Sunteți pe pagina 1din 51

FIŞA CU PROBLEME

1.Să se rezolve inecuaţiile şi ecuaţiile


a) x 3 + x 2 − 4 x − 4 = 0
4x + 5
b) >x
6 − 5x

c) x 2 − 4x > x − 3

d) x − 2 + 4 − x = x 2 − 6 x + 11

e) 6 − x − x2 = x +1

f) x 2 + x > 2x − 1
x −8
g) = 2x − 5 − x + 3
3x − 4

h) x 2 − 6 x + 5 + x 2 − 4 x + 3 − x 2 − 8x + 7 = 0

i) 3
2 − x + x −1 = 1

j) 3
x 3 − 3x 2 + 5 x − 6 > x − 2

k) x−
1 x +1
+ < 2x − 1 +
(x + 1) 2

2 4 8
1 1

l) 1 +  + 41 + 
9 2 9 2
=4 ;x ≠ 0
 x  x
3
x − 1 + 3 x + 18
m) =5
3
x + 18 − 3 x − 1

n) x 2 − 55 x + 250 < x − 14

a+x + a−x a
o) = (discuţie după a ∈ R )
a+x − a−x x

p) Să se rezolve şi discute ecuaţia , discutându-se după valorile parametrului real m :

x + 2 x −1 + m x − 2 x −1 = 2 .

1
Soluţie : condiţii de existenţă :
x − 1 ≥ 0 ⇔ x ∈ [1,+∞ )

( ) 2 
∆ =16
x − 2 x − 1 ≥ 0 ⇔ x ≥ 2 x − 1 ↑ 2 ⇔ x 2 ≥ 4 x 2 − 2 x + 1 ⇔ 3 x 2 − 8 x + 4 ≤ 0 ⇔ x ∈  ,2 .
3 
x + 2 x − 1 ≥ 0 ⇔ x ∈ [1,+∞ )

După intersecţie rezultă x ∈ [1;2] .


Cu substituţia x − 1 = y ≥ 0 avem x = y 2 + 1 şi ecuaţia echivalentă

: y 2 + 2 y +1 + m y 2 − 2 y +1 = 2 ⇔ y +1 + m y −1 = 2 .

y 0 +1 +∞

y +1 y+1 y+1

y −1 -y+1 0 y-1
E( y) y+1+m(-y+1) y+1+m(y-1)

y = 1, m ≠ 1
Dacă y ∈ [0,1]avem y+1+m(-y+1)=2 ⇔ y(1 − m ) = 1 − m ⇔ .
y ∈ R, m = 1

y = 1, m ≠ −1
Dacă y ∈ [1,+∞ ) avem y+1+m(y-1)=2 ⇔ y (1 + m ) = 1 + m ⇔
y ∈ R, m = −1

x = 2, m ∉ {− 1,1}
Revenind la substituţia x − 1 = y ≥ 0 avem soluţia
x ∈ [1,+∞ ), m ∈ [− 1,1]

r) 3 x 2 − 2 − 23 x 2 − 1 = 1

2  6  6 
Soluţie : condiţii de existenţă : x 2 ≥ ⇔ x ∈  − ∞,− ∪ , +∞ 
3  3   3 

 3 x 2 − 2 = u
Notăm  cu condiţia implicită u≥0.
3 x 2 − 1 = v

3 x 2 − 2 = u 2
Prin ridicare la putere avem :  2 de unde prin eliminarea lui x obţinem ecuaţia :
 x − 1 = v 3

u 2 = 3v 3 + 1

2
u − 2v = 1
 2 ( )
⇒ (2v + 1) = 3v 3 + 1 ⇔ 4v 2 + 4v + 1 = 3v 3 + 1 ⇔ 3v 3 − 4v 2 − 4v = 0 ⇔ v 3v 2 − 4v − 4 = 0
2

u = 3v + 1
3


v1 = 0

⇒ v2 = 2
 2
v3 = −
 3
2 1
Condiţia de existenţă x 2 = 1 + v 3 ≥ ⇒ v 3 ≥ − deci toate 3 soluţiile sunt acceptabile.Se
3 3

 57 
obţin soluţiile ± 1,±3,± .
 9 

2. 3 5 − 2 x + 3 x 2 + x + 2 + 3 − x 2 + x − 1 =3 6

{
2.Determinaţi elementele mulţimii : x ∈ R / x 2 − 5 x + 6 ≥ 3 − x }
3.Să se rezolve sistemele de ecuaţii :
 x− y = x− y
a) 3
3

 x + y = 3 x − y + 8

4 x + y − 4 x − y = 2
b)  S = {41,40}
 x + y − x − y = 8

 x + y x − y 10
+ =
c)  x − y x + y 3 S = {(− 2,−1); (2,1)}
 x 2 + y 2 = 5

 x+ y +3 x− y =6
d) 6
 ( x + y ) ( x − y ) = 8
3 2

 x 2 + y 2 − 3 xy = 14
e) 
 xy + x − y = −12

 3x + y + x − y = 6
f) 
 3 x + x − y = 17

 x + y + z = −1
g )  x 2 + y 2 + z 2 = 9
 x 3 + y 3 + z 3 = −1

3
4 x 2 − 3 y 2 = xy 3
h)  2 3 2
 x + x y = 2y

 x + y + x2 y2 = 3
i) 
( x + y ) − 2 xy = 2
2

 x− y =7
j) 3 2
 x − xy + y − xy = 7
3 2 3

4.Să se rezolve ecuaţiile şi inecuaţiile :


a) 4 x + 2 x +1 ≤ 288
b) 3 x +1 + 5 x + 2 = 3 x +5 − 3 ⋅ 5 x +3
1 7
x+ x+
c) 9 x − 2 2
=2 2
− 3 2 x −1
x −3 x −3
d) 25 − 5⋅5 − 500 = 0
x 2 +3
e) 9 − 31+ x 2 +3
= 54
f) 2 x + 2 x +1 + 2 x + 2 = 6 x + 6 x +1
−6 x +10 − x 3
3 27
g)   <
4 64
1
h) 9 + 9 = 18
x x

i) 4 x+1,5 + 9 x = 6 x+1
1 3
3+
j) 64 x − 2 x
+ 12 = 0

k) 2 2 x + 2 ⋅10 x +1 − 10 ⋅ 2 3 x ⋅ 5 x = 1200
l) 2 2 x − 13 ⋅ 6 x −1 + 9 x = 0
m) 2 x +3 + 2 x + 2 + 2 x +1 + 2 x = 30
n) 2 2 x − 13 ⋅ 6 x −1 + 9 x = 0
o) 2 x +3 + 2 x + 2 + 2 x +1 + 2 x = 30
1− x 2 1+ x
p) 2 +2 =2
log 5 ( x −1)
q) 9 − 5 log9 ( x +3 ) = 4 y

4
ECUAŢII EXPONENŢIALE ŞI LOGARITMICE DE FORMA
f(x)=g(x)

Obs : când se cere rezolvarea unei ecuaţii de forma f (x ) = g (x ) pot interveni următoarele
situaţii :
i) f- strict monotonă şi g- funcţie constantă ⇒ ecuaţia are o singură soluţie;(X)
ii) f – strict crescătoare ; g -strict descrescătoare ⇒ f-g strict monotonă şi atunci ecuaţia
(f − g )( x ) = 0 are soluţie unică care se observă ;(X)

iii) f- strict convexă (concavă) şi g- constantă sau liniară ⇒ ecuaţia are cel mult 2
soluţii(XI)
iv) f- convexă şi g- concavă ⇒ f-g convexă şi atunci ecuaţia ( f − g )(x ) = 0 are cel mult 2
soluţii (XI).
v) dacă atât f cât şi g sunt convexe se aplică teorema lui Lagrange (clasa XI)
Propr: i) Dacă α>0 şi f convexă atunci α.f convexă;
ii) Suma a 2 funcţii convexe este convexă;
iii) Dacă φ(u) convexă şi crescătoare iar u=f(x) este convexă atunci şi funcţia
compusă φ(f(x))va fi convexă;
iv) O funcţie f(x) convexă pe intervalul I , diferită de o constantă , nu poate atinge
valoarea cea mai mare în interiorul intervalului.

Câte rădăcini reale are ecuaţia : log 1  x −  = log 1  x −  ?


1 1
2  3 3  2

1. 8 x + 27 x + 64 x + 125 x = 24 x + 30 x + 40 x + 60 x
Soluţie : ecuaţia din enunţ este echivalentă cu :
2 3 x + 33 x + 4 3 x + 5 3 x = 2 x ⋅ 3 x ⋅ 4 x + 2 x ⋅ 3 x ⋅ 5 x + 2 x ⋅ 4 x ⋅ 5 x + 3 x ⋅ 4 x ⋅ 5 x ⇔

⇔ a 3 + b 3 + c 3 + d 3 = abc + bcd + cda + abd


5
Însă a 3 + b 3 + c 3 + d 3 ≥ abc + bcd + cda + abd ∀a, b, c, d > 0 cu egalitate d.n.d. a=b=c=d.

De aici rezultă x=0.


2. 3 x + 4 x = 5 x
Soluţie : observăm că x=2 este soluţie a ecuaţiei date . Pt. a demonstra că soluţia
obţinută este unică , în cazul acestui tip de ecuaţii se procedează în felul următor :
x x

• se împarte ecuaţia la puterea bazei celei mai mari :   +   = 1 ;


3 4
5  5
x x

• se arată că expresia obţinută f (x ) =   +   ;


3 4
f : R → R+∗ este injectivă sau
5 5

strict monotonă.
• în ambele cazuri orice paralelă la axa OX va intersecta graficul funcţiei într-un
singur punct şi atunci soluţia ecuaţiei f(x)=a , unde a ∈ R+∗ va fi unică.
x x

În particular f (x ) =   +   este strict descrescătoare , ca fiind suma a 2 funcţii strict


3 4
5  5

descrescătoare ⇒ f (x ) = 1 are singura soluţie x=2.


Obs: orice funcţie strict monotonă este injectivă.

3. (2 − 3 ) − 3 (5 − 2 3 ) = 21 − 13 3 .
x x

Soluţie : avem (2 − 3 ) = 26 − 15 3 şi ecuaţia se mai poate scrie :


3

(26 − 15 3 ) − (5 − 2 3 )
x x
3 3 = 21 − 13 3

Se observă că x=3 este soluţie a ecuaţiei , arătăm că e unică.


Deoarece 26 − 15 3 < 5 − 2 3 voi împărţi ecuaţia la termenul cel mai mare :
x
 26 − 15 3  3 13 3 − 21
 
 5−2 3  + =1
( )
x
  5−2 3 3

Întru-cât 13 3 > 21 avem mai sus sumă de funcţii strict descrescătoare ; unica soluţie este
x=3.
4. 1x + 2 x + ... + 14 x = 15 x + 16 x + ... + 20 x
Soluţie :
6
1x + 2 x + ... + 14 x = 15 x + 16 x + ... + 20 x : 15 x ⇔
x x x x x x
1 2  14   16   17   20 
⇔   +   + ... +   −   −   − ... −   = 1
 15   15   15   15   15   15 

Ecuaţia va avea soluţie unică deoarece funcţia din membrul stâng este strict
descrescătoare iar în membrul drept avem o constantă. Se verifică că x=0 e unica soluţie.
5. 8 x + 11x + 13 x + 14 x = 9 x + 10 x + 12 x + 15 x
6. 2 4 x ⋅ 32 x + 5 x ⋅ 13 x = 2 2 x ⋅ 3 x ⋅ 13 x + 5 2 x
Soluţie : 2 4 x ⋅ 32 x + 5 x ⋅ 13 x = 2 2 x ⋅ 3 x ⋅ 13 x + 5 2 x ⇔ 12 2 x + 5 x ⋅ 13 x = 12 x ⋅ 13 x + 5 2 x : 5 x ⋅ 13 x
x 2x x x 2x
12 2 x 12 x 5 x  5   12   5   12   5 
⇔ x +1 = x + x ⋅  ⇔   +   =   +  
5 ⋅13 x
5 13  13   13   13   13   13 
x x
5
Dacă notez α =  
12
; β =   avem
 13   13 
α =β 
α2 + β =α + β2 ⇔ α 2 − β 2 − (α − β ) = 0 ⇔ (α − β )(α + β − 1) = 0 ⇔ 
α + β = 1

  12  x  5  x
   =  ⇔ x=0
Avem ecuaţiile :   13x  13x
 12  +  5  = 1 ⇔ x = 2
 13   13 

Să se rezolve ecuaţia : 11x + 14 x = 25 x − 2( 154 )


x

Soluţie :
11x + 14 x = 25 x − 2 154 ( )x

⇐ 11x + 14 x + 2 154 ( )
x
= 25 x : 25 x ⇒
x
x
 11   14 
x
 154 
⇒   +   + 2  =1

25  
   25  25
 
↓ ↓ ↓

Deoarece în ultima relaţie avem o sumă de trei funcţii descrescătoare , ecuaţia va avea o
unică soluţie . Se observă că x=2 este unica soluţie .

7. log 6 (x 3 + x 2 ) = 2 log 3 x
Soluţie : condiţie de existenţă x>0.

7
Se încearcă să se aducă ecuaţia la o formă exponenţială prin notarea valorii comune a
celor doi logaritmi cu u :
( )
log 6 x 3 + x 2 = 2 log 3 x = u , u∈R

( )
log 6 x 3 + x 2 = u



x 3 + x 2 = 6u
u
3u
⇒ 3 2 + 3u = 3u ⋅ 2 u : 3u ⇒
 u
2 log 3 x = u log
 3 x = ⇒ x = 3 2
2
u u
 1 2  32
u u u u
⇒ 3 + 1 = 2u
2
sau 3 +1 = 4 : 4
2 2 2
⇒   +   = 1 - ecuaţie ce are soluţia u=2.
4 4
x x

Cum f (x ) =   +   ;
1 2 3 2
f : R → R+∗ este strict descrescătoare pe R , soluţia va fi unică .
4 4

RMT42009. 2 log 3 ( tgx ) = log 2 ( sin x )

tgx > 0 cos x > 0  π


Soluţie : condiţie de existenţă  ⇔  ⇔ x ∈  2 kπ ; 2 kπ +  .
sin x > 0 sin x > 0  2

Se încearcă să se aducă ecuaţia la o formă exponenţială prin notarea valorii comune a


celor doi logaritmi cu u :
2 log 3 (=
tgx ) log 2 ( sin
= x ) u, u∈R

2 log 3 ( tgx ) = u  u
 tg 2 x = 3u
⇒ tgx = 3 2 ⇒
  2
log 2 ( sin x ) = u sin x = 2u sin x = 4
u

sin 2 x 4u
⇒ tg=
2
x ⇔ =
3u

1 − sin 2 x 1 − 4u
u
4
⇔ 3 − 12 = 4
u u u
⇔ 4 + 12 = 3 : 3
u u u u
⇔   + 4u = 1

3 

Ecuaţia de mai sus are soluţia unică u=-1, deoarece în membrul stâng avem o sumă a
două funcţii strict crescătoare .
1 π
u=−1 ⇔ sin x = ⇔ x = + 2 kπ
2 6
x x

Cum f (x ) =   +   ;
1 2 3 2
f : R → R+∗ este strict descrescătoare pe R , soluţia va fi unică .
4 4

8
8. log14 ( x + 3 x + 6 x ) = log 64 x
Soluţie : condiţie de existenţă x>0.
Se încearcă să se aducă ecuaţia la o formă exponenţială prin notarea valorii comune a
celor doi logaritmi cu u :
log14 ( x +3 x +6 x =u

)  x + 3 x + 6 x = 14 u = 2 u ⋅ 7 u
 ⇒ 2 3u + 2 2 u + 2 u = 2 u ⋅ 7 u : 2 u ⇒
log 64 x = u  ⇒ x = 64 u = 2 6u
u u u
4 2 1
⇒2 2u
+ 2 +1 = 7
u u
sau 4 + 2 +1 = 7 : 7
u u u u
⇒   +   +   = 1 - ecuaţie ce are
7 7 7

soluţia u=1.
x x x

Cum f (x ) =   +   +   ;
4 2 1
f : R → R+∗ este strict descrescătoare pe R , soluţia va fi
7 7 7

unică .
8. Să se rezolve ecuaţia : log88 ( x + 3 x + 4 x ) =
log1024 x

9. log12 ( x + 4 x ) = log 9 x
1
2

10. log 2 (1 + x ) = log 3 x


11. 2 log 3 (2 + 3 x ) = log 2 (3 + 2 x ), x ∈ N
11.Câte soluţii are ecuaţia log a (x − b ) = log b (x − a ) unde 0 < b < a < 1 ?
11. Câte soluţii reale are ecuaţia log x (2 x + 1) = lg(x 2 + 2)

( )
11. log a n + a x + x = log a x , unde a>1 , n ∈ N , n ≥ 2 sunt date.
n n

Soluţie : condiţie de existenţă x>0.


Se încearcă să se aducă ecuaţia la o formă exponenţială prin notarea valorii comune a
celor doi logaritmi cu t :

(
x + n x = a n + a 
t
) t t
⇒ a n⋅t + a t = a n + a : a n + a ⇒ ( ) ( )

n
x =a t

t
 an   a 
t

⇒  n  +  n  =1
a +a a +a

9
t
 an   a 
t

Deoarece funcţia f (t ) =  n  +  n  este strict descrescătoare , ecuaţia f(t)=1 are


a +a a +a

soluţia unică t=1 de unde x = a n .

11. Să se rezolve în R ecuaţia : log 2 (2 x 2 + 2 ) =


x2 +1
x2 + 2
Soluţie :
Se încearcă să se aducă ecuaţia la o formă exponenţială prin notarea valorii comune a
celor doi logaritmi cu u :

(
log 2 2 x 2 + 2 = ) x2 +1
x2 + 2
= u, u ∈ R+∗

 2 2u − 2 1
2x + 2 = 2
2 u
x = ≥0 ⇒u≥
⇒  2 2 2 ⇒
(
x2 +1 = u x2 + 2 )  x +1 = u2 x2 + 2 ( )
2


2


2u − 2
2
 u
2 2 − 2
+ 1 = u 
2

+ 2  ( )( ) ( ) (
2
)
⇔ 2 4u 2 − 1 2 u − 2 + u 2 2 u − 2 + 4 4u 2 − 1 = 0
 
1
În membrul stâng avem suma a 3 expresii pozitive , întru-cât u ≥ , deci egalitate nu
2
1
poate fi decât dacă u = ⇒ x = 0.
2
12. x 2 + log 3 (x 2 + x + 1) = 2 x + log 3 x .
Soluţie : condiţie de existenţă x>0 .
( )
x 2 − 2 x + log 3 x 2 + x + 1 − log 3 x = 0

 x2 + x +1
x 2 − 2 x + 1 − log 3 3 + log 3   = 0
 x 

 2
+ x +1
(x − 1)2 + log 3  x  = 0
 3x 

 x2 + x +1 1  1 
Însă (x − 1)2 ≥ 0 şi log 3   = log 3  1 + x +  ≥ log 3 1 ≥ 0
 3x  3  x 

1
cu egalitate în (1) dacă x=1 şi în (2) dacă x + = 2 ⇔ x = 1
x

10
Unica soluţie este x=1. q.e.d.
 x  1
13. log 3   log 2 x − log  6  =
x
3 3
3  3 2

12. Să se rezolve în R ecuaţia : 3 x + 4 x = 2 x + 5 x


Soluţie : scriem 3 x − 2 x = 5 x − 4 x (1).
Observăm că dacă împărţim la puterea bazei celei mai mari obţinem
x x x
3  4  2
  +   −   = 1 ; însă nu obţinem o funcţie monotonă.
5  5  5

f : [2,3] → (0,+∞ ) , f (y) = y x


Aplicăm o altă metodă : pres. x fixat şi fie .
g : [4,5] → (0,+∞ ) , g(y) = y x

Aplicănd teorema lui Lagrange funcţiilor f , g pe intervalele disjuncte [2,3] resp. [4,5]
3 x − 2 x = x ⋅ λ1x −1 ( x )
rezultă că există λ1 (x ) ∈ (2,3) şi λ2 (x ) ∈ (4,5) a.î. .
5 x − 4 x = x ⋅ λ2x −1 ( x )

x1 = 0
Atunci (1) ⇔ x(λ1x −1 (x ) − λ2x −1 (x )) = 0 ⇒ sunt singurele soluţii . q.e.d.
x2 = 1

OBS: Este important ca intervalele pe care aplicăm teorema creşterilor finite să fie
disjuncte deci λ1 ≠ λ2.

13. (3 − 3 ) + (3 + 3 ) = (3 2 − 2 3 ) + (3 2 + 2 3 )
x x x x

Soluţie :
14. 4 x + 15 x = 9 x + 10 x .
15. 3 x + 2 ⋅ 4 x + 7 x = 2 x + 2 ⋅ 5 x + 6 x .
14. (3x − 1)(3x − 2)x − (x + 2)x = (3x − 2)x +1

15. ( 2 + x ) =1 + ( 3 + x )
log 2 3 log3 2

3
Soluţie : condiţie de existenţă x ≥
2

 3x − 2 
x

(3x − 1)(3x − 2) − (3x − 2)


x x +1
= ( x + 2 ) ⇔ (3 x − 2 ) = ( x + 2 )
x x x
⇔  =1
 x+2 
3x − 2
Rămâne soluţia dată de =1⇔ x = 2.
x+2

11
15. 3 x + 2 ⋅ 5 x −1 = 2 3 x −2 + 3 .
Soluţie : observ că x=1 şi x=2 sunt soluţii ale ecuaţiei date.
Pentru a demonstra că acestea sunt singurele soluţii consider f (x ) = 3 x + 2 ⋅ 5 x −1 − 2 3 x −2 − 3 şi
 3  x 25
x

atunci derivata f ′(x ) = 3 ln 3 + 2 ⋅ 5 ln 5 − 3 ⋅ 2x −1 3 x−2 3
x
ln 2 = 8   ln 3 +   ln 5 − ln 2 este
x

 8  58 4 

descrescătoare pe R deci ecuaţia f ′(x ) = 0 are o singură rădăcină pe R.


Alcătuind şirul lui Rolle rezultă că f are exact două rădăcini care le-am determinat
f (0) = f (1) = 0 .

16. Câte rădăcini reale are ecuaţia : log 1  x −  = log 1  x −  ?


1 1
2  3 3  2

Soluţie( clasa a XI-a):

Condiţii de existenţă x ∈  ,+∞  .


1
2 

 1  1 t
x − =   t t
 1  1  not  3 2 1 1 1 1
log 1  x −  = log 1  x −  = t ⇒  t ⇔   −  = − ecuaţie care are soluţia
2
3 3
2  x − 1 =  1   2 3 2 3
 2 3

x=1.Cercetăm dacă mai sunt şi alte soluţii.


t t t t

Fie f : R → R , f (t ) =   −   −  −  avem f ′(t ) =   ln −   ln = 0 ⇔


1 1 1 1 1 1 1 1
 2 3  2 3 2 2 3 3
ln 3
ln
ln ln 3 − ln ln 2
t
3
∈ (1,2 )
ln 3 ln 3
⇔  = ⇔ t 0 = log 3 = ln 2 =
2 ln 2 ln 2 3 ln 3 − ln 2
2 ln
2
t −∞ 1 t0 2 +∞
f ′(t ) + + + + 0 - - -
f(t) 0 <0
Rezultă că f are exact 2 rădăcini , pe 1 şi pe α ∈ (t 0 ,2) .
α
5 1 1
În consecinţă ecuaţia dată are rădăcini pe şi   + .
6 2 3

13. Să se rezolve în R ecuaţia x lg x + lg 4 x − 10 lg 2 x − 1 = 0 .


12
Soluţie : x = 10 lg x ⇒ x lg x = 10 lg . Notăm lg 2 x = t .
2
x

Ecuaţia devine 10 t + t 2 − 10t − 1 = 0 . Funcţiile f , g : R → R , f (t ) = 10 t ; g (t ) = t 2 − 10t − 1

sunt convexe pe R , deci funcţia f+g este convexă pe R , aşadar ecuaţia ( f + g )(t ) = 0 are
cel mult 2 soluţii.
 1
Observăm că ( f + g )(0) = 0 şi ( f + g )(1) = 0 ⇒ t ∈ {0,1} ⇔ x ∈ 10,  .
 10 

x 2 −3 x x 2 − 3x
14. 2 + =1 ;x∈ R
2x

Soluţie :

2 x −2 x + x 2 − 3 x = 2 x ⇔ 2 x −2 x − 2 x = 3 x − x 2
2 2

(( ) )(
⇔ 2 x −2 x − 2 x = − x 2 − 2 x − x : x 2 − 3 x ≠ 0
2
)
2 x −2 x − 2 x
2

⇔ 2 = −1 (1)
x − 2x − x

Deoarece funcţia f : R → R+ ; f ( x ) = 2 x este strict crescătoare rezultă că raportul

f ( x1 ) − f (x2 )
≥0 , ∀x1 ≠ x2 ; contradicţie cu (1).
x1 − x2

Deci pt. x ∉ {0,3} nu putem avea egalitate în (1).


Rămâne numai cazul x 2 − 3x = x ⇔ x ∈ {0,3} care verifică ecuaţia dată.

3 x 2 −2 x3 x2 +1
15. 2 = ,x ≠ 0
x
15. 25[x ] + 5 x = 6 ⋅ 5[x ] .
Soluţie : ecuaţia este echiv. cu : 25[x ] + 5[x ]+{x} = 6 ⋅ 5[x ] : 5[x ] ⇔ 5[x ] + 5{x} = 6

1. [x ] ≤ 0 şi cum {x}∈ [0,1) ⇒ 5[x ] + 5{x} < 50 + 51 = 6 deci nu avem soluţii.

2. [x] = 1 ⇒ 5{x} = 1 ⇒ {x} = 0 ⇒ x = [x ] + {x} = 1 + 0 = 1


ec.

5[x ] ≥ 25
3. [x] ≥ 2 ⇒  {x}
⇒ 5[ x ] + 5{x} ≥ 26 > 6 deci nu avem soluţii.
5 ≥ 5 =1
0

13
Rămâne soluţia x=1.
15. Să se determine numărul soluţiilor ecuaţiei : 3{x} + 4 [x ] = 5 x
16. Să se rezolve inecuaţia : 3 x + 12 x ≥ 4 x + 6 x
Soluţie : observăm că x=0 este soluţie a inecuaţiei date. Consider cazurile :
i) x>0
Conform inegalităţii mediilor avem : 3 x + 12 x ≥ 2 36 x = 2 ⋅ 6 x = 6 x + 6 x ≥ 4 x + 6 x , ∀x ≥ 0

deci orice nr. pozitiv este soluţie a inecuaţiei.


ii) x<0 ; notăm u=-x>0 şi inecuaţia se rescrie : 3−u + 12 −u ≥ 4 −u + 6 −u ⇔
u u u u
1  1  1 1
⇔   +   ≥   +   ⋅12 u ⇔ 4 u + 1 ≥ 3u + 2 u
 3   12   4   6 

Deoarece în ambii membrii avem funcţii convexe aplicăm teorema lui Lagrange pt.
funcţiile :
f : [3,4] → (0,+∞ ) , f (y) = yu
.
g : [1,2] → (0,+∞ ) , g(y) = yu

Ambele fiind continue şi derivabile pe intervalele respective rezultă că există


4 u − 3u = ua u −1
a ∈ (3,4) şi b ∈ (1,2) a.î. u u .
2 − 1 = u ⋅ b u −1
u −1

( )≥ 0⇔ a
u >0
a
Inecuaţia devine : u ⋅ a u −1
≥ u ⋅b u −1
⇔u a u −1
−b u −1 u −1
≥b u −1
⇔  ≥ 1 şi cum
b

a>b ⇔ u − 1 ≥ 0 ⇔ u ≥ 1 ⇔ x ≤ −1

S = (− ∞,−1] ∪ [0,+∞ )

3.a) Demonstrati ca log 3 ( 4 + 3x 4 ) ≥ 2 log 2 3 , ∀x ∈ R .

b) Rezolvati in multimea numerelor reale ecuatia :

( ) ( )
log 3 4 + 3 x 4 + log 5 1 + 3 x 2 + log 2 1 + x 2 = (
log 3 4 )

14
ALTE TIPURI DE ECUAŢII ŞI INECUAŢII
1).(x+1)(x+2)(x+3)(x+6)=3x2
2). ( x 2 − x − 2) 4 + (2 x + 1)4 = (x 2 + x − 1)
4

3) ( x 2 − x − 2) 2 − (x 2 − x − 2)(x − 1) ≥ 2(x − 1)
2

4) x − 3 x −1 ≥ 1

5) 5
x + x2 −1 + 5 x − x2 −1 = 2

6)
(x 2
) (
4
+ x +1 + x2 − x +1 )4

=
41
(x + 1) 8
+ ( x − 1)
8
128

7) 3 2 x − 6 + x + 10 = 1
Soluţie : condiţie de existenţă x ≥ −10
 x + 10 = v  x + 10 = v 2
cu notaţia  ⇔ de unde prin eliminarea lui x între cele 2 ecuaţii se
3 2 x − 6 = u 2 x − 6 = u 3

ajunge la 2v 2 − u 3 = 26
Se obţine sistemul :
u + v = 1
⇒ 2(1 − u ) − u 3 − 26 = 0 ⇔ u 3 − 2u 2 + 4u + 24 = 0
2
 2
2v − u = 26
3

( )
⇔ (u + 2) u 2 − 4u + 12 = 0 ⇒ u = 2

3
2x − 6 = 2 ⇒ x = 7

8)
(39 − x )5 x − 6 − ( x − 6 )5 39 − x
= 30
5
39 − x − 5 x − 6

15
LOGARITMI

a x = b ⇔ x = log a b

În scrierea log a b , a este numit baza logaritmului, a ≠ 0, a ≠ 1 ; b este numărul pt. care se
calculează logaritmul.
Numărul log a b reprezintă exponentul puterii la care trebuie ridicată baza a pentru a
obţine numărul b.

log 2 8 = 3 pt.că 23 = 8
1
1
log 9 3 = pt.că 92 = 9 = 3
Exemple : 2
log 5 2 nu se calculează

log 5 x = 2 ⇔ x = 52

log a a 0 = 0 ⇔ log a 1 = 0

log a a = 1
log a a n = n
1
log a a =
2
1
log a n a=
n

FORMULE UTILE :
• log a ( x ⋅ y ) = log a x + log a y (logaritmul produsului este suma logaritmilor)
x
• log a = log a x − log a y (logaritmul câtului este diferenţa logaritmilor)
y

1
• log a = − log a x
x

• log a x n = n ⋅ log a x ; ∀n ∈ R

16
log a x
• log a n x = ; ∀n ∈ N
n
1
• log a x = log b x ⋅ (formula de schimbare a bazei logaritmului aceluiaşi număr)
log b a

Consecinţe :
1
• log a b =
log b a

1
• log 1 x = log a x ⋅ log a ⇒ log 1 x = − log a x
a
a a

• a log a b = b
• a logc b = b logc a
Ecuaţii elementare :
a x = b ⇔ x = log a b

log a x = c ⇔ x = a c

log x b = c ⇔ x c = b ⇔ x = c b

1a). lg(x − 3) + lg(x + 6) = lg 2 + lg 5 S = {4}

1b). lg(x − 1) + lg(x + 2) = lg 7 − lg 4


1. log16 x x 3 + log x x = 2 {
S = 4;43 4 }
2

1
Soluţie : condiţii de existenţă x > 0; x ≠ ; x≠2
16

1
3 log16 x x + log x x = 2 ⇔
2 2

3 1
⇔ + =2
log x 16 x x
2 log x
2
3 1
⇔ + = 2 etc.
1 + 4 log x 2 2(1 − log x 2)

2. log 2 x + log 2 x 4 = log 4 x 8 + log16 8 x

17
1 1
Soluţie : condiţii de existenţă x > 0; x ≠ ; x ≠
2 4
3 + log 2 x
= (log 2 8 + log 2 x ) =
1 1
log16 8 x = log 2 8 x ⋅
log 2 16 4 4

1 log 2 4 2
log 2 x 4 = = =
log 4 2 x log 2 2 x 1 + log 2 x

1 log 2 8 3
log 4 x 8 = = =
log 8 4 x log 2 4 x 2 + log 2 x

3 + log 2 x 3 2
log 2 x − log16 8 x = log 4 x 8 − log 2 x 4 ⇔ log 2 x − = −
4 2 + log 2 x 1 + log 2 x

3(log 2 x − 1) log 2 x − 1 3 
⇔ (log 2 x − 1) −
1
= =0

4 (2 + log 2 x )(1 + log 2 x )  4 (2 + log 2 x )(1 + log 2 x ) 

log 2 x = 1 ⇒ x = 2 , cealaltă cu notaţia log 2 x = u implică 3u 2 + 9u + 2 = 0 cu soluţiile


−9 ± 57
− 9 ± 57
u1 / 2 = sau x1 / 2 = 2 6
6
 −9± 57 
S = 2;2 6 
 

x2
+ a y = 2a x⋅ y implică x=y.
2
2. a) Să se arate că relaţia a

b) Să se rezolve ecuaţia : a + a
x x2
= 2 a x⋅ x

3. Calculaţi :
log x a + log x2 3 a + log x3 4 a + ... + log xn+1 n+2 a a>0 x>0 x ≠1

log 3 ( x −1)
+ 2(x − 1) = 3x 2
log 3 x
4. x
5. x lg x + 2 = 100 x S = {10}

log 2 x = 3x log 3 x
a) 2 x 
log 2 x = 2 x log 3 x .
b) 3x 
Soluţie :

18
x
2 x log 3 x 2
a) = ⇔  = x log 2 ( log 3 2 )
 log 3 2 ⇔=
3
x
3 log 2 x 3

x
3x log 3 x 3
b) = ⇔  = x log 3 ( log 3 2 )
 log 3 2 ⇔=
2
x
2 log 2 x 2

6. 2 + log 3 (2 x − 2) = log 3 2 + log 3 (4 x −1 − 1) S = {4}

7. (2 + cos x ) + (2 − sin x )
x 2 −4 x 2 − 6 x +12
=2
8. 2a x = b x + c x în ipoteza că c = ab .
x
⇔ b x − 2a x + (ab ) 2 = 0 :(ab ) 2 ⇒
x
Soluţie : 2a x = b x + c x 0 = b x − 2a x + c x

x x

b
2 2 x
b a 2 not
−2 +1 = 0 ⇔ z − +1 = 0 unde z = 2
a
x x
2 2
z
a b

⇔ z2 + z − 2 = 0 ⇒ z ∈ {− 2;1}

Soluţia acceptabilă este z=1şi atunci x=0.


8. Fie a, b, c ∈ (1, ∞ ) . Rezolvaţi ecuaţia : a 2 x + a xb x + b=
2x
3c x ( a x + b x − c x )
1 1 1

9. Să se arate că dacă y = 10 1−lg x ; z = 10 1−lg y atunci x = 10 1−lg z

x x x
10.  x − 8 x + 9 + x − 8 x + 7  +  x − 8 x + 9 − x − 8 x + 7  = 2 4
1+
2 2 2 2

   

Soluţie :
 x 2 − 8 x + 9 ≥ 0 ⇔ x ∈ − ∞,4 − 7 ∪ 4 + 7 ,+∞ ( ) ( )
Condiţii de existenţă :  ⇒ x ∈ (− ∞,1] ∪ [7,+∞ ) .
 x 2 − 8 x + 7 ≥ 0 ⇔ x ∈ (− ∞,1) ⊂ (7,+∞ )

Cu notaţiile : E (x ) = x 2 − 8 x + 9 ; F (x ) = x 2 − 8 x + 7 ecuaţia se mai poate scrie :

( ) ( ) ( )
x x x x x
1+
E (x ) + F (x ) + 2 E (x ) − F (x ) 2 =2 4
:2 = 2
4 2
(1)

 1  2x  1  2x
 2 E ( x ) + 2 F ( x )  + 2 E ( x ) − 2 F ( x )  = 2
1 1
   
   

19
 1  2x  1  2x E (x ) − F (x ) 2
Deoarece  E (x ) + F (x )  ⋅ E (x ) − F (x )  =
1 1
= =1
 2 2   2 2  2 2

 1  2x
Cu notaţia α (x ) =  E (x ) + F (x )  avem α (x ) + = 2 ⇔ (α ( x ) − 1) = 0
1 1 2

 2 2  α (x )

 1  2x  1  2x
⇔ α (x ) = E (x ) + F ( x )  = E (x ) − F ( x )  = 1
1 1 1
=1 ⇔ 
α (x )  2 2   2 2 

E (x ) + F (x ) = E (x ) − F (x ) = 1 (1).
1 1 1 1
⇔ x = 0 sau
2 2 2 2

Relaţiile (1) dau E (x ) = 2 ; F (x ) = 0 ⇔ x 2 − 8 x + 7 = 0 ⇔ x ∈ {1,7}

S = {0,1,7}

11. Să se rezolve ecuaţia


x x
 x 2 − 2ax + m + x 2 − 2ax + n  +  x 2 − 2ax + m − x 2 − 2ax + n  = 2(m − n ) 4 ;
x

   

unde a, m, n ∈ R ; m > n ≥ 0 şi a ≥ m .

Soluţie :
(
 x 2 − 2ax + m ≥ 0 ⇔ x ∈ − ∞, a − a 2 − m ∪ a + a 2 − m ,+∞

] [ )
Condiţii de existenţă :  2
(
 x − 2ax + n ≥ 0 ⇔ x ∈ − ∞, a − a − n ∪ a + a + n ,+∞

2 2
.
] [ )
(
Deoarece m > n ≥ 0 intersecţia dă x ∈ − ∞, a − a 2 − n ∪ a + a 2 − n ;+∞ ] [ )
Cu notaţiile : E (x ) = x 2 − 2ax + m ; F (x ) = x 2 − 2ax + n ecuaţia se mai poate scrie :

( ) +( ) ( )
x x x
E (x ) + F (x ) E (x ) − F (x ) = 2(m − n ) 4 : (m − n ) 4 = m − n
x x
2 2 2
(1)

  2x   2x

1
 m−n E ( x ) +
1
F ( x )  +
  m−n
1
E ( x ) −
1
F ( x )  = 2 (1)

 m − n   m − n 
x
 x   x  E (x ) − F (x )  2x  m − n  2
E (x ) + F (x )  2 ⋅ E (x ) − F (x )  2 =
1 1 1 1
Avem   =  =1
 m − n m − n   m − n m − n   m − n   m − n 

20
Ştim că dacă produsul a 2 expresii este constant , atunci suma este minimă când
expresiile sunt egale.
  2x   2x
 m − n E (x ) + m − n F (x )  = m − n E (x ) − m − n F ( x )  = k
1 1 1 1
   
   

E (x ) + F (x ) = E (x ) − F ( x ) (3).
1 1 1 1
⇔ x = 0 (2) sau
m−n m−n m−n m−n

În ambele cazuri (2) şi (3) se obţine k=1 şi valoarea minimă este 2.


Atunci ecuaţia din (1) va avea numai soluţiile obţinute din (2) şi (3).
Relaţiile (3) dau E (x ) = m − n ; F (x ) = 0 ⇔ x 2 − 2ax + n = 0 ; ∆ = 4(a 2 − n)

Deoarece ∆ ≥ 0 ; ecuaţia F (x ) = 0 are 2 soluţii eventual confundate : x1 / 2 = a ± a 2 − n .

Întru-cât x=0 verifică ecuaţia avem soluţiile S = 0; a ± a 2 − n . { }

 1
12. x 2 − 4 x + 4 + 2 lg 2 (xy ) = 0 ; xy > 0 S = 2, 
 2
x x x

13. log 2 (x + 1) + log 3 (x + 1) + ... + log n (x + 1) + n − 1 =   +   + ... +   ; x ∈ (− 1,+∞ ); n ≥ 2 14.


1 1 1
2  3 n
1 1 3
log 2x 6 + log 21 + log 1
+ log 6 x + = 0 ; x > 0, x ≠ 1
6
x 6 4
x

Soluţie : folosim formula log 1 x = − log a x


a

1
log 1 = − log 6 x −1 = log 6 x
6
x

= − log x 6 ⋅ (− 2 ) = 2 log x 6
1 1 1
log 1 = log x ⋅
6 6 1
x log x
x
1 2
log 6
x= =
log x 6 log x 6

1 2 3 not
log 2x 6 + 2
+ 2 log x 6 + + =0 ; log x 6 = y
log x 6 log x 6 4

1 2 3
⇒ y2 + 2
+ 2 y + + = 0 ,etc.
y y 4
21
 1 1
S = ; 
 6 36 

π  π 
15. 4 log 2 sin x + 2 log 1 cos 2 x +  + 1 = 0
1
S = ± + kπ ; arctg + kπ 
2  4  4 3 

16. log x x 2 − 14 log16 x x 3 + 40 log 4 x x = 0


2

x a
log a a ax + log x a ax + log x a 2 + log x a 2 = a
2 2
17.
a x
18. log 2 (9 x −1 + 7 ) = 2 + log 2 (3 x −1 + 1)

19. [log 3 x ] +  + log 3 x  = 3


1
3 

Soluţie :
 1
log 3 x = y ⇒ [ y ] +  y +  = 3
 3

Dar avem [ y ] ≤  y +  < [ y ] +   + 1 = [ y ] + 1 ⇒ [ y ] = 1 ,  y +  = 2 (altă posibilitate nu există)


1 1 1
 3 3  3

1 ≤ y < 2  53 2 
 5  5
deci  1 ∩ y ∈  ,2  ⇒ ≤ log 3 x < 2 ⇔ x ∈ 3 ,3 
 2 ≤ y + < 3 3  3  
3

INECUAŢII LOGARITMICE

Rezolvarea lor se bazează pe faptul că funcţia logaritmică este strict crescătoare dacă
baza este supraunitară şi este strict descrescătoare dacă baza este subunitară.
 x < ac ; a > 1

log a x < c ⇔ 
x > a 0 < a < 1
c

 b < xc ; x > 1  x > c b; x > 1


 
log x b < c ⇔  ⇔
b > x 0 < x < 1  x < b ;0 < x < 1
c c

 

22
1. log 1 (x 2 + 2 x ) > 0
2

 2x −1 
2. log x + 4  log 2  < 0
2  3+ x 

Soluţie : condiţii de existenţă


 x+4 ⇔ x ∈ (− 4,+∞ )
 2 >0 1 
 2x −1 1    ⇒ x ∈ (− 4,−3) ∪  ,+∞ 
⇔ x ∈ (− ∞,−3) ∪  ,+∞   vezi tabelul   2, 
 >0 2   
 3+ x

x 1
−∞ -3 +∞
2

2x-1 - - - - - - 0+ + +
3+x - - - 0 + + + + +
E + + + / - - 0 + + +

x+4
i)condiţia 0 < <1 ⇒ x ∈ (− 4,−2 )
2

 2x −1  2x −1 2x −1 2x −1
⇒ log x + 4  log 2  < log x + 4 1 ⇔ log 2 >1 ⇔ >2 ⇔ −2>0
2 
3+ x  2
x+3 x+3 x+3
−7
⇔ > 0 ⇔ x + 3 < 0 ⇔ x ∈ (− ∞,−3)
x+3

Intersectând condiţia cu soluţia avem x ∈ (− 4,−3) .


x+4
ii) condiţia >1 ⇒ x ∈ (− 2,+∞ )
2
Se obţine ca şi mai sus x ∈ (− 3,+∞ ) .
Intersectând condiţia cu soluţia avem x ∈ (− 2,+∞ ) .
Reunind cele două cazuri avem x ∈ (− 4,−3) ∪ (− 2,+∞ ) (1).

Intersectând condiţia de existenţă cu soluţia (1) avem x ∈ (− 4,−3) ∪  ,+∞  q.e.d.


1
2 

3. log a (6 x 2 + 5 x + 1) < 0 ; a > 0, a ≠ 1

4. log a (3x 2 − 5 x − 3) < log a (4 x − 3) ; a > 0, a ≠ 1

23
4x + 5
5. log x <1 ; x > 0, x ≠ 1
6 − 5x

 x > 0..............................
Soluţie : condiţia de existenţă  4 x + 5 > 0 ⇒ x ∈  − 5 , 6  ⇒ x ∈  0,  \ {1}
6
 6 − 5 x  4 5  5

x 5 6
−∞ − +∞
4 5

4x+5 - - - 0 + + + + +
6-5x + + + + 0 - -
E - - - / + + 0 - -

4x + 5
Scriem log x < log x x şi distingem cazurile :
6 − 5x
i) x ∈ (0,1)
bază 4x + 5 4x + 5 5x 2 − 2 x + 5  6
⇒ >x ⇒ −x>0 ⇒ >0 ⇒ 6 − 5 x > 0 ⇒ x ∈  − ∞, 
subunitară 6 − 5 x 6 − 5x 6 − 5x  5

Intersectând soluţiile se obţine S = Φ


ii) x ∈ (1,+∞ )
baza 4x + 5 4x + 5 5x 2 − 2 x + 5 6 
⇒ <x ⇒ −x<0 ⇒ <0 ⇒ 6 − 5 x < 0 ⇒ x ∈  ,+∞ 
sup raunitară 6 − 5 x 6 − 5x 6 − 5x 5 

Intersectând soluţiile se obţine S =  ,+∞  .


6
5 

Reunind soluţiile pe cazuri avem x ∈  ,+∞  (1).


6
5 

Intersectând soluţia (1) cu condiţia de existenţă avem S = Φ q.e.d.


6. log a x + log ax x > 0 (discuţie după a>0)

7. x log a 4 < log a (2 x + 6) ; a > 0, a ≠ 1

24
8. log 3 (34 x − 32 x +1 + 3) < 2 log 9 7


4x − 5  1 
9. log x  ≥ 2 ; x ∉ {0,±1,2}

2

 x 2 
Soluţie :
5 
Condiţie de existenţă : 4 x − 5 > 0 ⇒ x ∈  ,+∞  (1).
4 

 4x − 5  1  4x − 5 
log x 2  ≥
 2 ⇔ log x 2   ≥ log 2
 x2
 x − 2   x − 2 
x

Deoarece x ∈  ,+∞  ⇒ x 2 > 1


5
4 
4x − 5
⇒ ≥ x ⇔ 4x − 5 ≥ x 2 − 2x
x−2

 x 2 − 2 x; x ∈ (− ∞,0 ) ∪ (2,+∞ )

x2 − 2x = 
 2 x − x 2 ; x ∈ [0,2]

Rezultă subcazurile :
1) x ∈ (− ∞,0) ∪ (2,+∞ )
⇒ x 2 − 2 x ≤ 4 x − 5 ⇒ x 2 − 6 x + 5 ≤ 0 ⇒ x ∈ [1;5] intersectând avem x ∈ (2;5]

2) x ∈ [0;2]
(
⇒ 2 x − x 2 ≤ 4 x − 5 ⇒ x 2 + 2 x − 5 ≥ 0 ⇒ x ∈ − ∞, 6 − 1 ∪ ] [ 6 + 1,+∞), intersectând avem
[
x ∈ 6 − 1,2 . ]
Reunim cazurile x ∈ [ 6 − 1;5](2)
Intersectând acum (2) cu condiţia (1) avem x ∈ [ 6 − 1;5] \ {2} .
x
10. log 92 x ≥ log 32 1 −
4

11. log 3 (3 x − 3)⋅ log 1 (3 x +1 − 9) < −6


3

12. log x ( x + 2) > log x + 2 x

25
 x>0
Soluţie : condiţia de existenţă  ⇔ x ∈ (0,+∞ ) \ {1} (*)
x + 2 > 0
Notez log x (x + 2) = y şi atunci ecuaţia se rescrie
y 2 −1
> 0 ⇔ y ∈ (− 1,0 ) ∪ (1,+∞ )
1 1
y> ⇔ y− >0 ⇔
y y y

y −∞ - - -1 - - -0 + + +1 + + +∞

y2-1 + + + 0 - - - 0 + + +
E - - - 0 + + / - - 0 + + +

i) x ∈ (0,1) (1)
− 1 < y < 0 sau y > 1 ⇔ −1 < log x (x + 2 ) < 0 sau log x ( x + 2 ) > 1

< log x (x + 2 ) < log x 1 sau log x (x + 2 ) > log x x ⇔


1 baza 1
⇔ log x > x + 2 > 1 sau x + 2 < x
x subunitară x

1 1 + 2x − x 2 (1)
⇔ x > −1 şi − x + 2 > 0 sau 2 < 0 ⇔ x > −1 şi > 0 ⇔ x > −1 şi x 2 − 2 x − 1 < 0
x x
(
⇔ x > −1 şi x ∈ 1 − 2 ;1 + 2 ⇔ x ∈ 1 − 2 ;1 + 2) ( ) (2)
Intersectând soluţia (2) cu restricţia (1) avem x ∈ (0,1) .
ii) x ∈ (1,+∞ ) (3)
− 1 < y < 0 sau y > 1 ⇔ −1 < log x (x + 2 ) < 0 sau log x ( x + 2 ) > 1

< log x ( x + 2 ) < log x 1 sau log x ( x + 2 ) > log x x ⇔


1 baza 1
⇔ log x < x + 2 < 1 sau x + 2 > x
x subunitară x
1 1 + 2x − x 2 (1)
⇔ x < −1 şi − x + 2 < 0 sau 2 > 0 ⇔ x < −1 şi < 0 ⇔ x < −1 şi x 2 − 2 x − 1 > 0
x x
( ) (
⇔ x < −1 şi x ∈ − ∞,1 − 2 ∪ 1 + 2 ,+∞ ⇔ x ∈ (− ∞;−1) (4 ) )
Intersectând soluţia (4) cu restricţia (3) nu avem soluţie în acest caz.
Reunind soluţiile obţinute pe cazuri şi intersectând cu condiţia (*) avem x ∈ (0,1) q.e.d.
13. log 2 (log 1 (x 2 − 3x + 2)) ≤ 1
2

Soluţie :
26
( ) ( )
baza
log 2 (log 1 x 2 − 3 x + 2 ) ≤ 1 ⇔ log 2 (log 1 x 2 − 3 x + 2 ) ≤ log 2 2 ⇔ x 2 − 3x + 2 ≥ 2
subunitară
2 2

⇔ x( x − 3) ≥ 0 ⇔ x ∈ (− ∞,0) ∪ (3,+∞ ) q.e.d.

a, b ∈ (0,1) .
2ab 2ab
14. log a + log b ≥2
a+b a+b

15. 1 − log1983 x + log1983 x − 3 > 4 ; x > 0

1 2
16. + <1 , a > 0, a ≠ 1; x > 0
5 − log a x 1 + log a x

Soluţie :
1 2 1 2
+ <1 ⇔ + −1 < 0
5 − log a x 1 + log a x 5 − log a x 1 + log a x
1+ log a x ) 5−log a x )
1 2
⇔ + − (1+loga x )(5−loga x )) 1 < 0
5 − log a x 1 + log a x
log 2a x − 5 log a x + 6 (log a x − 2)(log a x − 3) not
<0 ⇔ < 0; log a x = y
(5 − log a x )(1 + log a x ) (5 − log a x )(1 + log a x )

y −∞ -1 2 3 5 +∞

(y-2)(y-3) + + ++ + 0 - - 0 + + +
(5-y)(y+1) -- - - 0 + + + + + 0- - - -
E - - - / + + 0 - - 0 + + / - -

⇒ y ∈ (− ∞,−1) ∪ (2,3) ∪ 5,+∞

i) a ∈ (0,1)
1 1 1 
log a x < −1 ⇒ log a x < log a ⇒x> ⇒ x ∈  ,+∞ 
a a a 

log a x > 2 ⇒ x < a2

log a x < 3 ⇒ x > a3

27
log a x > 5 ⇒ x < a5

1 
( ) (
⇒ x ∈  ,+∞  ∪ a 3 , a 2 ∪ − ∞, a 5 )
a 

ii) a ∈ (1,+∞ )
1 1  1
log a x < −1 ⇒ log a x < log a ⇒x> ⇒ x ∈  0, 
a a  a

log a x > 2 ⇒ x > a2

log a x < 3 ⇒ x < a3

log a x > 5 ⇒ x > a5

 1
( ) (
⇒ x ∈  0,  ∪ a 2 , a 3 ∪ a 5 ,+∞ )
 a

17. log 0, 25
35 − x 2
x
>−
1
2
{
; x ∉ 0;± 35 }
Soluţie :

Condiţia de existenţă
35 − x 2
> 0 ⋅ (− 1) ⇔
x 2 − 35
<0⇔
x − 35 x + 35(<0
)( )
x x x

x −∞ − 35 0 35 +∞

x2-35 + + + 0 -- - - - 0 + ++
x - - - - - 0 + + + +
E(x) - - - 0++ + 1 - - - 0 + ++

( ) (
⇒ x ∈ − ∞,− 35 ∪ 0, 35 (1). )
1

35 − x 2 1 35 − x 2 1 2 baza 35 − x 2 35 − x 2
log 0, 25 >− ⇒ log 1 > log 1   ⇒ <2 ⇔ −2<0
4 
x 2 4
x 4 subunitară x x


35 − x 2 − 2 x
x
<0⋅ (−1) ⇔
x 2 + 2 x − 35
x
>0 ⇔

28
x −∞ -7 0 5 +∞

x2+2x-35 + + + 0 - - - - 0 + ++
x - - - - - 0 + + + +
E(x) - - - 0++ + / - - - 0 + ++

⇒ x ∈ (− 7,0 ) ∪ (5,+∞ )

Intersectând soluţia obţinută cu condiţia de existenţă (1) avem


( ) ( )
⇒ x ∈ − ∞,− 35 ∪ 0, 35 ∩ (− 7,0) ∪ (5,+∞ ) = − 7;− 35 ∪ 5; 35 ( ) ( )
x 2 − 6x + 8
18. log x >1 ; x > 0; x ≠ 2
2
6

 x > 0; x ≠ 2
Soluţie : condiţii de existenţă  ⇔ x ∈ (0,2 ) ∪ (4,+∞ ) (1)
 x − 6 x + 8 > 0 ⇔ x ∈ (− ∞,2) ∪ (4,+∞ )
2

x 2 − 6x + 8 x
log x > log x
2
6 2
2

x 2 − 6x + 8 x
3)
i) x ∈ (0,2) (2) ⇔ x ∈ (1;8)
baza
⇒ < ⇔ x 2 − 9x + 8 < 0
subunitară 6 2
Intersectând soluţia obţinută cu restricţia (2) avem x ∈ (1,8) ∩ (0,2) = (1,2)
x 2 − 6x + 8 x
3)
ii) x ∈ (4,+∞ ) (3) ⇔ x ∈ (− ∞,1) ∪ (8,+∞ )
baza
⇒ > ⇔ x 2 − 9x + 8 > 0
subunitară 6 2
Intersectând soluţia obţinută cu restricţia (3) avem x ∈ (− ∞,1) ∪ (8,+∞ ) ∩ (4,+∞ ) = (8,+∞ )
Reunind soluţiile obţinute în cazurile i) şi ii) avem soluţia finală : x ∈ (1,2) ∪ (8,+∞ )
18. log 22 x + ( x − 1) log 2 x =6 − 2 x

19. log x ( x + 1) =
3
3
log 4 9

19. x 2 − 10 lg (− x ) ≤ 20 ; x < 0

Soluţie :

x 2 − 10 lg (− x ) ≤ 20 ⇔ ⇔ x 2 − 20 ≤ 10 lg (− x ) ⇔ x 2 − 20 ≤ − x ⇔ x 2 + x − 20 ≤ 0 ⇔ x ∈ [− 5,4]

Intersectând soluţia obţinută cu condiţia de existenţă avem x ∈ (− 5,4) ∩ (− ∞,0) = (− 5,0)


29
20. Să se arate că : log 2 3 + log 3 4 + log 4 5 + log 5 6 > 5
21. log a (3x 2 − 5 x + 3) < log a (4 x − 3)
22. log 3 (3 4 x − 32 x +1 + 3) < 2 log 3 7
x2 −1
23. log 1 >1
3
x+3

 x − 1
24. log 2 log 1  >1
 2 x + 1 

INEGALITĂŢI LOGARITMICE

unde x, y, z ∈ (0,1) x, y, z ∈ (1,+∞ ) .


3
25. Să se arate că : log xy z + log yz x + log zx y ≥ sau
2
b + c  c + a  a+b
26.Dacă a,b,c ∈ (1,+∞ ) atunci  log a  log b  log c  ≥1
 2  2  2 

log 2a b log b2 c log c2 a


27.Dacă a,b,c ∈ (1,+∞ ) atunci + + ≥ 1.
log b c + 2 log c a log c a + 2 log a b log a b + 2 log b c

28.Dacă a,b,c ∈ (1,+∞ ) sau a,b,c ∈ ( 0,1) atunci

log a bc + log b ca + log c ab ≥ 4 ( log ab c + log bc a + log ca b )

29. Fie a,b,c ∈ (1,+∞ ) .Aratati ca : log a b a + log b c b + log c a c ≤ 1 .


2 2 2

log a +b a + b log a +b b ≤ a + b ; ∀a, b ∈ (1, ∞ )


30.Să se arate că a
2 2

30
SISTEME DE ECUAŢII EXPONENŢIALE ŞI LOGARITMICE

 y −2 2− y 5
x + x = 2
a) 
65
 x y + x−y =
 8

 x2 + y 2 = 4
a)  x4 + y 2 y 4 + x2
2 +2 = 128

 xy = yx
b)  ; x, y > 0
 x − log x y = (x + y )log x y

 1
log 2 x + log 4 = 3
c)  y
 x 2 + 16 y 2 = 17

log 2 y ⋅ log 1 2 = 1 − log x 2


d)  x
 log y2
2 ⋅ log 2 x = 1

Soluţie : prelucrez a doua ecuaţie :


log y 2 2 ⋅ log 2
x =1
log y 2 2
log y 2 ⇒ ⋅ log 2
x = 1 ⇒ log y 2 = = 2 log x 2 = log x 2
log y 2 2 = log y 2 ⋅ log y 2 y = 2 log 2 x
2

⇒ x = y care înlocuită în prima ecuaţie dă :

31
log 2 y
log 2 y ⋅ log 1 2 = 1 − log y 2 ⇔ = 1 − log y 2 ⇔ −1 = 1 − log y 2 ⇔ log y 2 = 2 ⇔ 2 = y 2 ⇒ y = 2
1
y log 2
y
Soluţia este x = y = 2 .
 10 3−lg ( x − y ) = 250
1
e)  x + y + x − y = 26 − y S = {34;30}
 2 x− y

log 3 x + log 2 y = 2
f) 
 3 − 2 = 23
x y

 log y x − log x y = 0
g)  ; x, y > 0
2 log 2 x + log 2 y = 3

log 2 ( y − x) = 4
h) 
 3 ⋅ 2 = 576
x y

(3 x) lg 3 − (5 y ) lg 5 = 0
i)  lg x lg y
 5 −3 = 0

lg x − 21 ⋅ lg y = 1
j) 
 x2 y = 7

 x x − y +8 x +1 = 1
2 2

k)  y
 2 = 8 ⋅ 2 x

 3  x − y  2  x − y 65
l)  2  −  3  = 36
 xy − x + y = 118

3cos 2 x +cos 2 y = 1  3π 
m)  cos x⋅cos y S =  + kπ 
4 =2 4 

SISTEME CIRCULARE
x 2 − y = 5
1. 
 y 2 − x = 5

 x + by = a
2. 
2

 y + bx = a
2

 x = ax + by
3.  3
3

 y = bx + ay

32
 x 3 = 5 x + y
4.  3 .
 y = x + 5 y

 x 2 + 2 y = 4
5.  2
 y + 2 x = 4

 x = y 3 − 3 y
6. 
 y = −3 x + x 3

 x = y + 45 − y + 5
7. 
 y = x + 45 − x + 5

Soluţie 1 :
 x = y + 45 − y + 5

 y = x + 45 − x + 5
y−x y−x
⇒ x− y = y + 45 − x + 45 + x + 5 − y + 5 ⇔ x− y = −
y + 45 + x + 45 x+5 + y+5

   x− y =0

⇔ ( x − y )1 +
1 1 
− = 0 ⇔ 1 + 1

1
=0
 y + 45 + x + 45 x+5 + y+5  
  y + 45 + x + 45 x+5 + y+5
a) x − y = 0 ⇒ y = x ⇒ x = x + 45 − x + 5 (1)
Observăm că ecuaţia (1) are soluţia x=4 .Aceasta este unică deoarece dacă raţionalizăm
40
avem ecuaţia echivalentă x = unde în stânga avem o funcţie strict
x + 45 + x + 5

crescătoare iar în dreapta o funcţie strict descrescătoare.Atunci sistemul are unica soluţie
(4,4) .
 x + y 2 = a
8. 
 y + x 2 = a

 1 −1
 x + y = a
9.GM1/1984. 
 y + 1 = a −1
 x

x 2 − 2 2 y − 1 − 1 = 0
10.  2 (generalizare )
 y − 2 2x −1 −1 = 0

33
x3 − y 2 + x −1 = 0
11.GM 11/1987.  3 2
 y − x + y −1 = 0

12. Să se rezolve sistemul :

(
 x + lg x + x 2 + 1 = y )

(
 y + lg y + y + 1 = z
2
)
(
 z + lg z + z 2 + 1 = x
 )
( )
Soluţie1 : cu notaţia f:R→R , f (x ) = x + lg x + x 2 + 1 sistemul devine :
 f (x ) = y

 f ( y ) = z (1).
 f (z ) = x

Deoarece suma a 2 funcţii strict crescătoare este strict crescătoare şi funcţia compusă a 2
funcţii strict crescătoare este strict crescătoare rezultă că f este strict crescătoare şi
f  f  f este strict crescătoare .

Aplicănd metoda substituţiei se ajunge la ecuaţia ( f  f  f )(x ) = x


(1) y≤z≤x
f (x ) ≤ f ( y ) ≤ f (z )⇔ ⇒x= y=z
x≤ y≤z

( )
Din x + lg x + x 2 + 1 = x ⇒ x = 0; y = 0; z = 0

S = (0,0,0)

Solutie 2 :

( )
not
= f ( x)
+ + + =
( )
2
 x lg x x 1 y
f : R → R , f ( x ) =+ x lg x + x 2 + 1



(
y + lg y + y 2 + 1 = ) z
=
unde
f ′( x)
1 + x 2 + 1 ⋅ ln10
> 0, ∀x ∈ R

 (
z + lg z + z + 1 =
2
) x x 2
+ 1 ⋅ ln10

x −∞ 0 +∞

f’(x) + + + + +
f(x) −∞  0  +∞

34
Functia data transforma intervalul [ 0, +∞ ) in el insusi , iar f este crescatoare pe acest

interval si putem aplica T1 :

f 3 ( x) =x ⇔ f ( x) =x ( ) ( )
⇔ x + lg x + x 2 + 1 = x ⇔ lg x + x 2 + 1 =0 ⇔ x =0 cu S = ( 0, 0, 0 )

13. Fiind date numerele a, b, c ∈ [− 1,1] rezolvaţi sistemul :


x 1 − y 2 + y 1 − x 2 = a

 y 1− z + z 1− y = b
2 2

 z 1− x2 + x 1− z2 = c


Soluţie : condiţii de existenţă : x, y, z ∈ [− 1,1]


arcsin( x + y ) = a  x + y = arcsin a
 
arcsin( y + z ) = b ⇔  y + z = arcsin b
Avem   z + x = arcsin c
arcsin( z + x ) = c 
...........................................2( x + y + z ) = arcsin a + arcsin b + arcsin c

arcsin b + arcsin c − arcsin a


⇒z= şi analoagele. q.e.d.
2

2 x + x 2 y = y
14. 2 y + y 2 z = z ( olimpiadă Germania 1980 ) .
2 z + z 2 x = x

2 x 3 − 7 x 2 + 8x − 2 = y

15. 2 y 3 − 7 y 2 + 8 y − 2 = z ( Matematika v şkole 1985)
 2 z 3 − 7 z 2 + 8z − 2 = x

x = 2 y 1 + y 2

16.GM.4/1991.  y = 2 z 1 + z 2 .
 z = 2x 1 + x 2


Solutie :
x = f ( y)

y = f ( z) unde f : R → R , f ( x) =
2 x 1 + x2 .
 z = f ( x)

35
1 + 2 x2
f ′( x)
Avem = > 0, ∀x ∈ R de unde rezulta ca functia f este strict crescatoare si pe
1 + x2

baza teoremei 1 avem f 3 ( a ) =


a ⇔ f (a) =
a ⇔ a a2 + 1 =
a⇔a ( )
a2 + 1 −1 =
0⇔a=
0

deci unica solutie a sistemului este ( 0, 0, 0 )

(
2 x 2 = x 2 + 1 y)

(
17. 2 y 2 = y 2 + 1 z)
(
2z 2 = z 2 + 1 x
 )
Solutie :
 2z2
 x =
+ 2x2  1 
f : R → R , f ( x ) ==
2
 z 1 2 1 − 2 
 2y 2 x +1
2
 x +1 
 z= 2 unde
 y +1 f ′( x) =
4x
 ( )
2
2 x2 x2 + 1
=
y = f ( x)
 x2 + 1

x −∞ 0 1 +∞

f’(x) - - - - 0 + + +
f(x) 2  0  1  2

f ( ( −∞, 0 ) ) = ( 0, 2 ) (1)
Avem .
f ([ 0, +∞ ) ) = [ 0, 2 ) ( 2 )

In cazul (1) intervalele sunt disjuncte deci nu avem solutie iar in cazul (2) functia
transforma intervalul [0,1] in el insusi , iar f este crescatoare pe acest interval si putem
2a
aplica T1 : f 3 ( a ) = a ⇔ f ( a ) = a = a ⇔ a ( a − 1) = 0 ⇔ a = 1 cu S = (1,1,1)
2

a +1
2

 y5 + y5 x 2 − 2x = 0

18.  z 5 + z 5 y 2 − 2 y = 0 ( Bulgaria 1987 ).
 x5 + x5 z 2 − 2z = 0

36
Solutie :
 y = f ( x) −
4
 2x 1 − x2  x 
 z f ( y= ) unde f ( x ) , f ′( x)
5
5= 5
2  2 
2
x = f ( z)

1 + x2 ( )
1 + x2  1 + x 

x −∞ -1 0 1 +∞

f’(x) - - - 0 + + 0 - -

f(x) 0  -1  0  1  0

Functia f transforma intervalul [ −1,1] in el insusi si este crescatoare pe acest interval de

unde cu teorema 1 avem :

f 3 (a) = a ⇔ f (a) = a
2a
( )( )
= a ⇔ a a 2 − 1 a 2 + 1 = 0 ⇔ a ∈ {−1, 0,1} cu
2
⇔ 5
1+ a 2

=S {( 0, 0, 0 ) , ( −1, −1, −1) , (1,1,1)} .


 y 3 − 9 x 2 + 27 x − 27 = 0

19.  z 3 − 9 y 2 + 27 y − 27 = 0 ( Matematika v şkole 1980).
 x 3 − 9 z 2 + 27 z − 27 = 0

Solutie :
 not
x 3 − ( x − 3) = f ( x )
3
 y=
3

 3
9 2x − 3
y 3 − ( y − 3) f ( x )= x 3 − ( x − 3) , f ′ ( x )=
3 3
z= 3
unde f :R→R 3

 3
(x )
2
3 2
− 3x + 3
 x= z 3 − ( z − 3)
3
3


x 3
−∞ 3 +∞
2

f’(x) - - - - 0 + + +
f(x) 33 2
+∞   3  +∞
2

37
Functia f transforma intervalul [3, +∞ ) in el insusi si este crescatoare pe acest interval de

unde cu teorema 1 avem : f 3 ( a ) = a ⇔ f ( a ) = a ⇔ 3 a 3 − ( a − 3) = a ⇔ a = 3 cu


3

S = ( 3,3,3) .

 x 3 − 3ax 2 + 3a 2 x − a 3 = 0

20.RMT1/1981.  y 3 − 3az 2 + 3a 2 z − a 3 = 0
 z 3 − 3ay 2 + 3a 2 y − a 3 = 0

Solutie :
 not
x3 − ( x − a ) = f ( x )
3
 y=
3


y3 − ( y − a ) f ( x )= a3 − ( x − a ) =
3 3
 z= f :R→R 3ax 2 − 3a 2 x + a 3
3 3 3
unde ,

 x= z3 − ( z − a )
3
3

3a 3 a 2x − a
f ′( x) =
3
( 3ax )
2
3 2
+ 3a 2 x − a 3

x a
−∞ a +∞
2

f’(x) - - - - 0 + + +
f(x) a3 2
+∞   a  +∞
2

Functia f transforma intervalul [ a, +∞ ) in el insusi si este crescatoare pe acest interval de

unde cu teorema 1 avem : f 3 ( y ) = y ⇔ f ( y ) = y y 3 − ( y − a ) = y ⇔ y = a cu


3
⇔ 3

S = ( a, a, a ) .

ax − by 2 = c

21. ay − bz 2 = c unde a > 0 , b > 0 , c > 0.
az − bx 2 = c

Solutie : se va rezolva mai jos aceasta problema generalizata.

38
 1
x + y = a

22.  y + = a ( olimpiadă Olanda )
1
 z
1
z + = a
 x

Solutie :
 1 not
 x =a − y = f ( y )
1
 f : R → R , f ( x) =
a−
 1 x
 y= a − unde deci f crescatoare pe R.
 z 1
f ′ ( x=
) 2 >0
 1 x
 z= a −
 x

x a − a2 − 4 a + a2 − 4
−∞ a 0
2 2

f ′( x) + + + + + + + +

f ( x) 1 a − a2 − 4 a + a2 − 4
a a−    +∞ −∞
a 2 2

f ( ( −∞, 0=
) ) ( a, +∞ ) (1)
Avem . Distingem cazurile :
f ([ 0, +∞ ) ) = ( −∞, a ) ( 2 )

i) a<0 ; in cazul (2) intervalele sunt disjuncte deci nu avem solutie iar in cazul (1)
intersectia ne da intervalul ( a, 0 ) . Caut un interval care sa fie transformat prin functia f in

a ± a2 − 4
acelasi interval , deci caut solutiile ecuatiei f(x)=x .Acestea sunt x1/2 = .
2

a + a2 − 4 a2 − 4 − a2
= <0
2 2
a + a2 − 4
> a ⇔ a 2 − 4 > a ( A)
Cand a<0 avem 2
a − a2 − 4
<0
2
a − a2 − 4
> a ⇔ − a 2 − 4 > a ⋅ ( −1) ⇒ a 2 − 4 < −a ↑ 2 ⇒ a 2 − 4 < a 2 ( A )
2
39
 a − a2 − 4 a + a2 − 4 
Prin urmare functia f transforma intervalul  ,  in el insusi.
 2 2 

T1  a ± a 2 − 4 
Pe acest interval functia f fiind crescatoare avem f ( x ) = x ⇔ f ( x ) = x ⇔ x ∈ 
3
.
 2 

 a ± a 2 − 4 a ± a 2 − 4 a ± a 2 − 4  
S =  , , 
 2 2 2 
  

ii) Daca a>0 se gasesc aceleasi solutii.


 1− x2 = 3y − 4 y3

23. GM.2/1991  1 − y 2 = 3z − 4 z 3
 1 − z 2 = 3x − 4 x 3


 y + x 3 = 3 x(1 + xy )

24. GM.10/1998.  z + y 3 = 3 y (1 + zy )
 x + z 3 = 3z (1 + xz )

 ( x + 2)(2 x + 1) = 9 z
25. RMT2/1985. ( y + 2)(2 y + 1) = 9 x .
 ( z + 2)(2 z + 1) = 9 y

Solutie :
1 not

9 ( x + 2 )( 2 x + 1) = z = f ( x)
1
 f : R → R , f ( x ) = ( x + 2 )( 2 x + 1)
 1
 ( y + 2 )( 2 y + 1) = x unde 9
 9 4x + 5
f ′( x) =
 1
 ( z + 2 )( 2 z + 1) = y
9
 9

x 5
−∞ − 1 +∞
4

f’(x) - - - 0 + + + +
f(x) 1
+∞  −  1  +∞
8

40
 5   1 
f   −∞, −   =  − , +∞  (1)
Observ ca   4   8  .In cazul (1) intervalele sunt disjuncte deci nu
f ([1, +∞ )=
) [1, +∞ ) ( 2)
putem avea solutie iar in cazul (2) f find crescatoare cu teorema 1 avem
T1
f 3 ( x ) = x ⇔ f ( x ) = x ⇔ x =1 si solutia sistemului (1,1,1) .

ax − b y = c
26.GM 9-10/1982.  ay − b z = c
 az − b x = c

27. Să se rezolve sistemul :


 2
y = x + x
 2
x = z +
 z
z = y + 2
 y

Soluţie 1 :

cu notaţia f:R*→R , f (x ) = x +
2
sistemul devine :
x

 f (x ) = y

 f ( y ) = z (1).
 f (z ) = x

(3 ) (2 )
i) Pres că x > 0 ⇒ z > 0 ⇒ y > 0 . Observ că dacă x > 0 avem f (x ) = x +
2 medii 2
≥ x⋅ = 2 .
x x

deci x ≥ 2 , y ≥ 2 , z ≥ 2 (4) .
 2
y = x +
 x
 2
x = z +
z
Din  2
z = y+
 y
1 1 1 (4 )  1 1 1  (4 ) 3
⇒ x + y + z = 2 + +  ⇒ 3 2 ≤ x + y + z = 2 + +  ≤ 2 ⋅ =3 2
x y z x y z 2

  
(
  
) (
 
) ( )
⇒ x + y + z = 3 2 ⇒ x − 2 + y − 2 + z − 2 = 0 ⇒ x = y = z = 2 este unica soluţie .

≥0 ≥0 ≥0

41
(3 ) (2 )
ii) Pres . că x < 0 ⇒ z < 0 ⇒ y < 0 .Observ că sistemul nu se schimbă dacă
x → −x y → − y , z → − z deci dacă are soluţia (a, a, a ) atunci are şi soluţia (− a,−a,−a ) .

S= {( )(
2 , 2 , 2 ; − 2 ,− 2 ,− 2 . )}
Soluţie 2 : ecuaţia 2 x = y + privită în y are forma y 2 − 2 xy + 2 = 0 ∆ = 4(x 2 − 2) . Ca să
2
y

avem soluţii trebuie ca ∆ ≥ 0 ⇔ x ∈ (− ∞,− 2 ]∪ [ 2 ,+∞ ) şi y1 / 2 = x ± x 2 − 2

a) y = x + x 2 − 2 ⇒ y − x = x 2 − 2 ≥ 0 ⇒ y ≥ x , iar din celelalte ecuaţii se obţine

z ≥ y ; x ≥ z deci y ≥ x ≥ z ≥ y ⇒x= y=z= 2

b) y = x − x 2 − 2 ⇒ y − x = − x 2 − 2 ≤ 0 ⇒ y ≤ x , iar din celelalte ecuaţii se obţine

z ≤ y ; x ≤ z deci y ≤ x ≤ z ≤ y ⇒x= y=z=− 2.

Obs :
i) un sistem de forma (1) se numeşte sistem circular de gradul 3 .
ii) Dacă permutăm circular necunoscutele x,y,z ( x → y → z → x ) sistemul nu se
schimbă.
iii) Un sistem circular de gradul 2 nu este altceva decât un sistem simetric.
iv) Un sistem circular de gradul n are forma generală :
 x1 = f ( x2 )
 x = f (x )
 2 3

................... (5)
 x = f (x )
 n −1 n

 x n = f ( x1 )

v) Un sistem circular dacă admite soluţie atunci aceasta este de forma (a, a, a ) ,
a∈R .

vi) Cu metoda substituţiei rezolvarea sistemului (5) se reduce la a rezolva ecuaţia :


 
x1 = f (x 2 ) = f ( f (x3 )) = ... =  f  f  ...  f (x1 )
  
 n − functii 

x2 = f n (x2 )

42
…………….
xn = f n (xn )

Deci un sistem circular admite numai soluţii de forma (a, a,..., a ) unde a este soluţie a
ecuaţiei a = f n (a ) .
vii) În anumite cazuri ecuaţia a = f n (a ) este imposibil de rezolvat de exemplu în

cazul sistemului (27) avem f : (0,+∞ ) → R , f (x ) =  x +  şi de rezolvat


1 2
2 x

ecuaţia a = f 3 (a ) .
Definiţie : fie f : A → A unde A ⊆ R este o mulţime închisă .Un punct al mulţimii A se
numeşte punct fix dacă este soluţie a ecuaţiei f (x ) = x .
Obs : a este punct fix pentru funcţia f dacă este abscisa unui punct de intersecţie a
graficului funcţiei f cu prima bisectoare ( o funcţie dată poate să nu aibă puncte fixe sau
să aibă unul sau mai multe puncte fixe ).Vom nota cu Ff mulţimea tuturor punctelor fixe
ale funcţiei f .
Teoremă 1 : Dacă f : A → A unde A ⊆ R este o mulţime închisă şi F f = {a} iar f strict

crescătoare atunci F f n = {a}.

Exemplu 27 : pt . funcţia f : A → A , f (x ) =  x +  avem Im f = (− ∞,− 2 ]∪ [ 2 ,+∞ ) .


1 2
2 x

Rezultă că A este închisă faţă de funcţia f dacă A = (− ∞,− 2 ] ∪ [ 2 ,+∞ ) .Studiem dacă f
x2 − 2
crescătoare . Avem f ′(x ) = > 0, x ∈ A
2x 2
Deci f strict crescătoare pe A . Atunci ecuaţia f 3 (a ) = a este echivalentă cu
1 2
f (a ) = a ⇔  a +  = a ⇔ a = 2 ⇔ a = ± 2 ∈ A .Q.E.D.
2

2 a

Obs : dacă f strict descrescătoare atunci teorema nu mai are loc.


Contraexemplu : f : R → R , f (x ) = − x ⇒ F f = {0} ⇒ f 2 (x ) = ( f  f )(x ) = −(− x ) = x deci

F f 2 = R .În acest caz vom utiliza un alt criteriu dat de teorema de mai jos.

43
Teoremă 2 : dacă f : A → A unde A ⊆ R este o mulţime închisă are proprietatea că

f (x ) − f ( y ) ≤ c x − y ; ∀x, y ∈ A unde 0 ≤ c < 1 atunci F f = F f n = {a}, ∀n ∈ N ∗ .

Exemplu7: avem f : [− 5,+∞ ), f ( x ) = x + 45 − x + 5 =


40
deci este
x + 45 + x + 5

descrescătoare şi vom aplica teorema 2. Avem Im f = (0,+∞ ) deci A = (0,+∞ )

f (x ) − f ( y ) = x + 45 − x + 5 − y + 45 + y + 5 = x + 45 − y + 45 − ( x+5 − y+5 = )
 
 
x− y x− y  1 1   1 1 
=
x + 45 + y + 45

x+5 + y+5
≤ x− y
+
+  ≤ x − y  2 45 + 2 5 
 
x +
45 y + 45 x+
 
5 + y+5
   
 ≥ 45 ≥ 45 ≥ 5 ≥ 5 
2
≤ x− y
3 5
Deci f (x ) − f ( y ) ≤ c x − y ; ∀x, y ∈ A şi atunci ecuaţia f ( f (x )) = x ⇔ f (x ) = x

2 x ( y − a ) = 1
2 y ( z − a ) = 1
28. GM 11-12/1986. 
 2 z (u − a ) = 1
 2u ( x − a ) = 1

Solutie :
 1 not
=x = f ( y)
2( y − a)

 1
 y=
 2( z − a) 1 1
 unde f : R − {a} → R∗ , f ( x) = f ′ ( x ) =− < 0, ∀x ∈ R
 1 2( x − a) 2( x − a)
2
z=
 2 (u − a )

 u=
1

 2( x − a)

x a − a2 + 1 a + a2 + 1
−∞ a +∞
2 2

f’(x) - - - - -

f(x) a − a2 + 1 a + a2 + 1
0   −∞ +∞  0
2 2

44
 x 2 + 5x + 4 = y
 2
y + 5y + 4 = z
29. GM.10/1991  2 .
 z + 5 z + 4 = u
u 2 + 5u + 4 = x

Solutie :
x = f (u )
 f : R → R , f ( x ) = x2 + 5x + 4
u = f (z)
 unde
z = f ( y) f ′ ( x=
) 2x + 5
y =
 f ( x)

x 5
−∞ − +∞
2

f’(x) - - - 0 + + +
f(x) 9
+∞  −  +∞
4

 5   9 
f   −∞, −   =  − , +∞  (1)
 2   4 
Avem
 5   9 
f   − , +∞   =  − , +∞  ( 2)
 2   4 

In cazul (1) intervalele sunt disjuncte deci nu putem avea solutie.


In cazul (2) consider restrictia lui f pe care o notez tot cu
 9   9 
) x 2 + 5 x + 4 .Deoarece f crescatoare pe  − , +∞  avem cu
9
f :  − , +∞  →  − , +∞  , f ( x=
 4   4   4 

T.1 f 4 ( a )= a ⇔ f ( a )= a ⇔ ( a + 2 ) = 0 ⇔ a= −2 ∈  − , +∞  ⇒ S= ( −2, −2, −2 ) .


2 9
 4 

1 + x 2 = 2 y

1 + y = 2 z
2
30. RMT1/1990.  .
1 + z = 2u
2

1 + u 2 = 2 x

45
 ax1 − bx22 = c

 ax2 − bx3 = c
2

31. GM.7/1991 ......................... a,b,c>0.


 ax − bx 2 = c
 n −1 n

 axn − bx1 = c
2

Solutie : din prima ecuatie a sistemului rezulta


c + by 2 not c + by 2 2b
x= =f ( y ) unde f :R→R f ( y) = , f ′( y) = y .
a a a

x a − a 2 − 4bc a + a 2 − 4bc
−∞ 0 +∞
2b 2b

f’(x) - - - 0+ + + + + +
f(x) c a − a 2 − 4bc a + a 2 − 4bc
+∞    +∞
a 2b 2b

c 
f ( ( −∞, 0=
))
 , +∞  (1)
a 
Avem
) )  , +∞  ( 2 )
f ([ 0, +∞=
c
a 

In cazul (1) intervalele sunt disjuncte deci nu putem avea solutie.


In cazul (2) consider restrictia lui f pe care o notez tot cu f
c  c + by 2
f : [ 0, +∞ ) →  , +∞  , f ( y) = .Deoarece f crescatoare pe [ 0, +∞ ) teorema 1 cere
a  a

c + bx 2
solutiile ecuatiei f ( x ) = x ⇔ = x ⇔ bx 2 − ax + c = 0 ∆ = a 2 − 4bc .Disting cazurile
a
i) a 2 < 4bc ⇒ ecuatia nu are solutii deci sistemul nu are solutii.
a  a a a 
ii) a 2 4bc ⇒ ecuatia are o solutie x =
= ⇒S=  , , 
2b  2b 2b 2b 

a ± a 2 − 4bc
iii) a 2 > 4bc ⇒ x1/2 =
2b
Solutiile sunt amandoua pozitive.

46
 a − a 2 − 4bc a + a 2 − 4bc 
Inseamna ca functia f transforma intervalul  ,  in el insusi si cu
 2b 2b 

T1 pe acest interval se obtin solutiile date tocmai de capetele intervalului.


 a ± a 2 − 4bc a ± a 2 − 4bc a ± a 2 − 4bc  
S =  , ,  .
 2b 2b 2b 
  

 x1 = 2 x22 − 1

 x 2 = 2 x3 − 1
2
32. GM.5/1992  .
....................
 xn = 2 x12 − 1

Solutie :
 x1 = f ( x2 )

 x2 = f ( x3 )
 unde f : R → R , f ( x) =
2x2 −1
....................
 xn = f ( x1 )

f ′ ( x) = 4x

x 1
−∞ -1 − 0 1 +∞
2

f’(x) - - - - - 0 + + + +
f(x) 1
+∞  1 −  -1  1  +∞
2

Functia f transforma intervalul [1, +∞ ) in el insusi , aici functia este crescatoare si cu

teorema 1 avem f 3 ( a ) = a ⇔ f ( a ) = a ⇔ 2a 2 − a − 1 = 0 ⇔ a ∈ − ,1 convine numai


1
 2 

S = (1,1,1) .

Functia f transforma intervalul  − ,1 in el insusi dar are monotonie oscilanta .


1
 2 

Voi aplica teorema 1 separat pe intervalele  − , 0  si [ 0,1] .


1
 2 

Avem f :  − , 0  →  − , −1 si cu T1
1 1
 2   2 

47
1  1 1 1
f 3 ( a ) = a ⇔ f ( a ) = a ⇔ 2a 2 − a − 1 = 0 ⇔ a = − si obtin S = − , − , −  .
2  2 2 2

Apoi f : [ 0,1] → [ −1,1] si cu T1

f 3 ( a ) = a ⇔ f ( a ) = a ⇔ 2a 2 − a − 1 = 0 ⇔ a = 1 si obtin S = (1,1,1) .

33.Determinaţi soluţiile strict pozitive ale sistemului :


1 − x12 = x2

 1 − x 2 = x3
2

 .
..................
 1 − xn2 = x1

Solutie :
 x2 = f ( x1 )
 1 − x12 = 
 x3 = f ( x2 )
x2

 1 − x2 = 
2
x3
 ⇔ ................. unde f : R → R , f ( x) =
1 − x2 , f ′( x) =
−2 x
..................  x = f x
 1 − xn2 = x1  n ( n−1 )
x = f ( x )
 1 n

x −1 − 5 1− 5
−∞ 0 1 +∞
2 2

f’(x) + + + 0 - - - - -
f(x) −1 − 5 1− 5
−∞   1  0 −∞
2 2

 −1 − 5 1 − 5 
Functia f transforma intervalul  ,  in el insusi si f este crescatoare pe acest
 2 2 
 −1 ± 5 
interval , deci cu teorema 1 avem f n ( a ) = a ⇔ f ( a ) = a ⇔ 1 − a 2 = a ⇔ a ∈   cu
 2 
 −1 ± 5 −1 ± 5 −1 ± 5  
solutiile S =  , ,..., 
 2 2 2  

48
 2
 x1 + x = 2 x 2
 1

 2
34.  x2 + x2 = 2 x3
.........................
 2
 xn + = 2 x1
 xn

 a
 2 x 2 = x1 + x
 1

 2x = x + a
 3 2
x2
...................
35. 
 a
2 x n = x n −1 +
 xn −1
 a
 2 x1 = x n + x
 n

Solutie :
 1 a  not
2 x2 =  x1 +  = f ( x1 )
 2 x1 

 = 1 a
2 x3  x2 +  1 a
 2 x2  f : R → R , f ( x ) =+ x 
 2 x
 ................... unde
 x2 − a
= 1  = a  f ′ ( x ) cu radacinile ± a
2 xn  xn −1 +  2x2
 2 xn −1 

 1 a
 = 2 x1
2
 xn + 
xn 

x −∞ − a 0 a +∞

f’(x) + + + 0- - - - -- 0+ + +

f(x) −∞  − a  −∞ +∞  a  +∞

f (( −∞, a  ) = ( −∞, a  (1)


f ( ( − a , 0 ) ) = ( −∞, − a  ( 2)
Avem
f ( ( 0, =
a ) ) ( a , +∞  ( 3)
f ( ( a , +∞= )) ( a , +∞ ) ( 4)
49
Observ ca in cazurile (2) si (3) intervalele sunt disjuncte , deci nu putem avea solutie.
In cazul (1) avem
T1 x2 + a
f ( I )= I , f − crescatoare ⇒ f n ( x)= x ⇔ f ( x)= x ⇔ = x ⇔ x2 = a ⇔ x = a
2x

Obtinem solutia ( )
a, a, a .

In cazul (4) avem


T1 x2 + a
f ( I )= I , f − crescatoare ⇒ f n ( x)= x ⇔ f ( x)= x ⇔ = x ⇔ x2 = a ⇔ x = − a
2x

Obtinem solutia ( − a , − a , − a )

5. Să se rezolve în numere reale sistemul :


 2
3=x 2y +
y

 2
 3=
y 2z +
 z
 2
 3=
z 2x +
x

1 + x12 = 2 x2 ≥ 2 x1

1 + x 2 = 2 x3 ≥ 2 x2
36.  2
 ..................
1 + xn2 = 2 x1 ≥ 2 xn

37. GM.6/1987.Fie n ∈ N , n ≥ 2 , a, b ∈ R . Să se arate că sistemul de inecuaţii

 x12 ≤ ax2 + b
 2
 x2 ≤ ax3 + b
........................ are soluţie unică în R ⇔ a + 4b = c .
n 2

 x 2 ≤ ax + b
 n −1 n

 xn2 ≤ ax1 + b

3 x + 4 y = 5 x

38. 3 y + 4 z = 5 y
3 z + 4 x = 5 z

3x + 4 y =5 z (1)

39. 3z + 4 x =5y ( 2) .
3 y + 4 z =
5 x ( 3)

50
Solutie : putem presupune fara a restrange generalitatea ca x ≤ y ≤ z (4).
( 3) (1)
x ≤ y ≤ z ⇒ 5 x = 3 y + 4 z ≥ 3x + 4 y = 5 z ⇒ x ≥ z (5). Din (4) si (5) rezulta ca x= y= z iar din (1)

avem 3x + 4 x =
5 x cu solutia 2 si pentru sistem avem solutia unica (2,2,2).

 3x + 4 x + 5 x = 5 x ⋅ y (1)

40. 3 y + 4 y + 5 y = 5 y ⋅ x ( 2 )
 3z + 4 z + 5 z = 5 z ⋅ x ( 3)

 ( y + 1)x = 16
39.  2 2 x −3 8( y − 1)2 x
(
 y −1 =)
 ( y + 1)x

PROBLEME DIVERSE

1. Fie numerele a1 , a 2 ,..., a5 în progresie geometrică astfel încât suma logaritmilor în baza
a5
3 a acestor numere să fie egală cu 2. Să se găsească aceste numere ştiind că log 3 = −2 .
a3

51