Rezolvare A Nume şi Prenume:

Ora 11.30 An de Studiu:

05 Februarie 2022 Grupa:

În spaţiul vectorial R2 , R se consideră reperele

(1p) 1.
n o n o
B1 = b1 = (21, 5)T , b2 = (4, 1)T şi B2 = e1 = (1, 0)T , b2 = (4, 1)T ,

şi vectorul x = (1, 1)T . Folosind metoda pivotării să se determine xB1 respectiv xB2 , vectorul
coordonatelor lui x ı̂n reperul B1 respectiv ı̂n reperul B2 .
Rezolvare.
↓ ↓
b1 b2 x
e1 21 4 1
←−e2 5 1 1 x = −3e1 + b2 =⇒ xB2 = (−3, 1)T
. ←−e 1 0 -3 =⇒
1 x = −3b1 + 16b2 xB1 = (−3, 16)T
b2 5 1 1
b1 1 0 -3
b2 0 1 16
Barem:
Prima Iteraţie: 0,25 p
A doua Iteraţie: 0,25 p
Determinare xB2 0,25 p
Determinare xB1 0,25 p
(1p) 2. Se consideră funcţionala pătratică definită pe R3 , R ,

V (x) = −2x21 + ax22 − 4x23 + 2x1 x2 + 4x2 x3 , unde x = (x1 , x2 , x3 )T şi a ∈ R \ {−1/2, −12/8}.

Folosind metoda lui Jacobi, determinaţi o formă canonică a funcţionalei pătratice şi valorile lui a
pentru care aceasta este negativ definită.
Rezolvare.
Matricea funcţionalei V ı̂n reperul canonic din R3 , R

 
−2 1 0
A =  1 a 2 .
0 2 −4

Minorii
−2 1 0
−2 1
∆0 = 1, ∆1 = −2, ∆2 = = −2a − 1, ∆3 = 1 a 2 = 8a + 12
1 a
0 2 −4
Examen Algebră - Page 2 of 10 05 Februarie 2022

Forma canonică
∆0 2 ∆1 2 ∆2 2
V (x) = ω + ω + ω
∆1 1 ∆2 2 ∆3 3
1 2 −2 −2a − 1 2
= ω1 + ω22 + ω
−2 −2a − 1 8a + 12 3
Natura 
−2a − 1 < 0
8a + 12 > 0
de unde a ∈ − 12 , ∞ .

Barem:
Matricea A 0,25p
∆0 , ∆1 , ∆2 , ∆3 0,25p
Forma canonică 0,25 p
Natura 0,25 p
(1p) 3. Să se găsească o bază ortonormată pentru subspaţiul
n o
X = spanR (1, −2, 0)T , (−1, 1, 1)T din R3 , R ,

(folosind procedura Gram-Schmidt) şi proiecţia ortogonală a vectorului v = (0, 1, 2)T pe X.

Rezolvare.
Clar X este subspaţiu vectorial.
Se observă că  
1 −1
1 −1
M2 = 6= 0 şi rang  −2 1  = 2.
−2 1
0 1
Avem aşadar n o
B = v1 = (1, −2, 0)T , v2 = (−1, 1, 1)T ,

iar conform procedeului de ortogonalizare Gram-Schmidt

w1 = v1
< v2 , w1 >
w2 = v2 − prw1 v2 = v2 − w1
< w1 , w1 >
de unde

w1 = v1 = (1, −2, 0)T

< (−1, 1, 1)T , (1, −2, 0)T >
w2 = (−1, 1, 1)T − T T
(1, −2, 0)T
< (1, −2, 0) , (1, −2, 0) >
(−1) · (1) + 1 · (−2) + 1 · 0
= (−1, 1, 1)T − 2 2 (1, −2, 0)T
(1) + (−2) + 0 2

3
= (−1, 1, 1)T + (1, −2, 0)T
5
 T  T
3 6 2 1
= −1 + , 1 − , 1 = − ,− ,1 .
5 5 5 5
Examen Algebră - Page 3 of 10 05 Februarie 2022

O bază ortogonală pentru subspaţiul vectorial X este

(  T )
T 2 1
Bo = w1 = (1, −2, 0) , w2 = − , − , 1 .
5 5

Proiecţia ortogonală a lui v = (0, 1, 2)T pe X este

< v, w1 > < v, w2 >
prX v = w1 + w2
< w1 , w1 > < w2 , w2 >

T
< (0, 1, 2)T , − 52 , − 51 , 1 >
T
< (0, 1, 2)T , (1, −2, 0)T >

T 2 1
= (1, −2, 0) + − ,− ,1
< (1, −2, 0)T , (1, −2, 0)T >

T
T
< − 25 , − 15 , 1 , − 25 , − 51 , 1 > 5 5
T
− 15 + 2
 
−2 2 1
= (1, −2, 0)T + 2 2 − , − , 1
5 − 52 + − 15 + 1 5 5



T  T 
3 3 T
 
−2 T 3 2 1 −2 4 6
= (1, −2, 0) + − ,− ,1 = , ,0 + − ,− ,
5 2 5 5 5 5 10 10 2
 T  T
−2 6 4 3 3 1 3
= − , − , = −1, , .
5 10 5 10 2 2 2

O bază ortonormată pentru subspaţiul vectorial X este

 
T 2 1

T 
 w1 (1, −2, 0) w2 −5, −5, 1
Bor = z1 = = √ , z1 = = q .
 kw1 k 5 kw2 k 6 
5

Barem:
0,25 pentru X subspaţiu şi conditiile ce definesc proiectia ortogonala pe un subspatiu;
0,25 pentru pas1 G-S trecerea de la reper stramb la reper ortogonal;
0,25 pentru pas2 G-S trecerea de la reper ortogonal la ortonormat;
0,25 pentru determinarea proiectiei ortogonale.
(1p) 4. Folosind forma canonică Jordan să se determine soluţia generală a sistemului de ecuaţii
diferenţiale  0
y (x) = y (x) + z (x)
, unde x ∈ I ⊆ R.
z 0 (x) = −6y (x) + 6z (x)
Rezolvare.
Sistemul poate fi scris astfel
 
0 T 1 1
w = A · w unde w = (y, z) , A = .
−6 6

Determinăm valorile proprii ale lui A, din ecuaţia caracteristică

1−λ 1
|A − λI2 | = 0 ⇐⇒ = 0 =⇒ λ1 = 4 şi λ2 = 3.
−6 6 − λ
Examen Algebră - Page 4 of 10 05 Februarie 2022

Pentru λ1 = 4 determinăm vectorul propriu corespunzător vλ1 = (a, b)T din

    
−3 1 a 0
(A − λ1 I2 ) vλ1 = 0R2 ⇔ =
−6 2 b 0
⇐⇒ −3a + b = 0 =⇒ vλ1 = a (1, 3)T .

Pentru λ2 = 3 determinăm vectorul propriu corespunzător vλ2 = (c, d)T din

    
−2 1 c 0
(A − λ2 I2 ) vλ2 = 0R2 ⇔ =
−6 3 d 0
⇐⇒ −2c + d = 0 =⇒ vλ2 = c (1, 2)T .

Se observă că
     
1 1 −1 −2 1 −1 4 0
C= =⇒ C = =⇒ C AC = D = .
3 2 3 −1 0 3

Efectuând schimbarea de variabilă w = C · u obţinem

 0    
0 u1 4 0 u1
u =D·u⇔ = .
u02 0 3 u2

În final
u01 u01 = 4u1
     
4 0 u1
= ⇔ .
u02 0 3 u2 u02 = 3u2
Rezolvăm sistemul omogen
(
0
u01 = 4u1 u01 − 4u1 = 0| e−4x u1 e−4x = 0
 
⇔ ⇔
0
u02 = 3u2 u02 − 3u2 = 0| e−3x u2 e−3x = 0

=⇒prin integrarea fiecărei ecuaţii, că

u1 (x) = c1 e4x şi u2 (x) = c2 e3x .

Acum, folosind schimbarea de variabilă efectuată

  
1 1 u1
w= =⇒ y = u1 + u2 şi z = 3u1 + 2u2 ,
3 2 u2

de unde
y (x) = c1 e4x + c2 e3x

, c1 , c2 ∈ R.
z (x) = 3c1 e4x + 2c2 e3x
Barem:
Forma canonică Jordan 0,25 p
Matricea diagonalizatoare 0,25 p
Soluţia sistemului rezultat ı̂n urma schimbării de variabilă 0,25 p
Soluţia generală a sistemului dat 0,25 p
(1p) 5. Se consideră (C [0, 1] , R, <, >) spaţiul vectorial real al funcţiilor continue definite pe
Examen Algebră - Page 5 of 10 05 Februarie 2022

compactul [0, 1] ı̂nzestrat cu produsul scalar

Z 1
< f, g >= f (x) g (x) dx, ∀f, g ∈ C [0, 1] .
0
 
dg şi < r, t >, unde f = x3 , g = x + x2 , r = 7f + 6g şi t = 7f − 6g.
Determinaţi cos f,
Rezolvare.
Observăm că
  < f, g > 11
cos f,
dg = = q 30 q
kf k kgk 1 31
7 30

deoarece
Z 1
11
x3 x + x2 dx =


< f, g >=
0 30
s r
Z 1
1
kf k = x6 dx =
0 7
s r
Z 1
2 31
kgk = (x + x2 ) dx = .
0 30

Absolut analog
Z 1 Z 1h i
< r, t >= (7f + 6g) (7f − 6g) dx = (7f )2 − (6g)2 dx
0 0
2 2
= 49 kf k − 36 kgk
1 31 151
= 49 · − 36 · =−
7 30 5
Barem:
< f, g > 0,25 p
kf kşi kgk
 0,25 p
cos f, g 0,25 p
d
< r, t > 0,25 p
(1p) 6.
i) Definiţi noţiunea de spaţiu vectorial peste un corp oarecare.
ii) Daţi exemplu de un spaţiu vectorial (V, K) astfel ı̂ncât pentru orice x 6= 0, x ∈ V, {x} formează
un sistem de generatori ı̂n V . Justificaţi răspunsul şi definiţi noţiunile implicate.
Rezolvare.
i) Fie K corp comutativ cu elementul neutru la ı̂nmulţire notat prin 1, iar la adunare prin 0.
Definiţie. O mulţime V 6= φ se numeşte spaţiu vectorial peste K (sau K-spaţiu vectorial V ) dacă
pe V s-a definit o operaţie algebrică internă
+
(x, y) ∈ V × V → x + y ∈ V (numită adunarea vectorilor)
Examen Algebră - Page 6 of 10 05 Februarie 2022

ı̂mpreună cu care V are o structură de grup abelian, adică ı̂ndeplineşte axiomele

A1) x + y = y + x, ∀x, y ∈ V
A2) (x + y) + z = x + (y + z) , ∀x, y, z ∈ V
A3) ∃0V ∈ V astfel ı̂ncât x + 0V = x, ∀x ∈ V
A4) ∀x ∈ V , ∃ − x ∈ V astfel ı̂ncât x + (−x) = 0V

precum şi o operaţie algebrică externă

·
(α, x) ∈ K × V → α · x ∈ V (numită ı̂nmulţirea cu scalari)

astfel ı̂ncât să ı̂ndeplinească axiomele

A5) (α + β) · x = α · x + β · x, ∀α, β ∈ K, ∀x ∈ V
A6) α · (x + y) = α · x + α · y, ∀α ∈ K, ∀x, y ∈ V
A7) (α · β) · x = α · (β · x) , ∀α, β ∈ K, ∀x ∈ V
A8) 1 · x = x, ∀x ∈ V.

Barem:
Enunţ 0,25 p
ii) Pe n o
V = (w, 0)T ∈ R2 |w ∈ R

definim o operaţie algebrică internă

+
(u, v) ∈ V × V → u + v ∈ V,

după regula
u + v = (w1 + w2 , 0)T , u = (w1 , 0)T ∈ V , v = (w2 , 0)T ∈ V,
şi o operaţie algebrică externă
·
(α, u) ∈ R × V → α · u ∈ V,
după regula
α · u = (αw1 , 0)T , α ∈ R, u = (w, 0)T ∈ V.
Clar (V, R) ı̂nzestrat cu + şi · are o structură de spaţiu vectorial. În plus, pentru orice x 6= 0,
x ∈ V, {x} formează un sistem de generatori ı̂n V .
Barem:
Exemplu de spaţiu vectorial 0,5 p (0,25 p mulţime+0,25 operaţii definite)
Verificare axiome spaţiu vectorial 0,25 p
(1p) 7. Enunţaţi noţiunea de operator invers al unui endomorfism bijectiv. Fie (V, R) spaţiu
vectorial real, T : V → V operator liniar bijectiv şi λ ∈ R\{0} valoare proprie a sa. Demonstraţi
că λ1 este valoare proprie pentru operatorul invers T −1 : V → V.
Rezolvare.
Definiţie. Fie (V, K) spaţiu vectorial şi T : V → V endomorfism bijectiv. Se numeşte operator
invers al lui T aplicaţia T −1 : V → V ce ı̂ndeplineşte

T ◦ T −1 = T −1 ◦ T = 1V

unde 1V : V → V este operatorul identic.

Examen Algebră - Page 7 of 10 05 Februarie 2022

Barem:
Enunţ 0,5 p
Enunţ. Presupunem că T : V → V este operator liniar bijectiv şi fie λ ∈ R\{0} valoare proprie a
sa corespunzătoare vectorului propriu vλ . Atunci

T (vλ ) = λvλ .

Cum T este bijectiv, putem aplica inversul, rezultând

vλ = T −1 (λvλ )

sau, echivalent
1
vλ = T −1 (vλ )
λ
din liniaritatea lui T −1 , de unde concluzia.
Barem:
Enunţuri utilizate 0,25 p
Concluzie finală 0,25 p
(1p) 8. Fie b1 = (21, 4)T şi b2 = (5, 1)T din R2 .
i) Cercetaţi dacă există o unică funcţională liniară f : R2 → R care verifică simultan condiţiile
f (b1 ) = 1, f (b2 ) = 1.
ii) Găsiţi reperul F = (f1 , f2 ) din LR R2 , R care verifică simultan condiţiile


1 ,i=j
fi (bj ) = δi,j = , ∀i, j ∈ {1, 2} .
0 , i 6= j

Rezolvare.
i) Dacă f : R2 → R este funcţională liniară atunci este de forma

f (x) = ax1 + bx2 , a, b, x1 , x2 ∈ R.

Într-adevăr,
x = x1 e1 + x2 e2 , xB = (x1 , x2 )T
unde B = {e1 , e2 } este reper ı̂n R2 , R , fără a restrânge generalitatea canonic (deci xB = x). Cum

f este liniară
f (x) = f (x1 e1 + x2 e2 ) = x1 f (e1 ) + x2 f (e2 ) = ax1 + bx2
unde
a = f (e1 ) , b = f (e2 ) sunt numere reale.
Atunci, condiţiile f (b1 ) = 1, f (b2 ) = 1 dau că

21 · a + 4 · b = 1
5·a+b=1

sistem cu soluţie unică

[a = −3, b = 16]
de unde
f (x) = −3x1 + 16x2
Examen Algebră - Page 8 of 10 05 Februarie 2022

Căutăm reperul F = (f1 , f2 ) din LR R2 , R care verifică simultan condiţiile

ii)

1 ,i=j
fi (bj ) = δi,j = , ∀i, j ∈ {1, 2} .
0 , i 6= j

Se obţine   
f1 (b1 ) = 1 f1 (21, 4) = 1 21a + 4b = 1
⇔ ⇔
f1 (b2 ) = 0 f1 (5, 1) = 0 5a + b = 0
sistem cu soluţia [a = 1, b = −5].
Analog   
f2 (b1 ) = 0 f2 (21, 4) = 0 21a + 4b = 0
⇔ ⇔
f2 (b2 ) = 1 f2 (5, 1) = 1 5a + b = 1
sistem cu soluţia [a = −4, b = 21].
Recapitulând
F = {f1 = x1 − 5x2 , f2 = −4x1 + 21x2 }
este reperul căutat din spaţiul dual. Faptul că F este reper probează teoria, sau argumentul

1 −5
6= 0 şi dimR LR R2 , R = 2


−4 21

implicând un sistem de generatori minimal, deci reper.

Barem:
0,25 pentru determinare expresiei algebrice a lui f;
0,25 pentru demonstrarea clara si fara echivoc a unicitatii unui f cu proprietatea ceruta;
0,25 pentru determinare expresiilor algebrice a lui f1 si f2;
0,25 pentru verificarea corespunzatoare lui F=(f1,f2) a celor 2 proprietati ce definesc un reper.
(1p) 9. Fie   
6a 0
X= |a, b ∈ R
0 −b
subspaţiul liniar al spaţiului liniar (M2 (R) , R) şi aplicaţia
   
6a 0 6c 0
< ·, · >: X × X → R, < , >= 36ac + bd.
0 −b 0 −d

Să se arate că < ·, · > este produs scalar real şi să se cerceteze dacă operatorul liniar

U : X → X, U (B) = αB, α ∈ R,

este autoadjunct.
Rezolvare.
Spunem că aplicaţia < ·, · >: X × X → R este un produs scalar pe X dacă:
i) < x, y >= < y, x > oricare ar fi x, y ∈ X;
ii) < x + y, z >=< x, z > + < y, z > oricare ar fi x, y, z ∈ X;
iii) < αx, y >= α < x, y > oricare ar fi α ∈ K şi x, y ∈ X;
iv) < x, x >≥ 0 oricare ar fi x ∈ X şi < x, x >= 0 dacă şi numai dacă x = 0X .
Examen Algebră - Page 9 of 10 05 Februarie 2022

Probăm i)
       
6a 0 6c 0 6c 0 6a 0
< , >= 36ac + bd = 36ca + db =< , >
0 −b 0 −d 0 −d 0 −b

Probăm ii)
     
6a 0 6c 0 6e 0
< x + y, z >=< + , >
0 −b 0 −d 0 −f
   
6a + 6c 0 6e 0
= < , >
0 −b − d 0 −f
= (6a + 6c) 6e + (−b − d) (−f )
= (6a) (6e) + (6c) (6e) + (−b) (−f ) + (−d) (−f )
= (6a) (6e) + (b) (f ) + (6c) (6e) + (d) (f )
= < x, z > + < y, z >

Probăm iii)
   
6a 0 6c 0
< αx, y >=< α , >
0 −b 0 −d
   
6aα 0 6c 0
= < , >
0 −bα 0 −d
= (6aα) (6c) + (−bα) (−d)
= α [(6a) (6c) + (−b) (−d)]
= α < x, y >

Probăm iv)    
6a 0 6a 0
< x, x >=< , >= (6a)2 + b2 ≥ 0
0 −b 0 −b
Clar < x, x >= 0 dacă şi numai dacă x = 0X . Expresia (6a)2 + b2 = 0 dacă a = b = 0. Invers, dacă
 
0 0
x=
0 0

atunci se verifică < x, x >= 0.

Cercetăm dacă operatorul liniar

U : X → X, U (B) = αB, α ∈ R,

este autoadjunct, echivalent

< U (B) , C >=< B, U (C) > pentru orice B, C ∈ X.

Examen Algebră - Page 10 of 10 05 Februarie 2022

Avem
   
6a 0 6m 0
< U (B) , C >=< αB, C >=< α , >
0 −b 0 −n
   
6aα 0 6m 0
= < , >
0 −bα 0 −n
= (6aα) (6m) + (−bα) (−n)
= (6a) (6αm) + (−b) (−αn)
   
6a 0 6m 0
= < ,α >=< B, U (C) >
0 −b 0 −n

de unde faptul că U este automorfism.

Barem:
Verificare axiome produs scalar: 0,5 p
Stabilire operator autoadjunct/ortogonal/... 0,5 p
Notă.  
a
T
1. Notaţia (a, b, c) , indică vectorul coloană  b . Dacă aţi lucrat (curs, seminar) cu vectorii
c
pe linie, faceţi abstracţie de T şi lucraţi cum sunteţi obişnuiţi.
2. Nu se acordă punctaj dacă se suspectează folosirea de software!
3. Un raţionament corect, dar explicat parţial/incomplet primeşte 50% din punctaj.
4. Spaţiul dual real

LR R2 , R = {f : R2 → R |f (x1 , x2 ) = ax1 + bx2 , a, b ∈ R }.