ALGEBRĂ, GEOMETRIE ANALITICĂ, GEOMETRIE DIFERENŢIALĂ

Unitatea de învăţare 1

MATRICE. DETERMINANȚI. SISTEME DE ECUAȚII

LINIARE

Cuprins Pagina
1.1. Obiectivele unităţii de învăţare 1 1
1.2. Matrice 1
1.3. Operații cu matrice 3
1.4. Determinanți 5
1.5. Sisteme de ecuații liniare 8
1.6. Răspunsuri şi comentarii la teste 10
1.7. Lucrarea de verificare 1 11
1.8. Bibliografie minimală 12
Timp de învățare 2h

1.1. OBIECTIVELE UNITĂŢII DE ÎNVĂŢARE 1

 Însuşirea noţiunilor de matrice, determinant, sistem de ecuații

liniare.

 Operații cu matrice.

 Calculul determinanților.

 Proprietăți ale determinanților

 Calculul inversei unei matrice.

 Clasificarea sistemelor de ecuații liniare.

1.2. MATRICE
Definiţie Fie mulțimea numerelor reale. Se numește matrice cu m linii și n
coloane, m, n  , tabelul de numere de forma
 a 11 a 12 ... a1n 
 
  aij 1i  m , aij  .
 a21 a22 ... a2 n 
A
 ... ... ... ...  1 j  n
 
 am1 am 2 ... amn 

1
 ALGEBRĂ, GEOMETRIE ANALITICĂ, GEOMETRIE DIFERENŢIALĂ
 Numerele aij se numesc elementele matricei A.
 Matricea A are mn elemente.
Definiţie Matricea care are toate elementele 0 se numește matricea nulă.

Cazuri particulare o m  1  matrice linie (de tip (1,n))

A   a11 a12 ... a1n 
o n  1  matrice coloană (de tip (m,1))
 a11 
 
a
A   21 
 ... 
 
 am1 
o m  n  matrice pătratică de ordin n
 a11 a12 ... a1n 
 
 a21 a22 ... a2 n 
A
 ... ... ... ... 
 
 an1 an 2 ... ann 
Elementele a11 , a22 ,..., ann formează diagonala principală a matricei
A, iar elementele a1n , a2 n 1 ,..., an1 formează diagonala secundară a
Notații
matricei A.

M m,n ( ) - mulțimea tuturor matricelor de tipul (m,n) cu elemente numere

reale.
M m,n ( ) - mulțimea tuturor matricelor de tipul (m,n) cu elemente numere
complexe.
În cazul matricelor pătratice de ordinul n vom scrie: M n ( ), M n ( ) .
Observație
Matricea pătratică care are toate elementele de pe diagonala principală 1 și
în rest toate elementele 0 se numește matricea unitate de ordinul n și se
notează cu I n .

1 0 ... 0 
 
0 1 ... 0 
In  
 ... ... ... ... 
 
0 0 ... 1 

Exemple
o A   3 5 8   matrice linie de tip (1,3).
 6 
 
1
o B     matrice coloană de tip (4,1).
 3
 
 1 

2
 ALGEBRĂ, GEOMETRIE ANALITICĂ, GEOMETRIE DIFERENŢIALĂ
 2 1 1 
 
o C   3 0 5   matrice pătratică de ordin 3.
Egalitatea
  2 1 4 
matricelor  

Fie A, B  M m,n ( ) , A  aij  1i  m

1 j  n
, B  bij  1i  m
1 j  n
.

Atunci A  B  aij  bij , 1  i  m, 1  j  n .

Test de autoevaluare
1. Având în vedere cele învăţate în acest subcapitol şi ţinând cont de spaţiul
avut la dispoziţie, vă rugăm să comentaţi sau să răspundeţi la următoarea
întrebare:
Ce înţelegeţi prin matrice cu m linii și n coloane?

Comentarii la această întrebarei veţi găsi la sfârşitul unităţii de învăţare

După parcurgerea acestui subcapitol trebuie să reţineţi:

   
Fie A, B  M m,n ( ) , A  aij 1i m , B  bij 1i m .
1 j  n 1 j  n

A  B  aij  bij , 1  i  m, 1  j  n .

1.3. OPERAȚII CU MATRICE

Adunarea Fie A, B  M m,n ( ) , A  aij  1i  m

1 j  n
 
, B  bij 1i  m
1 j  n
.

Atunci A  B  M m ,n ( ) , A  B  (aij  bij )1i  m .

1 j  n

Exemplu  3 -2  1 3  4 1
     
A   1 0  , B   1 2   A  B   0 2  .
 2 5   1 2   1 3 
     
Observație Adunarea este posibilă dacă matricele sunt de același tip.

Exemplu  1 2 1 0 
 5 3   
A  , B   0 1 3 2   A  B nu are sens.
 2 1  5 6 1 1 
 

3
 ALGEBRĂ, GEOMETRIE ANALITICĂ, GEOMETRIE DIFERENŢIALĂ
Definiție Fie A  M m, n ( ) , A   aij 1i m . Matricea  A   aij 1i m se
1 j  n 1 j  n

numește opusa matricei A.

Exemplu  5 3   5 3 
A   A   .
 2 1  2 1 
Scăderea
 
Fie A, B  M m,n ( ) , A  aij 1i m , B  bij
1 j  n
  1i  m
1 j  n
.

Atunci A  B  M m ,n ( ) , A  B  (aij  bij )1i  m .

1 j  n

Exemplu 3 -2 1 3 2 −5
𝐴=( 1 0 ) , 𝐵 = (−1 2 ) ⇒ 𝐴 − 𝐵 = ( 2 −2).
−2 5 1 −2 −3 7

Observație Scăderea poate fi calculată adunând la matricea A opusa matricei B.

Înmulțirea unei Fie A  M m,n ( ) , A  aij   1i  m

1 j  n
,   . Atunci  A  M m,n ( ) ,
matrice cu un scalar
 
 A   aij 1im .
1 j  n
Exemplu  3 2   9 6 
A   3A   .
 2 5   6 15 
Înmulțirea matricelor
Fie A  M m,n ( ), B  M n, p ( ) , A  aij  1i  m
1 j  n
, B  b jk 1 j  n
1 k  p
.

notatie
Atunci A  B  M m , p ( ) , A  B  C  (cik )1i  m , unde
1 k  p
n
cik  ai1b1k  ai 2b2 k  ...  ainbnk   aij b jk , 1  i  m, 1  k  p.
j 1

1
 1 0 2    1 1  0  2  2  3   7 
Exemplu A , B   2  C  A B    .
 -1 4 5   3  1  1  4  2  5  3   22 
 

Transpusa unei
Fie A  M m,n ( ) , A  aij   1i  m
1 j  n
,   . Atunci matricea notată At
matrice obținută din A schimbând liniile în coloane se numește transpusa lui
A.
 
At  M m,n ( ) , At  a ji 1 j n .
1i  m

Exemplu  2 3 
   2 5 0
A   5 1   At   .
0 4   3 1 4 
 
Observație   At t  A
4
 ALGEBRĂ, GEOMETRIE ANALITICĂ, GEOMETRIE DIFERENŢIALĂ
  A t   A t ,  
  A  B t  At  Bt
  A  B t  Bt  At .

Test de autoevaluare
2. Având în vedere cele învăţate în acest subcapitol şi ţinând cont de
spaţiul avut la dispoziţie, vă rugăm să comentaţi sau să răspundeţi la
următoarele întrebări:
a) Cum se face adunarea matricelor? Dar scăderea?

b) Cum se înmulțesc două matrice?

Comentarii la aceste întrebări veţi găsi la sfârşitul unităţii de învăţare

După parcurgerea acestui subcapitol trebuie să reţineţi:

Adunarea și scăderea sunt posibile dacă matricele sunt de același tip.

 At t  A
 A t   A t ,  
 A  B t  At  Bt
 A  B t  Bt  At .

1.4. Determinanți

Definiţie  a11 a12 ... a1n 

 
a21 a22 ... a2 n 
Fie A  M n ( ), A   . Se numește determinant
 ... ... ... ... 
 
 an1 an 2 ... ann 
al matricei A numărul

a11 a12 ... a1n

a21 a22 ... a2 n
notat det A și definit recurent astfel:
... ... ... ...
an1 an 2 ... ann
5
 ALGEBRĂ, GEOMETRIE ANALITICĂ, GEOMETRIE DIFERENŢIALĂ
 n=2
a 11 a12
det A   a11a22  a12 a21
a21 a22
 n>2
n
det A   (1)i  j aij  ij , 1  i  n (dezvoltare după linia i),
j 1

ij fiind determinantul de ordin n-1 obținut din A prin

eliminarea liniei i și a coloanei j.
Aij  (1)i  j ij se numește complementul algebric al
elementului aij .
Dacă n=3, atunci
 a11 a12 a 13 
 
3
A   a21 a22 a 23  , det A   ( 1)i  j aij  ij , 1  i  3 .
a  j 1
 31 a32 a33 

Prin dezvoltare după prima linie (i=1) vom obține:

3
det A   (1)1 j a1 j 1 j
j 1

det A  (1)11 a1111  (1)12 a1212  (1)13 a1313

a22 a23 a21 a23 a21 a22

det A  a11  a12  a13 .
a32 a33 a31 a33 a31 a32

Exemplu  3 1 2 
 
A   0 1 1 
 1 1 1
 
1 1 0 1 0 1
 det A  3   (1)   2 1.
1 1 1 1 1 1

Observație
Pentru calculul determinantului de ordin 3 putem folosi și regula
triunghiului sau regula lui Sarrus.
Proprietăți ale
- dacă într-un determinant schimbăm două linii (coloane) între
determinanților:
ele, valoarea absolută a determinantului se păstrează, dar se
schimbă semnul;
- dacă într-un determinant două linii (coloane) sunt egale, atunci
valoarea determinantului este 0;
- dacă într-un determinant două linii (coloane) sunt
proporționale, atunci valoarea determinantului este 0;
- det At  det A ;
- det( A  B)  det A  det B ;
- det( A)   n  det A,   .

6
 ALGEBRĂ, GEOMETRIE ANALITICĂ, GEOMETRIE DIFERENŢIALĂ
Minori Fie A  M n ( ), 1  p  n, p  . Se numește minor de ordinul p al
matricei A determinantul matricei de ordinul p format cu elementele
situate la intersecția a p linii și p coloane ale matricei A.
Rangul unei matrice Matricea nenulă A  M ( ) are rangul r dacă există în A cel puțin
m, n

un minor de ordinul r diferit de zero și toți minorii de ordin mai mare

decât r, dacă există, sunt egali cu zero. Notăm rang ( A)  r .
Observație
rang ( A)  min(m, n) .
Definiţie
Fie A  M n ( ). Dacă det A  0 , matricea A se numește nesingulară.
În caz contrar, adică det A  0 , matricea se numește singulară.
Definiție
Fie A  M n ( ). Matricea A se numește inversabilă dacă există o
matrice X  M n ( ) astfel încât A  X  X  A  I n .
X se numește inversa matricei A și se notează cu A 1 .
Teoremă
Fie A  M n ( ). Matricea A este inversabilă dacă și numai dacă este
matrice nesingulară.
Calculul inversei
Fie A  M n ( ).
1
A 1   A* , unde A* este matricea adjunctă a lui A ce se obține
det A
din At înlocuind elementele a ji ale acesteia cu complemenții lor
algebrici Aji ( 1  i, j  n ).

Exemplu  3 1 0
 
Să se determine inversa matricei A   1 0 1  .
 0 2 7
 
det A  1  0
 3 1 0 
 
At   1 0 2 
0 1 7
 
  2 7 1 
 
A   7 21 3 
*

  2 6 1 
 
  2 7 1 

1 
 A   7 21 3  .
  2 6 1 
 

7
 ALGEBRĂ, GEOMETRIE ANALITICĂ, GEOMETRIE DIFERENŢIALĂ
Test de autoevaluare
3. Având în vedere cele învăţate în acest subcapitol şi ţinând cont de
spaţiul avut la dispoziţie, vă rugăm să comentaţi sau să răspundeţi la
următoarele întrebări:
a) Cum se poate calcula un determinant de ordin 3?

b) Ce înțelegem prin matrice nesingulară? Dar singulară?

c) Ce înțelegem prin matrice inversabilă?

Comentarii la aceste întrebări veţi găsi la sfârşitul unităţii de învăţare

După parcurgerea acestui subcapitol trebuie să reţineţi:
 n=2
a a
det A  11 12  a11a22  a12 a21
a21 a22
 n>2
n
det A   (1)i  j aij  ij , 1  i  n (dezvoltare după linia i),
j 1

ij fiind determinantul de ordin n-1 obținut din A prin

eliminarea liniei i și a coloanei j.
Aij  (1)i  j ij se numește complementul algebric al
elementului aij .

1.5. Sisteme de ecuații liniare

Forma generală a unui Forma generală a unui sistem de m ecuații cu n necunoscute este:
sistem de m ecuații cu  a11 x1  a12 x2  ...  a1n xn  b1
n necunoscute:  a x  a x  ...  a x  b
 21 1 22 2 2n n 2
(1) 
 ...................................
am1 x1  am 2 x2  ...  amn xn  bm
n
 (2) a x
j 1
ij j  bi , 1  i  m , unde

 x1 , x2 ,..., x n sunt necunoscutele sistemului;

 Numerele aij , 1 i  m, 1 j  n sunt coeficienții
necunoscutelor;
 b1 , b2 ,..., bm sunt termenii liberi ai sistemului.

8
 ALGEBRĂ, GEOMETRIE ANALITICĂ, GEOMETRIE DIFERENŢIALĂ
Notații:
 a 11 a 12 ... a1n 
 
a a22 ... a2 n 
 A   21 matricea coeficienților sistemului
 ... ... ... ... 
 
 am1 am 2 ... amn 
(matricea sistemului);
 a 11 a 12 ... a1n b1 
 
 a21 a22 ... a2 n b2 
 A matricea extinsă a sistemului
 ... ... ... ... ... 
 
 am1 am 2 ... amn bm 
(obținută din A prin adăugarea coloanei termenilor liberi);
 b1 
 
b
 b   2  matricea (coloana) termenilor liberi;
 ... 
 
 bm 
 x1 
 
x
 x   2  matricea (coloana) necunoscutelor.
 ... 
 
 xn 

Observație Cu notațiile anterioare putem scrie sistemul sub forma A  x  b

numită forma matriceală a sistemului.
A nesingulară  x  A1  b .
Definiție Un sistem ordonat de numere 1 ,  2 ,...,  n se numește soluție a
sistemului (1) dacă înlocuind necunoscutele x1 , x2 ,..., x n cu
1 ,  2 ,...,  n , toate ecuațiile sistemului sunt verificate.
Definiție Dacă toți termenii liberi sunt nuli, sistemul se numește omogen.
În caz contrar, sistemul se va numi neomogen.
Definiții
 Un sistem de ecuații care nu are soluții se numește
incompatibil.
 Un sistem de ecuații liniare care are cel puțin o soluție se
numește compatibil.
o Un sistem compatibil se numește determinat
dacă are o singură soluție.
o Un sistem compatibil se numește nedeterminat
dacă are mai multe soluții.
Metode de rezolvare a
- Metoda lui Cramer (dacă m=n);
sistemelor liniare:
- Metoda inversei (dacă A este nesingulară);
- Metoda lui Gauss;
- Metoda Gauss – Jordan.

9
 ALGEBRĂ, GEOMETRIE ANALITICĂ, GEOMETRIE DIFERENŢIALĂ

Test de autoevaluare
4. Având în vedere cele învăţate în acest subcapitol şi ţinând cont de
spaţiul avut la dispoziţie, vă rugăm să comentaţi sau să răspundeţi la
următoarele întrebări:
a) Care este forma generală a unui sistem de m ecuații cu n
necunoscute?

b) Ce înțelegeți prin sisteme incompatibile? Dar incompatibile?

Comentarii la aceste întrebări veţi găsi la sfârşitul unităţii de învăţare

După parcurgerea acestui subcapitol trebuie să reţineţi:
Un sistem de ecuații care nu are soluții se numește incompatibil.
Un sistem de ecuații liniare care are cel puțin o soluție se numește
compatibil.
 Un sistem compatibil se numește determinat dacă are o
singură soluție.
 Un sistem compatibil se numește nedeterminat dacă are
mai multe soluții.

1.6. RĂSPUNSURI ŞI COMENTARII LA ÎNTREBĂRILE DIN TESTELE

DE AUTOEVALUARE

Test de autoevaluare:
Intrebarea 1
Se numește matrice cu m linii și n coloane, m, n  , tabelul de
numere de forma
 a 11 a 12 ... a1n 
 
  aij 1i  m , aij  .
 a21 a22 ... a2 n 
A
 ... ... ... ...  1 j  n
 
 am1 am 2 ... amn 

Intrebarea 2
a) Fie A, B  M m,n ( ) , A  aij   1i  m
1 j  n
 
, B  bij 1i  m
1 j  n
.

Atunci;
A  B  M m ,n ( ) , A  B  (aij  bij )1i  m .
1 j  n

10
 ALGEBRĂ, GEOMETRIE ANALITICĂ, GEOMETRIE DIFERENŢIALĂ
A  B  M m ,n ( ) , A  B  (aij  bij )1i  m
1 j  n

b) Fie A  M m,n ( ), B  M n, p ( ) , A  aij   1i  m

1 j  n
 
, B  b jk 1 j  n
1 k  p
.

notatie
Atunci A  B  M m , p ( ) , A  B  C  (cik )1i  m , unde
1 k  p
n
cik  ai1b1k  ai 2b2 k  ...  ainbnk   aij b jk , 1  i  m, 1  k  p.
j 1

Intrebarea 3
a) Pentru calculul determinantului de ordin 3 se poate folosi dezvoltarea
după o linie/ coloană, regula triunghiului sau regula lui Sarrus.

b) Fie A  M n ( ). Dacă det A  0 , matricea A se numește nesingulară.

În caz contrar, adică det A  0 , matricea se numește singulară.

c) Fie A  M n ( ). Matricea A se numește inversabilă dacă există o

matrice X  M n ( ) astfel încât A  X  X  A  I n .

Intrebarea 4
a) Forma generală a unui sistem de m ecuații cu n necunoscute este:
 a11 x1  a12 x2  ...  a1n xn  b1
 a x  a x  ...  a x  b
 21 1 22 2 n


2n n

...................................
2
 (2)  aij x j  bi , 1  i  m .
 j  1
am1 x1  am 2 x2  ...  amn xn  bm
b) Un sistem de ecuații care nu are soluții se numește incompatibil.
Un sistem de ecuații liniare care are cel puțin o soluție se numește
compatibil.

1.7. LUCRAREA DE VERIFICARE 1

1. Se dau matricele:
 1 3
 3 1 2   2 3 1   
A , B    , C   1 0  .
 4 5 1  0 1 3   2 1
 
Să se calculeze: A  B, A  B, A t C , Bt  C , B  C.
(2.50 p)
2. Să se calculeze:

11
 ALGEBRĂ, GEOMETRIE ANALITICĂ, GEOMETRIE DIFERENŢIALĂ
3 1 2
1 1 0
4 2 1

(2 p)
3. Să se calculeze:
2 3 0 1
0 1 1 0
.
1 1 2 1
3 2 0 1
(2.50 p)

4. Să se verifice dacă matricele următoare sunt inversabile și în

caz afirmativ să se găsească inversele lor:

 2 1
A 
 1 2  ;

 1 2 1
 
B 1 3 1 
 1 0 2 
 . (3 p)

1.8. BIBLIOGRAFIE MINIMALĂ

1.V. Cruceanu, Elemente de algebră liniară şi geometrie, Editura Didactică şi Pedagogică,
Bucureşti, 1973.
2.R.M. Dăneţ, Structuri liniare în algebră şi geometrie, Teorie prin exerciţii şi probleme,
Editura Matrix Rom, Bucureşti, 1999.
3.I. D. Ion, R. Nicolae, Algebra, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1981.
4.A. Mihai, Algebră liniară şi geometrie analitică. Note de curs, Editura Conspress, Bucureşti,
2014.
5.C. Udrişte, Algebră şi geometrie, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1982.

12