Probleme rezolvate ( 2)

R2.3.1. Să se arate că elementele mulţimii M = {a, b, c} pot forma o progresie

aritmetică, dacă şi numai dacă ( b + c − 2a ) + ( c + a − 2b ) + ( a + b − 2c ) = 0
3 3 3

(Gh. Andrei)
Soluţie : Utilizăm identitatea
x + y + z − 3xyz = ( x + z + y ) ( x 2 + y 2 + z 2 − xy − yz − zx ) .
3 3 3
Luând
x = b + c − 2a , y = c + a − 2b, z = a + b − 2c , avem x + y + z = 0 , deci
x + y + z = 3 xyz , prin urmare ( b + c − 2a )( a + c − 2b )( a + b − 2c ) = 0 , ceea ce
3 3 3

înseamnă că elementele mulţimii M = {a, b, c} pot forma o progresie

aritmetică.
R2.3.2. Se consideră propoziţiile (α ) , ( β ) , ( γ )
(α ) x,y,z distincte, în progresie aritmetică
(β ) a, b, c distincte, în progresie geometrică, a, b, c ∈ ( 0, ∞ ) − {1}
(γ ) a yb z c x = a z c xc y .
Să se demonstreze că oricare două propoziţii inplică pe a treia.
(Gh. Andrei)
Soluţie :
i. Arătăm că (α ) şi ( β ) inplică ( γ ) . Putem presupune x > y > z şi
x − y = y − z = r > 0 , x − z = 2r > 0 , iar b 2 = ac . Rezultă lg a + lg c = 2 lg b , de
unde ( y − z ) lg a + ( x − y ) lg c = ( x − z ) lg b . Obţinem succesiv
y lg a + x lg c + z lg b = z lg a + x lg b + y lg c , sau lg ( a y b z c x ) = lg ( a z b x c y ) care
este echivalentă cu ( γ ) .
ii. Demonstrăm că (α ) şi (γ ) implică (β ). Din (γ ) rezultă
( y − z ) lg a + ( x − y ) lg c = ( x − z ) lg b , de unde r lg a + r lg c = 2r lg b deci
ac = b 2 .
iii. ( β ) şi ( γ ) implică (α ) . Din ( γ ) rezultă a 2 y b 2 z c 2 x = a 2 z b 2 x c 2 y sau
a 2 y c 2 x ( ac ) = a 2 z c 2 y ( ac ) , de unde a 2 y + z c 2 x + z = a 2 z + x c 2 y + x sau a 2 y − x − z = c 2 y − x − z
z x

care este echivalentă cu 2 y = x + z , adică ÷ x, y, z .

R2.3.3. Numerele x1 , x2 ,..., xn 2 formează o progresie aritmetică. Se ştie
că x1 + x2 + ... + xn = a, x12 + x22 + ... + xn2 = b 2 . Determinaţi acestă progresie.

39
 Soluţie
Fie r raţia progresiei. Avem xk = x1 + ( k − 1) r şi din prima egalitate

rezultă
( x1 + xn ) n = a , sau 1
nx1 + rn ( n − 1) = a (1)
2 2
Pe de altă parte xk2 = x12 + 2 x1r ( k − 1) + r 2 p ( k − 1) şi din a doua relaţie din
2

n n n

∑x = nx12 + 2 x1r ∑ ( k + 1) + r 2 ∑ ( k − 1) = b 2 şi deci

2 2
enunţ, avem k
k =1 k =1 k =1

1
nx12 + x1rn ( n − 1) + r 2 ( n − 1) n ( 2n − 1) = b 2 (2)
6
Din (1), prin ridicare la pătrat şi împărţire cu n,
1 2 a2
avem nx1 + x1rn ( n − 1) + r ( n − 1) n ( 2n − 1) =
2
(3)
4 n
r 2 n ( n − 1)
2
b2n − a 2 2 3 (b2n − a 2 )
Din (2) şi (3) avem = , de unde r = ± .
12 n n n2 − 1
Din (1) rezultă x1 şi progresia este determinată.
1 1 1 n
R2.3.4 Determinţi inegalitatea + + ... + < , unde
a1a2 a3 a4 a2 n −1a2 n a0 a2 n
a0 , a1 ,..., an sunt termenii unei progresii aritmetice crescătoare cu termeni
pozitivi.
(Cardinal nr. 2/1998 )
1 1 1
Soluţie : Considerăm sumele S1 = + + ... + şi
a1a2 a3 a4 a2 n −1a2 n
1 1 1
S2 = + + ... + . Fie r raţia progresiei. Ţinând seama că
a0 a1 a2 a3 a2 n − 2 a2 n −1
a1 − a0 = a2 − a1 = a3 − a2 = ... = a2 n − a2 n −1 = r şi că
r a −a 1 1
= k +1 k = − , suma S1 + S 2 se scrie după reducerea termenilor,
ak ak +1 ak ak +1 ak ak +1
1 1 1  2n
S1 + S 2 =  − = . Cum progresia are termeni pozitivi şi este
r  a0 a2 n  a0 a2 n
1 1 1 1 1 1
crescătoare, avem < , < ,..., < şi rezultă
a1a2 a0 a1 a3 a4 a2 a3 a2 n −1a2 n a2 n − 2 a2 n −1
2n n
S1 < S 2 , deci 2 S1 < S1 + S 2 = , prin urmare S1 < .
a0 a2 n a0 a2n

40
 R2.3.5. Fie a, b, c trei numere naturale cu ( a, b, c ) = 1 .Dacă a, b,
c sunt termeni, nu neapărat consecutivi , ai unei progresii aritmetice, atunci
a , b , c sunt numere naturale.
(Ion Cucurezeanu)
Soluţie : Dacă r este raţia progresiei, atunci c − a = nr ,
b − a = mr , cu m, n ∈ * . Eliminând r între cele două relaţii, obţinem
m c − n b = (m − n) a (1) , de unde prin ridicare la pătrat, avem
m 2 c + n 2b − 2mn bc = ( m − n ) a
2
(2) . Cum menbrul întâi din (2) trebuie să
fie număr natural, rezultă b = B 2 d , c = C 2 d , unde d = ( b, c ) , B, C ∈ *
Din (1) rezultă ( mC − nB ) d = ( m − n ) a ( 3)
Din (3), după eventualele simplificări se scrie A d = D a , cu ( A, D ) = 1
sau A2 d = D 2 a .Din ( a , b, c ) = 1 , rezultă ( a, d ) = 1 şi cum ( A, D ) = 1 , din
A2 d = D 2 a , obţinem a = A2 , d = D 2 , deoarece din a A2 , A2 a şi a, A, numere
naturale, avem a = A2 .Din a = A2 , b = B 2 D 2 , c = C 2 D 2 , rezultă
a , b , c ∈ *.
R2.3.6. Dacă şirul numerelor naturale 1, 2,3,... se împarte în câteva
progresii aritmetice, atunci în una (cel puţin) din aceste progresii, primul termen
se divide cu raţia.
(A.V. Kelarev, Kvant 1/1985)
Soluţie : Notăm prin a1 , a2 ,..., an primii termeni ai progresiilor în care se
împarte şirul numerelor naturale şi prin d1 , d 2 ,..., d n raţiile lor. Produsul acestor
raţii se află într-una din progresii, deci există i, cu 1 ≤ i ≤ n şi un anume k, astfel
încât d1 ⋅ d 2 ⋅ ... ⋅ d n = ai + kdi . Din această egalitate rezultă că di divide pe ai .
R2.3.7. Într-o progresie geometrică avem S p = a, S2 p = b . Să se
determine Skp în funcţie de a, b, k ( a, b ∈ , a ≠ 0, b ≠ 2a, k , p ∈ * )
(Ovidiu Pop, RMT. Nr1/1996)
q −1 p
q2 p −1
Soluţie : Avem S p = α = a şi S p = = b , unde α este
q −1 q −1
b
primul termen. Prin înpărţirea celor două relaţii, deducem q p + 1 = , deci
a

41
 b
qp = − 1 . Apoi,
a
a  b   a 2  b  
k k
q kp − 1 a
S kp = α = p ( q − 1) =
kp
 − 1 − 1 =  − 1 − 1 .
q −1 q −1 b  b − 2a  a 
− 2  a  
a
R2.3.8. Într-o progresie geometrică cu termeni pozitivi, produsul
primilor m termeni este egal cu produsul primilor n termeni ( m ≠ n ) . Să se
demonstreze că produsul primilor m+n termeni este egal cu 1.
Soluţie : Fie progresia (bn ) n≥1 şi m > n . Din b1 ⋅ b2 ⋅ ... ⋅ bm = b1 ⋅ b2 ⋅ ... ⋅ bn ,
rezultă bn +1 ⋅ ... ⋅ bm = 1 , deci
( bn+1 ⋅ bn+ 2 ⋅ ... ⋅ bm ) = ( bn+1bm )( bn+ 2bm−1 ) ... ( bmbn+1 ) = ( b1bm+ n ) = 1 , de unde
2 m+ n

b1bm + n = 1 . Dar ( b1b2 ...bm + n ) = ( b1bm + n )( b2bm + n −1 ) ... ( bm + nb1 ) = ( b1bm + n ) = 1 , prin
2 m+ n

urmare b1b2 ...bm + n = 1 .

R2.3.9. Fie ( xn ) n ≥1 un şir de numere reale strict pozitive şi distincte. Să
se arate că ( xn ) n ≥1 este o progresie aritmetică dacă şi numai dacă
n −1
1 x (x − x )
( x22 − x12 )∑ = 2 n 1 , ∀n ≥ 2
k =1 xk + xk +1 xn
(N. Papacu)

Soluţie
Presupunem că este verificată relaţia din enunţ
n −1
1 x x −x x −x
∑
k =1 xk + xk +1
= 2 2 2 ⋅ n 1 = A n 1 (1)
x2 − x1 xn xn
n
1 x −x
Pentru n → n + 1 , avem ∑x
k =1 + xk +1
= A n +1 1 (2)
xn +1
k

1 x −x
Scăzând (1) din (2), obţinem = Ax1 n +1 n (3)
xn + xn +1 xn xn +1
1 x −x
Avem şi = Ax1 n n −1 (4). Împărţind membru cu membru
xn −1 + xn xn −1 xn
xn −1 + xn xn +1 − xn xn −1 x2 − x2 x
relaţiile (3) şi (4), avem = ⋅ , de unde n2 n −21 = n −1 ,
xn + xn +1 xn − xn −1 xn +1 xn +1 − xn xn +1
ceea ce este echivalent cu ( xn2 − xn +1 xn −1 )( xn +1 + xn −1 ) = 0. Rezultă

42
xn2 = xn +1 xn −1∀n ∈ ∗ , deci şirul formează o progresie geometrică. Reciproc,
dacă şirul formează o progresie geometrică, atunci xk +1 = xk q şi prin calcul
x1 (q n −1 − 1)
direct ambii membri sunt egali cu .
q n−2

R2.3.10. Să se arate că orice progresie aritmetică formată din numere

naturale conţine termenii unei progresii geometrice.

Soluţie
Fie (an ) n ≥1 o progresie aritmetică formată din numere naturale şi r ∈ ∗
raţia progresiei. Progresia se scrie a1 , a1 + r , a1 + 2r ,..., a1 + kr , a1 + a1r = a1 (1 + r ) .
Printre aceşti termeni se găsesc şi termenii a1 + ra1 (2 + r ) = a1 (1 + r ) 2 = aa1 (2 + r ) +1
şi
a1 + a1 (3 + 3r + 3r 2 )r = a1 (1 + r )3 = aa (3+3r + r 2 ) +1 . Deducem că orice număr
1

de forma a1 (1 + r ) este termen al progresiei aritmetice şi anume aa (1+ r )k − a +1 .

k
1 1

Aşadar şirul a1 , a1 (1 + r ), a1 (1 + r ) 2 ,... este o progresie geometrică.

R2.3.11. Fie şirul ( xn ) n ≥1 , cu x1 = 1 , x2 = 2 , definit prin xn5+1 = xn3+ 2 ⋅ xn2 . Să

se determine termenul general xn .

Soluţie
Logaritmăm relaţia în baza 2 şi obţinem:
5log 2 xn +1 = 3log 2 xn + 2 + 2 log 2 xn , log 2 x1 = 0 log 2 2 = 1 . Cu notaţia
yn = log 2 xn , avem 5 yn +1 = 3 yn + 2 + 2 yn , cu y1 = 0 , y2 = 1 , sau
2
3( yn + 2 − yn +1 ) = 2( yn + 2 − yn ) . Cu substituţia zn +1 = zn , deci zn este o progresie
3
n −1
2 2
cu raţia q = , deci zn = z , q n −1 =   . Din relaţia zk = yk −1 − yk , rezultă
3 3
n
1 − qn   2 n 
∑ zk = yn+1 − y1 , deci yn+1 = z1 1− q
= 3 1 −    . Din log 2 xn = yn , rezultă
k =1   3  
n−1
2
1− 
x n = 2 yn = 8 3
.

43