6.

Metoda vectorială în rezolvarea problemelor de algebră

O cale elegantă de rezolvare a unor probleme de algebră, mai ales a unor

inegalităţi, este metoda vectorială, care foloseşte în principal produsul scalar a
doi vectori şi proprietăţile acestuia.

6.1. Produsul scalar a doi vetori.

Definiţie Produsul scalar a doi vectori a , b este numărul notat
a ⋅ b = a ⋅ b ⋅ cos ϕ , unde ϕ este unghiul vectorilor a , b .
π
1) dacă ϕ ∈ [0,  , atunci produsul scalar al vectorilor a , b este un
2
număr pozitiv;
π
2 ) dacă ϕ = , atunci produsul scalar este nul;
2
π
3) dacă ϕ ∈  , π ) , atunci produsul scalar este număr negativ.
2

6.1.1. Proprietăţi ale produsului scalar.

P1. Produsul scalar este comutativ: a · b = b · a
P2. Doi vectori nenuli sunt perpendiculari dacă şi numai dacă produsul
lor scalar este nul a ≠ 0 , b ≠ 0 , a ⋅ b = 0 dacă şi numai dacă a ⊥ b
P3. Produsul scalar a doi vectori de acelaşi sens este egal cu produsul
modulelor lor
P4. Produsul scalar a doi vectori este egal cu mărimea unuia dintre
vectori înmulţită cu proiecţia celuilalt pe el.
P5. Produsul scalar este distributiv faţă de adunarea vectorilor
( )
a ⋅ b + c = a ⋅b + a ⋅c
(a + b)⋅ c = a ⋅ c + b ⋅ c
6.1.2. Produsul scalar în plan
Fie a = x1 i + y1 j , b = x 2 i + y 2 j , doi vectori in plan.
Atunci a ⋅ b = x1 x 2 + y1 y 2 .
Putem calcula unghiul a doi vectori a = ( x1 , y1 ) , b = ( x 2 , y 2 ) . Avem
a ⋅b x 1 x 2 + y1 y 2
cos ϕ = = .
a⋅b x12 + y12 ⋅ x 22 + y 22

73
De aici deducem că vectorii a şi b sunt perpendiculari dacă şi numai dacă
x1 x 2 + y1 y 2 = 0 .

6.1.3. Produsul scalar în spaţiu

Fie a = ( x1 , y1 , z1 ) , b = ( x 2 , y 2 , z 2 ) doi vectori în spaţiu.
Atunci 1) a ⋅ b = x1 x 2 + y1 y 2 + z1 z 2
2) a = x12 + y12 + z12
x1 x 2 + y1 y 2 + z1 z 2
3) cos ϕ =
x + y12 + z12 ⋅ x 22 + y 22 + z 22
2
1

6.2. Aplicaţii ale produsului scalar Consideraţii teoretice

Considerăm în reperul cartezian XOY , vectorii

a = a1 i + a 2 j = (a1 , a 2 ) , b = b1 i + b2 j
Vom nota în continuare produsul scalar a · b =a1b1 + a2b2,
a a 
sub forma unui tablou:  1 2  = a1b1 + a 2 b2 .
b1 b2 

6.2.1.Definiţie Cuplurile (a1,a2) , (b1,b2) au aceeaşi monotonie dacă

a1 ≤ a 2 , b1 ≤ b2 sau a 2 ≤ a1 , b2 ≤ b1 2 , ai , bi > 0 , i = 1,2 deci cel mai mare
dintre numerele a1, a2 se află în tablou deasupra celui mai mare dintre b1 şi b2 .

6.2.2. Propoziţie Fie (a1,a2), (b1,b2) cupluri cu aceeaşi monotonie

a a  a a 
Atunci  1 2  ≥  1 2 
b1 b2  b1 b2 
Demonstraţie
a a  a a 
Avem  1 2  -  1 2  = a1b1 + a 2 b2 − a1b2 − a 2 b1 = (a1 − a 2 )(b1 − b2 ) ≥ 0
b1 b2  b2 b2 

74
 6.2.3. Definiţie Tripletele (a1 , a 2 , a3 ) , (b1 , b2 , b3 ) au aceeaşi monotonie
dacă a1 ≤ a 2 ≤ a3 , b1 ≤ b2 ≤ b3 sau a1 ≥ a 2 ≥ a3 , b1 ≥ b2 ≥ b3 , a1 , bi > 0 ,
i = 1,3 .

6.2.4. Propoziţie Fie (a1 , a 2 , a3 ) , (b1 , b2 , b3 ) două triplete de numere

( )
reale pozitive, având aceeaşi monotonie, iar b1' , b2' , b3' o permutare a numerelor
a a a3  a1 a 2 a3 
b1 , b2 , b3 . Atunci  1 2  ≥  ' ' ' .
b1 b2 b3  b 1 b 2 b3 
Demonstraţie
a1 a 2 a3 
Trebuie să arătăm că din cele 6 numere de forma  ' ' '  , cel mai mare
b1 b2 b3 
a a a3 
număr este  1 2  ( )
.Dacă b1' , b2' , b3' ≠ (b1 , b2 , b3 ) , atunci (∃) k, l, 1 ≤ k ≤ l ≤ 3
b1 b2 b3 
astfel încât (a k , al ) , (bk , bl ) să nu aibă aceeaşi monotonie. Din proprietate
a k al 
6.2.2. rezultă că schimbând locurile numerelor bk' , bl' , numărul  ' '  se mărşte
bk bl 
a1 a 2 a3 
şi deci  ' ' '  se măreşte. Continuând raţionamentul, ajungem la concluzia
b1 b2 b3 
că
a1 a 2 a3 
b b b  este cel mai mare număr.
 1 2 3

6.2.5. Observaţie (Generalizare)

Numim vector n-dimensional sau vector cu n
componente, a = (a1, a2 ,...., an ) ∈ R+ n

n ≥ 2.
Considerând vectorii n-dimensionali
a = (a1 , a 2 ,....a n ) , b = (b1 , b2 ,....bn ) ,…, z = ( z1 , z 2 ,....z n ) ,definim numărul

75
a1 a 2 .... a n 
b b .... b 
 1 2 n 
= a1b1 ....z1 + a 2 b2 ....z 2 + .... + a n bn ....z n .
.... ........ .... 
 
 z1 z 2 .... z n 
Dacă (a1 , a 2 ,...., a n ), (b1 , b2 ,...., bn ),...., ( z1 , z 2 ,...., z n ) au aceeaşi monotonie,
atunci
a1 a 2 .... a n  a1 a 2 .... a n 
' ' '

b b .... b   ' ' '


 1 2 n ≥ b 1 b2 .... b n .
.... ........ ....  .... ........ .....
   ' 
 z1 z 2 .... z n   z1 z 2 .... z n 
' '

6.3. Alte inegalităţi deduse folosind produsul scalar

R6.4.1. Dacă a>0, b>0, c>0, să se arate că

( )
 1 1 1
a 3 + b 3 + c 3  + +  ≥ (a + b + c )
2

a b c
Soluţie
(
Considerăm vectorii v1 = a a , b b , c c şi v 2 =  , )
 1 1 1 
, 
 a b c
1 1 1
Avem v1 = a 3 + b 3 + c 3 , v 2 = + + , v1 ⋅ v 2 = a + b + c
a b c
Inegalitatea v1 ⋅ v 2 ≤ v1 ⋅ v 2 este echivalentă cu inegalitatea cerută.

R6.4.2. Dacă a,b ∈ [− 1,1] să se arate că

2
a +b
1− a2 + 1− b2 ≤ 2 1−  
 2 
Soluţie Considerăm vectorii v1 = (1,1) , v 2 = ( 1− a , 2
)
1 − b 2 . Relaţia
v1 ⋅ v 2 ≤ v1 ⋅ v 2 se scrie 1 − a 2 + 1 − b 2 ≤ 2 2 − a 2 − b 2 (1)

76
 2
a +b
Trebuie să arătăm că (
2 2−a −b 2 2
) ≤ 2 1−   (2), inegalitate
 2 
echivalentă cu 4 − 2a 2 − 2b 2 ≤ 4 − (a + b ) dacă şi numai dacă (a − b ) ≥ 0 .
2 2

Din (1) şi (2) obţinem relaţia din enunţ.

Observaţii
0
1 Inegalitatea (1) este mai “tare” decât inegalitatea cerută.
2 0 Avem egalitate pentru a=b= λ , λ ∈ R şi λ ≤ 1 .
30 Inegalitatea admite şi o generalizare:
Dacă xi ≤ 1, xi ∈ R, i = 1, n , atunci
2
n
 n 
∑
i =1
1 − x ≤ n −  ∑ xi 
2
i
 i =1 
2

R6.4.3. Să se demonstreze că
n
4 + n 9 + n 16 n +1 6 + n +1 8 + n +1 12
>
n
6 + n 8 + n 12 n +1 4 + n +1 9 + n +1 16

Soluţie Numerele 4=2 2 , 9=3 2 , 16=4 2 , 6=3 ⋅ 2 , 8= 2 ⋅ 4 şi 12= 3 ⋅ 4 , ne

sugerează considerarea următorilor vectori:
(
v1 = n 2 , n 3 , n 4 , )
v2 = n 3, n 4 , n 2 , (
v3 = n +1 2 , n +1 3 , n +1 4 , ) ( )
v4 =( n +1
)
3 , n +1 4 , n +1 2 .
Inegalitatea v1 ⋅ v 2 ≤ v1 ⋅ v 2 se scrie n
2 ⋅n 3 + n 3⋅n 4 + n 4 ⋅n 2 ≤

≤ ( 2 ) + ( 3) + ( 4 ) ⋅ ( 3) + ( 4 ) + ( 2 )
n
2
n
2
n
2
n
2
n
2
n
2
,
sau n
6 + 12 + 8 ≤ 4 + 9 + 16 .
n n n n n

n
4 + n 9 + n 16
Deoarece nu putem avea egalitate, deducem > 1 (1)
n
6 + n 12 + n 8
Folosind un raţionament similar pentru vectorii v3 şi v 4 obţinem
n +1
6 + n +1 8 + n +1 12
< 1 (2). Inegalităţile (1) şi (2) rezolvă complet problema.
n +1
4 + n +1 9 + n +1 16

R6.4.4. Să se arate că pentru numerele pozitive fixate a,b,c,x,y,z , are

loc inegalitatea

77
 ax + by + cz + (a 2
)( 2
)
(a + b + c )(x + y + z )
+ b2 + c2 x2 + y2 + z 2 ≥
3
(V. Dubrovski, V.Cârtoaje, Kvanr nr 4/1990)

Soluţie Expresia ax + by + cz reprezintă produsul scalar dintre vectorii

u = (a, b, c ) şi v = ( x, y, z ) , iar a 2 + b 2 + c 2 , x 2 + y 2 + z 2 reprezintă
lungimile acestor vectori. Să vedem ce semnificaţie are membrul drept al
inegalităţii cerute. Dacă notăm w = (1,1,1) atunci a + b + c = u ⋅ w , iar
x + y + z = v ⋅ w . Cu aceste notaţii inegalitatea de demonstrat devine:
2
u ⋅ v + u ⋅ v ≥ u ⋅ w ⋅ v ⋅ w. (∗ )
3

Dacă u = (0,0,0 ) sau v = (0,0,0 ) , inegalitatea ( ∗ ) este evident satisfăcută,

aşadar putem presupune u > 0, v > 0 . Cum w = 3 , împărţim ( ∗ ) cu
u ⋅v u ⋅v v⋅w
+1 ≥ 2 ⋅ , sau cos α + 1 ≥ 2 cos β cos χ , unde α , β , χ sunt
u⋅v u⋅v v⋅w
unghiurile dintre u şi v , u şi w respectiv v şi w
(FIG 6.1).

Cerinţa s-a redus la o problemă de geometrie în spaţiu. Fiind dat un

triedru cu unghiurile plane de la vârf egale cu α , β , χ să fie demonstreze că are
loc inegalitatea : cos α +1 ≥ 2 cos β cos χ .
Este cunoscut că α ≤ β + χ , de unde cos α ≥ cos (β + χ ) , prin urmare avem:
2cos β cos χ = cos (β + χ ) +cos (β − χ ) ≤ cos α +1, ceea ce trebuia demonstrat.

78
 Să vedem când avem egalitate. Din raţionamentul făcut anterior, observăm
că pentru a obţine egalitate trebuie ca β − χ = 0 şi α = β + χ , deci β = χ şi
α = 2 β (FIG…).
Acestea conduc la faptul că vectorii u, v, w sunt coplanari şi
( ) ( )
< u , v =< v, w . Să observăm că

Fig. 6.2
w
proiecţia lui v pe dreapta suport a lui w este vectorul v' = λ , unde
w
v⋅w x+ y+z x+ y+z
λ = v cos β = v ⋅ = , deci v' = ⋅ w (FIG…)
v⋅w 3 3

Prin urmare coordonatele vectorului v" simetricul lui v faţă de w vor fi

Fig. 6.3
Prin urmare coordonatele vectorului v " simetricul lui v faţă de w vor fi
 2( y + z ) − x 2( x + z ) − y 2( x + y ) − z 
v" =  , ,  . Cum u şi v" sunt vectori
 3 3 3 

79
 a b c
coliniari, rezultă = = , care este condiţia ca
2( y + z ) − x 2( x + z ) − y 2( x + y ) − z
inegalitatea să devină egalitate.

6.4. Sisteme de ecuaţii

R6.5.1. Să se rezolve sistemul:

 2 2
9 y z + 4 x 2 z 2 + 25 x 2 y 2 = 16 x 2 y 2 z 2
 2
x + 4 y + z = 9
2 2

 15
 x − y 3 + z 15 =
 2

9 4 25
Soluţie Prima ecuaţie este echivalentă cu 2
+ 2 + 2 = 16 . Această
x y z
 3 2 5
scriere ne sugerează considerarea următorilor vectori: a =  , ,  ,
x y z
3 2 5
b = ( x, 2 y , z ) . Avem a ⋅b = ⋅ x + ⋅ 2 y + ⋅ z = 12 , iar
x y z
9 4 25
a⋅b = 2
+ 2 + 2 ⋅ x 2 + 4 y 2 + z 2 , deci a ⋅ b = a ⋅ b . Rezultă că unghiul
x y z
vectorilor este nul, vectorii sunt deci coliniari şi prin urmare coordonatele lor
3 1 5
sunt proporţionale. Obţinem 2 = 2 = 2 , de unde
x y z
3 4 5 12 9 3 15
2
= 2
= 2 = , deci x 2 = , y 2 = , z 2 = . Ţinând cont de ecuaţia
x 4y z 9 4 4 4
 3 3 15   3 3 15 
a treia, avem soluţiile  , , ;  − ,−
  , .
2 2 2  2 2 2 

R6.5.2. Să se arate că sistemul:

 x + y 4 + z 4 = 1
4

 2 nu are soluţii reale.

 x + y 2 + z 2 = 7

80
 Soluţii Considerăm vectorii a = (x 2 , y 2 , z 2 ) , b = (1,1,2 ) . Inegalitatea
(a ⋅ b) ≤ a 2
⋅b
2
este echivalentă cu
(x ) ( 2
)( )
+ y 2 + 2 z 2 ≤ x 4 + y 4 + z 4 12 + 12 + 2 2 , adică 7 ≤ 6 , absurd. Aşadar
2

sistemul nu are soluţii reale.

R6.5.3. Să se rezolve sistemul de ecuaţii:
 x 2 + y 2 + y(x + z ) = 0
 2
 x + x + y + 2 yz = 0
 2
3 x + 8 y + 8 xy + 8 y = 2 x + 4 z + 2
2 2

(Matematica V Şcole 5/1984)

Soluţie Scrierea sistemului sub forma echivalentă
 x( x + y ) + y ( y + z ) = 0

 x( x + 1) + y (2 z + 1) = 0 (*)

4( x + y ) + 4( y + z ) = ( x + 1) + (2 z + 1)
2 2 2 2

ne sugerează considerarea următorilor vectori a = ( x, y ) , b = ( x + y, y + z ) ,

c = ( x + 1,2 z + 1) . Din (*) deducem a ⋅ b = 0 , a ⋅ c = 0 , 4b 2 = c 2 . Dacă a = 0 ,
1
rezultă x = y = 0 şi z = − . Dacă a ≠ 0 , avem c = ±2b şi vectorii b şi c sunt
2
coliniari. Din ( x + 1,2 z + 1) = (2 x + 2 y,2 y + 2 z ) rezultă x+2y=1 şi 2y=1, deci
 1 1
soluţia  0, ,−  . Din (x + 1,2 z + 1) = −(2 x + 2 y,2 y + 2 z ) rezultă 3x+2y=1 şi
 2 2
1− 2y −1− 2y
4 z + 2 y = −1 , de unde x = , y= care înlocuite în prima ecuaţie
3 4
1
ne conduce la 10 y 2 − 13 y + 4 = 0 cu soluţia convenabilă y = . Soluţiile
2
 1  1 1
ecuaţiei sunt  0,0,−  şi  0, ,−  .
 2  2 2

Bibliografie

• M. Ganga, Manual pentru clasa a X-a M1, Ed. Mathpress, Ploieşti, 2002
• V.Tudor, Probleme de algebră cu rezolvări ingenioase, Ed. Carminis,
Piteşti, 1999 pag 64-84

81