1.

Forma canonică diagonală a unei matrice

Spunem că matricea nenulă A ∈ Mmn are forma canonică diagolă dacă conţine o submatrice
pătrat ua de ordin r ≤ min m, n şi eventual un număr de linii ale căror elemente sunt nule.
Orice matrice nenulă este echivalentă cu o matrice sub formă canonică diagonală.
Procedeul (algoritmul Gauss-Jordan):

• a11 ̸= 0 se numeşte ”pivot”. Dacă a11 = 0 prin schimbarea liniilor sau coloanelor, aducem
ı̂n poziţia 11 un element nenul;
• ı̂nmulţim prima linie cu elementului de pe poziţia 11 şi apoi, ı̂nmulţind prima linie cu
−a21 , −a31 ,... şi adunând-o la linia 1,2,... obţinem matricea

1 a′21 ... a′1n

 
0 a22 ... a2n 
.
 
A≈

.


. 
0 a′m2 ... a′mn

• se continuă procedeul, alegând elementul a′22 ca şi pivot, s.a.m.d.



−3 6 12 3
 1 −2 4 2
Exemplul 1. Să se calculeze determinantul matricei A =   , folosind
4 1 −3 2 
4 6 5 −1
procedeul Gauss-Jordan.

2. Sisteme de ecuaţii liniare

Considerăm sistemul de ecuaţii

(2.1) AX = B,
1
2

unde
a11 a12 ... a1n b1 x1
     
 a21 a22 ... a2n   b2   x2 
 .  .  .
     
A= , B =  , X =  ,

 .   .  .
 .   .  .
am1 am2 ... amn bm xn

a11 a12 ... a1n b1

 
 a21 a22 ... a2n b2 
 . . 
 
(A|B) =  ,
 . . 
 . . 
am1 am2 ... amn bm
A se numeşte matricea coeficienţilor, B- matricea (coloană) a termenilor liberi, X- matricea soluţie,
iar (A|B)- matricea extinsă.

2.1. Metoda Gauss (metoda eliminării parţiale). Metoda lui Gauss este un algoritm
folosit pentru rezolvarea sistemelor de ecuaţii liniare.
Metoda se bazează pe reducerea succesivă a necunoscutelor, iar sistemul se transformă, pas cu pas,
ı̂n alte sisteme echivalente, ale căror ecuaţii au un număr de necunoscute care se micşorează.
Considerăm sistemul
AX = B,
presupunând că cel puţin un element al matricei B este nenul. Prin transformări elementare, se
aduce matricea (A|B) la una din formele:
• triunghiulară, soluţia sistemului fiind unică (compatibil determinat);
• trapezoidală, (sistemul are mai multe soluţii (compatibil nedeterminat));
• sistemul final conţine o contradicţie, fără soluţii (incompatibil).
Observatia 2. (1) Considerăm sistemul liniar căruia ı̂i corespunde această matrice ex-
tinsă (el este echivalent cu cel dat);
(2) Dacă ı̂n acest sistem apare o contradicţie, atunci sistemul este incompatibil;
(3) Dacă nu apare nicio contradicţie, atunci sistemul este compatibil sau compatibil nedeter-
minat, după cum el are forma triunghiulară sau trapezoidală;
(4) Soluţia sistemului (cand aceasta există) se află uşor, parcurgând drumul ı̂napoi, de la
ultima ecuaţie (cu cele mai puţine necunoscute), către prima (cu cele mai multe necunos-
cute).
Să se rezolve următoarele sisteme de ecuaţii de forma AX = B folosind metoda Gauss.
Exemplul 3.     
2 1 −1 x 4
 1 −1 2  y  = −2
−1 2 −1 z 2
Exemplul 4.     
2 0 1 x 3
1 −1 1 y  = 1
4 −2 3 z 3
 3

Exemplul 5.     
1 −1 1 x 1
2 1 −1 y  = 2
5 −2 2 z 5
2.2. Determinarea inversei unei matrice folosind procedeul Gauss-Jordan. (Folosind
operaţii elementare cu linii)
(A |Im ) = (Im | A−1 ).
În primul pas, toate elementele de sub pivotul a11 se fac 0. Apoi, toate elemente de sub şi deasupra
pivotului a22 sunt făcute 0 s.a.m.d.
 
−1 1 2
Exemplul 6. Să se determine A−1 , dacă A =  3 −1 1, folosind procedeul Gauss-
−1 3 4
Jordan.
 
1 −2 1
Exemplul 7. Să se determine A−1 , dacă A = −2 3 1, folosind procedeul Gauss-
1 1 5
Jordan.