[Link].

ro
[Link]

Lectia 09AL0307LT


Functia de gradul al II-lea




Definitie: Se numeste functie de gradul al II-lea functia f: RR, f(x)= ax
2
+ bx + c ,
unde a, b, c eR si a= 0.

- Ecuatia ax
2
+ bx + c = 0 este ecuatia atasata functiei de gradul al II-lea cu
discriminantul A = b
2
- 4ac.
- Solutiile ecuatiei atasate se numesc zerourile functiei f.
- Daca A < 0 ecuatia nu are solutii reale iar graficul functiei nu taie axa XX.
- Daca A = 0 ecuatia are o solutie dubla x
1
= x
2
= -
a 2
b
, iar graficul functiei este tangent
axei XX in punctul V(-
a 2
b
, 0) (varful parabolei).
- Daca A > 0 ecuatia are doua solutii reale distincte, x
1
= x
2
, iar graficul functiei taie
axa XX in punctele A(x
1
,0) si B(x
2
,0).
- Graficul functiei de gradul al II-lea este o parabola cu varful V(-
a 2
b
, -
a 4
A
).
- Graficul functiei de gradul al II-lea are o axa de simetrie .
Aceasta este dreapta x = -
a 2
b
.
- Daca a < 0 functia are valoare maxima in x
0
= -
a 2
b
, iar valoarea maxima este -
a 4
A
.
- Daca a > 0 functia are valoare minima in x
0
= -
a 2
b
, iar valoarea minima este -
a 4
A
.
- Graficul functiei f este situat deasupra axei XX daca si numai daca

< A
>
0
0 a
.
- Graficul functiei f este situat sub axa XX daca si numai daca

< A
<
0
0 a
.
- Daca a > 0 atunci f(R) = |
.
|

+
A
,
a 4
.
- Daca a < 0 atunci f(R) =
(

\
| A

a 4
, .






[Link]
[Link]

Intervale de monotonie

1. daca a < 0 avem:


x

-
-
a 2
b


+


f(x)






M= -
a 4
A





2. daca a > 0 avem:


x

-
-
a 2
b


+


f(x)






m= -
a 4
A





Semnul functiei de gradul al II-lea

1. daca A < 0 avem:

x - +
f(x) semnul lui a

2. daca A = 0 avem:


x
- -
a 2
b
+
f(x) semnul lui a 0 semnul lui a

3. daca A > 0 avem:


x
- x
1
x
2
+
f(x) semnul lui a 0 semnul contrar lui a 0 semnul lui a





descrescatoare
crescatoare
crescatoare
descrescatoare
[Link]
[Link]

- Functia de gradul al II-lea nu este injectiva si nici surjectiva. Functia nu este
inversabila
- Expresia aX
2
+ bX + c , unde a,b,c e R, a= 0 se numeste trinomul de gradul II si
ax
2
+ bx + c = 0 ecuatia atasata. Solutiile ecuatiei se numesc radacinile trinomului
(daca A > 0).
- Relatiile lui Viete stabilesc legatura dintre radacinile si coeficientii trinomului ( > A 0):

=
= +
a
c
x x
a
b
x x
2 1
2 1


- Daca trinomul are radacinile reale x
1
si x
2
atunci ax
2
+ bx + c = a(x-x
1
)(x-x
2
).
- Daca x
1
si x
2
sunt doua numere reale atunci acestea sunt radacinile ecuatiei
x
2
- Sx + P = 0 , unde S = x
1
+ x
2
si P = x
1
x
2
.
- Trinomul care are radacinile x
1
si x
2
este de forma X
2
- SX + P.


Exemple:

1. Fie f:RR, f(x)= x
2
-2x+5. Sa se analizeze proprietatile acestei functii.

Solutie:

Ecuatia atasata: x
2
-2x+5=0 unde = 4-20= -16< 0 ecuatia nu are solutii reale

- Graficul functiei nu taie axa XX si este situat deasupra axei XX.

a =1>0 functia are o valoarea minima -
a 4

= -
4
16
= 4
- Functia isi atinge valoarea minima 4 in punctul x
0
= -
a 2
b
= -
2
2
=1
- Graficul functiei este o parabola care are varful V(1,4).
- Graficul functiei este situate deasupra axei XX.
- Functia f este descrescatoare pe intervalul (- ,1]si crescatoare pe intervalul [1,+).
- Semnul functiei f este


x - +
f(x) + + + + + + + + + +







[Link]
[Link]

2. Sa se rezolve inecuatia x
2
-5x + 6 >0.

Solutie:

Consideram ecuatia x
2
-5x + 6 =0. = 25-24= 1>0 ecuatia are 2 radacini distincte
x
1
,x
2
=
2
1 5
x
1
=3 si x
2
=2.
Semnul functiei x
2
-5x + 6 este:

x - 2 3 +
x
2
-5x + 6
+ + + + + 0 - - 0 + + + + + +

S=(- ,2) (3,+)

3. Sa se determine valorile reale, nenule ale lui m astfel incat mx
2
+3x+1>0, oricare ar fi
xeR.

Solutie:

Consideram functia de gradul al doilea f:RR, f(x)= mx
2
+3x+1 (m= 0 din enunt).
mx
2
+3x+1>0 graficul lui f(x) este deasupra axei XX, cel mult tangent la axa XX.

s
>
0
0 m

s
>
0 m 4 9
0 m

|
.
|

e
e
,
4
9
m
) , 0 ( m
me |
.
|

,
4
9


4. Fie functia f:RR, f(x)= x
2
+2x+3. Sa se arate ca f(a)+f(a+1)>0 oricare ar fi aeR.

Solutie:

f(a)+f(a+1)>0a
2
+2a+3+(a+1)
2
+2(a+1)+3>0
a
2
+2a+3+ a
2
+2a+1+2a+2+2>0 2a
2
+6a+7>0, =36 - 56= -20 < 0

a - +
2a
2
+6a+7
+ + + + + + + + + + + + +

Deci f(a)+f(a+1)>0 ( a)eR.

5. Sa se determine valoarea lui meR astfel incat x
2
+(m+2)x+m+3=0 sa aiba radacini reale
distincte.

Solutie:
x
2
+(m+2)x+m+3=0 are radacini reale distincte daca>0 (m+2)
2
- 4(m+3)>0
m
2
+4m+ 4 - 4m 12 >0 m
2
- 8 > 0. Ecuatia m
2
- 8 = 0 are solutiile m
1
,m
2
= 2 2

m
- -2 2 2 2 +
m
2
- 4
+ + + + + + 0 - - - 0 + + + + +
[Link]
[Link]


Deci pentru me(- ,-2 2 ) (2 2 , ), >0 .
Deci pentru me(- ,-2 2 ) (2 2 , ) ecuatia are radacini reale distincte.

6. Sa se rezolve ecuatia x
2
- 9+ 3x 1= 0.

Solutie:

x - -3 3 +
x
2
- 9
+ + + + + + 0 - - - 0 + + + + +

Cazul 1. xe(- ,-3) (3, )
x
2
- 9+ 3x 1= 0 x
2
- 9 + 3x 1= 0 x
2
+ 3x 10= 0
=9+40=49 x
1
,x
2
=
2
7 3
x
1
=2 si x
2
= -5.
2e(- ,-3) (3, ), 5e(- ,-3) (3, ) S
1
={5}.

Cazul 2. xe(-3,3)
x
2
- 9+ 3x 1= 0 -x
2
+ 9 + 3x 1= 0 x
2
- 3x 8= 0
=9+32=41 x
1
,x
2
=
2
41 3
x
1
=
2
41 3 +
> 3 si x
2
=
2
41 3
e(-3, 3).
Deci S
2
=
)
`

2
41 3
. Deci S = S
1
S
2
=
)
`

5 ,
2
41 3


7. Fie functia f:RR, f(x)=(m-1)x
2
+6x+(2m-5), unde m este un parametru real diferit de 2.
Sa se determine valorile reale ale lui m pentru care f(x)<0 oricare ar fi xeR.

Solutie:

f(x)<0, ( x)eR atunci graficul lui f este sub axa XX

<
<
0
0 a

<
<
0 ) 5 m 2 )( 1 m ( 4 36
0 1 m

< +
<

0 ) 5 m 5 m 2 m 2 ( 4 36
0 1 m
2

< +
<
0 20 m 28 m 8 36
0 1 m
2

< + +
<
0 16 m 28 m 8
0 1 m
2

>
<
0 4 m 7 m 2
0 1 m
2


m-1<0m<1 me(- ,1)

2m
2
-7m 4>0, =49+32=81m
1
,m
2
=
4
9 7
m
1
=4 si m
2
= -
2
1



m
- -
2
1
4 +
2m
2
-7m - 4
+ + + + + 0 - - - 0 + + + + +
[Link]
[Link]


me(- ,-
2
1
) (4, )

Deci avem

e
e
) , 4 ( )
2
1
, ( m
) 1 , ( m
me(- ,-
2
1
)

8. Sa se determine valorile parametrului m pentru care ecuatia x
2
- 5x + m= 0 are radacini
naturale.

Solutie:

e =
= +
N m x x
5 x x
2 1
2 1

e
= +
N x , x
5 x x
2 1
2 1

=
=
5 x
0 x
2
1
sau

=
=
4 x
1 x
2
1
sau

=
=
3 x
2 x
2
1
me{0, 4, 6}.