Trigonometrie

Definitii:
1. Goniometria este stiinta care se ocupa de masurarea unghiurilor.
2. Functiile care sunt folosite in trigonometrie se numesc functii trigonometrice.
3. Un grad sexagesimal, notat 10, reprezinta a 360-a parte dintr-un cerc.
A 60-a parte a unui grad sexagesimal se numeste minut si se noteaza 1’.
A 60-a parte a unui minut se numeste secunda si se noteaza 1’’. Deci, 10 = 60u = 360′′.
4. Un radian, notat 1 rad, corespunde unui arc de pe cercul de raza R care are lungimea R.
Masura unui unghi XˆOY in radiani o notam prin µ(XˆOY).

Arcul AˆB are masura 1 rad, adica µ(AˆB) = 1 rad. B

1 rad ≅ 57 0 RR
1 rad A
0 OR
180 = n rad

5. Cercul trigonometric este cercul unitate pe care s-a considerat un sens pozitiv (sensul
invers deplasarii acelor de ceasornic) si un sens negativ (sensul de miscare a acelor de ceasornic).
Notam acest cerc cu C.

n
rad=900
2
B(0,1) n
rad=600
3
sensul n
rad=450
trigonometric 4

Cadranul II Cadranul I n
6 rad=30
0

n rad
A’(-1,0) O(0,0) A(1,0) 0 rad=00
Cadranul III Cadranul IV

B’(0,-1) 3n
rad
2

Functiile trigonometrice directe sunt: functia sinus, functia cosinus, functia tangenta si
functia cotangenta. Functiile trigonometrice inverse sunt: functia arcsinus, functia arccosinus,
functia arctangenta si functia arccotangenta.

Reproducerea totala sau partiala a oricarei parti din continut este interzisa fara acordul prealabil scris al
autorului!
 Functii trigonometrice directe

Functia sinus

Definitie: Fie Mα ∈ C. Sinusul lui α, notat sin α, este ordonata punctului Mα. Asadar: sin: ℝ → ℝ,
α → sin α. y
n 1 y α Mα
sin 00 = sin 0 = 0 0
sin 30 = sin = axa sinusului α
6 2
√2 0
n
= sin = sin 60 = sin = n √3
sin 4
2
3 2 O xαx
450 n 0
0 = sin = 1
sin sin = sin n = 0
90 2 180
3n
sin 2700 = sin = −1
2

Proprietati:
1. Marginire: −1 ≤ sin α ≤ 1, ∀ α ∈ ℝ
2. Periodicitate: sin(α + 2kn) = sin α , ∀α ∈ ℝ, ∀k ∈ ℤ . T = 2n este perioada principala.
3. Imparitate: sin(−α) = −sin α, ∀ α ∈ ℝ
4. Semn:
Cadranul Semnul
sin x > 0, ∀x ∈ (0 + 2kn, n + 2kn), k ∈ ℤ sin x < 0, I +
II +
∀x ∈ (n + 2kn, 2n + 2kn), k ∈ ℤ sin x = 0, ∀x ∈ III -
{2kn, n + 2kn|k ∈ ℤ} IV -

5. Monotonia:
n 3n
sin x este crescatoare ∀x ∈ [0, ] ∪ [ , 2n] Cadran I II III IV
2 2
n 3n Monotonie
sin x este descrescatoare ∀x ∈ [ , ]
2 2
s s s
6. Dezvoltare in serie: sin x = x − 3 + 5 − 7 + ⋯
3! 5! 7!

Functia cosinus

Definitie: Fie Mα ∈ C. Cosinusul lui α, notat cos α, este abscisa punctului Mα. Asadar: cos: ℝ → ℝ,
α → cos α. y
Mα
yα
axa cosinusului
0
cos 0 = cos 0 = 1 √3 α
n cos =
cos 300 =
6 2 O xα x
√2 n 1
cos 45 =
n
cos =
0
cos 60 = cos 3 =
0
2 2
0 0 0 3n
4
n
cos = cos = 0 cos = cos n = −1 cos = sin =0
90 2 180 270 2
 Proprietati:
1. Marginire: −1 ≤ cos α ≤ 1, ∀ α ∈ ℝ
2. Periodicitate: cos(α + 2kn) = cos α , ∀α ∈ ℝ, ∀k ∈ ℤ . T = 2n este perioada principala.
3. Paritate: cos(−α) = cos α, ∀ α ∈ ℝ
4. Semn:
n Cadranul Semnul
cos x > 0, ∀x ∈ (0 + 2kn, I +
2 + 2kn) ∪ + 2kn, 2n + 2kn) , k ∈ ℤ II -
3n
( III -
2 IV +
cos x < 0, ∀x ∈ + 2kn,
n
3n + 2kn) , k ∈ ℤ
(
2
2
n 3n
cos x = 0, ∀x ∈ { + 2kn, + 2kn|k ∈ ℤ}
2 2

5. Monotonia:
sin x este descrescatoare ∀x ∈ [0, n] Cadran I II III IV

sin x este crescatoare ∀x ∈ [n, 2n] Monotonie

s s s
6. Dezvoltare in serie: cos x = x − 2 + 4 − 6 + ⋯
2! 4! 6!

7. Formula fundamentala a trigonometriei: sin2 α + cos2 α = 1, ∀α ∈ ℝ

8. Relatii intre sinus si cosinus:
a. sin
n − α) = cos α , ∀α ∈ ℝ
(
2

b. cos
n − α) = sin α , ∀α ∈ ℝ
(
2

Functia tangenta

Definitie: Fie n
∈ C. Tangenta lui α ∈ ℝ\ {(2k + 1) |k ∈ ℤ}, notata tg α, este egala cu raportul dintre
Mα 2
sin α n
sin α si cos α, adica tg α = . Asadar: tg: ℝ\ {(2k + 1) |k ∈ ℤ} → ℝ, α → tg α.
cos α 2
y Tα(1, y)
yα Mα
α

O xα x

axa tangentelor

Proprietati:
n
1. Periodicitate: tg(α + kn) = tg α , ∀α ∈ ℝ {(2e + 1) |e ∈ ℤ} , ∀k ∈ ℤ .
2

T = n este perioada principala.

 n
2. Imparitate: tg(−α) = −tg α, ∀ α ∈ ℝ\ {(2k + 1) |k ∈ ℤ}
2

3. Semn:
tg x > 0, ∀x ∈ (kn,
n + kn) , k ∈ ℤ
Cadranul Semnul
2
I +
n
tg x < 0, ∀x ∈ ( + kn, n + kn) , k ∈ ℤ II -
2 III +
IV -
tg x = 0, ∀x ∈ {kn|k ∈ ℤ}
4. Monotonia:
n −n n
tg x este crescatoare ∀x ∈ ,2) x 0 2
n 2
(−
2 tg x

Functia cotangenta

Definitie: Fie Mα ∈ C . Cotangenta lui α ∈ ℝ\{kn|k ∈ ℤ}, notata ctg α, este egala cu raportul dintre cos
cos α
α si sin α, adica ctg α sin
= α . Asadar: ctg: ℝ\{kn|k ∈ ℤ} → ℝ, α → ctg α.
y Kα(x, 1)
yα Mα

axa cotangentelor
O
α
xα x

Proprietati:
1. Periodicitate: ctg(α + kn) = ctg α , ∀α ∈ ℝ\{en|e ∈ ℤ}, ∀k ∈ ℤ
. T = n este perioada principala.
2. Imparitate: ctg(−α) = −ctg α , ∀ α ∈ ℝ\{en|e ∈ ℤ}
3. Semn:
n
ctg x > 0, ∀x ∈ (kn, Cadranul Semnul
2 + kn) , k ∈ ℤ I +
n -
ctg x < 0, ∀x ∈ ( + kn, n + kn) , k ∈ ℤ II
2 III +
n IV -
ctg x = 0, ∀x ∈ {(2k + |k ∈ ℤ}
2
1)

4. Monotonia:
x 0 n
ctg x este descrescatoare ∀x ∈ (0, n)
ctg x
5. Relatii intre tangent si cotangenta:
1
a. tg α =
ctgα , ∀α ∈ {kn,
n + kn|k ∈ ℤ}
2

b. tg (n
2
− α) = ctgα, ∀α ∈
{kn|k ∈ ℤ}
c. ctg (n
2− α) = tgα, ∀α ∈ + kn|k ∈ ℤ}
n
{
2
Relatii intre functiile trigonometrice ale unui unghi:
tgα
1. sinα = ±√1 − cos2α = ± 1
ƒ1+tg2α =±
ƒ1+ctg2α
2 1
2. cosα = ±√1 − sin α = ±
ƒ1+tg2α ctgα
= ± ƒ1+ctg2α
1
3. tgα =
ctgα cinα √1–coc2α
= ± √1–cin2α = ± cocα
1
4. ctgα =
√1–cin2α cocα
tgα =± cinα = ±√1–coc2α

Reducerea la primul cadran:

1. Trecerea din cadranul II in cadranul I:
a. sin(n − x) = sinx
b. cos(n − x) = −cosx
c. tg(n − x) = −tgx
d. ctg(n − x) = −ctgx
2. Trecerea din cadranul III in cadranul I:
a. sin(n + x) = −sinx
b. cos(n + x) = −cosx
c. tg(n + x) = tgx
d. ctg(n + x) = ctgx
3. Trecerea din cadranul IV in cadranul I:
a. sin(2n − x) = −sinx
b. cos(2n − x) = cosx
c. tg(2n − x) = −tgx
d. ctg(2n − x) = −ctgx

Formule trigonometrice pentru suma si diferenta a doua unghiuri:

1. sin(a + b) = sina cosb + cosa sinb, ∀a, b ∈ ℝ
2. sin(a − b) = sina cosb − cosa sinb, ∀a, b ∈ ℝ
3. cos(a + b) = cosa cosb − sina sinb, ∀a, b ∈ ℝ
4. cos(a − b) = cosa cosb + sina sinb, ∀a, b ∈ ℝ
tga+tgb
5. tg(a + b) = , ∀a, b, a + b ∈ ℝ\{(2k + 1) |k ∈ ℤ}
1–tga n
tgb
tga–tgb 2
6. tg(a − b) = |k ∈ ℤ}
1+tga
tgb , ∀a, b, a − b ∈ ℝ\{(2k + 1)
n

2
Formule trigonometrice pentru dublul si triplul unui unghi:
1. sin2α = 2 sinα cosα, ∀α ∈ ℝ
2. cos2α = cos2α − sin2α, ∀α ∈ ℝ
 3. cos2α = 2cos2α − 1, ∀α ∈ ℝ
4. cos2α = 1 − 2sin2α, ∀α ∈ ℝ
2tgα
5. tg2α =
1–tg2α , cos2α ≠ 0, cosα ≠ 0
6. sin3α = 3sinα − 4sin3α, ∀α ∈ ℝ
7. cos3α = 4cos3α − 3cosα, ∀α ∈ ℝ
1–coc2α
8. sin2α = , ∀α ∈ ℝ
2
1+coc2α
9. cos2α = , ∀α ∈ ℝ
2

Substitutia universala:
α
2tg α
2
1. sinα α , cos ≠ 0
1+tg2 2
= 2
α
1–tg2 α
2
2. cosα = , cos ≠ 0
1+tg 2α 2
2

3. tgα α
2tg 2 α
= α , cos ≠ 0
1–tg2 2
2
α 1–cocα
4. tg , sinα ≠ 0
= cinα
2

Transformarea sumelor in produse:

α+þ α–þ
1. sinα + sinþ = 2sin cos , ∀α, þ ∈ ℝ
2 2
α–þ α+þ
2. sinα − sinþ = 2sin cos , ∀α, þ ∈ ℝ
2 2
α+þ α–þ
3. cosα + cosþ = 2cos cos , ∀α, þ ∈ ℝ
2 2
α+þ α–þ
4. cosα − cosþ = −2sin sin , ∀α, þ ∈ ℝ
2 2

Transformarea produselor in suma:

1
1. sinα cosþ = [sin(α − þ) + sin(α + þ)], ∀α, þ ∈ ℝ
2
1
2. cosα cosþ = [cos(α + þ) + cos(α − þ)], ∀α, þ ∈ ℝ
2
1
3. sinα sinþ = [cos(α − þ) − cos(α + þ)], ∀α, þ ∈ ℝ
2
Graficele functiilor trigonometrice:

1. Functia sinus

1
n 3n
− n 2 2n
−2 n 3n −n 2 0 n
−
2 2
-1

2. Functia cosinus

1
n 3n
− n 2 2n
3n
−2 n − −n 2 0 n
2 2
-1

3. Functia tangenta

3n n n 3n
−2 − 2 2
2 −n0n

4. Functia cotangenta

n n
− 2
−2n 3n 2 0 n 3n 2n
−n
−2 2
Functii trigonometrice inverse
n
2
Functia arcsinus

n n
Fie ƒ: [− , ] → [−1,1], ƒ(x) = sin x functie inversabila.
22
n n
Notam cu g: [−1,1] → [− , ] , g(x) = arcsinx. -1
22
0 1

x −1 − √2 −1 0
1 √2
1
2 2 2 2
n6 n4
n
arcsin x − n −n −n 0 2
2 4 6 n
−
2

Proprietati:
1. Intersectia cu axele de coordonate:
Gg ∩ Ox: y = 0 ⇒ x = 0 ⇒ Gg ∩ Ox =
{O(0,0)} Gg ∩ Oy: x = 0 ⇒ y = 0 ⇒ Gg ∩
Oy = {O(0,0)}
2. Paritate/Imparitate:
Functia arcsin x este impara, adica arcsin(−x) = −arcsinx, ∀x ∈ [−1,1]
3. Simetria graficului:
Graficul functiei arcsin x este simetric in raport cu originea
4. Monotonia functiei:
Functia arcsin x este crescatoare pe [−1,1]
5. Marginirea functiei:
n
− ≤ arcsinx n
, ∀x ∈ [−1,1]
≤ 2
2 ( n n
min arcsinx = arcsin ) =− − ⇒ A (−1, ) punct de minim
−1 2 2

max arcsinx = arcsin 1 = n

n ⇒ A (1, 2) punct de maxim
2

6. Convexitate si concavitate:
Functia arcsin x este concava pe [−1,0] si convexa pe [0,1]. Punctul x = 0 este punct de
inflexiune
7. Semnul functiei:
arcsin x < 0 daca x ∈ [−1,0]
arcsinx > 0 daca x ∈ (0,1]
8. sin(arcsinx) = x, ∀x ∈ [−1,1]
n n
arcsin(sinx) = x, ∀x ∈ [− , ]
2 2
Functia arccosinus
n

Fie ƒ: [0, n] → [−1,1], ƒ(x) = cos x functie inversabila.

Notam cu g: [−1,1] → [0, n], g(x) = arccosx.

n
2

x −1 − √2 −1 0
1 √2
1
2 2 2 2

arcos x n 3n 2n n n n
0
4 3 2 3 4

Proprietati: −1 0 1

1. Intersectia cu axele de coordonate:

Gg ∩ Ox: y = 0 ⇒ x = 1 ⇒ Gg ∩ Ox = {A(1,0)}
n n
G ∩ Oy: x = 0 ⇒ y = ⇒ G ∩ Oy = {B (0, )}
g 2 g 2
2. Paritate:
Functia arcos x nu este nici para dar nici impara, in schimb:
arccos(−x) = n − arccosx, ∀x ∈ [−1,1]
3. Simetria graficului:

Graficul functiei arcos n

), adica:
este simetric in raport cu B 2
x (0,

n
4. Monotonia functiei: arccos(–s)+arccocs = , ∀x ∈ [−1,1]
2 2

Functia arcos x este descrescatoare pe [−1,1]

5. Marginirea functiei:
0 ≤ arccosx ≤ n, ∀x ∈ [−1,1]
min arccosx = arccos 1 = 0 ⇒ A(1,0) punct de minim
max arccosx = arccos(−1) = n ⇒ B(−1, n) punct de
maxim
6. Convexitate si concavitate:
Functia arcos x este convexa pe [−1,0] si concava pe [0,1]. Punctul x = 0 este punct de
inflexiune
7. Semnul functiei:
arccosx ≥ 0 daca x ∈ [−1,1]
8. cos(arccosx) = x, ∀x ∈
[−1,1] arccos(cosx) = x, ∀x
 ∈ [0, n]
n
9. arcsinx + arccosx , ∀x ∈ [−1,1]
2
=
Functia arctangenta

n
n 2
Fie ƒ: (− , ) → ℝ, ƒ(x) = tg x functie inversabila.
n 2
2

Notam cu g: ℝ → n
, ) , g(x) = arctgx.
n
(− 2 0
2

n
−
x −∞ −1 0 1 +∞ 2

arctg x n4 n2
−n −n 0
2 4

Proprietati:
1. Intersectia cu axele de coordonate:
Gg ∩ Ox: y = 0 ⇒ x = 0 ⇒ Gg ∩ Ox =
{O(0,0)} Gg ∩ Oy: x = 0 ⇒ y = 0 ⇒ Gg ∩
Oy = {O(0,0)}
2. Paritate/Imparitate:
Functia arctg x este impara, adica: arctg(−x) = −arctgx, ∀x ∈ ℝ
3. Simetria graficului:
Graficul functiei arctg x este simetric in raport cu O(0, O)
4. Monotonia functiei:
Functia arctg x este crescatoare pe ℝ
5. Marginirea functiei:
n
− n < arctgx <
2 2, ∀x ∈ ℝ
n
n
inf arctgx = − ⇒ d: y = − este asimptota orizontala catre −∞
2 2
n n
sup arctgx = ⇒ d: y = este asimptota orizontala catre +∞
2 2

6. Convexitate si concavitate:
Functia arctg x este convexa pe (−∞, 0] si concava pe [0, +∞). Punctul x = 0 este punct de
inflexiune
7. Semnul functiei:
arctgx < 0 daca x ∈ (−∞, 0)
arctgx ≥ 0 daca x ∈ [0, +∞)
8. tg(arctgx) = x, ∀x ∈ ℝ

arctg(tgx) n
= x, ∀x ∈ (− , )
n 2

2
Functia arccotangenta n

n
Fie ƒ: (0, n) → ℝ, ƒ(x) = ctg x functie inversabila. 2

Notam cu g: ℝ → (0, n), g(x) = arcctgx.

x −∞ −1 0 1 +∞
arcctg x 3n 4 n2 n4

n 0

Proprietati:
1. Intersectia cu axele de coordonate:
Gg ∩ Ox: y = 0 ∉ IN g ⇒ Gg nu taie axa Ox
n n
G ∩ Oy: x = 0 ⇒ y = ⇒ G ∩ Oy = {A (0, )}
g 2 g 2
2. Paritate/Imparitate:
Functia arcctg x nu este nici para dar nici impara, in schimb:
arcctg(−x) = n − arctgx, ∀x ∈ ℝ
3. Simetria graficului:

Graficul functiei arcctg n

), adica:
este simetric in raport cu B 2
x (0,

n
4. Monotonia functiei: arcctg(–s)+arcctgs = , ∀x ∈ ℝ
2 2

Functia arcctg x este descrescatoare pe ℝ

5. Marginirea functiei:
0 < arctgx < n, ∀x ∈ ℝ
inf arcctgx = 0 ⇒ d: y = 0 este asimptota orizontala catre +∞
sup arcctgx = n ⇒ d: y = n este asimptota orizontala catre −∞
6. Convexitate si concavitate:
Functia arcctg x este concava pe (−∞, 0] si convexa pe [0, +∞). Punctul x = 0 este punct de
inflexiune
7. Semnul functiei:
arcctgx > 0 daca x ∈ ℝ
8. ctg(arcctgx) = x, ∀x ∈ ℝ
arcctg(ctgx) = x, ∀x ∈ (0,
n)
n
9. arctgx + arcctgx =
 , ∀x ∈ ℝ
2
Ecuatii trigonometrice

Definitie: Se numeste ecuatie trigonometrica o ecuatie in care necunoscuta figureaza ca argument

al uneia sau mai multor functii trigonometrice.

Tipuri de ecuatii trigonometrice:

1. Ecuatii de forma: sin x = a, |a| ≤ 1
Solutia este: S = {(−1)k arcsin x + kn | k ∈ ℤ}
2. Ecuatii de forma: cos x = a, |a| ≤ 1
Solutia este: S = {± arccos x + 2kn | k ∈
ℤ}
3. Ecuatii de forma: tg x = a, a ∈ ℝ
Solutia este: S = {arctg x + kn | k ∈
ℤ}
4. Ecuatii de forma: ctg x = a, a ∈ ℝ
Solutia este: S = {arcctg x + kn | k ∈
ℤ}
5. Ecuatii de forma: sin αx = sin þx, cos αx = cos þx, tg αx = tg þx, ctg αx = ctg
þx Se aplica formulele de transformare ale sumei respectiv diferentei in
produs.
6. Ecuatii de forma: ƒ(sin αx) = 0, ƒ(cos αx) = 0, ƒ(tg αx) = 0, ƒ(ctg αx) = 0
Se noteaza t = sin αx (t = cos αx, t = tg αx, t = ctg αx) si se obtine o ecuatie algebrica in
x care se rezolva elementar.
7. Ecuatii de forma: a sin2 x + b sin x cos x + c cos2 x = 0 (ecuatie omogena de gradul
II) Daca cos x = 0 atunci a sin2 x = 0 si se rezolva folosind cazurile anterioare.
Daca cos x ≠ 0 atunci se imparte ecuatia cu cos 2 x si obtinem ecuatia a tg2 x + b tg x + c = 0
care se rezolva folosind cazurile anterioare.
8. Ecuatii de forma: a sin x + b cos x = c , a, b, c ∈ ℝ, ab ≠ 0 (ecuatie liniara)
x
a. Metoda I: Notam t = tg . Atunci sin x 2t 1–t
, cos x = 22 si se rezolva folosind cazurile
= 2
2 1+t 1+t

anterioare.
s s
b. Metoda II: (Prin omogenizare) Se folosesc formulele sin x = 2 sin cos , cos x =
2 2
2 s 2 s 2 s 2 s
cos − sin , sin + cos = 1 si se rezolva folosind cazurile anterioare.
2 2 2 2

c. Metoda III: (Prin ridicare la patrat) a sin x = c − b cos x ⇒ a2 sin2 x = c2 − 2bc cos
x + b2 cos2 x ⇒ a2(1 − cos2 x) = c2 − 2bc cos x + b2 cos2 x si se rezolva folosind
cazurile anterioare.
9. Ecuatii de forma: a(sin x + cos x) + b sin x cos x = c (ecuatie simetrica)
Se noteaza sin x + cos x = y, se ridica la patrat si se rezolva folosind cazurile anterioare.
10. Ecuatii care contin sume sau produse de sinusuri sau (si) cosinusuri unde se folosesc
formulele de transformare ale sumelor in produs sau invers.