Clasa A 11 A Elem. de Algebra Superioara

Clasa a XI-a -1
Elemente de algebra superioara
 Notiunea de MATRICE .
- Vom nota cu C , asa cum am obisnuit , multimea numerelor complexe ;

- Fie M = { 1 , 2 , ... , m } , N = { 1 , 2 , ... , n } multimea primelor m , respectiv n , numere
naturale nenule ;
- Vom numi matrice de tipul ( m , n ) cu elemente din multimea C , orice functie :
A: M  N  C
A i, j   aij  C , i  M , j  N
si matricea A sub forma :
 a11 a12 ... a1n 

 
 a21 a22 ... a2 n 
A
... ... ... ... 
 
 am1 am 2 ... amn 
adica printr-un tablou cu m linii si n coloane ce cuprinde valorile functiei A .
- in loc de matrice de tipul (m,n) se mai spune matrice cu m linii si n coloane .
- Numerele aij se numesc elementele matricei A .
- De multe ori pentru matricea A se mai foloseste notatia prescurtata :

A   aij 11ijmn sau A   aiji1,m
j 1,n
- Se observa ca o matrice de tipul (m,n) are mn elemente .
- Vom nota cu M m ,n (C ) multimea tuturor matricilor de tipul (m,n) avand elementele
numere complexe ( ne referim la aij ) .

- Alte multimi de matrice : M m ,n ( R ) ; M m ,n (Q) ; M m ,n ( Z ) .

Clasa a XI-a -2
 Cazuri particulare ale MATRICILOR
I. Daca n = 1 , o matrice de tipul (m , 1) se numeste matrice coloana si este de forma :
 a11 
 
 a21 
A  .
...
 
 am1 
II. Daca m = 1 , o matrice de tipul (1 , n) se numeste matrice linie si este de forma :
A   a11 a12 ... a1n  .
III. Daca m = n , o matrice de tipul (n , n) se numeste matrice patratica de ordinul n si

este de forma :
 a11 a12 ... a1n 
 
 a21 a22 ... a2 n 
A
... ... ... ... 
 
 a n1 an 2 ... ann 
- Sistemul ordonat de elemente a 11 , a22 , a33 , ..... , ann  se numeste diagonala
principala a matricei A ;
- Sistemul ordonat de elemente a 1n , a2  n 1 , a3 n2  , ..... , an1 se numeste

diagonala secundara a matricei A ;
- Vom nota cu M n (C ) multimea tuturor matricilor patratice de ordinul n cu elemente

complexe .
Exemple de matrici patratice :
 a11 a12 
- matricea A M 2 (C ) : A   
 a21 a22 
unde a 11 , a22  - diagonala principala iar a 12 , a21 - diagonala secundara
Clasa a XI-a -3
 a11 a12 a13 

 
- matricea A M 3 (C ) : A   a21 a22 a23 
 
 a31 a32 a33 
unde a 11 , a22 , a33  - este diagonala principala iar a 13 , a22 , a31 - este diagonala
secundara .
s.a.m.d.
 Egalitatea a doua MATRICE
- Fie A si B doua matrice de tipul (m , n) : A , B  M m,n  C  , adica
A   aiji1,m B  biji1,m
j 1,n si j 1, n
- Matricile A si B sunt egale daca si numai daca sunt egale ca si functii ;

- Deci A = B daca si numai daca oricare ar fi i  M si j  N , A i, j   B  i, j  ;
- Presupunand ca :
 a11 a12 ... a1n   b11 b12 ... b1n 

   
 a21 a22 ... a2 n   b21 b22 ... b2 n 
A si B
... ... ... ...  ... ... ... ... 
   
 am1 am 2 ... amn   b m1 bm 2 ... bmn 
atunci A = B daca si numai daca : aij  bij oricare ar fi i  1,2,3,..., m si j  1,2,3,..., n .
- Ca si concluzie generala doua matrice A si B de tipul (m , n) sunt egale daca fiecare element
corespunzator liniei si coloane din matricea A este egal cu fiecare element corespunzator aceleiasi
linii si coloane din matricea B .
Exemplu :
 2x 0 5 4 k d
   
- Fie matricile : A   1 3y 1  si B  v 9 w
 4z a  m  8 1 13 
 
cele doua matrici vor fi egale ( A = B ) daca si numai daca :
2x  4  x  2
k 0

Clasa a XI-a -4
d  5
v 1
3y  9  y  3
w 1
4z  8  z  2
a 1
 m  13  m  13
Operatii cu MATRICE
 Adunarea MATRICILOR
 - Fie A si B doua matrice de tipul (m , n) : A , B  M m,n  C  , adica
A   aiji1,m B  biji1,m
j 1,n si j 1, n
C   cij i1,m
 - Se numeste suma matricilor A si B , matricea j 1,n unde :
cij  aij  bij oricare ar fi i  1,2,3,..., m si j  1,2,3,..., n .
 - Matricea C se numeste suma dintre matricile A si B si se noteaza :
C=A+B
 - Doua matrice se pot aduna , daca si numai daca sunt de acelasi tip .
Proprietatile adunarii matricilor :
Pentru orice matrice A , B , C  M m,n  C  adunarea matricilor are proprietatile:
1) Este operatie interna : A , B  M m ,n  C   A  B  M m ,n  C  ;

Clasa a XI-a -5
2) Asociativa :  A  B   C  A   B  C  ,   A , B , C  M m,n  C  ;
3) Comutativa : A  B  B  A ,   A , B  M m,n  C  ;
4) Are ca element neutru matricea nula : O  O  (care are toate elementele egale cu zero)
ij i 1,m
A  M m,n  C 
j 1,n
AOO A A ,  
5) Are element simetric . Orice matrice A  a  are o opusa  Aa  si :

ij i 1,m
j 1,n
ij i1,m
j 1,n
A    A   A  A  O
 Inmultirea MATRICILOR cu scalari .
 Fie matricea A  a  si   C .
ij i 1,m
j 1,n
 Numim produsul dintre scalarul  si matricea A , matricea :

  A   aiji1,m
j1,n
Exemplu :
 3   3 
 1 0  3 5  1 0  3 5
 14   14 
1. Fie   7 si A    5 4  1 0 0  . Vom avea   A  7    5 4  1 0 0 
 1 1 9 1 1
 3   1 1 9
 3 
 2   2 
 3   3 
 7 1 7  0 7  7    3 7  5   7 0  21 35 
 14   2 
  A   7    5 7  4 7    1 7  0 7  0     A    35 28  7 0 0
1  7 7
 7 1 7 1 7  9
 7  7  3 
  7 63 21
 2   2 
Proprietatile inmultirii matricilor cu scalari:

scalari
1) Daca A  M m,n  C  , atunci : 1  A  A ;
2) Daca A  M m,n  C  si a , b  C atunci  a  b   A  a  A  b  A ;
3) Daca A  M m,n  C  si a , b  C atunci  ab   A  a   bA ;

Clasa a XI-a -6
4) Daca A , B  M m,n  C  si a  C atunci a   A  B   aA  aB ;
5) Daca A  M m,n  C  , B  M n, p  C  si a  C atunci
a AB    aA B  A aB  ;
6) Daca A  M m,n  C  , atunci O  A  O .
 Inmultirea MATRICILOR .
 Fie A  a  o matrice de tipul (m , n) si B  b  o matrice de tipul (n , p) ;

ij i 1,m
j 1,n
jk j 1,n
k 1, p
 Se numeste produsul matricilor A si B ( in aceasta ordine ) matricea :

C   cik ik11,,mp
de tipul (m , p)
n
unde : cik   aij b jk  ai1  b1k  ai 2  b2 k  .....  ain  bnk oricare ar fi i  1,2,..., m ,
j 1
k  1,2,..., p
 Matricea produs : C se noteaza prin : C  A B in aceasta ordine .
 Operatia prin care oricarui element A  M m,n  C  si oricarui B  M n, p  C  se
asociaza produsul lor se numeste inmultire .

 Sa explicitam mai pe larg cum se inmultesc doua matrice .
 a11 a12 ... a1n   b11 b12 ... b1 p 

   
 a21 a22 ... a2 n   b21 b22 ... b2 p 
Fie A si B
... ... ... ...  ... ... ... ... 
   
... b bn 2 ... bnp 
 am1 am 2 amn   n1
Daca :

Clasa a XI-a -7
 c11 c12 ... c1 p 

 
 c21 c22 ... c2 p 
C  este produsul lor atunci :
... ... ... ... 
 
c cm 2 ... cmp 
 m1
Elementele din prima linie a matricei C vor fi :
c11  a11 b11  a12 b21  .....  a1n bn1 ; (numit produsul dintre linia 1 din A si coloana 1
din B)
c12  a11 b12  a12 b22  .....  a1n bn 2 ; (numit produsul dintre linia 1 din A si coloana 2
din B)
........................................................... ;
c1 p  a11 b1 p  a12 b2 p  .....  a1n bnp ; (numit produsul dintre linia 1 din A si coloana p
din B)
Elementele liniei a doua din matricea C se obtin inmultind linia 2 a matricei A , pe rand , cu coloanele
matricei B , adica :
c21  a21 b11  a22 b21  .....  a2 n bn1 ; (numit produsul dintre linia 2 din A si coloana 1
din B)
c2 p  a21 b1 p  a22 b2 p  .....  a2 n bnp ; (numit produsul dintre linia 2 din A si coloana p
din B)
In general , elementele din linia i a matricei C se obtin inmultind pe rand linia i a
matricei A , cu coloanele matricei B .
 Observatii necesare intelegerii inmultirii matricilor :
1) Trebuie sa retinem ca are sens sa vorbim de produsul matricei A cu matricea B (in aceasta
ordine) numai daca numarul coloanelor matricei A este egal cu numarul liniilor matricei B .
2) Trebuie sa subliniem ca inmultirea matricilor nu este in general o operatie definite pe

multimea tuturor matricilor , asa cum rezulta si din observatia 1). Ea este asemantoare compunerii
functiilor .
3) A  M n  C  si B  M n  C  , atunci are sens sa facem produsul

Daca
A  B  M n  C  si in acest caz inmultirea matricilor este o operatie definita pe multimea

Clasa a XI-a -8
M n C  a matricilor . Trebuie sa observam ca in cazul matricilor patratice (de ordinul n) are sens
sa facem atat produsul AB cat si produsul BA .
 1 0 0  1
 1 0 2   
Exemplu :- Fie A    1 4
 , B   2
 1
3 2 0  .
 1 7 0  1

- Cum numarul coloanelor matricei A este egal cu numarul liniilor matricei B , adica cum A
este de tipul (2 , 3) si B este de tipul (3 , 4) , are sens sa facem produsul lor care va fi o matrice de
tipul (2 , 4) .
 c11 c12 c13 c14 

Sa presupunem ca C  A  B , deci C este de forma : C    , unde :
 c21 c22 c23 c24 
c11  a11  b11  a12  b21  a13  b31  1  1  0  2  2    1  1 (am inmultit prima linie a
matricei A cu prima coloana a matricei B ) ;
c12  a11  b12  a12  b22  a13  b32  1  0  0  3  2  7  14 ( am inmultit prima linie a matricei
A cu a doua coloana a matricei B ) ;
c13  a11  b13  a12  b23  a13  b33  1  0  0  (2)  2  0  0 ( am inmultit prima linie a
matricei A cu a treia coloana a matricei B ) ;
c14  a11  b14  a12  b24  a13  b34  1  (1)  0  0  2  (1)  3 ( am inmultit prima linie a
matricei A cu coloana a patra a matricei B ) ;
c21  a21  b11  a22  b21  a23  b31  1  1  4  2  (1)  (1)  8 ( am inmultit a doa limie a
matricei A cu prima coloana a matricei B ) ;
c22  a21  b12  a22  b22  a23  b32  1  0  4  3  (1)  7  5 ( am inmultit a doua linie a
matricei A cu a doua coloana a matricei B ) ;
c23  a21  b13  a22  b23  a23  b33  1  0  4  (2)  (1)  0  8 (am inmultit a doua linie
a maricei A cu a treia coloana a matricei B ) ;
c24  a21  b14  a22  b24  a23  b34  1  (1)  4  0  (1)  (1)  2 ( am inmultit a doua
linie a matricei A cu a patra coloana a matricei B ) ;
  1 14 0  3
Deci C  A  B    .
 8 5 8 2 
0 1  1
0 2 1 0  
Exemplu :- Fie A   3 5 9

1 
si B  2 0  3 .
 1 0  3 

Cum numarul coloanelor matricii A nu este egal cu numarul liniilor matricei B , adica A este de
tipul (2 , 4) si B este de tipul (3 , 3) , nu are sens sa facem produsul C  A  B .

Clasa a XI-a -9
Proprietatile inmultirii matricilor :
1) Inmultirea este “ asociativa “. Daca A  M m,n  C  , B  M n, p  C  si
C  M m, p  C  , Atunci are loc egalitatea :  A  B   C  A   B  C  .
2) Inmultirea este distributiva la stanga si fata de adunare in sensul urmator :
daca A  M m,n  C  , B  M n, p  C  si C  M n, p  C  atunci :
A   B  C  A  B  A  C
3) Inmultirea este distributiva la dreapta fata de adunare in sensul urmator :
daca A  M m,n  C  , B  M m,n  C  si C  M n, p  C  atunci :
 A  B  C  A  C  B  C
4) In multimea M nC (multimea matricilor patratice de ordinul n ) exista un element neutru
1 0 0 ... 0
 
0 1 0 ... 0
fata de inmultire si anume : matricea patratica de ordinul n : 
In  care
... ... ... ... ... 

0 
 0 0 0 1 
are pe diagonala principala numerele 1 iar restul elementelor sunt 0 .
Are proprietatea ca oricare ar fi A  M n C  : A  In  In  A  A .
Exemplu :
1 0 0 0
1 0 0  
1 0   0 1 0 0
I2  
0  I3  0 1 0 I4   etc.
 1
 0 0 0 1 0
 0 1
  
0 0 0 1 
5) In general A  B  B  A , adica , inmultirea matricilor nu este comutativa !!!!!!!!
 Ridicarea la putere a MATRICILOR patratice.

Clasa a XI-a - 10
 Definitie :
Daca A  M n C  , A  On definim :
A  In
0
- relatia : ;
si
A  A  A  ...
 A
k
k N
*
relatia : , oricare ar fi
de k ori
A A A
k 1 k
 Observam ca :
Adica :
A A A
2
A A A
3 2
A A A
4 3
.....................
A A A
n n 1
.
Proprietati :
Fie A , B  M n C  doua matrici care comuta intre ele : A  B  B  A .

Relatiile urmatoare se demonstreaza ca si relatiile asemanatoare cu numere :
AB B A i , k N
i k k i *
a) , .
A  B   A  B  A  A  B  .....  A  B  B 
k k k 1 k 2 k 2 k 1
b) ,
 kN , k  2 .
A  B   A  B  A  A  B  .....  A  B  B 
k k k 1 k 2 k 2 k 1
c) ,
 k  N , k impar .
d)  A B  k
i 0
k
  C ik  Ak i Bi , A O  B 
n (binomul lui Newton) .

Clasa a XI-a - 11
 Transpusa unei MATRICE
- Fie A  a  o matrice de tipul (m , n) ;

ij i 1,m
j 1,n
- Transpusa matricei A este matricea

t
A   t akl  ; k  1, n si l  1, m de tip (n , m)
akl  alk
t
unde : .
- Se observa ca t A este o matrice de tipul (n , m) si se obtine din matricea A luand liniile ,

respectiv coloanele lui A drept coloane , respectiv linii , pentru t A , mai precis prima linie a
matricei
t
A este prima coloana a matricei A , a doua linie a matricei t A este a doua coloana a lui A
s.a.m.d. .
Exemple :
 1 2 
 
1 1 0 3 1 5 
- Fie A   
8 
 t
A
0 1  .
2 5 1
 
 3 8 
1 2 3  1 0 4
   
- Fie A  0 1  2  t
A  2 1 3 .
4 3 7  3 -2 7 
 
Proprietatile transpusei :
1) Daca A, BM m ,n  C  , atunci : t

 A  B  A t t
B .
2) Daca A  M m,n  C  si B  M n, p  C  , atunci : t

 A  B B t t
A .
3) Daca A  M m,n  C  si a  C , atunci : t

 a  A  a  t
A .

Clasa a XI-a - 12
Exercitiul nr 1 :
1 4   0 8
   
Fie A   5 7  ; B 6 2  . Sa se calculeze : A B
 6  2   4 2 
 
Exercitiul nr 2 :
1 1 0 1 2 3
Fie A  
3

1 
; B    . Sa se calculeze
1 
A B .
 2 0 2
Exercitiul nr 3 :
2 3  1 11 5 4
Fie matricile A    si B    . Sa se calculeze matricea : C  3 A  2 B
4 0 5  6 1 0 
Exercitiul nr 4 :
1 2 0  1 1 0
Calculeaza :      1   .
1  1  2  2 0 1 
Exercitiul nr 5 :
0 1 0 x y x
Fie : A    si B    . Determina numerele x si y stiind ca
1 0 1 y x y 
0 0 0
A  B    .
0 0 0 
Exercitiul nr 6 :
2 3 4   3 9 0
Fie A   2  , B   4 
3
. Calculeaza : a). A  B b). t A  t B .
i 0  i  i 0 i 
Exercitiul nr 7 :

Clasa a XI-a - 13
 2x 0 t   4 v 1  16 6  2
     
Fie A   4 3y 3  , B   x  2y u  si C    6 3 5  .
 v z 3 z   v  2z  2   0 3 1 
  
Afla x, y , z , u , v, t stiind ca A  B  C .
Exercitiul nr 8 :
0 5 y   4x 2 y  3y  1  1 4x 
Determina x, y , z , t stiind ca :      .
x  2 x   2 y  4   7 3 x   y 2 y 
Exercitiul nr 9 :
 1  2 z  2t   2  1
Determina x, y , z , t stiind ca : 2   3
   .
x  y 3 1   3 2 
Exercitiul nr 10 :
Determina x, y , z  Q daca :
 2x z y   2 1 3  y 3x 4z 
     
 3z 2y  x 1 1  1  z 2x x 
 y  y   .
 2x z  2 3 1    2x 2y 3z
     
 1 z 2x   3 0 2   5z x  y 
Exercitiul nr 11 :
Determina matricea X  M 2 (Z ) daca : 

 2
 3
1 
 1
0
  X  
5
1  3

 6    2
4
 .
1 
Exercitiul nr 12 :
 2 1 
1 2 3  0 1 0   
Fie matricele : A    , B    , C   0  2  . Calculeaza :
1 2 0 1 0  1  1
 1 
a). A  B  tC ; b). A  B  tC ; c). C  2t A .
Exercitiul nr 13 :
 7 0  6
 2X  Y  
 

 0  7 0 
Determina matricele X si Y stiind ca : 
 
X  3Y  
 7 0 11 

.
  1 1  11 
  

Clasa a XI-a - 14
Exercitiul nr 14 :
 0  1
 3 A  2 B  3
2 
  3 

Determina matricele A si B stiind ca : 
 4 A  3B    1 

2  5

.
  7 
 0 
Exercitiul nr 15 :
Determina matricile X ,Y  M 3 (Q) stiind ca :

 2 0  1
  
 X  3Y   3 0 0 
 1  2 3 
  

  1

0  3

.
2 X  5Y   2 1 1 
  

   3 1 0 
Exercitiul nr 16 :
Sa se rezolve sistemele matriciale :
 1 0 7    1  2 7
     
 X  3Y  2 1  3  X  Y   0 0 5
 3 0 0    3 1 2
     
a). 
 1

1 0

b). 
 1

 2 0

;
 X  2 Y   1 3 5  X  2Y   1 3 0
  1 

  2 0
 

 0
 0 7

  1  2  7  1 3 5 
     
  2 X  3Y   3  5  9  X  Y  1 0 10 
      7
  2 1 3   5  2 
c). 
  3

1  5

d). 
  3

 5  7

.
 X  Y    1   1  2  7  X  Y   0 0 1
  3 

  1  3 

 3
  5  8 

Exercitiul nr 17 :
Sa se rezolve sistemele :
 1 0  3  1
 X  Y 
0    
  2
 0
 2 

a). 
 X 

0 2
  Y 
 1

1

;
 2 
0 1  2
   
 1 2 2 3
 X  3  Y   
  4

3
 4

b). 
 X 

1 0 2
  Y  

5

.
   2
 0 2 0 
Exercitiul nr 18 :
1 0  2  1 0  1
   
Fie matricile A  2 1 0  si B   0 1 0  .
0 3 0   2 2  1
 
Arata ca :  A  B   t A  t B .
t
Exercitiul nr 19 :

Clasa a XI-a - 15
1 4 1  2 0  1
   
Fie A   0 3 1 ; B   1 0  1 . Sa se calculeze :
 2 2 1  2 2 1 
 
a). A  B  ? ; A  B  ? ; B  A  ? ;
A , B A  B ?
2 2 2 2
b). si ;
c). A  B  B  A  ? .
Exercitiul nr 20 :
Sa se calculeze :
3 7   2  1
a).   ? ;
1  5    1 0 
 1 0  1   2 2  1
   
b).   2 1  1   0 1 1 ? ;
 0 2 0    1 3 2 

1 0 0 1  1 5 1 0 
   
0 1 0 0   0 2 1 1 
c). 
0 0 1 1  0 3 2  1
.
   
0 1 0  1  0 0 1 0 
Exercitiul nr 21 :
1 0 1
 
Fie A   0
 1
1  2  . Daca : f ( x)  X 2  2 X  I 3 sa se calculeze f ( A)  ? .
 4  1 
Exercitiul nr 22 :
1 2   0  3
Fie matricile A  
 1
 , B  

 3  2
 . Daca :
1 
f ( x)  2 X 2  5 X  I 2 , sa se
calculeze : f  A  f  B  si f  A  B .
Exercitiul nr 23 :
a b
Daca A     M 2  C  , atunci A verifica ecuatia :
c d 
x   a  d  x   ad bc  I 2  0
2
.

Clasa a XI-a - 16
Exercitiul nr 24 :
1 0 
Daca A     M 2  Z  . Sa se determine n
unde n  1 .
1 1  A
Exercitiul nr 25 :
0 1  2
f  x   x2  3x  I 3
 
Fie A   2 1  1   M 3  Q  . Daca sa se calculeze f  A .
3 1  3
 
Exercitiul nr 26 :
In M2  R se considera matricea X  a   
 1  5a
  2a
10a 
, a  R . Arata ca :
1  4a 
a). a, b  R , X  a   X  b   X  a  b  ab  ;
b),  X  2  2
 X  2  X  2 .
Exercitiul nr 27 :
Sa se determine x, y , z , u , v, w daca se cunoaste ca avem egalitatea :
 x  2y 3z  1 2 2  5 2 18 
2   3   .
 3 2 1  u v  3w   3 5  11 
Exercitiul nr 28 :
Sa se determine matricea X din ecuatia :
 0  3 1 1   3 2 
     
3X    1 4   2 7  2    9 3  .
 2 3  2  3   3  1
 
Exercitiul nr 29 :
Sa se determine x si y , daca avem :
 1 2 3  4 1 2 0 1  1 5y 3x 0 
     
x  1 3 2 2  y 1 2 1 3    1 5 4 6y .
 3 1 4  1   2 1 2 1   13 5  4y  1
 

Clasa a XI-a - 17
Exercitiul nr 30 :
1 2 3
  n
Fie matricea A   0 1 4  . Determina  Ak , nN * .
1 0 1  k 1

Exercitiul nr 31 :
Sa se determine puterea n a matricilor AM 2  R  :
2 0 0  1 0  2
a). A    b). A    c). A   
 0 3 1 0  2 0 
1 0 1 1 1 2
d). A    e). A    f). A   
 0 3 0 1 0 3
1 1 1 2 
g). A    h). A    .
0 2 0  1
Exercitiul nr 32 :
 3 1   2 2  1 3
       
a). A   2 2  b). A   2 2  c). A   2 2  .
 1 3  2 2   3 1 
     
 2 2   2 2   2 2 
Exercitiul nr 33 :
1 a a 0 0  a a 0
a). A    b). A    c). A    d). A    .
0 1  0 b  a 0  b a 
Exercitiul nr 34 :
1 0 1 1 1 0 1 1 1
     
a). A   0 0 0 b). A   0 1 1 c). A  1 1 1
1 0 1  0 0 1  1 1 1
   

Clasa a XI-a - 18
0 0 0 0 1 2 1 1 1
     
d). A   1 0 1 e). A   0 0 1 f). A   0 1 1
0 0 1  0 0 0  0 0 1
  
1 0 0  1 1  1 1 1 2
     
g). A  1 1 0 h). A    1 1  1 i). A   0 1 1
1 1 0  1 1 1  0 0 1 
  
0 a 0 a 0 0  a a  a
     
j). A  b 0 b k). A  a a 0 l). A   a a  a .
0 a 0  b a a   a a a 
  
Exercitiul nr 35 :
 0 e x e x 
 
Fie matricea : A   e x 0 0  . Sa se calculeze A
n
, nN
*
.
0 0 0
 
Exercitiul nr 36 :
 0 1 ex 1 e x 
 x 
Fie matricea : A  e 0 1  . Sa se calculeze : A
n
.
 x 0 0 
e
Exercitiul nr 37 :
 x y
X  4 X  13I 2  0
2
Sa se gaseasca matricea X    astfel incat .
 y x 
Exercitiul nr 38 :
0 a 0
f  x   x  4 x  4I
2  
Fie 3 . Daca A  1 0 1  sa se determine a astfel incat :
1 0 1 

 3 4  1
 
f  A    3 3  3 .
 3 1 1 


Clasa a XI-a - 19
 Definitia determinantului :
 a11 a12 ... a1n 

 
 a21 a22 ... a2 n 
- Consideram matricea patratica A , A M n C .
... ... ... ... 
 
 a n1 an 2 ... ann 
- Numarul det A       a1  1  a2  2   .....  an  n  , unde Sn este multimea tuturor
 S n
permutarilor de grad n si     este signatura permutarii  se numeste determinantul matricei

A sau , mai simplu , determinant de ordinul n si se noteaza de obicei astfel :
a11 a12 ... a1n

a 21 a22 ... a2 n
det A  .
... ... ... ...
a n1 an 2 ... ann
- Produsul a1  1  a2  2   .....  an  n  se numeste termen al determinantului de ordinul n..
- Se obisnuieste sa se spuna despre elementele , liniile si coloanele matricei A ca sunt

elementele , liniile , respectiv coloanele determinantului det A .
- Uneori numarul det A se mai noteaza prescurtat si A sau aij 11ijnn .

Clasa a XI-a - 20
 Observatii :
 Notiunea de determinant al unei matrice are sens numai pentru matricile patratice .
 Este deosebire intre matrice si determinantul sau : matricea este o functie , iar determinantul
matricei este un numar .
n!
 In formula determinantului unei matrice exista n ! termeni dintre care : au semnul (+)
2
n!
, iar au semnul (-) .
2
 Daca A M n  R ( respectiv A  M n  Q , respectiv A  M n  Z  ) atunci det A

este un numar real ( respectiv rational , respectiv intreg ) .
 Definitia determinantului se aplica si matricilor de ordinul 1 , cand A   a11 . In acest caz

det A  a11
 Asa cum a fost definit determinantul de ordinul n , pentru n  2 si n  3 obtinem
determinantul de ordinul 2 , respectiv 3 .

Clasa a XI-a - 21
 a11 a12 
 Fie matricea patratica de ordinul doi : A    ;
 a21 a22 
a11 a12
 determinantul matricii A notat : det A 
a21 a22
a11 a12
se calculeaza astfel  a11  a22 - a12  a21
a21 a22
adica det A  produsul elementelor de pe diagonala pricipala a matricei A din care se scade
produsul elementelor de pe diagonala secundara a matricei A .
 Produsele a11  a22 si a12  a21 se numesc termenii determinantului de ordinul.doi
Exemple :
1 0
 1    3  2  0  3  0  3 .
2 3
7 3
 7 1  2  3  7  6  1 .
2 1

Clasa a XI-a - 22
 a11 a12 a13 

 
 Fie matricea patratica de ordinul trei : A   a21 a22 a23  ;
 
 a31 a32 a33 
a11 a12 a13
 Notam determinantul matricii A : det A  a21 a22 a23 ;
a31 a32 a33

 Pentru calculul determinantului de ordinul al treilea exista urmatoarea regula simpla , numita
Regula lui Sarrus sau regula triunghiurilor

 Vom expune in cele ce urmeaza regula lui Sarrus :
- se formeaza urmatorul tablou : se scriu mai intai liniile matricei A si apoi dedesubt se scrie mai
intai prima linie si apoi a doua linie a matricei A ;
- In felul acesta se formeaza un tablou cu cinci linii ;
- determinantul de ordinul trei folosind regula lui Sarrus va fi egal cu produsul elementelor de pe
cele 3 diagonale principale din care vom scadea produsul elementelor situate pe cele 3 diagonale
secundare , adica :
a11 a12 a13

a 21 a 22 a 23

det A  a31 a32 a33
a11 a12 a13
a 21 a 22 a 23
 det A
 a11  a22  a33  a21  a32  a13  a31  a12  a23  a13  a22  a31  a23  a32  a11  a33  a12  a21
Exemplu :
Clasa a XI-a - 23
1 2  1
 
Calculati determinantul matricii : A=  0 3 9  .
4 0  3 

1 2 1
0 3 9
det A  4 0 3  1  3    3  0  0    1  4  2  9    1  3  4  9  0  1    3  2  0 
1 2 1
0 3 9
 9  0  72  12  0  0  9  72  12  9  84  75
det A  75 .

Clasa a XI-a - 24
 In cazul calculului determinantilor de ordinul n  4 , formula prin care este definit

determinantul de ordinul n , in general este aproape imposibil de aplicat , datorita calculelor
laborioase ce apar .
- de exemplu pentru un determinant de ordinul 4 avem 4! = 24 termeni in formula sa , pentru
n = 5 avem 5! = 120 termeni de calculat , iar pentru n = 10 avem 10! = 3.628.800 termeni de
calculat .
 Pentru a evita acele calcule laborioase se scot in evidenta o serie de proprietati ale
determinantilor de ordinul n , care simplifica de multe ori calculul determinantilor .
Proprietatile determinantilor :
P1 Determinantul unei matrice coincide cu determinantul matricei transpuse : det A t det A

.
Obs. : Aceasta proprietate ne arata ca ori de cate ori avem o proprietate adevarata referitoare la liniile
unui determinant , aceeasi proprietate este adevarata si pentru coloanele determinantului .
P2 Daca toate elementele unei linii (sau coloane) dintr-o matrice sunt nule , atunci determinantul
matricei este nul .
1 2 1
 
Exemplu : Fie matricea : A   0 0 0  . Deoarece linia a 2-a a matricei A are toate elementele
4 5 8 

nule  det A  0 .
P3 Daca intr-o matrice schimbam doua linii (sau coloane) intre ele obtinem o matrice care are
determinantul egal cu opusul determinantului matricei initiale .
1 2 3
 
Exemplu : Fie matricea : A  3 4 5  . Daca schimbam liniile 1 si 3 intre ele obtinem
8 7 6 

8 7 6
 
matricea : A   3  conform proprietatii mai sus mentionate ca : det A '   det A .
'
4 5
1 2 3 

Clasa a XI-a - 25
P4 Daca o matrice are doua linii (sau coloane) identice , atunci determinantul sau este nul .
1 0 1
 
Exemplu : Fie matricea : A  2 6 2  care are doua coloane identice (coloana 1 = coloana 3)
3 9 3 

 conform proprietatii mai sus mentionate : det A  0 .
P5 Daca inmultim elementele unei linii (sau coloane) ale unei matrice A , cu un numar 
obtinem o matrice A’ al carei determinant este : det A'    det A .
2 2 1
  1
Exemplu : Fie matricea A  2 3 0  . Daca inmultim linia a treia cu numarul  
4 1  6 
2

2 2  1 

obtinem matricea : A   2 3 0  al carui determinant este folosind proprietatea de mai sus :
'
1 
2  3
 2 
1
det A '  det A
2
Obs. : Aceasta proprietate ne indica faptul ca spre deosebire de matrici unde nu am putut inmulti sau
da factor comun numai dintr-o linie sau coloana a matricei la determinant este posibil sa inmultim sau
sa dam factor comun numai dintr-o linie sau coloana . Aceasta proprietate ne simplifica calculul
determinantilor .
P6 Daca o linie (sau coloana) a unei matrici patratice este o combinatie liniara de celelalte linii
(sau coloane) , atunci determinantul matricei este zero .
 1 0 2 
 
Exemplu : Fie matricea : A    2 4 3  . Cum linia trei este o combinatie liniara a liniei
 1 4  1

1 cu linia 2 , adica linia 1 minus linia 2 ne da linia 3 ( L1  L2  L3 )  conform proprietatii
de mai sus ca det A  0 .
P7 Daca elementele a doua linii (sau coloane) ale unei matrice sunt proportionale , atunci
determinantul matricei este nul .
5 0  3
 
Exemplu : Fie matricea : A   2 6  4  . Cum linia 2 si linia a 3-a sunt proportionale , adica
1 3  2 

1
L2   L3  det A  0 .
2
P8 Daca la o linie (sau coloana) a matricei A adunam elementele altei linii (sau coloane)
inmultite cu acelasi numar , atunci aceasta matrice are acelasi determinant ca si matricea A .

Clasa a XI-a - 26
1 1 0
 
Exemplu : Fie matricea : A  2 3 2 . Inmultim prima linie cu 2 si o adunam la linia a
1 0 5 

1 1 0
L1  2  L3  L
 
treia : si rezulta matricea : A '
 2 3 2 al carui determinant va fi egal cu
3 3
 2 5 
cel al matricei A :
1 1 0 1 1 0
det A  2 3 2  det A  2
'
3 2 .
1 0 5 3 2 5
P9 Daca determinantii a doua matrice difera printr-o singura linie (sau coloana) , atunci suma
lor este egala cu valoarea determinantului care are pe linia respectiva (coloana respectiva) suma
elementelor liniei (sau coloana) celor doi determinanti si restul elementelor egale .
 a11 a12 a13   a11' a12' a13' 

   
Exemplu : Fie matricea A   a21 a22 a23  si A   a21 a22 a23 
'
.
   
 a 31 a 32 a 33   a31 a32 a33 
a11 a12 a13 a11 a12 a13 a11  a11 a12  a12 a12  a13
' ' ' ' ' '
det A  det A'  a21 a22 a23  a21 a22 a23  a21 a22 a23 .
a31 a32 a33 a31 a32 a33 a31 a32 a33
P10 Determinantul produsului a doua matrice patratice de acelasi ordin este egal cu produsul
determinantilor acestor matrice .
 a11 a12   b11 b12 

Exemplu : Fie A    si B    .
 a21 a22   b21 b22 
a11 a12 b11 b12 a11  b11  a12  b21 a11  b12  a12  b22
det A  det B    .
a21 a22 b21 b22 a21  b11  a22  b21 a21  b12  a22  b22

Clasa a XI-a - 27
 Notiuni importante si folosite in calculul determinantilor
- Fie :
a11 a12 ... a1 j ... a1n
a 21 a 22 ... a 2 j ... a 2 n
... ... ... ... ... ...
d
ai1 ai 2 ... aij ... ain
... ... ... ... ... ...
a n1 a n 2 ... a nj ... a nn
un determinant de ordinul n .
Minorul elementului aij :
- Determinantul de ordinul n  1 care se obtine suprimand linia i si coloana j din determinantul

d se numeste minorul elementului aij si se noteaza cu d ij .
Complementul algebric al elementului aij :
- Numarul notat Aij sau :
 ij   1
i j
 d ij
se numeste complementul algebric al elementului aij in determinantul d .
Exemplu :
Unui determinant de ordinul n ise pot asocia n2 minori de ordinul n-1 si respectiv n2
complementi algebrici .
Fie determinantul de ordinul 3 :
1 1 2
d  3 1 0
2 4 7
Minorii elementelor din d sunt in numar de 9 . Acestia sunt urmatorii :
1 0 3 0 3 1
d 11   7 d 12   21 d 13   14
4 7 2 7 2 4

Clasa a XI-a - 28
1 2 1 2 1 1
d 21   1 d 22  3 d 23  2
4 7 2 7 2 4
1 2 1 2 1 1
d 31  2 d 32   6 d 33   4
1 0 3 0 3 1
Complementii algebrici ai elementelor din d sunt :
 11   1  d 11  7  12   1  d 12  21

11 1 2
 13   1  d 13  14
1 3
 21   1  d 21  1  22   1
2 1 2 2
 d 22  3
 23   1  d 23  2
23
 31   1  d 31  2  32   1  d 32  6
31 3 2
 33   1  d 33  4
3 3
Dezvoltarea unui determinant dupa o linie :
 Dezvoltarea determinantului dupa linia i este urmatoarea :
det A  ai1   i1  ai 2   i 2  .....  ain   in

Exemplu :

1 1 2
d  3 1 0
2 4 7
Dezvoltarea determinantului dupa prima linie are urmatoarea forma :
det A  a11   11  a12   12  a13   13
det A  a11   1  d 11  a12   1  d 12  a13   1  d 13

11 1 2 1 3


Clasa a XI-a - 29
1 0 3 0 3 1
det A   1 1   1  1    1  2  
11 1 2 1 3
4 7 2 7 2 4
det A  1  1    7     1  1  21  1  2  14  7  21  28  28  28  0
det A  0 .
Dezvoltarea unui determinant dupa o coloana :
 Dezvoltarea determinantului dupa coloana j este urmatoarea :
det A  a1 j   1 j  a2 j   2 j  .....  anj   nj

Exemplu :

1 1 2
d  3 1 0
2 4 7
Dezvoltarea determinantului dupa prima coloana are urmatoarea forma :
det A  a11   11  a21   21  a31   31
det A  a11   1  d 11  a21   1  d 21  a31   1  d 31

11 2 1 31

1 0 1 2 1 2
det A   1   1  3    1  2 
11 2 1 31
1 
4 7 4 7 1 0
det A  1  1    7     1  3    1    1  2  2  7  3  4  0  det A  0 .
 Observatii :
1). Dezvoltarea unui determinant dupa o linie (sau coloana) este cu atat mai avantajoasa cu cat linia
(sau coloana) respectiva contine cat mai multe zerouri .
2). Pentru a realiza zerouri pe o linie aplicam operatii cu coloane (folosind P8) si invers .
3). Intr-un determinant de ordinul n se poate aplica P8 de cel mult n-1 ori (daca aplicam P8 de
mai multe ori se intra sub incidenta P6 si determinantul se anuleaza in mod defectuos) .
Concluzie finala privind calculul determinantilor :
Pentru a calcula determinanti de ordin superior vom folosi dezvoltarea acestuia dupa o linie sau o
Clasa a XI-a - 30
coloana , alegand intotdeauna acea linie (sau coloana) ale carui elemente au valoarea zero , sau vom
alege un pivot cu ajutorul caruia si a liniei din care face parte (sau coloana) sa facem zero pe coloana
respectiva (sau linia respectiva) obtinand astfel un determinant de un ordin mai mic cu o unitate fata de
cel initial si vom repeta aceasta operatie pana vom ajunge la un determinant de ordin trei pe care il
vom calcula folosind regula lui Saruss binecunoscuta de toata lumea .
 Determinant triunghiular si determinant diagonal :
 Este un determinant care are sub diagonala principala sau / si deasupra toate elementele
nule ;
 El are urmatoarea forma si se calculeaza astfel :
a11 0 0 ... 0
a21 a22 0 ... 0
 a11  a 22  .....  a nn
... ... ... ... ...
a n1 a n 2 a n 3 ... ann
 Determinant ciclic ((circular

circular , simetric
simetric)) :
 Este un determinant care are pe fiecare linie si / sau coloana aceleasi elemente permutate
intre ele , de regula circular .
 Forma generala a unui astfel de determinant arata astfel :

Clasa a XI-a - 31
a1 a2 ... a n 1 an
a2 a3 ... a n a1
a3 a4 ... a1 a2 .
... ... ... ... ...

an a1 ... a n 2 a n 1
 Pentru a calcula un astfel de determinant procedam in urmatorul fel : adunam toate liniile
sau coloanele la prima obtinand pe linia sau coloana respectiva un factor comun . Dupa scoaterea
factorului comun , pe linia (coloana) pe care acum toate elementele sunt egale cu 1 se pot realiza
foarte usor zerouri folosind proprietatile determinantilor mai inainte evidentiate si discutate .
 Determinant Vandermonde :
 Determinantul Vandermonde de ordinul n = 2 are urmatoarea forma generala si formula de

calcul :
1 1
V 2  a1 , a 2   sau
a1 a2
1 a1
V2 a ,a  
1 2  a2  a1 .
1 a2
 Determinantul Vandermonde de ordinul n = 3 are urmatoarea forma generala si formula
de calcul :
1 1 1
V 3  a1 , a 2 , a3   a1 a2 a3   a3  a1 a3  a 2  a 2  a1
2 2 2
a1 a2 a3
sau :
1 a1 a12
V 3  a1 , a 2 , a3   1 a2 a2   a3  a1 a3  a2  a2  a1
2
.
1 a3 a32
 In general un determinant Vandermonde de ordinul n cu elementele
a1 , a2 , a3 ,....., an are urmatoarea forma si formula de calcul :

Clasa a XI-a - 32
1 1 1 1
a1 a2 ... an
V n  a1 , a 2 ,..., a n   a1 ... a n    ai  a j 
2 2 2
a2
1 j i  n
... ... ... ...
n 1 n 1 n 1
a1 a2 ... an
sau :
n 1
1 a1 a1 ... a1
2
n 1
1 a2 a2 ... a 2
2
V n  a1 , a 2 ,..., a n      ai  a j  .
... ... ... ... ... 1 j i n
n 1
1 an a n ... a n
2
Exercitiul nr. 1 :
Calculati valoarea urmatorilor determinanti :
3 2 1 3 1 1 2 1 a b cos  sin  7 9
4 3
; 2 6
; 7 8
; 5 1
; b a
;  sin  cos 
; 5 0
;
sin  cos  2 2i 2 5 1 3

loga b logc d
sin  cos 
; 2i 1
; 1 2
; ;
3 5
logd c logb a
 
2 2
.
 
4 8

Clasa a XI-a - 33
Exercitiul nr. 2 :
Sa se calculeze determinantii de ordinul 3 folosind regula lui Sarrus :
1 0 1 2 2 2 1 2 3 1 2 3 3 0 0
1 1 2 ; 5 5 5 ; 0 1 2 ; 2 3 4 ; 3 2 0 ;
0 0 1 9 9 9 0 0 1 3 4 5 4 5 6
1 1 1
1 a a2
1 1 2 0 1 7 b b a
1 1 2 ; 2 1 1 ; a b a ; x y z ; 1 b b2 .
1 4 5 0 3 2 a b b 2
x
2
y z
2
1 c c2
Exercitiul nr. 3 :
Sa se calculeze determinantii :
2 1 1 1 1 2 3 4 1 2 5 4 0 1 2 0
1 2 1 1 2 3 4 1 1 2 1 4 2 1 3 0
1 1 1 1
; 3 4 1 2
; 0 1 2 0
; 1 1 1 1
;
1 1 2 1 4 1 2 3 4 3 2 1 3 4 5 6
1 1 1 1 2 1 0 0 0 1 2 3 1 2 3 4
1 2 3 4 1 2 1 0 1 0 2 3 2 3 4 5
2 3 4 5
; 0 1 2 1
; 2 0 3 5
; 4 5 6 7
.
3 4 5 0 0 0 1 2 3 1 0 5 3 4 5 6
2 1 3 1 1 2 3 0 1 5 1 2 1 2 3 1
3 2 1 2 0 0 1 2 3  11 0 1 3 2 1 3
5 3 2 2
; 5 5 0 1
; 1 3 2 2
; 1 3 0 1
.
1 2 3 4 0 0 0 1 2 3 4 1 3 1 6 3
Exercitiul nr. 4 :
Sa se calculeze urmatorii determinanti :
x y x y 1 1 1 ab bc ca

a b b c c a
2 2 2 2 2 2
a). y x y x b). a b c c).
x y x y 3 3 3
a b c a b b c c a
3 3 3 3 3 3

Clasa a XI-a - 34
Exercitiul nr. 5 :
Sa se rezolve ecuatiile urmatoare :
x2 x x 1 x x
a). x x2 x 0 b). x 1 x 0
x x x2 x x 1
1  x 1  x 1  x2
x 1 x7 x2
c). x2 x3 x5 0 d). 2  x 2  x 4  x2  0
7 6 7
3  x 3  x 9  x2
x 1 x 2x  1 x 1 1 x
e). 2 3 4 0 e). x2 x 1 0 .
2x  8 2x  6 x4 1  x 1 x2
 Consideram matricea A cu m linii si n coloane , nenula , cu elemente numere complexe :
 a11 a12 ... a1n 

 
 a21 a22 ... a2 n 
A  M m ,n  C 
... ... ... ... 
 
 am1 am 2 ... amn 
iar k un numar natural , astfel incat 1  k  min  m, n  ( prin min(m,n) intelegem cel mai mic
dintre numerele m si n ) .
 Daca din matricea A alegem k linii : i1 , i2 ,....., ik si k coloane : j1 , j 2 ,....., j k ,

elementele care se gasesc la intersectia acestor linii si coloane formeaza o matrice patratica de ordin
k:

Clasa a XI-a - 35
 ai j ai j ... ai j 
 1 1 2 2

1 k
 ai j ai j ... ai j 
 ...
2 1 2 2
 M k C
2 k
... ... ... 

 
a j ai ... ai j 
 i k 1 k j2 k k
al carui determinant se numeste minor de ordin k al matricei A .
 Definitia rangului matricei :
 - Fie A  M m,n  C  o matrice nenula ;
 - Spunem ca matricea A are rangul r si scriem rangA = r , daca A are un minor nenul
de ordin r , iar toti minoriii lui A de ordin mai mare decat r (daca exista) sunt nuli .
Daca A este matricea nula , convenim sa spunem ca matricea are rangul 0 , adica : rang(0m,n)=0 .
 Teorema :
- Fie A  0m,n o matrice ;
- Numarul natural r este rangul matricei A daca si numai daca exista un minor de ordinul
r al lui A , nenul , iar toti minorii de ordinul r  1 (daca exista) sunt nuli .
 Teorema :
- Fie A  M m,n  C  si B  M m,n  C  doua matrice ;
- Atunci orice minor de ordin k , 1  k  min  m, s  , al produsului de matrice A  B se

poate scrie ca o combinatie liniara de minori de ordinul k ai matricei A (sau , ca o combinatie
liniara de minori de ordinul k ai matricei B ) .
 Consecinta :
- Rangul produsului a doua matrice este mai mic sau egal cu rangul fiecarei matrice .

Clasa a XI-a - 36
 Calculul rangului unei matrice :
Rangul unei matrice se poate calcula in modul urmator :
 Fiind data o matrice nenula , aceasta are neaparat un minor de ordinul intai nenul (putem lua
orice element nenul al matricei) ;
 Daca am gasit un minor de ordinul k nenul , il bordam pe randul cu elementele

corespunzatoare ale uneia dintre liniile si uneia dintre coloanele ramase , obtinand astfel toti minorii
de ordinul k+1 care-l contin.
Daca toti acesti minori sunt nuli , rangul matricei este r = k .
 Daca insa cel putin unul dintre acestia (de ordinul k+1 ) este nenul , atunci retinem unul
dintre ei si continuam procedeul .
Numarul minorilor de ordinul r+1 care trebuie considerati este :  m  r    n  r  , pentru a

stabili ca o matrice are rangul r nu mai poate fi micsorat . Totusi numarul de calcule necesar pentru a
afla rangul unei matrice se poate reduce in diverse cazuri particulare .
 Observatii :
Rangul unei matrice ramane neschimbat , daca :
1). Multiplu unei linii (coloane) se aduna la o alta linie (coloana) .
2). Liniile (coloanele) se schimba intre ele .
Rangul unei matrice mai poate fi calculat si folosind transformarile elementare , operatii
de schimbare intre ele a liniilor sau coloanelor , sau prin adunarea lor , operatie repetata pana cand
ajungem sa avem minimum de elemente diferite de zero  rangul matricei A este egal cu numarul
elementelor aii , i  1, min{n, m} diferite de zero .
Exemplu :
1 2 1 3 
 
Sa se calculeze rangul matricei : A   4 5 3  1 .
2 1 3 1 

Rezolvare :
- rangul matricii este cel putin r = 1 deoarece exista cel putin un element diferit de zero ;
- alegem un minor principal de ordinul doi din matricea data , dar care sa fie diferit de zero :
1 2
d   1  5  2  4  5  8  3  0
4 5

Clasa a XI-a - 37
minor care devine minor principal deoarece valoarea sa este diferita de zero  d  0  rangul
matricei date devine cel putin : r = 2 in conditiile date si conform proprietatilor de calcul ;
- dupa ce am gasit minorul principal vom calcula minorii caracteristici , obtinuti prin bordarea
minorului principal cu coloana si linia aferenta lui , acestia fiind in numar de doi :
1 2 1 1 2 3
d1  4 5 3 si d2  4 5 1
2 1 3 2 1 1
care au valorile : d 1  24 si d 2  12  conforma proprietatilor si metodelor de calcul ale

rangului unei matrice ca rangul este : r = 3 , deoarece cel putin unul dintre minorii caracteristici
este diferit de zero : d1, d 2  0 .
- Cum numai putem calcula nici un minor caracteristic de un grad mai mare decat ultimii ,
adica n = 3 , rangul matricii A este in final : rangA  3 .
- daca cei doi minori caracteristici : d1, d 2  0  rangA  2 !!!!!!!!!!
Exercitiul 1 :
Sa se determine rangul umatoarelor matrice :
2  3 6 2  5 1 0 0
a).   b).   c).   d).   .
6 13  5 1   2 3  0 1 
Exercitiul 2 :
Calculeaza rangul matricelor :
3  2  0 1 0 1
 2 2    
1 1 1   4  2 1 2 3 0
a).   b).  1 0 c).  d). 
 1 0 1
 1 7 0  4 5 0 0
 1
    
1  1   6 9 1 2 
3 2  1 1 8 4 0 
2 2 1  4    
  2 4 4  4 8 7 14 
e).  3 2 1 0  f).  g). 
8 3 9 6  10 40 10 20 
 5 10  1     
2 1 0  1 7 14 3 

Clasa a XI-a - 38
1 0 0 1 2 
 2 0 1  2   1 0 1 0 1
  0 1 0 2 3   
 1 0 4 1 0 1 0 1 0
h).  i).  0 0 0 1 6  j). 
2 1 6 2   2 1 0 1 1
  1 2 3 14 26   
 52 3 4  1  4 0 1 0 1 0 
 5 6 32 77 
2 1 3 1  1 2 1 0 2 4 2 1 1  2
     
3 1 2 0   2 4 2 2 0 5 5 1 3 2 
k).  l).  m). 
1 3 4  2 3 6 3 2 2 12 10 7 1 15 
     
4 3 1 1   5 12 6 4 4  7 5 4 1  8 
1 3 0 3 8  2 0 2 3 6 
   
0 0 12 16 9  1 3 4 1  4
n).  1 3 2 1 1 
 o).  3 3 2 4  7

13 2 5 17 3  3 3 4 5 7 
4 12 6 6  5  0 6  10 1 4 
 
3 2 1 2 0  1 0 1 0 3 0 3 0 1
     
4 1 0 3 0  1 1 0 0 0 1 0 1 0
p).   r).  s). 
2 1 1 1 1 0 1 1 0 3 2 0 3 2
     
3 1 3 9  1 1 0 0 1  0 1 0 1 0 
2 1 1 1
 
 3 2 0 1 4 5 4 2 2 3  1 3 1 1
    1
 1 5 2 3 5 1 0 3 3 1  1 4 1
t).   u).  1 v).  
6 4 0 2 8 1 1 4 1 1 1 5 1
    1
 2 10 4 6 10  3 4 3 2  6  2 3 4
 
1 1 1 1 

Exercitiul 3 :
Sa se calculeze rangul urmatoarelor matrice pentru diferitele valori ale lui   C :
 1 2 1  2  2 1   1 2 1 
     
1).  2 1  1 2).  4 1 2 1  3).   1 1 0 
 5 7 1 0  2 5 10  12   2   3 
  
 1 2 2 1  1 1 3 1 
    3 1 0 
 3 0 1 4 1  2 4 5   
4).   5).  6).  2 4  
 1 2 1 5   1 7  4 0
     1  3 
 4 2  1 1 1 0 10 3 
 1 1   2 4 6
   
7).  1   1 8). 1 2  .
 1 0   8 12 
 
Clasa a XI-a - 39
Exercitiul 4 :
1 1 2 1 
 
 1 1 1 
Determina parametrul real a pentru care rangul matricei A   este egal
1 3 3  1
 
4 0  2 
cu 2 .
Exercitiul 5 :
Determina valorile parametrilor  si  astfel incat matricea A :
4 2  1 
 
a). A   3 2 1   sa aiba rangul 2 ;
1 2 0 2  

 1 0 4 
 
b). A   1  3 2  are rangul 3 .
1 4 5  1

Exercitiul 6 :
2 1 1 3 
 
3 2 1 4 
Sa se afle valorile lui   C , pentru care matricea :  are rangul minim .
 3 5  3
 
1 3 1 0 
Exercitiul 7 :
(exercitii din culegerea prof. Gheorghe – Adalbert Schneider )
Sa se calculeze in functie de a  R rangul matricilor :
2 a 3 
 1 1 a 1 2  3  
    a 3  2
1). A  1 1 1 2). A   0 a 1  3). A  
 0 1 3 a 1 4 
 1  5
 1 3   
2 2 1 

Clasa a XI-a - 40
 1 1 a 1 1
2 a 2 1   
   2 a 2 3
1 2 2 a 
4). A   5). A   a a 4 a
a 1 4  3 
   1 2 a 5
a a a 5   2
 3 5 0 
 2 1 1 1 a 2
 
 2 2 a 3 2 2
6).  1 a 4 a a 3
 .
 2 2 a 5 0 3
 2 a a 0 2 0 

Exercitiul 8 :
Sa se calculeze in functie de a, b  R rangul matricilor :
1 b 3 
2 4 3 a 1 3  
    a 3  2
1). A  1 3 2 2). A  b 0 a 3). A
3 0 1 4 
 a b  1
 1 4   
2 2 1 
1 1 1 a 2 1 1 1 0 2
   
2 3 2 b b 3 a 3 2 1
4). A  3 a 4 a 5). A  1 2 1 1 4 3 .
   
a 2 a 5 a 2 a 5 0 2
1 3 0 0  3 5 1 0 2 0 
 
Exercitiul 9 :
1 2  2 1 2 2 4
   
Se considera matricile : A   3 1 p  ; B  3 1 p 4  . Sa se afle
3 1 1  3 1 1 q 
 
numerele p, q  R astfel incat celedoua matrici sa aiba acelasi rang .
Exercitiul 10 :
1 1 2 4 2
 
Sa se determine rangul matricii : A   2 1 3 1 1 .
a b c a b 


Clasa a XI-a - 41
Exercitiul 11 :
Sa se calculeze rangul fiecareia din urmatoarele matrici :
 2 1 3  2 1 3
   
a). A  1 3  2 b). A 1 4 2
 3 1 4  13 6 14 
 
1 1 1 1 1 2 3 4
   
1 2 2 2 1 1 1 2
c). A d). A
1 2 3 3 1 1 3 3
   
1 2 3 4  1 4 4 4 
2 0 2 0 2 2 3 12 0 2
   
0 1 0 1 0 1 1 3 1 1
e). A f). A
2 1 0 2 1 2 3 4 1 1
   
0 1 0 1 0  10 1 2 2 0 
 2 2 3 0 12   2 2 3 0 12 
   
 1 1 0 1 0  1 1 0 1 0
 4 1 3 2 11   4 1 3 2 11 
g). A  h). A  .
 0 5 1 2 0  0 5 1 2 0
1 2 2 1 2 1 2 2 1 2
   
 6 6 5 3 2   6 6 5 3 2 
 
Vom introduce in continuare cateva notiuni care ne vor ajuta in studiul

matricei inversabile :
 Matrice singulara (sau degenerata) :
- o matrice patratica se numeste singulara (sau degenerata) daca determinantul sau este nul .
Clasa a XI-a - 42
 Matrice nesingulara (sau nedegenerata) :
-o matrice patratica se numeste nesingulara (sau nedegenerata) daca determinantul sau este
diferit de zero .
 Definitia matricei inversabile :
- Fie A o matrice patratica de ordin n ;

- Se spune ca A este inversabila daca exista o matrice B patratica de ordin n astfel incat :
A B  B  A  In
- Matricea B se numeste inversa matricei A .
- Observam , de asemenea , ca si A este inversa lui B .
- Vom nota inversa matricei A , daca exista , cu A-1 .
 Teorema :
Inversa unei matrice patratice , daca exista , este unica .
 Teorema :
O matrice patratica este inversabila daca si numai daca este nesingulara , adica : det A  0
.
 a11 a12 ... a1n 

 
 a21 a22 ... a2 n 
Fie A M n C o matrice patratica de ordinul n . A
... ... ... ... 
 
 a n1 an 2 ... ann 

Clasa a XI-a - 43
1) Calculam determinantul matricei A : det A  d . Daca d  0 atunci A este inversabila .
 a11 a21 ... an1 

 
 a12 a22 ... an 2 
2) Determinam matricea transpusa t
A :
t
A .
... ... ... ... 
 
 a1n a2 n ... ann 
 A11 A21 ... An1 

 
 A12 A22 ... An 2 
3) Determinam matricea adjuncta : A*   care se obtine prin
... ... ... ... 
 
 A1n A2 n ... Ann 
inlocuirea fiecarui element din t

A cu complementul sau algebric :  1 i j
d ij , adica :
A11   1 A12   1 An1   1

11 1 2 n 1
 d 11 ;  d 12 ; .......... ;  d n1 ; .....
Ann   1
nn
;  d nn
1
4) Se scrie inversa : A1   A* ,
det A
 A11 A21 
 ... An1 
 A11 A21 ... An1   d d d 
 
1  A12 A22 ... An 2   A12 A22 ... An 2 
adica : A
1
    d d d  .
d ... ... ... ... 
  ... ... ... ... 
 A1n A2 n ... Ann   A1n A2 n ... Ann 


 d d d 
Exemplu :
Sa se afle daca matricea urmatoare este inversabila si in caz afirmativ sa se gaseasca inversa sa::

Clasa a XI-a - 44
1 1 1
 
A  1 2 3 .
1 3 6 

1). Calculam determinantul matricei A :

1 1 1
1 2 3
det A  1 3 6  1 2  6  1 3 1  11 3  1 2 1  3  3 1  6 11  
1 1 1
1 2 3
det A  12  3  3  2  9  6  1
1
Cum det A  0  matricea A admite inversa si anume : A   A*
1
det A
 A11 A21 A31 

 
2). Calculam A   A12 A22 A32 
*
unde :
 
 A13 A23 A33 
2 3
A11   1
11
 d 11   2  6  3  3  12  9  3 ;
3 6
1 3
A12   1  d 12      1  3  1  3  0 ;
1 2
1 3
1 2
A13   1  d 13   1 3  2 1  3  2  1 ;
1 3
1 3
1 1
A21   1  d 21    1  6  1  3   6  3  3 ;
2 1
3 6
1 1
A22   1
2 2
 d 22   1 6  11  6  1  5 ;
1 6
1 1
A23   1  d 23    1  3  1  1   3  1  2 ;
23
1 3
1 1
A31   1  d 31   1 3  2 1  3  2  1 ;
31
2 3
1 1
A32   1  d 32    1  3  1  1   3  1  2 ;
3 2
1 3
1 1
A33   1
3 3
 d 33   1 2  11  2  1  1 .
1 2
Avem :

Clasa a XI-a - 45
3 3 1 
 
A  0
*
5  2
1 2 1 

1
Scriem inversa : A1   A*
det A
3 3 1  3 3 1 
1    
A   0  2   0  2
1
5 5
1 
1 2 1   1 2 1 
3 3 1 
 
A  0  2 .
1
5
1 2 1 
 
 Ecuatii matriciale de tipul : AX = B .
 - Fie ecuatia : A  X  B , unde A este o matrice inversabila .

 - Vom afla matricea X urmand urmatorii pasi :

Clasa a XI-a - 46
A A X  A B In  X  A  B
1 1 1
A X  B  
X  A B
1
 Ecuatii matriciale de tipul : XA= B .
 - Fie ecuatia : X  A  B , unde A este o matrice inversabila .

X A A B A X  In  B  A
1 1 1
X A B  
X B A
1
 Ecuatii matriciale de tipul : AXB= C .
 - Fie ecuatia : A  X  B  C , unde A si B sunt matrici inversabile .

A  A  X  B  B  A C  B 
1 1 1 1
A X  B  C 
In  X  In  A C  B
1 1
X  A C  B
1 1
Exercitiul 1 :
Sa se afle daca matricele urmatoare sunt inversabile si in caz afirmativ sa se gaseasca inversele
lor :

Clasa a XI-a - 47
1 2  4 2  3  4 3 6 2 0
1).   2).   3).   4).   5).  
 3  5  4 2   5 6  1 2  0 7 
1 1 1 1 0 1 3 4 6 3 1 2
       
6). 1 3 2 7).  1 1 2 8). 2 1 4 9). 1 4 3
1 6 3  3 2 1 1 5 2  4 2 5 
     
1 2 1 3  0 1 1 1 2 1 0 0
     
0 1 2 5  1 0 1 1 3 2 0 0
10).  11).  12). 
0 0 1  3 1 1 0 1 1 1 3 4
     
0 0 0 1  1 1 1 0  2 1 2 3 
1 1 1 1  1 2 1  1 1 1 1 0
     
1 1 1  1 2 1 3  3 2 3 4 2
13).  14).  13). 
1 1 1  1 1 1 1 1  1 4 5 1

1     
 1 1 1 
 2 1 2 0  3 1 2 3 
Exercitiul 2 :
Sa se determine a  R , astfel incat urmatoarele matrice sa fie inversabile si sa se afle apoi

inversele lor :
2 2 3 3 4 2 2 3 1
     
1). 1 1 0 2). 2 3 1 3). 1 3 a
2 1 a  2 a 3  1 2 a 
  
 a 1 2 2 1 0  a a2 a  4
     
4).  a 2 3 5). a 1 3  6).  1 3 4 
a  3 2 4  6 a a  3  2 3 1 
  
2 a 2 1  2 a 1 1 a  a 1 1  1
     
1 2 2 0  1 2 0 a  1 1 0 3 
7).  8).  9). 
2 1 4  3 a 1 0  3 a 2 1 1 
     
3 a 0 5  a a a 0  2 3 4  1
Exercitiul 3 :
Sa se rezolve urmatoarele ecuatii matriciale :
1 2 4 5 2  3  0 1 
1).    X    2). X    
4 3 5 3  3 2   1  3 
4  4   1 2   1 1 2  1 4 6  2  3
3).   X       4).   X    
1 1   0  1   3 3  8  3  5 0  13 2 

Clasa a XI-a - 48
Exercitiul 4 :
Sa se rezolve urmatoarele ecuatii matriciale :
 1 2 3   1 5 3  1 2 3
      0 1 3 
1). X 1 2 1   3 4  5 2). X  3 4 1    
 0 2 1  5 
 1 2   2 1 0  2
 3 4 
1 3 4  0 3  1 0 1  1 1 1 1 
       
3).  2 1 0   X  2 4  8 4). 2 3 0   X  2 2  2
 0 0  11  5 3 1  4 1 0  1 0 1 
   
1 1 2  1 2  5  4 5 6
     
5). 3 0  1  X  3 1  2   1 2 3
1 2 3   4  11 9   0 2 2 
 
2 2 3  1 1 2  2 2 3
     
6).  1 1 0   X 0 0 3   1 0 5 .
2 3  3  4 1  1  6  11 7 
 
Exercitiul 5 :
Sa se determine valorile parametrului real m astfel incat matricea :
2 x 3
 
Ax 1 x sa fie inversabila pentru orice x  R .
1 2 m 

Exercitiul 6 :
2 2  2
 
Se considera matricea : A   4 4  4 .
6 6  6 

a). Calculeaza determinantul si rangul matricei A ;
b). Calculeaza A
2 si sa se verifice identitatea :
I 3   I 3  A  I 3  A  ;
c). Arata ca matricea I3  A este inversabila si calculeaza-i inversa .

Clasa a XI-a - 49
 Notiunea de : sisteme de ecuatii liniare .
 - Sistemele de ecuatii algebrice de gradul intai cu mai multe necunoscute sau asa cum li se
mai spune de obicei , sisteme de ecuatii liniare .
 - Forma generala a unui sistem de ecuatii liniare , de m ecuatii cu n necunoscute , este :
 a11 x1  a1 2 x2  .....  a1 n x
   .... . 
 a 2 1 x1 a 22 x2 a2 n x

 ........ .. .. ........ .......... .... ....

 a m1 x1  xm 2 x2  .....  a mn
unde :
- coeficientii necunoscutelor formeaza o matrice cu m linii si n coloane :

Clasa a XI-a - 50
 a11 a12 ... a1n 

 
 a21 a22 ... a2 n 
A numita matricea coeficientilor sistemului sau , simplu ,
... ... ... ... 
 
 am1 am 2 ... amn 
matricea sistemului .
- matricea cu m linii si n+1 coloane :
 a11 a12 ... a1n b1 

 
 a21 a22 ... a2 n b2 
A care se ontine adaugand la coloanele matricei A
... ... ... ... ... 
 
 am1 am 2 ... amn bm 
coloana termenilor liberi b1 , b2 ,....., bm se numeste matricea extinsa a sistemului .
 - Sistemul de ecuatii liniare mai poate fi scris condensat sub forma :

n
 a ij x j  b i , 1  i  m
j 1
 Solutie a sistemului de ecuatii liniare .
 - Un sistem de numere :  1 , 2 ,....., n se numeste solutie a sistemului , daca

inlocuind necunoscutele x1 , x2 ,....., xn respectiv prin aceste numere , toate ecuatiile acestui
sistem sunt verificate , adica :
n
 aij  j  bi , 1  i  m
j 1
 Sistem de ecuatii incompatibil .
 - Un sistem de ecuatii care nu are solutii se numeste incompatibil .
 Sistem de ecuatii compatibil .
 - Un sistem de ecuatii liniare care are cel putin o solutie se numeste compatibil .
Clasa a XI-a - 51
 Sistem de ecuatii compatibil determinat .
 - Un sistem compatibil se numeste determinat daca are o singura solutie .
 Sistem de ecuatii compatibil nedeterminat .
 - Un sistem compatibil se numeste nedeterminat daca are mai mult decat o solutie .
 Metode de stabilire a multimii solutiilor sistemului liniar.
 - Determinarea multimii solutiilor sistemului liniar se face prin rezolvarea acestuia prin
diferite metode care ne vor permite sa decidem daca un sistem de ecuatii dat este compatibil sau nu ,
iar in cazul in care este compatibil , sa putem spune daca este determinat sau nu , si sa dam procedee
de gasire a tuturor solutiilor sale .
 - Aplicam regula lui Cramer , pentru aflarea multimii solutiilor , doar in cazul sistemelor de
ecuatii liniare la care numarul ecuatiilor este egal cu numarul necunocutelor , adica in cazul unui
sistem de n ecuatii cu n necunoscute , care are urmatoarea forma generala :
 a11 x1  a1 2 x2  . ....  a1 n xn
   ... .. 
 a 2 1 x1 a 22 x2 a2 n x

 .... ... .... .... ... .... .... ... .... ... ...

 a n1 x1  an 2 x2  .. ...  a nn x
 - un sistem de ecuatii liniare , cu n ecuatii si n necunoscute , care se rezolva aplicand regula

lui CRAMER este compatibil determinat ( are solutie unica ) ;
 - aflarea multimii solutiilor unui sistem de ecuatii liniare la care numarul ecuatiilor este egal cu
numarul necunoscutelor se poate face prin aplicarea regulii lui CRAMER daca si numai daca
determinantul matricii sistemului este diferit de zero , adica :

Clasa a XI-a - 52
a11 a12 ... a1n

a21 a22 ... a2 n
d  det A  0
... ... ... ...
an1 an 2 ... ann
 - Daca d  det A  0 atunci sistemul are o solutie unica , anume :
d1 d2 dn
x1  ; x2  ; ..... ; xn 
d d d
unde : d 1 , d 2 , d j ,... , d n , 1  j  n sunt determinantii obtinuti din d  det A  0 prin
inlocuirea coloanei j cu coloana termenilor liberi , adica :
b1a12 ... a1n a11 b1 ... a1n

b2a 22 ... a 2 n a 21 b2 ... a 2 n
d1  d2  .....
...
... ... ... ... ... ... ...
bn an 2 ... a nn a n1 bn ... a nn
a11 a12 ... b1
a21 a 22 ... b2
dn  .
... ... ... ...
an1 a n 2 ... bn
Exemplu :
Sa se rezolve sistemul de ecuatii liniare :

 x1  x 2  x3  0



3 x1  2 x2  2 x3  5 .
 2x1  2 x2  2 x3  2
Rezolvare :
 - deoarece numarul ecuatiilor este egal cu numarul necunoscutelor ( 3 ) ne putem gandi

sa aplicam regula lui Cramer pt. aflarea solutiilor sistemului liniar dat , dar , cu conditia ca
determinantul matricii sistemului sa fie diferit de zero ;
 - vom calcula determinantul matricii sistemului liniar dat :

Clasa a XI-a - 53
1 1 1
 
avem matricea sistemului : A   3 2 2 
2 2  2 

1 1 1
 determinantul matricii sistemului este : d  det A  3 2 2 0 ;
2 2 2
 - deoarece d  0  nu putem aplica regula lui Cramer pentru aflarea multimii solutiilor
sistemului  sistemul nu este compatibil determinat ( nu are solutie unica ) ;
 - precizam ca desii determinantul sistemului este egal cu zero ( d  0 ) asta nu inseamna ca

sistemul este incompatibil ( nu admite solutii ) ci doar ca nu va fii compatibil determinat , deoarece nu
se poate aplica regula lui Cramer .
Exemplu :
 3x  2 y  z  0
Sa se rezolve sistemul de ecuatii liniare : 




x 
2 x 
3 y
6 y
 5z
 3z


1
7 .
Rezolvare :
 - deoarece numarul ecuatiilor este egal cu numarul necunoscutelor ( 3 ) ne putem gandi sa

aplicam regula lui Cramer pt. aflarea solutiilor sistemului liniar dat , dar , cu conditia ca
determinantul matricii sistemului sa fie diferit de zero ;
 - vom calcula determinantul matricii sistemului liniar dat :
3 2 1
 
avem matricea sistemului : A  1 3 5
2 6 3 

3 2 1
 determinantul matricii sistemului este : d  det A  1 3 5  49  0 ;
2 6 3
 - deoarece d  0  pentru aflarea multimii solutiilor sistemului liniar dat vom aplica
regula lui Cramer  sistemul este compatibil determinat ( are solutie unica ) cu solutiile :
x  d1 y  d2 z  d3
d d d
unde :
 49
x  d1 
0 2 1
d1   1 3 5  49 1 x 1 ;
7 6 3
d  49

Clasa a XI-a - 54
91 13
y  d2 
3 0 1
d2  1 1 5  91  y
13
;
2 7 3
d  49 7 7
 14 2
z  d3 
3 2 0
d2  1 3  1  14  z
2
.
2 6 7
d  49 7 7
Sa se rezolve urmatoarele sisteme de ecuatii cu ajutorul regulii lui Cramer :

 2 x  y  z  4
a). 



3x
3x


4 y
2 y


2 z
4 z
 11
 11 b).
 x  y  2 z  1

 2 x  y  2 z  4
 4 x  y  4 z  2

 3x  2 y  z  5
c). 



2 x
2 x


3 y
y 
 z
3z
 1
 11 d).
 2 x  y  z  4

 3x   y  2 z  5
 3x  y  13 z  2

 2 x  y  z  2
e). 



x
x


4 y
2 y


2 z
2 z
 10
 10 f).
 x  y  z  0

 3x  2 y  2 z  5
 2 x  2 y  2 z  2

 2 x  y  3z  9
g). 



x 
 3x
2 y


4 y
4 z


z
2
 13 h).
 x  2 y  2 z  1

  4 x  y  2 z  2
 2 x  y  3z  3

 2 x  2 y  2 z  t  0
i).
 4 x  3 y  2 z  2t  0


 8 x  5 y  6 z  4t  0

 3 x  3 y  4 z  2t  0
 x  2 y  3 z  4t  22
j).
 - 4 x  y  2 z  3 t  6


 3 x  4 y  z  2t  4

 2 x  3 y  4 z  t  6

Clasa a XI-a - 55
 6 x  4 y  z  2t  3
k). l).
 6 x  5 y  3 z 5t  6


 12 x  8 y  z  5t  8

 6 x  5 y  3 z  7t  8
 x  2 y  3 z  4t  0
 x  y  2 z  3t  0


 x  3 y  z  2t  0

 x  3 y  3 z  2t  0
 x  y  z  3t  1
m). n).
 3 x  y  z  t  4


 3 x  3 y  z  t  6

 x  2 y  3 z  t  4
 y  3 z  4t  5
 x  2 z  3 t  4


 3 x  2 y  5t  12

 4 x  3 y  5 z  5
Vom discuta in cele ce urmeaza rezolvarea sistemelor oarecare de ecuatii liniare

de m ecuatii cu n necunoscute .
 - Fie un sistem de ecuatii liniare , cu m ecuatii si n necunoscute :

 a11 x1  a1 2 x2  .....  a1 n xn 
   ..... 
 a 2 1 x1 a 22 x2 a2 n xn

 ....... ... . ......... ........ .. ... .......

 a m1 x1  am 2 x2  .....  a mn x
 - In aflarea multimii solutiilor sistemului dat se pune problema compatibilitatii acestuia .

- Analizam matricea A a coeficientilor sistemului si matricea extinsa A , care se obtine
din
A completand coloanele sale cu coloana termenilor liberi ai sistemului :
 a11 a12 ... a1n   a11 a12 ... a1n b1 

   
 a21 a22 ... a2 n   a21 a22 ... a 2 n b2 
A A
... ... ... ...  ... ... ... ... ... 
   
 am1 am 2 ... amn   am1 am 2 ... amn bn 
- Este evident ca rang  A  rang  A , deoarece minorii matricei A se gasesc printre
minorii matricei A .
 - Presupunem ca rangul matricei sistemului este : r ,  r  min m, n  .
 - Pentru a stabili daca un sistem liniar de m ecuatii cu n necunoscute este compatibil vom
folosi una din urmatoarele teoreme : teorema Kronecker-Capelli sau teorema lui Rouche .
 Teorema Kronecker - Capelli .
Un sistem de ecuatii liniare este compatibil daca si numai daca rangul matricei sistemului
este egal cu rangul matricei extinse .

Clasa a XI-a - 56
 Teorema lui Rouche.
Un sistem de ecuatii liniare este compatibil daca si numai daca toti determinantii caracteristici
sunt nuli .
Observatii :
1). Teorema lui Kronecker – Capelli ne permite sa decidem daca sistemul este compatibil sau nu ,
dar nu ne da un mijloc practic de aflare a tuturor solutiilor sistemului dat .
2). Daca r = n , sistemul are acelasi numar de ecuatii si de necunoscute , iar determinantul sau
este nenul .In acest caz , sistemul are o unica solutie , pe care o putem calcula cu formulele lui
Cramer .
3). Daca r < n atunci sistemul are :
- numarul ecuatiilor egal cu numarul necunoscutelor dar determinantul sau egal cu zero
situatie in care nu mai putem aplica regula lui Cramer ;
- numarul ecuatiilor diferite de numarul necunoscutelor caz in care pt. aflarea multimii
solutiilor sistemului aplicam cele doua teoreme mai sus enuntate .
 Metoda de rezolvare a sistemelor
1. Studiem daca sistemul este compatibil . Pentru aceasta determinam rangul sistemului (r) si
aplicam una din cele doua teoreme din care ne va rezulta compatibilitatea sau incompatibilitatea
sistemului .
a). Daca rang  A  rang  A sistemul este incompatibil ;
b). Daca  
rang  A  rang A sistemul este compatibil nedeterminat (are mai multe
solutii).
2. Pentru gasirea solutiilor unui sistem compatibil procedam astfel :
- alegem determinantul principal , determinantul de ordinul r diferit de zero , si specificam

ecuatiile principale , necunoscutele principale (cele continute in determinantul principal) si
necunoscutele secundare ale sistemului .
- pastram din sistemul dat doar ecuatiile principale in care vom trece necunoscutele secundare in
dreapta egalului ;
- vom atribui fiecarui necunoscute secundare cate o valoare arbitrara ;
- vom rezolva sistemul astfel obtinut cu ajutorul regulii lui Cramer .

Clasa a XI-a - 57
Exercitiul 1 :
Sa se rezolve sistemele urmatoare :

 2x  3y  z  1  x  2 y  3z  1
1). 
  4x  6 y  2z  3 2). 
 2x  3 y  6z  2
 x  y  z  t  1
3). 



x
x


y
y

 z
z  t
 t


0
2 4).
 x  y  z  2t  5

 2 x  y  2 z  t  1
 2 x  3 y  z  2t  3

 x  2 y  z  t  1
5). 



x
x


2 y
2 y


z
z


t
5t
 1
 5 6).
 2 x  y  z  2t  1

 x  y  2 z  t  2
 3x  2 y  z  3t  1

 x  y  3 z  1
7). 8).
 2 x  y  2 z  1


 x  y  z  3

 x  2 y  3 z  1
 2 x  y  z  2
 x  3 y  z  5


 x  y  5 z  7

 2 x  3 y  3 z  14
 2 x  3 y  z  1
9). 10).
 x  2 y  3 z  0


 x  12 y  11 z  1

 4 x  15 y  9 z  0
 x  y  z  2
 2 x  y  2 z  2


 x  4 y  5 z  8

 2 x  5 y  6 z  10
 2 x  3 y  z  t  5
11). 12).
 x  y  2 z  2t  5


 3 x  y  2 z  2t  3

 - 3 x  y  2 z  2t  3
 x  2 y  3 z  t  1
 3 x  2 y  z  t  1


 2 x  3 y  2 z  t  1

 5 x  5 y  2 z  2
Exercitiul 2 :
Pentru ce valori ale lui m sistemele liniare urmatoare sunt compatibile :

 2 x  3 y  10  x  y  1
1). 



3x
x 
 2 y
my 

6
2
2). 



2 x
2 x


y
3 y
 m
 8 3).
 x  3 y  1




2 x
3x


my
my
 10
 5m .
Exercitiul 3 :
Sa se determine a  R astfel incat sistemele urmatoare sa fie compatibil nedeterminat :

Clasa a XI-a - 58
 x  2 y  4 z  31
1). 



ax
3x


y
y


2 z
z

 10
29
2).
 x  y  az  1

 ax  y  2 z  4
 4 x  y  4 z  2

 ax  y  3 z  2t  4
3). 4).
 3 x  3 y  3 z  at  6


 3 x  y  z  at  6

 3 x  y  3 z  t  6
 x  y  z  2
 2 x  y  az  2


 x  4 y  5 z  8

 ax  5 y  6 z  10
Exercitiul 4 :
Sa se determine a  R astfel incat sistemele urmatoare sa fie incompatibile :

 ax  2 y  5z  3
1). 



ax
3x


y
2 y


2 z
4 z
 2
 10 2).
 x  2 y  az  1

 ax  y  3z  4
 x  y  4 z  2 0

 x  3 y  2 z  4
3). 4).
 x  y  z  a


 x  y  2 z  1

 x  2 y  z  2
 ax  y  z  2t  2
 x  3 y  z  at  5


 3 x  y  z  at  6
 3 x  y  3 z  t  6


 x  y  z  t  7
Exercitiul 5 :
Rezolva sistemele liniare urmatoare in raport cu parametrul real  :

 3x  4 y  2

1).  5x  y  11  2
2).

 2x  3y  1
 2 x  y 8

 x  2 y  1

 x  2 y    2
 3x  y  9
3). 



x  2 y  18
18 x  
y  10   6 4).
 3   1 x  2 y   3  1 z  1

 2  x  2 y   3  1 z  

    1 x     1 y  2   1 z   2
 x  y  z  0  x  y  z  1
5).  6). 
 x  y  z  
 x  y  z  0 
 x  y  z   2
Exercitiul 6 :
Sa se determine  si  astfel incat sistemele urmatoare sa fie compatibile :

 2 x  y  z  2t  1
a). 
 2 x  2 y  4 z  2t   b).
 3x  2 y  z  3t  1


 x  3 y  2

 x  2 y  3


 3 x  y 

 2 x  y 
Exercitiul 7 :
Clasa a XI-a - 59
Sa se determine , si  astfel incat sistemele urmatoare sa fie compatibile , iar matricea
sistemului sa aiba rangul 2 :
 2 x  y  z  t  1
1). 
x  y  z  t  1  2).
 

 x  y  z  t 

 2 x  3 y  4 z  t  1




x
5x


9 y
6 y
 αz 
 10 z
3t

 3
t    .
Exercitiul 8 :
Sa se rezolve sistemele urmatoare . Discutie dupa parametrii reali  ,  ,  ,  .

 5 x-3 y  2 z  4t  3
1). 2).


 4 x  2 y  3 z  7t  1

 8 x  6 y  z  5t  9

 7 x  3 y  7 z  1 7t 
 2 x  y  3 z  4t  5


 4 x  2 y  5 z  6t  7

 6 x  3 y  7 z  8t  9

 x  4 y  9 z  1 0t  11
x    1

 y z
3). 



x
x

 y
y


z
z  1
 1 4).
 1    x  y  z  1

 x  1    y  z  

 x  y  1    z   2
x    1

 x  y  z  1  y z
5). 



x   y   z  
 x
2
  y  
2 2
z   2 6). 



x
x

 y
y

 z
z
 1
 1  .
Exercitiul 9 :
, m R .
 x  y  mz  1  m
Se considera sistemul : 



mx
mx


y
z


z
2
 m
n
a). Sa se scrie matricea A a sistemului pt. m = 0 si sa se calculeze A .
b). Exista valori ale parametrului pt. care sistemul este compatibil simplu nedeterminat ?
Exercitiul 10 :
 2 mx  y  z  0
Se considera sistemul : 



x  my  z  1
x  2 my  z  1
, m  R
.
a). Sa se rezolve sistemul in cazul m  1 .
b). Sa se determine parametrul m astfel incat sistemul sa fie compatibil determinat .
c). Sa se determine parametrul m astfel incat sistemul sa fie incompatibil .
Exercitiul 11 :
 2x  y  z  9
Fie sistemul : 



x  3y 
nx  y 
z  m
z  16
, m, n  R
.
a). Sa se determine n  R astfel incat sistemul sa fie compatibil determinat .
b). Sa se stabileasca valorile lui m si n pt. care sistemul este incompatibil .

Clasa a XI-a - 60
c). Pentru m  4 si n  5 sa se rezolve sistemul dat .
Exercitiul 12 :
Aflati a, b, c  R astfel incat sistemul

 2 x  3 y  4 z  t  1




x
5x


9 y
6 y
 az 
 10 z
3t

 3
bt  c sa fie compatibil iar
matricea sistemului sa aiba rangul doi .
Exercitiul 13 :
Pentru care valori ale parametrilor reali m si n sistemul :

 mx  y  2z  2




2x  y  3z  1
 2 m  1 x  2 y  z  n este compatibil simplu nedeterminat ?
Exercitiul 14 :
Fie sistemul
 mx  2 y  z  2



x   m  2 y  2 z  m2  2m  2 ; m R
 x  y   m  1 z  m  2
.
a). Calculati determinantul sistemului .
b). Determinati m astfel incat sistemul sa fie compatibil determinat .
c). Pentru m  1 si m  1 , studiati natura sistemului si rezolvati sistemul .
 Notiunea de : sisteme de ecuatii liniare omogene .
 Un sistem de ecuatii liniare se numeste omogen daca termenul liber al fiecarei ecuatii este nul
(adica fiecare ecuatie este omogena) .
 Forma generala a unui sistem omogen de ecuatii liniare este :
 a11 x1  a1 2 x2  .. ...  a1 n
   . .. .. 
 a 21 x1 a 22 x2 a2 n

 ... ... .. ... ... ... ...... .. ... .... .. ..

 a m1 x1  am 2 x2  .. ...  am

Clasa a XI-a - 61
Observatii :
1). Un sistem omogen este intotdeauna compatibil .

- termenii liberi fiind nuli , rezulta ca adaugand la coloanele matricei sistemului coloana nula a
termenilor liberi rangul nu se schimba  conform teoremei Kroneker – Capelli , este compatibil .
2). Se vede direct ca un astfel de sistem admite solutia nula :  0,0,0,.....,0  .
 Important :
Sa presupunem ca matricea A a coeficientilor este de rang r .
1). Daca r  n (numarul necunoscutelor) , atunci solutia nula este singura solutie a sistemului .
2). Daca r  n (numarul necunoscutelor) , atunci sistemul are si solutii nenule .
Pentru a gasi solutiile , se utilizeaza acelasi procedeu ca in cazul sistemelor arbitrare .
Observatii :
1). Remarcamca un sistem de n ecuatii liniare omogene cu n necunoscute are solutii nenule
daca si numai daca determinantul sau este nul .
2). Daca un sistem de ecuatii liniare omogene are numarul ecuatiilor mai mic decat cel al
necunoscutelor , sistemul are solutii nenule .
Exercitiul nr. 1 :
Sa se determine  astfel incat sistemul urmator sa aiba solutii nenule si , in acest caz , sa se
rezolve :
 x  y  2 z  t  0
.
 x  y  3z  3 t  0

 

 2 x  3 y  z  t  0

 x    1  y  2 z  t  0
Exercitiul nr. 2 :
Sa se rezolve sistemele :

Clasa a XI-a - 62
 2 x  3 y  z  5t  0
1). 2).
 3 x  y  2 z  7t  0


 4 x  y  3 z  6t  0

 x  2 y  4 z  7t  0
 x  2 y  z  t  u  0
 2 x  y  z  2t  3u  0


 3 x  2 y  z  t  2u  0

 2 x  5 y  z  2t  2u  0
 7 x  4 y  az  0

3). 



x 
7 x
ax
2 y  z



ay
2 y
t  0


2 z
z 

0
0
4).
.
 3x  y  3z  3t  0


 x  y  z  t  0

 2 x   a  1  y  2 z  at  0
Exercitiul nr. 3 :
Sa se rezolve sistemele omogene urmatoare discutand dupa valorile parametrilor reali

corespunzatori :
 ax  y  z  0  ax  y  z  0
1). 



x
x


y
ay


az
z


0
0 2). 



x
x


y
2 y


z 
z 
0
0
 x  y  az  0
3). 



x
a
2

x
ay


y 
z 
z 
0
0 4).
 ax  2 y  z  0

 x  2 ay  z  0
 x  2 y  az  0

 ax  y  z  0  x  y  z  0
5). 



x
x


by 
2b y 
az
z


0
0 6). 



x
x


ay
a
 bz
2
y  b

2
z
0
 0
 ax  by  cz  0

7). 

a
2
x  b2 y  c 2 z  0 8).
 x  y  z  0
 ax  y  z  0




x
x


by
y 
 z
cz


0
0 .
Exercitiul nr. 4 :
Sa se determine valorile parametrilor reali corespunzatori astfel incat sistemele sa aiba

solutii diferite de solutia zero :
 ax  y  z  0
1). 



x   a
x  y 
 1 y
4 z

 0
z  0
2).
 x   a  1 y  z  0

 x  2 y  az  0
 2x  y  z  0

 ax   a  1 y  z  0  ax  by  z  0
3). 



x 
2 x 
2 y
y
 3z
 z
 0
 0
4). 



x 
2 x 
y 
y 
z 
z 
0
0
 ax  y  z  0  x  y  z  0
5). 



x
x


by
y 

z
z


0
0
6). 



ax
a
 by
2
x  b
 cz 
2
y  c
2
0
z  0

Clasa A 11 A Elem. de Algebra Superioara

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Clasa A 11 A Elem. de Algebra Superioara

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Clasa a XI-a -1

Elemente de algebra superioara

- Vom nota cu C , asa cum am obisnuit , multimea numerelor complexe ;

 a11 a12 ... a1n 

- Numerele aij se numesc elementele matricei A .

- De multe ori pentru matricea A se mai foloseste notatia prescurtata :

- Se observa ca o matrice de tipul (m,n) are mn elemente .

- Vom nota cu M m ,n (C ) multimea tuturor matricilor de tipul (m,n) avand elementele

numere complexe ( ne referim la aij ) .

Elemente de algebra superioara

 Cazuri particulare ale MATRICILOR

I. Daca n = 1 , o matrice de tipul (m , 1) se numeste matrice coloana si este de forma :

II. Daca m = 1 , o matrice de tipul (1 , n) se numeste matrice linie si este de forma :

A   a11 a12 ... a1n  .

III. Daca m = n , o matrice de tipul (n , n) se numeste matrice patratica de ordinul n si

- Sistemul ordonat de elemente a 1n , a2  n 1 , a3 n2  , ..... , an1 se numeste

- Vom nota cu M n (C ) multimea tuturor matricilor patratice de ordinul n cu elemente

Exemple de matrici patratice :

 a11 a12 a13 

 Egalitatea a doua MATRICE

- Fie A si B doua matrice de tipul (m , n) : A , B  M m,n  C  , adica

- Matricile A si B sunt egale daca si numai daca sunt egale ca si functii ;

 a11 a12 ... a1n   b11 b12 ... b1n 

cele doua matrici vor fi egale ( A = B ) daca si numai daca :

Elemente de algebra superioara

 - Fie A si B doua matrice de tipul (m , n) : A , B  M m,n  C  , adica

cij  aij  bij oricare ar fi i  1,2,3,..., m si j  1,2,3,..., n .

 - Matricea C se numeste suma dintre matricile A si B si se noteaza :

Proprietatile adunarii matricilor :

Pentru orice matrice A , B , C  M m,n  C  adunarea matricilor are proprietatile:

1) Este operatie interna : A , B  M m ,n  C   A  B  M m ,n  C  ;

Elemente de algebra superioara

5) Are element simetric . Orice matrice A  a  are o opusa  Aa  si :

 Inmultirea MATRICILOR cu scalari .

 Numim produsul dintre scalarul  si matricea A , matricea :

Proprietatile inmultirii matricilor cu scalari:

1) Daca A  M m,n  C  , atunci : 1  A  A ;

2) Daca A  M m,n  C  si a , b  C atunci  a  b   A  a  A  b  A ;

3) Daca A  M m,n  C  si a , b  C atunci  ab   A  a   bA ;

Elemente de algebra superioara

4) Daca A , B  M m,n  C  si a  C atunci a   A  B   aA  aB ;

5) Daca A  M m,n  C  , B  M n, p  C  si a  C atunci

6) Daca A  M m,n  C  , atunci O  A  O .

 Fie A  a  o matrice de tipul (m , n) si B  b  o matrice de tipul (n , p) ;

 Se numeste produsul matricilor A si B ( in aceasta ordine ) matricea :

 Matricea produs : C se noteaza prin : C  A B in aceasta ordine .

 Operatia prin care oricarui element A  M m,n  C  si oricarui B  M n, p  C  se

asociaza produsul lor se numeste inmultire .

 a11 a12 ... a1n   b11 b12 ... b1 p 

Elemente de algebra superioara

 c11 c12 ... c1 p 

 Observatii necesare intelegerii inmultirii matricilor :

2) Trebuie sa subliniem ca inmultirea matricilor nu este in general o operatie definite pe

3) A  M n  C  si B  M n  C  , atunci are sens sa facem produsul

A  B  M n  C  si in acest caz inmultirea matricilor este o operatie definita pe multimea

Elemente de algebra superioara

 c11 c12 c13 c14 

Elemente de algebra superioara

Proprietatile inmultirii matricilor :

1) Inmultirea este “ asociativa “. Daca A  M m,n  C  , B  M n, p  C  si

C  M m, p  C  , Atunci are loc egalitatea :  A  B   C  A   B  C  .

2) Inmultirea este distributiva la stanga si fata de adunare in sensul urmator :

daca A  M m,n  C  , B  M n, p  C  si C  M n, p  C  atunci :