TRIUNGHIUL.

Transversale.
Antiparalele Ceviene.

Cercul lui Tucker.

 A. Antiparalele
• Definiţie Fie V ABC un triunghi d o dreaptă încât d �( AB ) = { B� } şi d �( AC ) = { C�
}
• Dacă m � (
AB�� )
C = m ( Cˆ ) şi m � (B�=, m
AC � )
se( spune
Bˆ ) că deste
= B ��
C
• antiparalelă cu .BC
• Din definiţie AB� AC � B�� C
cazul I
��
����V AB C : V ACB � AC AB BC = =
• Din AB� AC � relaţie care asigură
= � AB�
�AB=AC �
�AC
AC AB
• existenţa antiparalelei.
• Proprietăţi
• 1).Un cerc dus prin vârfurile
Bşi C ale triunghiului
V ABC ABşi AC taie laturile
în două puncte M și respectiv N
• astfel că dreapta MN este antiparalelă la BC .
• Demonstraţie.
• Patrulaterul WBMNC este insceiptibil � măs � (
AMN = măs ( Cˆ ) )
ca unghi(ca unghi
măs ( �exterior esteBˆegal cu � unghiul
MN interior opus)
ANM ) = măs ( ) ���
definiţie

• şi este antiparalelă.
• 2. Tangenta într-un vârf al triunghiului la cercul circumscris al triunghiului,
este antiparalelă la
• La latura opusă.
• Demonstraţie.
• Fie MN o antiparalelă lalatura BC,rezultă
�
(
măs ANM )
= măs ( Bˆ ) � măs �
�
�
�
ANM = măs �
TAC ( ) ( )�
�
�
��
�� �
( )
� = măs TAC
dar măs B
1
(
� = �
2
� �
)
măs ApC �
�
�
( )
fiind alterne interne �
�

AT P MN � AT este antiparalelă.

•
3. Antiparalele unghiului A sunt perpendiculare pe diametrul
cercului circumscris ce trece ptin A.
• Demonstraţie
( AA� ) � V ABA�
Fie MN antiparalelă la
� măsBC.
( Aˆ �) + măs BAA (�
)
- diametrul
�= 900 cercului
�
�
�
�
este dreptunghic �
��
dar măs ( Aˆ � ) =
144444442444444443
măs ( )
Cˆ = măs �
AMN �
�
�
( )
au acelaşi arc �
�
AMN ) + măs ( BAA
măs ( � )
� �= 900 � V AMI � AA�^ MN
- este dreptunghgic
• 4. Laturile triunghiului ortic sunt antiparalele la laturilr
triunghiul care-l conţine pe cel ortic.
• V ABCşi VA B���
C -cel ortic
� �
(0�
măs BB � )
C = măs CC �
Demonstraţie.
(
B = 90 �
�
��
)
sunt înălţimi ) �
( BBşi�CC � WBCB ��
C
• �� AB �� ˆ AC
C �Bşi �B��
=C ˆ �
�
Fie al primului
� B ��
C
• Consecinta 1. Perpendicularele duse din vârfurile pe laturile
triunghiului ortic , sunt concurente A���
V ABC. în centrul cerculuiVcircumnscris
BC
triunghiului V ABC
• Demonstraţie.
• Rezultă din
40 şi 30.
Consecinta 2. Înălțimile sunt bisectoarele unghiurilor triunghiului
ortic V ABC V A���
BC.
• Demonstraţie.
• Din măs ( �
BA �
A ) = măs ( �
AA �
C ) = 90 0�
�
�
����� (
� le scădem
� măs BA�
A - măs BA�� )�
(
C = măs AA � )
�
(
C - măs B ���
AC �
) ( �
)
(�
măs BA�� ) �
C = măs B ���
AC (�
�
�
�
)
(� ��
• măs AA
)
C = măs AA (
� ��B
• Consecinta 3. Ortocentrul H al
) � ( AA � În mod analog pentru celelalte.
) -bisectoare.
este centrul cercului înscris în
V ABC V A���
BC,
triunghiul ortic vârfurile A,B,C sunt centrele cercurilor
exînscrise triunghiului ortic
• Demonstraţie.
• H se află la intersecţia bisectoarelor triunghiului ortic.
 ( AB) �( BB�
) = { Bşi} cum AB CC
^ �
�
�
şi ( CC�
este bisectoare exterioară � ( AB �( BB �= { B}
�� ( AB)
�
) - bi sec toare interioară �
�
• centrul cercului exânscris luiV A���
B C . Analog pentru Aşi C .
•
B.Transversale.
Teorema lui Menelaus FieV ABC, Bşi
A� �,C� trei puncte coliniare
A�
B B�C C�
Adistincte
� a.î.
�( BC ) , B �
�( CA) , C �
�AB � � =1
A
A� B�
A C�
C atunci
Bexista relatia

• Demonstraţie.
A, B, C AA�
�
, BB�
�
, CC �
�
• Din construim perpendiculare pe
d = A��
C
�
V BB �
��
C : V AA� ��
C �
� C �
A AA �
� �
�
• dreapta � . �� = �
deoarece C �� B� �
B �C � A�A; ( cazul I ) �
� � C B BB �
� �
� �
�
• � �
dreapta . �
�
VCC � ��
B : V AA� �CB � �
�� B �
C CC �
� �
� = �
��
��
Bˆ1 �Bˆ 2 ; AA ��
B �CC�� B ; ( cazul I ) �
�� B �
A AA�� �
�
� �
�
�
�
V BB �
��
A : VCC � �
A� � �
�
� A �
B BB �
��
�� = �
�
ˆ ˆ � � �
� � A �
C CC �
��
deoarece C1 �B1 , C �B ; ( cazul I ) �
��
� �
�
A�
B B�
C C�
A BB �
� � =
�CC �
�AA�� � B�
� � =1 � A B � C C�A
A�
C B�
A C�
B CC �
�AA��BB �
� � =1
� �
AC BA CB �
• Aplicatii la T. Menelaus
• 1). Dacă într-un triunghi
V ABC se duce ( AC ) prin mijlocul E al laturii Bˆ .
( AB) , ( BC ) unghiuluiF , Gaceastă
o paralelă la bisectoarea ( AF ) paralelă
�( CG) întâlneşte
laturile în două puncte aşa că .
• �
Demonstraţie
În VABC dreapta �
� �
CG FB EA
������ � � =1�
T .Menelauss
�
� GC
d = FGE este transversală�
� GB FA EC �� =1 � GC = FA
�
� FA
dar EA = ECşi BF =BG ( VBGF isoscel - ) �
�

• Reciproca teoremei lui Menelaus

V ABC
• Dacă pe doua laturi
M , N, P
ale unui triunghiMA PB NC şi pe prelungirea celei
� � =1
de a treia latura, MB PC NA se iau trei puncte
astfel încât sa fie adevarata relatia , atunci
• cele trei puncte M,N,P, sunt coliniare.
• Demonstraţie. M , N, P
• P cu Ncă punctele PN �( AB
Presupunem nu) = { Q}coliniare,
sunt Q, N ,P
atunci
QA PB NC �
� � =1 �
• unind
QB PC NA rezultă,
�
�
�
că şi deci
� QA PB NC MA PB NC
dar din ipoteză avem :�
�� � � = � � �
�
� QB PC NA MB PC NA
MA PB NC �
• sunt �coliniare
MB PC NA
� = 1 şi � conform teoremei lui Menelaus
�
� avem:
�
 QA MA
• =
QB MB
rezultă că există Q, M �( AB ) ce împart în acelaşi raport segmentul( AB )
absurd.
� M = Q � M , N, P
• sunt coliniare
• Aplicatii la Reciproca
V ABC D �( BC ) T.Menelauss
( BC ) �3( DC ) ( CC �
) - ediană
• 1). FieE � ( CCtriunghi
un �) oarecare ( C C � .) Se ia A,astfel
E, D încât
; , din
vârful C încât E este mijlocul medianei .
Să se arăte că punctele sunt �
( BC ) �3( DCşi
) BC ( ) ( )
��C A � , (
CE )� C( E D ), � BC( )E, � CC ( şi� )A � ( ca�
BC
coliniare. DC AB EC � 1
V BCC �
. � � = ��= 21 1
• Demonstraţie. DB AC �EC 2
D, E , A
• Ştim că
• laturi în triunghiul În acest triunghi avem ,rezultă după
reciproca T.lui Menelaus că sunt coliniare.
•

V ABC
( BC ) în M ( ACşi) AB
( )
Nşi P
2). Se dă triunghiul ( AC ) într-un cerc. Prin vârful
înscris
triunghiului seMduc
, N , P tangentele la cercul circumscris.

• Tangenta în A intersectează latura opusă şi analog

 CB CD BD CM - CB AC - CD
T . fundamentală a asemănării
BD P AM �������� �V BDC : V MAC � = = � =
CM CA AM CM AC
MB AD
� = .
CM AC
Aˆ - comun � AB AD AB 2
�
��V ABC : V ABC � = � AD =
ABD �BCA deoarece AB �AT �
� � � � �
� AC AB AC
şi înlocuim pe în relţia MB = AD MB AB 2
AD MC AC
şi se obţine =
MC AC 2
.

Repetând raţionamentul se mai obţin relaţiile

următoare:
NC BC 2 PA AC 2
= ; =
NA AB 2 PB BC 2
şi înmulţim ultimele 3 relaţii, rezultă
MB NC PA
� � = 1 şi conform reciprocei Teoremei lui Menelaus
MC NA PB
avem M,N,P sunt coliniare
• 3) Să se demonstreze că bisectoarele exterioare ale unui triunghi
intersectează laturile opuse în trei puncte coliniare.
• Demonstraţie.
•   PB AB �
�
Seaplică teorema bisectoarei
=
PC AC �
exterioare unui triunghi: �
�
�
MC BC � PB MC NA AB BC AC PB MC NA
= �
�� � � = � � =1 � � � =1 �
MA AB �
� PC MA NB AC AB BC PC MA NB
�
NA AC �
�
= �
NB BC �
�
• Drepta lui Newton – Gaus
• Mijloacele diagonalelor unui patrulater complet sunt
coliniare,
• Demonstraţie. G, H , K V ABC
• L,Fie
M,N mijloacele laturilor triunghiului .
• N �( GKmijloacele diagonalelor
) - linie mijlocie în V ABCpatrulaterului complet
• M �( GH ) - linie mijlocie în V ABC
L �( KH ) - linie mijlocie în V ABC
V ABC d = EFD
• În avem este transversală, rezultă
DB EC în
FAbaza T.lui Menelaus
LK GN MH �
� � =1 �
��
2 �2 �2 = 1 � HL KN GM �
�
DC EA FB N , M , L �laturilor VGKH�
�
• Împărţim
DB EC FAfiecare din cele 5 segmente la 2 2 2 2
� � =1
DC EA FB
În baza reciprocei T.lui Menelaus, punctele L,M,N sunt coliniare.
�
d = LM
• Dreapta este numită dreapta lui Newton.
C. Ceviene.
Teorema lui Ceva
V ABC ( AM �BM �CM = { M }
• Trei drepte concurenteA�B B
înCtriunghiul
�
C �
A
,
A�, B�
, C� � � laturilor
=1
întâlnesc suporturile
A�C B�A C�B în punctele
• atunci exista relaţia
 A�B AC MB � �
În V BCB �avem transversala d1 = AMA� T . Menelaus
���� � � � = 1� �
A C AB �MB
� �
�
��
CB �C �
A MB �
În V ABB �avem transversala d 2 = C � T . Menelaus
MC ���� � � � = 1� �
CA C �B MB � �
�

• prin înmulţireprin înmulţire A�B CB �C �

A AC MB � MB
� � � � � = 1�
1
�
AB BC CA� � A �
C CA C �
B AB � MB MB �
• � � � = 1 Cele trei drepte concurente se numesc ceviene
A C B�
� A C� B
• Reciproca teoremei lui ceva
• Daca A�
B C�B B� A
A� �( BC ) , B��( AC ) , C ��( AB) unde V ABC este triunghi � � =1
A�C C�A B� C
( AAşi�exista
)�( BB� ) �( relatia
CC � ) ={M } atunci
• Demonstraţie.
• Presupunem că ( AA�
) �( BB�
) �( CC � �( AB ) încât ( AA�
) = f � ( $) C �
� ) �( BB�
) �( CC�
) = { M}
�
A�B B�C C� �
A �
� � =1 �
A�C B� A C� �
B
� C�
A C��
A
A�B B�
C C� = = C�
T .Ceva
��� �
dar din ipoteză avem
A ��
� � =1 � C� absurd . � C � �
A� C B�
A C�
B B C��
B
�
• Deci ( AA� ) �( BB�) �( CC�) = { M} �
• Aplicatii la T. lui Ceva
• 1). În
V ABC ( AAavem
�) - mediană,( BB� ) unde ( AA� ) �( BB�) = { M } ( CM �( AB) = { C �
}.
C şi
B ��P BC.
• Să se arăte că
• ( AA� Soluţie.
)� ( BB�) �( CC �
) ={ M }
• DacăA�B B� C C� � în baza T.CevaA avem
A
� � = 1� B � �� C C� A B�C B�
A�C B�A C�B � � =1 � =�
• �
� B �
A C�
B B�
A BC
dar A�
B = A�
C �
�
B��
C P BC
• şi în bazaT.Thales rezultă că
• �
2) Să se arăte că într-un triunghi medianeleMB sunt
= 1�
� concurente.
MB = MC � MC �
�
• Soluţie. �
� NC
�
� MB NC PA
NC = NA �� = 1�
������
Le înmulţim
� � =1
• � NA � MC NA PB
Din ipoteză avem: PA = PB � �
�
�
�
� PA
• =1 �
�
PB �
�
• în baza R.T.Ceva
( AM ) �( BN ) �( CP) = { G}
• rezultă că
• 3). Să se arăte că bisectoarele într-un Triunghi sunt concurente.
• Soluţie.

•
 Din ipoteză avem:
� AB � AB �
AA�
� T . bi sec toarei
- bisectoare ���� �� = �
�
�
� A�C AC �
�
�
�
B �
C BC �
� AB �B �C C�A AB BC AC
�
BB �
- bisectoare T . bi sec toarei
���� �� = �
Le înmulţim
���� � � � = � �
� B�A AB � A �
C B �
A C �
B AC AB BC
�
�
C�A �
�
�CC �
- bisectoare �����T . bi sec toarei
� = �
� C�B �
�
�
A�
B B�C C�
A în baza
� � şi=1 R.T .Ceva
, rezultă că ( AA�
) �( BB�
) �( CC�
) = { I}
A�
C B�A C�
B
• Teorema lui Gergonne
• Dreptele ce unescVvârfurile
ABC cu punctele de contact aleMcercului
, N, P
înscris pe laturile opuse , sunt concurente în G, numit şi punctul
lui Gergone.
• Demonstraţie
• Avem ca tangente duse la cerc din acelaşi punct
• NA = PA, NC = MC , MB =deunde
PB rezultă
MB PB �
= �
MC NC � �
�
NC MC � �
�
= �le înmulţim � (R.T, Ceva ) că ( AM ) �( BN ) �( PC ) = { G} .
NA PA �
�
�
PA NA � �
= �
PB MB � �
• Teorema rămâne valabilă,dacă în locul cercului înscris considerăm cercurile exînscrise.
Punctele G1 , G 2 , G 3 se numesc adjunctele punctului G
de concurenţă
• Teorema lui Desargue.
• DacaABCşi A B���
C sunt în acelaşi
AA��BB� �plan
CC � p} încât
={ M ,
atunci perechileB = {de
AB �A�� P} , laturi Cse
BC �B�� = { Q} , AC �A��C = { R}
intersectează în punctele
care sunt coliniare.
• Demonstraţie.

C�
C B�M QB �
B Q � ( T .Menelaus )
În V BMC - transversala d 1 = C �� � � = 1�
�
C�
M B�B QC �
�
�
�
A�A C�
M RC �
C R � ( T .Menelaus )
În V CMA - transversala d 2 = A ��
A�
�
M C�
� = 1�le înmilţim
C RA �
�
�
�
B�
B A�M PA �
B P � ( T .Menelaus )
În V AMB - transversala d 3 = A �� � � = 1�
�
�
B�
M A�A PB �
�
C�
C B�M QB A�
A C�M RC B�B A�M PA QB RC PA
� � � � � � � � =1 � � � =1
C�
M B�B QC �
AM CC� RA �
BM AA� PB QC RA PB

V ABC P, Q, R,
• Rezultă în baza T.R.Menelaus că în punctele sunt coliniare.
• Consecinta 1
• Laturile triunghiului
B C ortic V ABC ,
V A��� al unui V ABC , taie laturile
E, F , D
triunghiului după 3 puncte coliniare.
• Demonstraţie
• În locul punctului M din teorema lui Desarque este H -ortocentrul triunghiuluiV ABC.
Atunci aplicând teorema Desarque avem: AA� �BB � �CC � ={ H }
B = {și
AB �A�� E} , BC �B�� C = { D} � E , F , D - coliniare.
C = { F } , AC �A��
• Consecinta 2
• Laturile triunghiului
V A���
BC format din picioarele V ABC ,bisectoarelor

Vale
ABCunui triunghi M , N, P taie laturile triunghiului
• după 3 puncte coliniare.

• Demonstraţie
V ABC.
• În locul punctului M din teorema lui Desarque este I
AA�
�BB� ={ I }
�CC�
• - intersecţia bisectoarelor triunghiului
AB �A��B = { M } , BC �B��
C = { N } , AC �A��
C = { P} �

• MAtunci - coliniare
, N , P aplicând .
teorema Desarque avem:

• şi
•
• Consecinta 3
• Laturile triunghiului
V A���
BC format din picioarele
V ABCunor
, ceviene
ale unui Utriunghi
,V , S taie laturile triunghiului după 3
puncte coliniare.
•
• Demonstraţie
• În locul punctului M dinVteorema ABC. lui Desarque este K - intersecţia cevienelor
oarecare
AA� �BBale � �CCtriunghiului
�={K} Atunci
AB �A��
B = {U } aplicândCteorema
, BC �B �� Desarque
= {V } , AC C = {avem:
�A�� S} �
• U , V , S - coliniare. și

• Teorema Vlui Van Aubel. ( AA1 ) �( BB1 ) �( CC1 ) = { O} ,

ABC
• În
AOtriunghul
AC 1 AB1 între segmentele determinate de trei ceviene
= + există relatia:
OA1 C B1 BC1
• AC1 CB OA1 �
În V ABA1 avem ca transversală dreapta d 1 = C 1OC � ( T .Menelaus ) � � = 1� �
• Demonstraţie. C1 B CA1 OA �
�
�
AO BA1 B1C �
• În V AA1C avem ca transversală dreapta d 2 = B1OB � ( T .Menelaus ) � � = 1�
�
OA1 BC B1 A �
�
�A C 1 C A1 O A �
�C B = �
� 1 C B O A1 �
� L e ad u năm A C1 A B1 C A1 O A A O B A1
�� �� � � �� + = � + �
�A B A O B A � C B B C C B O A O A BC
1
= � 1 1 1 1 1
�
�B1 C O A1 B C �
 AC1 AB1 OA �CA1 + BA1 � AC1 AB1 OA BC AC1 AB1 OA
� + = � � � + = � � + =
C1 B B1C OA1 � BC � C1 B B1C OA1 BC C1 B B1C OA1

• Aplicatii la T. Van Aubel.

• ( BC ) , ( CA) , ( AB) ale V ABC
1) Pe laturile , Ase
, B consideră
� �
,C�
punctele
AA�
�BBvariabile
��CC � = { P} ( care se pot mișca) PA
+
PB
+
PC
PA � PB � PC �
• astfel ca . Să se determine valoarea
minimă a sumei A�
, B�,C�
.
• Soluţie.
• Dacă punctele
S ( P) =
PA
+
PB variabile
+
PC atunci odată
A��B cuBacestea
�C Cşi
�
A
, = x, = y, =z
• PA� PB � PC � A �
C B �
A C �
B
punctul P este variabil şi putem nota suma care depin de P
• de punctul
PA C�A B� A astfel:
1� mai notăm
= + =z+ � �
• PA� C �B B� C Îny � continuare aplicăm teorema lui Aubel:
�
�
• PB = BA + C B = x + 1 �
� � � Le adunăm
� S ( P) =
PA PB PC 1 1 1
����� + + = x+ y+z+ + + =
• PB � A�
C C� A z�� PA� PB � PC � x y z
�
PC B�
C A�C 1� � 1� � 1�
� � 1�
= + = y+ �
� �
=� �
x+ �
+�� +�
y+ � z+ �
� �
PC � �
BA AB� x�
�
� �
� � � �
� � �
� x� � y� � z�
1
x + �2 �
�
x �
�
�
� � 1� �
1 1� � 1�
y + �2� x+ �
�� �
� +
� �
y
� + �
�
+ z+ �
� �6
�
y � ��
� x� � y ��
�
� �
� z�
�
�
1 �
�
z + �2 �
�
z �
 PA PB PC
� S ( P) = + + �6 � S ( P ) min = 6
PA� PB� PC �
• când x = y = z = 1, când AA�
, BB�
, CC �devin mediane în V ABC şi
P = G - centrul de greutate al V ABC.
• 2). Într-un
V ABC , ( AE
dreptunghic în A, �
A E- �bisectoarea
( BC )
AI
unghiului , .1 <
Notând
� 2 cu I punctul de
IE
intersecţie al
bisectoarelor, să se aeăte că
B� C �
• Soluţie.�
�
�
• Fie şi picioarele bisectoarelor duse din B� �
�şi C. Aplicăm T. lui Van Aubel :
AI AC � AB � �
�
= + �
IE �
CB BC � �
�
� AI b c b +c
dar în baza T . bi sec toarei avem :�
�� = + =
�
� IE a a a
AC � AC b �
�
= = �
C�B BC a �
�
�
�
AB � AB c �
b +c AI = = �
�
a <b +c � >1 � >1 B �
C BC a �
a IE
2
( b - c) �0 � AI �
�
� 2 � >1 �
� 2a �( b + c ) AI b + c
2
� b +c �
�
= � 2 din IE AI
2 2 2
b +c = a �޳� � 2 ��
�
2 � a 2 �b + c
�
� a IE a AI � 1< � 2
2 ( b + c ) �( b + c ) �
2 2 � � 2�� IE
�
� IE �
�
 D. Drepte izogonale.
• Definitie. Două ceviene care trec prin acelaşi vârf al unui
triunghi și care sunt egal înclinate (simetrice) fata de bisectoare
se numesc izogonale V ABC ( AA�
) ( AO)
• Fie , înălţimea şi diametrul al cercului circumscris
( AD triunghiului
AA� ^ BC , AO sunt ceviene izogonale.
• - bisectoare, M cu C �V ACM - dreptunghic
-diametru, - diametu. Fie M -diametral
măs ( �
AnC )
1
diam opus lui A. �UnimV AA� B - dreptunghic. măs ( �ABC ) = măs(înscris
(�
AMC ) =într-un
� într- � semic). 2
� BAA
(înscris � �MAC
• ca având același complement în triunghiurile
dreptunghice
� �CAD
BAD � menționate
( AD mai sus.
- bisectoare) �
� le scădem �
� BAD - BAA�
�����
�
�CAD - MAC � � � �A� �
AD �MAD
� �
BAA �
�MAC �
�
�
� AM AA�
• și sunt ceviene izogonale. V ABC ( BC )
2
Relaţia lui Steiner. Dacă douaBM �
BN
cevieneAB izogonale din vâeful A al
=
CM �CN AC 2
taie latura respectiv în punctele
M,N, atunci exista relatia :
BP P AC CQ P AB
• Demonstraţie.
• Fie și
 � ��
PBM ACM ( ca alt. interne) .�
�
� �
�( cazul I ) �V BMP : V AMC
BMP �AMC ( opuse la vârf ) � �
�
BM BP MP
= =
CM AC AB
� ��
NCQ ABN ( ca alt. interne) .�
�
� �
( cazul I ) �VCNQ : V ABN
�
CNQ �ANB ( opuse la vârf ) � �
�
BN AB AN
= =
CN CQ QC
� �CAQ
BAP � ( ca alt. inerne) . � BP AB AP
�
�( cazul I ) �V ABP : V ACQ � = =
� ��
CNQ ACQ ( opuse la vârf ) �
� CQ AC AQ
�
BM BP �
�
= �
CM AC �
�
�
BN AB �
� BM �
BN �BP BP �
AB �
AB 2
Din relațiile: BM �BN BP BP AB
= �( le înmulţim) � = � � = � 2
CN CQ � � CM �
CN �CQ AC �
CQ �
AC CM �CN CQ CQ AC
�
BP AB �
�
= �
CQ AC � �
�

� BN AB 2
BM �
=
CN AC 2
CM �
• Teoremă. Dacă trei ceviene ale A, B,vârfurilor
C ale unui
triunghi sunt concurente, atunci izogonalele acestora sunt
concurente.
• Demonstraţie. ( AD ) , ( BE ) , ( CF )
• ( ADcevienele
Fie ) �( BE ) �( CF ) = { M } concurente M adică
. ( AD�) , ( BE�
) , ( CF �
)
• Fie izogonalele lor respectiv şi aplicăm
• rel relația Steiner de 3 ori:
BD��BD AB 2 �
=
CD�
CD � AC 2 �
�
CE �
�CE 2
BC � BD��BD CE �
�CE AF � AF � AB 2 BC 2 AC 2
= �( le înmulţim ) � � � = � � =1 �
AE �AE � AB 2 � CD�AE �
CD � AE �BF �
�BF AC 2 AB 2 BC 2
AF �AF � AC 2 �
= �
BF �
�BF BC 2 �
BD CE AF CD�AE �BF � �
� � = � �
CD AE BF BD�CE �AF � �
� CD�AE �BF �
� � = 1 ( R.T .Ceva ) � ( AD�
) �( BE�
) �( CF �
) ={ M�
}
�
dar cum ( AD ) �( BE ) �( CF ) = { M } ��
� BD �CE �AF �
BD CE AF
� ( T .Ceva ) � � �
CD AE BF �
M �Int ( V ABC ) .
• Este valabil numai când
M�
• Punctul se numeşte izogonalul lui M.
• Teoremă. Dacă cevienele unui V ABCtriunghi sunt concurente pe
cercul circumscris, atunci izogonalele lor sunt paralele.
• Demonstraţie.
• Fie M �C ( O, r ) şi ( AM �( BM �( CM = { M } ceviene concurente.
• Patrulaterul ABCM - inscriptibil �MAC � �MBC � � �MBA
şi MCA �
•
•
• E. Simediane.
Simediane. Izogonala unei mediane se numeşte simediană.
• Proprietăţi.
• 1). Simediana unui vârf determină
pe latura opusă
• două segmente al căror raport este
egal cu raportului laturilor ad
adiacente.
M �( BC ) MB = MC M � �( BC )
• D Demonstraţie.
• , . este piciorul simedianei.
BM ��BM AB 2 �
� 2
• Fiind =
ceviene � BM � �
2 izogonale AB �
putem
CM � CM � AC �� �
=��� � � aplica relaţia lui Steiner:
�
� CM
uuuu�
uuuu�
uAC
uuu�
uu
x
dar BM = CM �
�
• 2. Simedianele unui vârf este locul geometric al mijloacelor
antiparalelelor la latura opusă.
• EFDemonstraţie.
P BC ( EF ) �( AM ) = { P} ( EF )
• Fie , ( AM ) dar P este mijlocul
 lui ( AM �)
Si Simetrica
P �( AM ) � lui faţă de
bisectoarea unghiului este
 P� �( AM �
)
• simediana vârfului A. Cum F ) simetricul lui P
( E ��
( EF )
• Â faţă de bisectoarea lui ,este punctul
• . Simetricul
P �( EF ) � lui Simetricul lui P�� este F segmentul
( E ��) faţă de bisectoarea
unghiului ( E ��
F )
�P �
Cum simetricul lui P care este . Dar simetria păstrează distanţele
şi congruenţa
b, astfel : sb ( P ) =unghiurilor,
P�sau sb ( EF ) = ( Eeste
F ) mijlocul
�� ) lui . (continuăm să notăm
Fsimetricul
�( ACşi ) unui
s Fb punt
( ) F=sau �
unui
� ( segment
AB )
deoarece faţăs deAC
bisectoarea
( ) =
AB ( b) �
� ( EF޺ ) ( E ��
F)
b

E �( ABşi ) s Eb ( ) E= � �( deoarece
AC ) s ABb( ) =AC( )�
( EF ) �( E��
F ) = { H } �b - bisectoarei VE �
AF �
�VEAF
� � ��
A ޳
fix -AFE AF E�
� � �� ˆ
� ( AE ) �( AE �
) ��޳AF E C F ��
E
� �
. dar deoarece
dar AFE �simetria
Cˆ păstrează
�
�
( )
BC . P� ( E ��
F) ( AM �
)
congruenţa triunghiurulor, și punctul
� ( BC )
• este antiparalelă la latura Cum este mijlocul aparţine simedianei
• mijlocul oricărei antiparalele la se află pe simediana vârfului A.
• 3. Simediana unui vârf este locul geometric al punctelor cu
proprietatea că distanţele la laturile adiacente sunt
proporţionale cu aceste laturi
• ( AA )
1 ) , d ( M ; AB ) = x , dDemonstraţie.
M �( AA1� ( M ; AC ) = y , d ( A1 ; AB ) = a , d ( A1 ; AC ) = b
-simediană, 1 �
aria ( [ ABA1 ] ) = � a �
AB �
2
�
1 �
aria ( [ ACA1 ] ) = � AC �b �� a �
AB = b �
AC
2 �
aria [ ABA1 ] = aria [ ACA1 ] �
�
�
EM AM AE x AM �
V AME : V AA1 P � = = � = �
A1 P AA1 AP b AA1 �
�
� x y
�� = � ax = by
FM AF AM y AM �� b a
V AMF : V AA1Q � = = � = �
A1Q AQ AA1 a AA1 �
�

a�x=b� y � a� x b�y x y
�� = � = ( ") M �simedianei
Din relațiile:a �AB = b �AC � a �AB b �AC AB AC

• 4. Antiparalele duse dintr-un punct al simedianei unui vârf la

laturile adiacente sunt congruente. Demonstraţie.
•
( AA ) - M �( AA1 ) ( DE ) - ( BC )
Fie simediana vârfului A. şi antiparalelă la dusă prin M .
1
 ( MD ) �( ME ) ( propr.2). VMEU - isoscel � ( ME ) �( MU ) VMDV - isoscel
� ( MD) �( MV ) �(MU ) �( MV )

5. Simedianele unui triunghi sunt concurente într-un K-

numit punctul lui LEMOINE al triunghiului.
Demonstraţie.

Se ştie că mediana şi simediana sunt ceviene izogonale.

Ori dacă trei ceviene sunt concurente atunci şi izogonalele
lor sunt concurente. Medianele sunt concurente în
G - centrul de greutate al triunghiului.
Rezultă că şi simedianele sunt concurente în:
K - punctul lui Lemoine

centrul simedian al triunghiului

• Consecinta 1. Antiparalele duse prin punctul K, la laturi sunt
egale şi au mijlocul lor comun în acest punct. ( rezultă din propr.
2 şi 4 ).
• xConsecinta
y z
= = . 2. Distanţele la laturi dela punctul K sunt
aproporţionale
b c cu aceste laturi.
• ( rezultă din propr.3).
V ABC
• Cercul lui Tucker.
•  Picioarele a trei antiparalele de lungimi egale duse la vârfurile
unui triunghi , determină pe laturile lui şase puncte
( C1B1 ) �( A1C2 ) �( A2 B1 )
conciclice situate pe( Ccercul lui Tucker. ˆ �
1B1) - antiparalela la unghiul A�
�
• ( AC
1 2 ) ޳���������-
antiparalela Demonstraţie.
la unghiul Bˆ�
�
definiţia antiparalelei � � B
AC1B2 Cˆ AC
1 2
� B AC
AC1 2
� B
1 2
�
�
• Antiparalele
( A2B1) - antiparalela la unghiul Cˆ�
�
�
• Fie
� B �C C �� A1C2C1
2 1 2

V B2 C1C2 �VC1C 2 A1 � ( B2C2 ) �( AC

1 1)
•
• ( B(2Cca
2 ) �( A1C1 ) �
având� acelaşi (ca având același suplement)
( C1B2 ) �( C2 A1 ) �( LLL ) � V B2 C 2 A1 �V A1C1 B2
A1 B2 - comună �
�
• ( ca având acelaşi
 �B A �C
C �A B �
�
( ) ( �C C + măs C
) �B A = 1800
( ) ( )
1 2 1 2 1 2
�� 2 � �C C + 2 �
măs B �B A = 3600 � măs B
măs C
� � �
C 4 şi din B2C1C2 �AC1C2 � 2 1 2 1 2 1 2 1 2 1 2 1
�
C1C2 P A1B2 �
�
�� Y B2C1C2 A1 - trapez isoscel. � că este inscriptibil
şi cum ( C1B2 ) �( C2 A1 ) ( din ipoteză ) �
�
� B2 , C1 , C2 , A1 �C1
Analog Y C2 A1 A2 B1 - trapez isoscel � inscriptibil � �
C2 , A1 , A2 , B1 �C2
�
�
�� �
Analog Y C2 B2 B1 A2 - trapez isoscel � inscriptibil � �
C1 , B2 , B1 , A2 �C3
�
�
�C1 �C2 = { A1 , C2 } �
�
� A1 B2 P AB ( din demonstraţie) A1 B2 B޳ Aˆ �
�
��
�C1 �C3 = ( C1 , B2 ) dar 2
�� B� �
1 A2C � A1 B2 B1
�
� � �Aˆ �
�C2 �C3 = ( A2 , B1 )
� din def . antiparalelei avem BAC �
�
( propr. 3) � Y A1 B2 B1 A2 - inscriptibil . � A1 , B 2 , B1 , A2 �C 4
A1 , A2 , B1 �C2 �C4 � C2 = C4 � �
Cum �� C2 = C3 = C4
A2 , B1 , B2 �C3 �C4 � C3 = C4 � �
A1 , C2 �C2 �C4 � C2 = C4 �
� C1 �C2 =C1 �C4�
�
Din �� C2 = C3 = C4
�
�� A1 , C1 , C2 , B2 �C1 �C4 � C1 =C4
C1 , B2 �C3 �C4 � C3 = C4 � C1 �C3 =C1 �C4�
�

� C1 =C2 =C3 =C4 şi deci cele 6 puncte sunt situate pe cercul C4

Să găsim unde este situat centrul acestui cerc. Fie A �
. - mijlocul lui ( A1C2 ) ,
- mijlocul lui ( C1B2 ) şi B�
aceste puncte sunt situate pe simediane, rezultă ( AA��( BB�= K - centrul simedian.
Din trapezul isoscel Y A1C2C1B2 � ( A��
B ) - linie mijlocie� A�� B P AB ( T .Tales) � înV KAB KA� KB �
= .=p
KA KB
Perpendiculara din vârful A peC1B2 este diametrul OA al cercului circumscris
V ABC
( C1B2 )
mediatoarea KA� cu AO KT şi taie dreapta OK într-un punct T.
V KAOsegmentului A�T P AO este
( T .Talesparalelă
) � = p= � KT = p � KO
KA KO
• ( Din
O, K - fixe) � avem că, TA�= p �R = TB �
T - fix ( C1B2 ) �( A1C2 ) �( A2 B1 ) constant
• iar C 4 .Cum fiind coarde
• congruente în cercul sunt egal depărtate de centrul cercului,numit cercul lui
Tucker. .
• Primul cerc Lemoine. V ABC
• Paralele duse la laturile prin centrul simedian K taie laturile
în şase puncte situate pe un cerc, cu centrul
• în mijlocul segmentului OK - numit primul cerc Lemoine.
AC1 1 P AC, A2 B1 P AB, B2C2 PBCşi AC 1 1� A B2 2 �B C2 2 ={K }
• Demonstraţie,
Y AA1 KA2 - paraleleogram ( A1 A2 ) .
• Fie
AK �( A1 A2 ) = { A� } , A� - mijlocul lor ( AK - mediană
• Avem deci mijlocul lui
A� - (AA )
1 2
• .Cum și
mijlocul lui( �
B1B2 ) - antiparalelă.
mijlocul lui este
� �
antiparalelă.
AA1 A2 �C �BB2 B1 B1 A2 P AB
� Y A2 A1B2 B - trapez isoscel � ( A1 A2 ) �( B1B2 )
• Analog pentru Rezultă după definiţia
antiparalelei că ( C1Ccă:
antiparalelei 2 ) � ( A1 A2 ) �( B1 B2 şi
) �cum
( C1C2 ) (din ipoteză)
• antiparalelele antiparalele
• � cercului Tucker. Sunt conciclice.
A1 , A2 , B1 , B2 , C1 , C2 �C
• Cercul se numeşte primul cerc Lemoine.
KA� 1 KT
• Cum raportul p = KA = 2 = KO � T - mijlocul lui ( OK ) .
• Al doilea cerc Lemoine.
• Picioarele antiparalelelor duse prin centrul V ABC simedian K la
vârfurile , sunt şase puncte situate
• pe un cerc cu centrul K, numit al doilea cerc Lemoine.
• Demonstraţie.
• Se ştie că simediana este locul geometric al mijloaceloe

• antiparalelelor aceliași vârf. Cum antiparalele trec prin

• punctul K simedian rezultă că cele trei antiparalele au
• acelaşi mijloc.
• Antiparalele duse dintr-un punct al simedienei unui vârf la
• laturile adiacente sunt congruente. Cum toate cele trei
�
antiparalele trec prin centrul simedian K,rezultă că toate
KA� sunt
KB�congruente.
KC � KT
= B�
A� = C�
=K � KA = KB = KC = KO = 0 �
KT =suntem
Deci 0 � K în =cazul
T particular ale cercului Tucker cele 6 puncte sunt pe un cerc.

Fie mijloacele celor 3 antiparalele

• Puncte izotomice în triunghi
• Definiţie Orice pereche de puncte simetrice faţă de mijlocul V ABCunei
.
laturi a unui ( BCşi) PM
P, Q κ� ( ) QM
( ) P şi Q
• � sunt simetrice faţă de

• mijlocul M al lui BC P și Q sunt izotomuce.

•
• BQ = CP � PB QC
P, Q �� =
• BP = CQ � PC QB

1). Dacă sunt izotomice atunci avem:

adicăBMpunctele
= MC � izotomice împart
latura în �޺=����-=-
BM
rapoarte
� � MC MQ
PM
inverse. BP QC ( BP ) ( QC )
PM = MQ �
• BM = MC � Dempnstraţie
• Din
�޺=
� BM�����+=+� MC MP
MQ BQ CP ( BQ ) ( CP )
MQ = PM �
PB = QC � PB QC PB 1
�� = � =
• Din PC = QB � PC QB PC QB
QC

• Din

2). Izotomicele a 3 puncte coliniare sunt puncte

 Fie cevienele ( AA �( BB �( CC = { M } ( T .Ceva ) � A C �B A �C B = 1
AB BC C A
1 1 1
1 1 1 1
1 1 1
Fie A2 , B2 , C2 izotomicele punctelor A1 , B1 , C 1 �
A1 B A C �
= 2 �
A1 C A2 B �
B 1C B A� A B B C C A A C B A C B
= 2 �� 1 � 1 � 1 = 2 � 2 � 2 = 1 �
B1 A B 2C � A1 C B 1 A C 1 B A2 B B 2C C 2 A
C1 A C B �
= 2 �
C1B C2A �
A2 C B 2 A C 2 B
� � =1( R.T .Ceva ) � ( AA2 ) �( BB2 ) �( CC3 ) = { M 2 }
A2 B B 2 C C 2 A

M 2 îl numim reciprocul punctului M 1. Astfel punctele Gergone G şi Nagel � sunt

reciproce.
Ceviene de rangul k. k
BD ��
c �
Definitie. FieV ABC ,numim
[ AD ceviană de rangul k dacă
=�
�
�
are
�
� loca, b, c
DC ��b
relaţia unde
V ABC k �R
sunt lungimile laturilor ,iar .
Exemple : 1) Medianele sunt ceviene de rangulk = 0 .într-adevăr
0
BD ��
c�
=�
� �= 1 � BD = CD
b�
�
CD ��
2). Bisectoarele sunt ceviene de rangul k =1. într-adevăr cea ce
1
BD �c � BD c
=�� � = reprezintă teorema bisectoarei.
CD �b � CD b
3). Simedianele sunt2 ceviene de rangul k = 2. înntr-adevăr
BD �c �
= � � cea ce este adevărat şi reprezintă
CD �b �
“ teoremea lui Steiner”.
• Teoremă. În orice triunghi trei ceviene de acelaşi rang sunt
concurente.
• V ABC Demonstraţie. ( AD) , ( BE ) , ( CF )
• Fie
BD �� c
k�
și cevienele iar după definiție avem
��� = �� �
CD b ��
�
�� �
�
k�
CF a ��
��
� �
k k k k
BD BF AE �c � �a � �b � �c a b � k
=�� �( le înmulţim) � � � = � �� � �� � �= � � � �= 1 = 1
AF b ��
�
�� � DC FA EC �a � �b � �c � �a b c �
k�
�
AE ��
b �
�
=�� �
� �
CE �
���
c � �
BD BF AE �
� � � = 1 ( R.T .Ceva ) � ( AD ) �( BE ) �( CF ) = { P}
DC FA EC

• De îndată ce vom găsi un pentru care o astfel de ceviană există, avem asigurată
concurenţa.
• Medianele sunt ceviene de rang k=0 sunt concurente.
• Bisectoarele sunt ceviene de rang k=1 sunt concurente
• Simedianele sunt ceviene de rang k=2 sunt concurente.
• Teoremă Orice ceviana de rang k este locul geometric al
punctelor pentru care distantele la doua laturi adiacente ale
triunghiului sunt peoportionale cu acele laturi la puterea k - 1
k
• ( AD ) BD �c �
�Demonstraţie.
=��
CD �b �
• Fie o ceviană de rang k
 Fie M �( AD ) și MM 1 ^ AB, MM 2 ^ AC
notăm: MM 1 = x, MM 2 = y, măs ( BAD �
) = j , măs ( DAC
�
) =q
avem:
aria ( [ ABD ] ) BD c�
AD �sin j c sin j BD �
= � = � = �
aria ( [ DAC ] ) CD b�
AD �sin q b sin q CD � k k -1
� c sin j �c � sin j �c �
BD �c �
k
�� � = � �� =��
dar =�� � b sin q �b � sin q �b �
CD �b � �
x � �
�
Din V AM 1M - dreptunghic � sin j = �
�
AM � x �c
k -1
� x y
�� = � =
y �
� y
��
c k -1 b k -1
Din V AMM 2 - dreptunghic � sin q = � �b �
AM �
�
Dacă M este punctul de concurenţă a celor trei ceviene de acelaşi rang k,
x y z ax by cz ax by cz ax + by + cz
= = � k = k = k Din = k = k = k �
a k -1
b k -1
c k -1
a b c a k
b c a + b k
+ c k

� ax + by + cz k -1 2a k -1S
�x = a k + b k + c k �
a = k
a + b k
+ c k
�
� � ax + by + cz k -1 2b k -1S Sunt distanţele dela punctul M de concurenţă al
�x = k b = k
�
� a + b k
+ c k
a + bk + c k
� ax + by + cz k -1 2c k -1S cevienelor la laturile opuse.
�z = k c = k
�
� a + b k
+ c k
a + bk + c k
• Cazuri particulare.
• 1). Medianele sunt ceviene de rang k=0
� 2S � ha
x =
� 3a �x = 3
� �
• ax = by = cz și � 2 S � �y = hb 1 suma distanţelor dela
�y = � � x+ y+z = ( ha + hb + hc )
• � 3 b � 3 Centrul de greutate la laturi este 1 din suma înălţimilor
3
� 2S � hc 3
�z = 3c �z = 3
� �
• 2). Bisectoarele sunt ceviene de rang k=1
• Auci avem x = y = z I -centrul cercului înscris este situat la egală depărtare de
laturi. x= y=z=
2a 0 S
=
2S S
= =r
• 3). Simedianele sunt ceviene de rang k=2 . a + b + c 2 p p
• Punctul K de concurenţă este punctul lui Lemoine sau centrul simrdian.
• ax by cz x y z
� 2 = 2 = 2 � = = - distanţele dela centrul simedian K sunt proporţionale cu
a b c a b c
laturile.
• Teoremă Ceviana izotomică a unei ceviene de rangul k, este
ceviana de rangul (-k) .
• Demonstraţie BD �c �
k

( AD ) � =��
• Dacă este ceviana de rangful k DC �b �
( AD1 ) ( BC )
• Izotomica
BD DC �b � împarte
k -k latura - k astfel încât are loc:
�c �� BD1 �c �
1
= = � �= � � = � �� ( AD1 )
• D1C BD �c � �b � D1C �b � este de rangul (-k)
• Exemple :
• 1). Bisectoarele sunt ceviene de rangul k=1.
• Izotomicele bisectoarelor sunt de rangul k=-1 şi se numesc antibisectoare .
• Antibisectoarele sunt concurente şi punctul lor de concurenţă se numeşte
• centru antibisector al triunghiului..
• Dacă x, y, z sunt distanţele dela centrul antibisector la laturi avrm:
� -1 2 S
ax by cz -( k +1) a �
� 2a S -2
2a S a -1 �
ha bcha
-1
= -1 = -1 � a2 x = b2 y = c 2 z � �x = - k = = 2 a = abc =
�
-k -k
a +b +c a +b +c a +b+c
a b c � a +b +c 2p
� abc abc
�
� abhc
�� y=
� 2p
� achb
� z=
� 2p
�
�
• Teoremă. Ceviana izogonala a unei ceviene de k, este de rang k
-2 k

•
( AD ) � BD �c �
=��
este ceviană de ranbul
DC �b �k
2
• BD� �BD �c �
( AD ) � D� = � �( Steiner )
( AD�
) C �CD �b �
• este kizogonala
2 lui 2 -k
� BD� �c � �c �
=
BD� �c ��c �
= BD � �c
2- k
�
•
��� �� � � �� �� = � �� ( AD�)
D�
C �b � �b � D�
C �b ��b � D�
C �b �
• este ceviană de rangul k - 2
• Exemple : 1). Mrdiana este ceviană de rang k = 0
• Simediana este ceviană de rang k � = 2-k = 2-0 = 2
• 2). Bisectoarea este de rang k = 1
• Izogonala bisectoarei este de rang k �
= 2 - k = 2 - 1 = 1 , adică este
bisectoarea Înseşi
•
• 3). –bisectoarea este de rang k = 1
• - antibisectoarea este de de rang k = -1
• - izogonala antibisectoarei este de k �= 2 - k = 2 - ( -1) = 2 + 1 = 3
• Teoremă. Izogonala izotomicei de rang k este de rangul k+2.

• Demonstraţie.
• Ceviana de rang k
• Izotomica sa este de rangul (- k)
k� = 2 - ( -k ) = 2 + k
• Izogonala izotomicei este de rang
• Triunghiul podar. A1 = prBC ( M ) �
M �Int ( V ABC ) �
B1 = prAC ( M ) �� V A B C
• Definitie. Fie şi 1 1
este triunghiul podar
1

V ABC. �
C1 = prAB ( M ) �

• al
• Proprietăţi
• 1). Lungimile laturilor triunghiului
V A1 B1C 1 podar sunt:
�A B = MC �
�
� 1 1 sin Cˆ ( )
�
�
�
�B1C1 = AM �
�
sin Aˆ ( )
�
� w
�
�A1C1 = BM � sin ( B )
• � Demonstraţie
•
(
măs � ) (
AB1 M = măs � )
AC1M = 900 � m � ( )
AB1M + m � ( )
AC1M = 1800 � Y AB1MC1 - insceiptibil.
• cercul circumscris acestui patrulater are diametrul ( AM ) . Cum ( B C ) este coardă în
1 1
cercul de diametru( AM ) . avem :B C = AM � sin ( Aˆ ) .
În mod analog se deduc şi
1 1
celelalte lungimi ale laturilor ( A B ) ; ( A C ) .
1 1 1 1
• 2). Laturile triunghiului
V A1 B1C 1podar sunt proporţionale cu
MB �AC ; MC �AB.
produsele : � BC
sin Aˆ =
�
�
• Demonstraţie BC AC AB
�
�
�
2R
V ABC : = = = 2 R şi � �
� w AC
=
Aplicăm teorema sinusurilor în ˆ ˆ ˆ
sin A sin B sin C sin
�
�
�
B
2R pe care
� �
�
înlocuim în lungimile laturilor dela propr.1), �
sin
� Cˆ = AB
1 � � 2R
AB � �
A B = MC � �
2R �
1 1
�
�
1 �
� A1 B1 B1C1 A1C1 1
BC � �
B1C1 = MA � �� MC �AB = MA � = =
2R � BC MB �AC 2R
�
�
1 �
AC � �
A1C1 = MB � �
2R �
�
• Consecinta 1. ADacă
, B, C , M sunt patru puncte coplanare
atunci există �+�‫ף‬
AMrelaţia:
BC MB AC MC AB
•
• 1 1 1
V A1 B1 C 1 B1C1 <Demonstraţie.
A1C1 + A1B1 � MA �
BC � < MB �
AC � + MC �
AB � �
2R 2R 2R
• Din
� MA � avem:
BC < MB �AC + MC �
AB
• sin Aˆ , MB �
M �Int ( V ABC ) atunci cu segmentele MA � sin Cˆ
sin Bˆ , MC �
• Consecinta 2 Dacă
se poate construi un triunghi
B1C1 = MA �sin Aˆ �
�
• . Demonstraţie� �
�
V A1 B 1 C 1 A1C1 = MB � ˆ
sin B �� cu B1C , A1C1 , A1B
• Din podar şi din propr.1) ˆ
�
� se
sin C �
A1 B1 = MC � �
�
V A1 B 1 C 1 MA � ˆ
sin A, MB � sin Cˆ
sin Bˆ , MC �
• construiește cu segmentele se poate construi
un triunghi.
V ABC �
• Observaţie. Dacă este echilateral Teorema lui Pompeiu
• Demonstraţie
AB = BC = AC V ABC
• Dacă triunghiul este echilateral.
AM �BC < MB �
AC + MC � AB : BC AM < MB + MC
�
• Din MB < AM + MC ; MC < AM .+ MB . Analog se găsesc şi celelalte 2
relaţii:
( MA) , ( MB) , ( MC )
• de unde rezultă cu segmentele se poate
construi un triunghi .
• 3). Unghiurile triunghiului V A1 B 1 C 1 podar se Vexprimă
ABC în funcţie
de unghiurile M �Intşi( Vunghiurile
ABC ) ( ) ( �
m Aˆ1 = m BMC ) ( )
- m Aˆ ,
• Sub care
m ( Bˆ1 ) = m( � se) - văd
AMC m ( Bˆ ) ,din
m ( Cˆ ) punctul
1 = m( �
AMB) - m ( Cˆ ) . laturile
triunghiului
•
•
� A = m BM
Patrulaterul MA1 BC 1 - inscriptibil ( propr .2 ) � m BC
Demonstraţie.
1 1 (
� A �
1 �
��) ( )
�
• Patrulaterul A1 MB1C - inscriptibil ( propr .2 ) � m A1B1C = m A1M C �
�
(
� �
�
�) ( )
• (�
) �
( �
)
m BC1 A1 + m ( A1B1C1 ) = m BMA1 + m A1MC = m BMC( �
) � ( m BMC = m )
( ) ( 1 A1 ) + m( A�1B1C1 ) = m ( Aˆ ) +m( Aˆ1 )
� �
BC

•
� m BMC(
�
)
= m Aˆ + m Aˆ1 � m ( Aˆ1 ) = m BMC
( ) ( ) �
(
- m ( Aˆ ) )
V ABC V ABC
•
A1 , B1 , C1 sunt coliniare.
Consecință Dacă punctul M din interiorul triunghiului ,
aparţine cercului circumscris ,
m ( Aˆ1 ) = m ( BMC
�
) - m ( Aˆ ) �
• atunci regăsim Teorema lui Simson . � �
�
�� m ( Aˆ1 ) = 0 � m ( B1 1 1)
�A C = 0
1
• dar m ( BMC ) = m ( A) = �
� Demonstraţie.
ˆ m ( BC ) �
� �
�
2 �
•
� A , B ,C
• 1 1 1

• sunt coliniare. V ABC

• sunt coliniare .Tocmai T.lui Simson pune în evidenţă

• Faptul că cercul circumscris al , este locul geometric al
• Dreapta d = A1 B1C1 este dreapta SIMSON, a punctului M în raport cu
triunghiul dat.
• Reciproc : Dacă proiecţiile unui punct M din planul triunghiului dat V ABC
pe laturi sunt coliniare,atunci acest punct se
V ABC
află pe cercul circumscris .
• Demonstraţie. �
(
�A C = 0
m B ) �
�
�� m ( BMC )
1 1 1
� = m ( Aˆ ) � M �
• Deoarece şi din m( B
1 1 ) ( � ) - m ( Aˆ ) �
�A C = m BMC
1
�
� Cercului
� VABC.

• circumscris
V ABC ( BC )
• Proprietatile dreptei
M � Simson.
d = A1 B 1 C 1
• a). Perpendiculare
d� = AM �coborâtă din M, situat pe cercul circumscris
, pe latura , întâlneşte din
nou cercul în , atunci dreapta a lui Simson a
�
m( �
AM )
1
punctului M este m ( � M ) = m( �
AM � ACM ) = � �
� paralelă cu
2 �
�
dreapta � �
•
�
Y B1MCA �޳=�-
inscriptibil �
( )
m ACM
Demonstraţie
�
( )
m B1 A1M �
� AM �
�
M �A M
B1 1 AC P A1B1
�
�
�
�
�
�
• m ( d�
b). Dreptele simson a două puncte M,N fac între N) =
ele
M ;d un�
2
� . a
munghi
MN
1
( )
cărei măsură
• dM - Demonstraţie.
• Fie d - dreapta Simson a punctului M.
N
• Fie M �, Ndreapta
� Simson a punctulul N. BC
• Fie intersecţiile perpendicularelor duse pe � din AN �
M P AMşi d N P
M ,N �d
• punctele
(�� � 1 cu
m M AN �cercul.
��
1 Din� propr.a
� m d�; d = 1 �
) = 2 �m ( M N ) = 2 �m ( MN ) ( M
�
m MN N ) 2
( )
[ MH ] V ABC.
• c). Dreapta Simson a unui punct M, trece prin mijlocul segmentului
unde H - ortocentrul
= S BC ( M ) �
M� �
• �� MHH �
M� - trapez isoscel
Demonstraţie.
= S BC ( H ) �
H� �
• �Fie HH �
P MM � � deoarece �
�� � �� S BC ( MH
� ) =M H
• �
� H ( se păstrează distanţele prin simetrie) �
MH = M �� �
• � � �M
MPC ��
PC
�
• m � ( � �
AM =(drepte
A� m MH
1
)
= �
2
m �AM (
A simetrice). )�
�
�
( )
�
H �
HM ���AA�M � �� HM �P AA� �
�
�� şi cum H � � �
• Dar şi m MH(
� � � � )
� (
� ) �
�
H = m H HM ( V HH P - rsoscel ) �
H P A�M �
� dar AA�Pd = A1B1C1�
�
�
•
 � P d = A1 B1C1 ( simediană )
HM �

• În VMH �� A1 - mijlocul lui ( BC ) �

�
M avem �� d = A1 B1C1 - linie mijlocie
• d = A1 B1C1 P HM �( din demonstraţie) �
�
• � d �( HM ) = { N } unde N este mijlocul laturii ( HM ) . c.c.t.d.
• d).Dreptele Simson a două puncte diametrale sunt perpendiculare
şi se taie într-un punct de pe cercul lui
Euller ( al celor 9 puncte )
• Demonstraţie.
Mşi N [ MN ] V ABC
• Fie �extremităţile
dşi
M d N
unui diametru al cercului circumscris
Mşi N . Conform
(propr.b) cele
1 două drepte simson ale punctelor au m, n
m ( d�
M ; d N) =
1
2
�m ( � =
MN ) 2
�1800 = 900 � d M ^ d N
• . ( HM ) ( HN ) .Dreptele simson trec [ m;prin
n]
mijloacele segmentelor
d M �d N = { P} �
respectiv
mPn �1dr. ( propr.c.) care este un diametru al
cercului
{ m; n} lui Euller. Cum şi � P �C e r c u l u i l u i E u l l e r .
• iar fiind extremităţile unui diametru c.c.t.d.
 P.P.S.-ul este realizat de

Prof. BUTA N. DUMITRU(pensionar)

din Campulung, Arge.