coloane sunt proporţionale, atunci valoarea determi-
nantului este egală cu zero;
• dacă fiecare element al unei linii sau coloane, amplificat cu o constantă nenulă se
adaugă elmentului corespunzător al altei linii/ coloane, atunci valoarea determinan-
tului rămâne neschimbată.
2 3 −1 1 bc a(b + c)
Exemplul 7. Să se calculeze 1 4 5 ; 1 ac b(a + c) .
−2 1 2 1 ab c(a + b)

3. Rangul unei matrici

Se numeşte rangul unei matrice A ∈ Mmn , notat r(A) ordinul celui mai mare minor nenul al
det(A).
Exemplul 8. Să se determine valorile parametrului real a pentru care rangul matricei
 
a −1 0 0
0 a −1 0
A= 
0 0 a −1
−6 11 −6 1
este egal cu 3.

4. Inversa unei matrice pătratice

Spunem că A ∈ Mm este
(1) singulară dacă det(A) = 0;
(2) nesingulară dacă det(A) ̸= 0.
Spunem că matricea nesingulară A este inversabilă dacă există o matrice nesingulară B astfel
ı̂)ncât
AB = BA = Im .
Matricea B se numeşte inversa matricei A şi notăm B = A−1 . Inversa A−1 este dată prin relaţia
1
A−1 = A∗ ,
det(A)
unde A∗ =adjuncta matricei A=transpusa matricei cofactorilor lui A.
 
1 −2 1
Exemplul 9. Să se determine A−1 , dacă A = −2 3 1 .
1 1 5
6 MATRICE. DETERMINANŢI

5. Sisteme de ecuaţii liniare


a x + a12 x2 + ... + a1n xn = b1
 11 1


a21 x1 + a22 x2 + ... + a2n xn = b2

 .........
 a x + a x + ... + a x = b
n1 1 n2 2 nn n n
Sistemul poate fi scris matriceal sub forma:
AX = B,
unde
a11 a12 ... a1n b1 x1
     
 a21 a22 ... a2n   b2   x2 
 . . .
     
A= , B =  , X =  

 .    . .
 .  . .
an1 an2 ... ann bn xn
Dacă B = O, atunci sistemul este omogen, iar dacă B ̸= O, atunci sistemul este neomogen.

5.1. Metoda matricială. Dacă matricea A este nesingulară, atunci există A−1 , şi inmulţind
ecuaţia AX = B cu A−1 obţinem
X = A−1 B.

5.2. Metoda Cramer.

• dacă det(A) ̸= 0, atunci
det(Ai )
xi = , i = 1, 2, ..., n
det(A)
unde det(Ai ) este determinantul matricei Ai obţinută prin ı̂nlocuirea coloanei i a matricei
A cu coloana B;
• dacă det(A) = 0 şi unul sau mai mulţi determinanţi det(Ai ) ̸= 0, atunci sistemul nu are
soluţii;
• dacă det(A) = 0 şi toţi det(Ai ) = 0, i = 1, 2, ..., n, atunci sistemul are o infinitate de
soluţii.

Exemplul 10.  
 x − y + z = 4  x − y + 3z = 3
2x + y − 3z = 0 , 2x + 3y + z = 2
 x + y + z = 2  3x + 2y + 4z = 5