I.

Tabelul valorilor funcţiilor trigonometrice

Remarcă: Pentru calcularea valorilor funcţiilor arcsin, arccos, arctg şi arcctg se folosesc intervalele indicate în
domeniul de definiţie al funcţiilor date:
     
1) E (arcsin)   ;  ; 2) E(arccos)  0;  ; 3) E (arctg )    ;  ; 4) E(arcctg)  0;   .
 2 2  2 2

• Tabelul valorilor funcţiilor trigonometrice pe intervalul [0, ]

 rad     2 3 5
(radiani) 0 6 4 3 2 3 4 6 
n°
0 30 45 60 90 120 135 150 180
(grade)
1 2 3 3 2 1
sin  0 2 2 2
1
2 2 2 0
3 2 1 1 2 3
cos  – – –
1
2 2 2 0 2 2 2 1

3 3
tg 0 1 3 – – 3 1 – 0
3 3
3 3
ctg – 3 1 0 – 1 – 3 –
3 3
Cadrane I cadran II cadran

• Tabelul valorilor funcţiilor trigonometrice pe intervalul [  ; 2  ]

 rad 7 5 4 3 5 7 11 
(radiani)  2
6 4 3 2 3 4 6 12
n°
180° 210 225 240 270 300 315 330 360 15
(grade)
1 2 3 3 2 1 6 2
sin  0 –
2
– – 1 –  –
2 0
2 2 2 2 4

3 2 1 1 2 3 6 2
cos  1 – – – 0 1
2 2 2 2 2 2 4
3 3
tg 0 1
3 –
– 3 1 – 0 2 3
3 3
3 3
ctg –
3 1 0 – 1 – 3 –
2 3
3 3
Cadrane III cadran IV cadran

•  3,1415926…;  radiani =180 ; 1 radian  571745; 1  radiani.
180
• Numărul  este un număr iraţional transcendent numit numărul lui Pitagora.
II. Paritatea funcţiilor trigonometrice
Teorema 1: Funcţia cosinus este pară, iar funcţiile sinus, tangenta şi cotangenta sunt impare:
1) cos(  )  cos  ;
2) sin(  )   sin  ; 3) tg ( )  tg ; 4) ctg ( )  ctg .
III. Periodicitatea funcţiilor trigonometrice
Teorema 2: Funcţiile sinus şi cosinus sunt periodice cu perioada generală Tn  2n , unde n  Z şi perioada
principală T1  2 .
• Deci: sin(   2n)  sin  , n  Z şi cos(  2n)  cos  , n  Z .
• Numărul Tn  2n , unde n  Z este perioada generală a funcţiilor sinus şi cosinus.
• Numărul T1  2 este perioada principală a funcţiilor sinus şi cosinus.
Teorema 3: Funcţiile tangenta şi cotangenta sunt periodice cu perioada generală Tn  2n , unde n  Z şi
perioada principală T1  2 .
• Deci: tg (  n)  tg , n  Z şi ctg (  n)  ctg , n  Z .
• Numărul Tn  n , n  Z este perioada generală a funcţiilor tg şi ctg.
• Numărul T1   este perioada principală a funcţiilor tg şi ctg.

IV. Semnele funcţiilor trigonometrice

sgn(sin )=sgn(y) sgn(cos )=sgn(x) sgn(tg )=sgn(ctg )

V. Cadrane (în grade şi radiani Vezi Fig. 32.1b)

 
I cadran: (0°; 90°) în grade sau  0;  în radiani;
 2
 
II cadran: (90°; 180°) în grade sau  ;   în radiani;
2 
 3 
III cadran: (180°; 270°) în grade sau   ;  în radiani;
 2 
 3 
IV cadran: (270°; 360°) în grade sau  ; 2  în radiani.
 2 
y 
90°=
2
y M(x;y)
=180° 0 x
0 x 2=360°

3
=270°
2
Fig. 32.1a Fig. 32.1b

VI. Formule de transformare

• Relaţii dintre măsura în radiani şi măsura în grade (sexazecimale) a arcelor şi unghiurilor :
  n 180  
1)  radiani = 180°; 2)  radiani = ; 3) n  ;
180 
4) 1  60 ' = 3600'' ;

5) 90°=89° 59'60'' ; 6) 180°=179°59'60''.

VII. Formule de reducere

Definiţie: Formulele care exprimă funcţiile trigonometrice sin, cos, tg şi ctg ale unghiurilor    , 2   ,
 3
  şi   prin funcţiile trigonometrice de argument (unghi)  se numesc formule de reducere.
2 2
a) Reguli de obţinere ale formulelor de reducere:
R1: Pentru unghiurile    şi 2   funcţiile trigonometrice trec în ele însuşi, adică: sin  sin  , cos  cos  , tg
 tg  , ctg  ctg  ;
 3
R2: Pentru unghiurile   şi   funcţiile trigonometrice trec în cofuncţiile lor, adică: sin  cos  , cos  sin 
2 2
, tg  ctg  , ctg  tg  ;
R3: Semnul funcţiei noi primite coincide cu semnul funcţiei iniţiale, care se determină în dependenţă de unghiul de
reducere, considerând  unghi ascuţit.

b) Tabelul obţinerii formulelor de reducere

   3 3
     + - 2+ 2 - 
2 2 2 2
 90°+ 90°-  270°+ 270°-  180°+ 180°-  360°+ 360°- 
sin cos cos – cos – cos – sin sin sin – sin
cos – sin sin sin – sin – cos – cos cos cos
tg – ctg ctg – ctg ctg tg – tg tg – tg
ctg – tg tg – tg tg ctg – ctg ctg – ctg

VIII. Graficele funcţiilor trigonometrice

IX. Formule trigonometrice de bază

 sin  cos 
  cos 2   1 ; 2) tg  3) ctg 
2
1) sin ; ;
cos  sin 
1 1
4) tg  ctg  1 ; 5) 1  tg   6) 1  ctg  
2 2
; ;
cos 2  sin 2 
7) sin   tg  cos  ; 8) cos   ctg  sin  .

• Consecinţe din formulele trigonometrice de bază:

1) sin   1  cos   sin    1  cos 2  ; 2) cos 2   1  sin 2   cos    1  sin 2  ;
2 2

1 1 1 1
3) tg  ; 4) ctg  ; 5) cos    ; 6) sin    ;
ctg tg 1  tg 2 1  ctg 2
ctg tg sin 
7) cos    ; 8) sin    ; 9 ) tg  ;
1  ctg 2 1  tg 2  1  sin 2 
 1  cos 2  cos   1  sin 2 
10) tg  ; 11) ctg  ; 12) ctg  .
cos   1  cos 2  sin 

X. Formulele adunării:
a) sin(    )  sin  cos   sin  cos  ; b) sin(    )  sin  cos   sin  cos  ;
c) cos(   )  cos  cos   sin  sin  ; d ) cos(   )  cos  cos   sin  sin  ;
tg  tg tg  tg
e) tg (   )  ; f ) tg (   )  ;
1  tgtg 1  tgtg
1  tgtg 1  tgtg
h) ctg (   )  ; i) ctg (   )  .
tg  tg tg  tg

XI. Formulele unghiului dublu şi consecinţe din ele:

1) sin 2  2 sin  cos 
1
a) sin 2   cos 2    sin 2 2 b) 1  sin 2  (cos   sin  ) 2 c) 1  sin 2  (cos   sin  ) 2
4
2) cos 2  cos   sin 2 
2

a) cos 2  2 cos 2   1 ; b) cos 2  1  2 sin 2  ; c) 1  cos 2  2 sin 2  ; d) 1  cos 2  2 cos 2  ;

2tg 1  tg 2
3) tg 2  ; 4) ctg 2  .
1  tg 2 2tg

XII. Formule de micşorare a gradului:

1  cos 2 1  cos 2
a) sin 2   ; b) cos 2   ;
2 2
3 sin   sin 3 3 cos   cos 3
c) sin 3   ; d) cos 3   .
4 4

XII. Formulele unghiului triplu şi consecinţe din ele:

a) sin 3  3 sin   4 sin 3  , unde   R ;
b) cos 3  4 cos 3   3 cos  , unde   R ;
3tg  tg 3 
c) tg3  , unde  , 3   n, n  Z ;
1  3tg 
2
2
3ctg  ctg 3
d) ctg3  , unde  , 3  n, n  Z ;
1  3ctg 2
e) sin 3  4  sin( 60    )  sin( 60   ) , unde   R .

XIII. Transformarea sumei (şi diferenţei) în produs:

        
a) sin   sin   2 sin cos ; b) sin   sin   2 sin cos ;
2 2 2 2
       
c) cos   cos   2 cos cos ; d) cos   cos   2 sin sin ;
2 2 2 2
sin(    ) sin(    )
e) tg  tg  ; f) tg  tg  ;
cos  cos  cos  cos 
sin(    ) sin(    )
h) ctg  ctg  ; i) ctg  ctg   ;
sin  sin  sin  sin 
1 2 cos 2
j) tg  ctg   ; k) ctg  tg   2ctg 2 .
sin  cos  sin 2 sin  cos 

XIV. Transformarea produsului în sumă (diferenţă):

a) sin   cos  
1
sin(    )  sin(    ) ;
2
b) sin   sin   cos(   )  cos(   ) ;
1
2
c) cos   cos   cos(   )  cos(   ) ;
1
2
tg  tg ctg  ctg
d) tg  tg  ; e) ctg  ctg  .
ctg  ctg tg  tg

XV. Formule speciale:

 
1) cos   sin   2 cos(  ); 2) cos   sin   2 sin(   );
4 4
 
3) cos   sin   2 cos(  ); 4) cos   sin    2 sin(   ).
4 4

XVI. Formulele jumătăţii de argument:

 1  cos   1  cos 
1) sin  ; 2) cos  ;
2 2 2 2
 1  cos   1  cos 
3) tg   ; 4) ctg   ;
2 1  cos  2 1  cos 
 1  cos   sin 
5) tg  ; 6) tg  ;
2 sin  2 1  cos 
 sin   1  cos 
7) ctg  ; 8) ctg  .
2 1  cos  2 sin 

XVII. Formulele substituţiei universale:


• Dacă tg  t , atunci   2arctg t , unde     2k , k  Z şi au loc următoarele relaţii:
2
 
2tg 1  tg 2
2  1 t , t  R ;
2
2t2
1) sin    ; 2) cos  
 1 t2  1 t 2
1  tg 2 1  tg 2
2 2
 
2tg 1  tg 2
2t
2 2 1 t2
3) tg   , t  1 ; 4) ctg   ,t 0.
 1 t2  2t
1  tg 2 2tg
2 2

XVIII. Ecuaţii trigonometrice (simple)

 1) sin x  a , unde a  R
a) a   1; 1  x  (1) n arcsin a  n, n  Z ;
a  1
b) a   1; 1    a  (,1)  (1,)  x   .
a  1
2) cos x  a , unde a  R
a  1
a) a   1; 1  x   arccos a  2n, n  Z ; b) a   1; 1    a  (,1)  (1,)  x   .
a  1
3) tg x  a, a  R 4) ctg x  a, a  R
x  arctg a  n, n  Z x  arcctg a  n, n  Z
Remarcă: Ecuaţiile sin x  a şi cos x  a au soluţii numai pentru a   1; 1, iar ecuaţiile tg x  a şi
ctg x  a au soluţii pentru orice a  R .

• Cazuri particulare ale ecuaţiilor trigonometrice:


1) sin x  1  x   2n, n  Z ;
2
2) sin x  0  x  n, n  Z ;

3) sin x  1  x    2n, n  Z ;
2
4) cos x  1  x  2n, n  Z ;

5) cos x  0  x   n, n  Z ;
2
6) cos x  1  x    2n, n  Z .

XIX. Inecuaţii trigonometrice simple

1) a) sin x  a , unde |a|<1  –1< a <1  a  (1; 1)
x   (arcsin a+2n; -arcsin a+2n), n  Z ;
nZ

b) sin x  a , unde |a|<1  –1< a <1  a  (1; 1)

x  [arcsin a+2n; -arcsin a+2n], n  Z ;
nZ

2) a) sin x  a , unde |a|<1  –1< a <1  a  (1; 1)

x  (– – arcsin a+2n; arcsin a+2n), n  Z ;
nZ

b) sin x  a , unde |a|<1  –1< a <1  a  (1; 1)

x  [– – arcsin a+2n; arcsin a+2n], n  Z .
nZ

3) a) cos x  a , unde |a|<1  –1< a <1  a  (1; 1)

x  (– arccos a+2n; arccos a+2n), n  Z ;
nZ

b) cos x  a , unde |a|<1  –1< a <1  a  (1; 1)

x  [– arccos a+2n; arccos a+2n], n  Z .
nZ

4) a) cos x  a , unde |a|<1  – 1< a <1  a  (1; 1)

x  (arccos a+2n; 2 – arccos a+2n), n  Z ;
nZ

b) cos x  a , unde |a|<1  – 1< a <1  a  (1; 1)

x  [arccos a+2n; 2 – arccos a+2n], n  Z .
nZ

5) a) tg x  a , unde aR b) tg x  a , unde a  R

 
x  (arctg a+n;  n ) , n  Z ; x  [arctg a+n;  n ) , n  Z .
nZ 2 nZ 2

6) a) tg x  a , unde a  R b) tg x  a , unde a  R
 
x  (– +n; arctg a+n), n  Z ; x  (– +n; arctg a+n], n  Z .
nZ 2 nZ 2
 7) a) ctg x  a , unde a  R b) ctg x  a , unde a  R
x  (n, arcctg a+n), n  Z ; x  (n, arcctg a+n], n  Z ;
nZ nZ

8) a) ctg x  a , unde a  R b) ctg x  a , unde a  R

x  (arcctg a+n;+n), n  Z ; x  [arcctg a+n;+n), n  Z .
nZ nZ

Remarcă: Simbolul  semnifică reuniunea intervalelor indicate pentru toate valorile întregi ale lui n.
nZ
Remarcă: Pentru calcularea valorilor funcţiilor arcsin, arccos, arctg şi arcctg se folosesc intervalele indicate în
domeniul de valori al funcţiilor date:
  
1) E (arcsin)   ;  ; 2) E(arccos)  0;  ;
 2 2
  
3) E ( arctg )    ; ; 4) E(arcctg)  0;   .
 2 2

XX. Funcţii trigonometrice inverse

XX.1 Definirea funcţiilor trigonometrice inverse

Definiţie: Funcţiile arcsinus, arccosinus, arctangenta şi arccotangenta se numesc funcţii trigonometrice
inverse.
1. Arcsinusul unui număr real
  
Definiţie: Se numeşte arcsinusul numărului real a   1; 1 unghiul (arcul unic)    ; , sinusul căruia
 2 2 
este egal cu a.
• Se notează: arcsin sau sin 1 ; • Se citeşte: arcsinus.
• Conform definiţiei: arcsin a   sau sin 1 a   .
  
• Conform definiţiei: arcsin a    sin   a ,    ; şi a   1; 1.
 2 2 
  
P1: Dacă x  arcsin a , atunci sin x  a , unde x   ;  şi a   1; 1.
 2 2
P2: arcsin( a)   arcsin a , a   1; 1.

2. Arccosinusul unui număr real

Definiţie: Se numeşte arccosinusul numărului real a   1; 1 unghiul (arcul unic)   0;   , cosinusul căruia
este egal cu a.
• Se notează: arccos sau cos 1 ; • Se citeşte: arccosinus.
• Conform definiţiei: arccos a   sau cos 1 a   .
• Conform definiţiei: arccos a    cos   a ,   0;   şi a   1; 1.
P1: Dacă x  arccos a , atunci cos x  a , unde x  0;   şi a   1; 1.
P2: arccos( a)    arccos a , a   1; 1

• Tabelul valorilor funcţiilor trigonometrice inverse arcsinus şi arccosinus

3 2 1 1 2 3
  
a 1 2 2 2 0 2 2 2 1
       
   
arcsin a 2 3 4 6 0 6 4 3 2

5 3 2    
arccos a  6 4 3 2 3 4 6 0

3. Arctangenta unui număr real

   
Definiţie: Se numeşte arctangenta numărului real a  R unghiul (arcul unic)     ;  , tangenta căruia
 2 2
este egală cu a.
1
• Se notează: arctg sau tan sau tg 1 ; • Se citeşte: arctangenta.
• Conform definiţiei: arctga   sau tan
1
a  .
  
• Conform definiţiei: arctg a    tg  a , unde     ;  şi a  R .
 2 2
  
P1: Dacă x  arctg a , atunci tg x  a , unde x    ;  şi a  R .
 2 2
P2: arctg (a)  arctg a , a  R .

4. Arccotangenta unui număr real

Definiţie: Se numeşte arccotangenta numărului real a  R unghiul (unic)   0;  , cotangenta căruia este egal
cu a.
1
• Se notează: arcctg sau cot sau ctg 1 ; • Se citeşte: arccotangenta.
• Conform definiţiei: arcctg a   sau ctg 1a   sau cot a   .
1

• Conform definiţiei: arcctg a    ctg  a , unde   0;   şi a  R .

P1: Dacă x  arcctg a , atunci ctg x  a , unde x  0;   şi a  R .
P2: arcctg (a)  arcctg a , a  R .

• Tabelul valorilor funcţiilor trigonometrice inverse arctangenta şi arccotangenta

3 3
1 
a  3 3
0
3 1 3
     
  
arctg a 3 4 6 0 6 4 3
5 3 2    
arcctg a 6 4 3 2 3 4 6

XX.2 Graficele funcţiilor trigonometrice inverse

y  arcsin x y  arccos x

Fig. 1 Fig. 2

y  arcctg x y  arctg x

Fig. 3 Fig. 4
 XX.3 Condiţii de existenţă a funcţiilor trigonometrice inverse:
  
1) arcsin a    sin   a ,    ; şi a   1; 1;
 2 2 
2) arccos a    cos   a ,   0;   şi a   1; 1;
  
3) arctg a    tg  a , unde     ;  şi a  R ;
 2 2
4) arcctg a    ctg  a , unde   0;   şi a  R .

Remarcă: Pentru calcularea valorilor funcţiilor trigonometrice inverse se poate de aplicat tabelul valorilor
funcţiilor trigonometrice pentru unghiurile de pe intervalul 0;   .

XX.4 Relaţii între funcţiile trigonometrice inverse

1) Relaţii între funcţia arcsin şi funcţiile sin, cos, tg, ctg:

  
a) arcsin(sin x)  x , unde x   ; ; b) sin(arcsin x)  x , unde x   1; 1 ;
 2 2 
c) cos(arcsin x)  1  x 2 , unde x   1; 1 ;

, unde x   1; 1;
x
d) tg(arcsin x) 
1 x2
1 x2
e) ctg (arcsin x)  , unde x   1; 0  0; 1 .
x

2) Relaţii între funcţia arccos şi funcţiile sin, cos, tg, ctg:

a) arccos(cos x)  x , unde x  0;   ; b) cos(arccos x)  x , unde x   1; 1 ;
c) sin(arccos x)  1  x 2 , unde x   1; 1 ;
1 x2
d) tg (arccos x)  , unde x   1; 0  0; 1 ;
x
, unde x   1; 1 .
x
e) ctg (arccos x) 
1 x2

3) Relaţii între funcţia arctg şi funcţiile sin, cos, tg şi ctg:

  
a) arctg(tg x) = x, unde x    ; ; b) tg(arctg x) = x, unde x  R ;
 2 2
1
c) ctg(arctg x) = , unde x  0 sau x  R  ;
x
1
d) cos(arctg x) = , unde xR;
1 x2
x
e) sin(arctg x) = , unde xR.
1 x2

4) Relaţii între funcţia arcctg şi funcţiile sin, cos, tg şi ctg:

1
a) arcctg(ctg x) = x, unde x  (0;  ) ; b) tg(arcctg x) = , unde x  0 sau x  R* ;
x
c) arcctg(ctg x) = x, unde x  R  ;
1
d) sin(arcctg x) = , unde xR;
1 x2
x
e) cos(arcctg x) = , unde xR.
1 x2