Propoziţia Integralele de forma:

Zx2 p
R(x, ax2 + bx + c) dx,
x1
P (u, v)
unde R(u, v) = este o funcţie raţională de două variabile, sunt reductibile la
Q(u, v)
integrale raţionale. Pentru ca integrala să aibă sens, se impun următoarele condiţii:
√
1) Q(x, ax2 + bx + c) 6= 0 pentru orice x ∈ [x1 , x2 ].
2) ax2 + bx + c > 0 pentru orice x ∈ [x1 , x2 ].
Se impun ı̂n plus condiţiile
3) a 6= 0 şi b2 − 4ac 6= 0, adică trinomul ax2 + bx + c este de gradul doi şi nu are
rădăcinile egale.
Observaţia 1◦ În aplicaţiile practice, nu ne mai preocupăm de faptul
dacă 0 aparţine sau nu intervalului de integrare; se face ı̂nlocuirea
p √
ax2 + bx + c = c + tx
şi se fac calculele ca şi când x 6= 0.
Se poate face de asemenea ı̂nlocuirea
p √
ax2 + bx + c = c − tx.
2◦ Dacă 0 ∈
/ [x1 , x2 ] se poate folosi una din ı̂nlocuirile
p √ p √
ax2 + bx + c = − c + tx sau ax2 + bx + c = − c − tx.
3◦ Este posibil ca ı̂n acelaşi timp trinomul ax2 + bx + c să aibă rădăcini reale
şi distincte (b2 − 4ac > 0) şi să fie ı̂ndeplinite condiţiile a > 0 şi c > 0. Atunci se
poate efectua una oarecare din ı̂nlocuirile indicate ı̂n aceste cazuri.
Z1
1
Exemplul Se va evalua integrala I = √ dx.
x+ x2 −x+1
0
a) Coeficientul lui x2 este 1; suntem ı̂n cazul a > 0. Se face de, exemplu,
ı̂nlocuirea p √
x2 − x + 1 = − 1x + t.
Ridicând la pătrat obţinem
x2 − x + 1 = x2 − 2xt + t2
sau
−x + 1 = −2xt + t2 , de unde
t2 − 1 t2 − t + 1
x= , dx = 2 dt
2t − 1 (2t − 1)2
şi
p t2 − t + 1
x2 − x + 1 =
2t − 1
Limitele de integrare: t1 = 1 şi t2 = 2. Atunci
Z2 2 Z2 " #
2t − 2t + 2 2 3 3
I= dt = − + dt =
t(2t − 1)2 t 2t − 1 (2t − 1)2
1 1
³ 3 3 1 ´¯¯2 4
= 2 ln |t| − · ln |2t − 1| − · ¯ = ln √ + 1.
2 2 2t − 1 1 27
b) Termenul liber este 1; suntem şi ı̂n cazul c > 0. Se face, de exemplu, ı̂nlocuirea
p √
x2 − x + 1 = 1 − tx.
Ridicând la pătrat, obţinem
x2 − x + 1 = 1 − 2tx + t2 x2
sau
x2 − x = −2tx + t2 x2
sau
x − 1 = −2t + t2 x,
de unde
2t − 1
x=
t2 − 1
şi
t2 − t + 1
dx = −2 dt,
(t2 − 1)2
iar
p t2 − t + 1
x2 − x + 1 = − .
t2 − 1
Limitele de integrare
√
x2 − x + 1 − 1 1−x 1
t1 = lim = lim √ = , iar t2 = 0.
x→0 −x x→0 2
x −x+1+1 2
Atunci
Z0 Z0 (
2t2 − 2t + 2 2 1 3
I= dt = − − −
(t − 2)(t + 1)(t − 1)2 t − 2 2(t + 1) 2(t − 1)
1 1
2 2

)
1 ³ 1 3 1 ´¯¯0
− dt = 2 ln |t − 2| − ln |t + 1| − ln |t − 1| + ¯ =
(t − 1)2 2 2 t − 1 12
4
= ln √ + 1.
27
√ √
Înlocuireax2 − x + 1 = − 1 + tx nu se poate folosi din cauză că
√
x2 − x + 1 + 1
lim
x→0 x
nu există. Această ı̂nlocuire se poate folosi dacă intervalul de integrare nu conţine
pe 0.
Exemplul Se va evalua integrala
Z6
1
I= √ dx.
x2 − 4
5
2
√ a) Coeficientul
√ lui x este 1. Suntem ı̂n cazul III, 3, a > 0. Se face ı̂nlocuirea
x2 − 4 = 1x − t. Ridicând la pătrat, obţinem
x2 − 4 = x2 + t2 − 2xt,
de unde
t2 + 4
−4 = t2 − 2xt ⇐⇒ x = .
2t
Atunci
t2 − 4 p t2 − 4
dx = 2
dt, x2 − 4 = − .
2t 2t
 √ √
Limitele de integrare t1 = 5 − 21, t2 = 6 − 32.
Integrala devine
Zt2 Zt2 √
−2t t2 − 4 1 ¯ t2 t2 6 − 32
I= · dt = − dt = − ln |t|¯ = − ln = − ln √ .
¯
2
t −4 2t2 t t1
t1 5 − 21
t1 t1

b) Trinomul are rădăcinile reale şi distincte -2 şi 2. Suntem ı̂n cazul III, 2. Se
face ı̂nlocuirea p
x2 − 4 = (x − 2)t,
de unde
x2 − 4 = (x − 2)2 t2
sau
x + 2 = (x − 2)t2 ,
deci
2t2 + 2
x=
t2 − 1
şi
−8t
dx = dt,
(t2 − 1)2
iar
p 4t
x2 − 4 = .
t2 −1
√
21 √
Limitele de integrare t1 = , t2 = 2.
3
Atunci
Zt2 2 Zt2 Zt2 ³
t − 1 −8t −2 1 1 ´
I= dt = dt = − dt =
4t (t2 − 1)2 t2 − 1 t+1 t−1
t1 t1 t1
¯ t + 1 ¯ t2 ¯t + 1¯ ¯t + 1¯ (t2 + 1)(t1 − 1)
¯ 2 ¯ 1
= ln ¯ ¯ = ln ¯ ¯ − ln ¯ ¯ = ln =
¯ ¯ ¯ ¯
t − 1 t1 t2 − 1 t1 − 1 (t2 − 1)(t1 + 1)
√ ³ √21
√ √
´
( 2 + 1) −1 ( 2 + 1)( 21 − 3)
= ln √ 3 = ln √ √ .
√ ³ 21 ´ ( 2 − 1)( 21 + 3)
( 2 − 1) +1
3