REZOLVAREA PROBLEMELOR PROPUSE

Pagina 21-22

1) Rotind cu 300 un obiect în faţa unei oglinzi plane, raza reflectată se roteşte cu:
a) 450; b) 600; c) 300.

Rezolvare: Vom considera că obiectul luminos este liniar AB, aşezat paralel cu oglinda plană. Analizăm
mersul unei raze de lumină ce porneşte din centrul segmentului AB.

A B
α R2

R1 α α

La incidenţă normală, raza reflectată R1 se întoarce pe acelaşi drum. Dacă se roteşte obiectul luminos cu
un unghi α, atunci şi unghiul de incidenţă al luminii pe oglindă este tot α. Iată deci că unghiul sub care se roteşte
raza reflectată va fi, de asemenea, α=300. Răspuns corect punctul c).

2) Rotind o oglindă cu 300 , raza reflectată se roteşte cu:

a) 300; b) 600; c) 450.

Rezolvare: Să presupunem că lumina cade pe oglindă sub incidenţă normală: i1=00, r1=00. Rotind oglinda
cu unghiul α şi normala se va roti cu acelaşi unghi. Conform desenului, i2=r2=α, adică raza reflectată se roteşte cu
unghiul 2α=600. Răspuns corect punctul b).

R1
n2

R2 α O2
α
α O1

3) Un bloc transparent cu indicele de refracţie n=1,73, umple un vas larg, cu fundul şi pereţii laterali opaci.
În bloc este încastrat un obiect de mici dimensiuni, la o adâncime de 4cm. Care este raza minimă a unui disc opac,
aşezat pe suprafaţa liberă (plană şi orizontală) a blocului, cu centrul pe verticala obiectului, astfel încât aceasta să
nu poată fi văzut ?

Rezolvare: Pentru ca sursa S să nu poată fi văzută din exterior trebuie ca la marginea discului să se
producă fenomenul de reflexie totală. Raza minimă a discului se obţine din scrierea condiţiei la limită:

1
 r=900
Rmin.

l h

S
1 1 Rmin .
n sin l = naer sin 90 0 ⇒ sin l = = ⇒ tgl = ⇒
n 3 h
sin l sin l 2
⇔ Rmin . = h ∗ tgl = h =h =4 = 2 ∗ 1,41 = 2,82cm
cos l 1 − sin 2 l 2

4) O rază de lumină cade normal pe faţa AB a unei prisme a cărei secţiune principală este un triunghi
dreptunghic şi are indicele de refracţie n1=1,5. Pe faţa exterioară a prismei BC este o picătură de lichid. Care este
valoarea maximă a indicelui de refracţie n2 a lichidului, pentru ca raza de lumină să se reflecte total în punctul I ?

Rezolvare:

B C
600
600

A
Pe faţa AB a prismei i1=0 şi r1=00; lumina cade în punctul I sub un unghi i2=600 . Pentru a se obţine
0

reflexia totală, lumina trebuie să treacă într-un mediu optic mai puţin dens (n2<n1). La limită, n1sin600=n2sin900,
deci n2= n1sin600=1,5*2*31/2=1,30.

5) Se dau k lame cu feţe plan paralele, de grosimi h1, h2,…. hk .şi indici de refracţie n1, n2,… nk aflate în aer.
Un punct luminos, aflat pe baza inferioară a ultimei feţe, îşi formează imaginea la o anumită înălţime h pe prima
faţă. Să se exprime h, în aproximaţia gaussiană.

Rezolvare: Calculăm poziţia imaginii pentru situaţia în care se folosesc doar două lame.

2
 αo
B A

α1 α0 h h1
α1
C’ B’ A’ n1

n2
α2 h2

α2

S
Conform desenului:
AB = A ' B ' + B ' C ' sau h ∗ tgα 0 = h1 ∗ tgα 1 + h2 ∗ tgα 2
sin α 0 = n1 sin α 1 si n1 sin α 1 = n 2 sin α 2
In aproximatia gaussiana : sin α ≅ tgα si cos α ≅ 1
sin α 0 sin α 0 sin α 0 h1 h2
h = h1 + h2 ⇒ h= +
cos α 0 n1 n2 n1 n2
Relaţia poate fi generalizată pentru k lame:
h1 h2 h
h= + + ........ + k
n1 n 2 nk

6) Un fascicul de radiaţii monocromatice cade pe o lamă cu feţe plan-paralele de grosime d=4mm şi indice
de refracţie n=31/2. A)Să se determine unghiul de incidenţă i astfel ca fasciculul reflectat să fie perpendicular pe
cel refractat. B) Să se calculeze deplasarea ∆ a fasciculului faţă de direcţia iniţială după traversarea lamei de
sticlă, pe care cade sub unghiul de incidenţă obţinut la punctul a).

Rezolvare: a) Conform legii refracţiei avem:

sin i = n sin r si i + r = 90 0 ⇒ sin r = cos i ⇒
sin i = n cos i ⇔ tgi = n = 3 ⇒ i = 60 0 ; r = 30 0

naer i i

n
r

3
 b)

i
A naer

r h
D d
n
r
’
A B naer

i’

sin i = n sin r
 '
⇒ i = i ' ⇒ raza emergentă este paralelă cu cea incidentă.
n sin r = sin i
Se calculează deplasarea ∆ introdusă de lamă din ∆ ADB:
∆ d
sin (i − r ) = ⇒ ∆ = AB sin (i − r ) unde AB = (din ∆AA ' B)
AB cos r
d 4 1 4 3
⇒∆= sin(i − r ) = ∗ = = 2,3mm
cos r 3 2 3
2

7) Un om priveşte o piatră, sub unghiul de incidenţă normală, aflată pe fundul unui bazin de adâncime
h=1m. Cu cât pare mai ridicată piatra faţă de fundul bazinului ?

Rezolvare: Se construieşte imaginea P’ a pietrei; se obţine o imagine virtuală situată la adâncimea h’.

r
naer I

napa r I’ h’
P’
i h

4
 napa sin i = sin r
II ' II '
In ∆PII ' : tgi = ; iar in ∆P ' II ' : tgr =
h h'
În aproximaţia gaussiană :
tgi h ' sin i 1
tgα ≅ sin α pentru α < 7 0 ⇒ = ≅ =
tgr h sin r napa
1 3
∆h = PP ' = h − h ' = h(1 − ) = 1 ∗ (1 − ) = 0,25m
napa 4

8) Un tub de sticlă are pereţii groşi şi este umplut cu mercur . Să se determine indicele de refacţie al sticlei,
ştiind că diametrul coloanei de mercur, care este în realitate de 3mm, se vede aparent de către un observator, aflat
în afara tubului, ca fiind de 5mm.

Rezolvare: Desenăm o secţiune transversală prin tub.

A α

B β
d/2
’
d /2 α

D/2

d
sin α = n sin β ; sin α = ⇒ d = D sin α
D
d' D D
In ∆AOB aplicam teorema sin usului : 2 = 2 = 2
sin β sin (90 − β + α ) cos(β − α )
Tubul fiind subţire lucrăm cu aproximaţia unghiurilor mici:
sin α ≅ α ; sin β ≅ β si cos(β − α ) ≅ 1
Rezultă că obţinem succesiv:
d d' α d D d
α ≅ nβ ; α≅ ; ≅D⇒ d' = β ∗D = ∗D = ∗ =
D β n D n n
d 5
n= = = 1,67
d' 3

9) O plăcuţă cu suprafeţele plan – paralele, de grosime h=3mm, este formată din trei regiuni, plane şi
paralele cu feţele plăcuţei, egale în grosime şi având indicii de refracţie: n1=31/2, n2=n1/k, n3=n2/k, unde k este o

5
constantă. Mediul înconjurător are un indice de refracţie n0=2,5. Dacă unghiul minim de incidenţă, pentru care se
produce o reflexie totală pe suprafaţa ce separă regiunile 2 şi 3, este i1=300, să se determine valoarea lui k.

Rezolvare:

i1

n0 A
r1
n1 r1
h
n2 B r2 r2
C

n3

n0

Fie punctele A, B, C de incidenţă ale razei de lumină h pe cele trei suprafeţe. Avem succesiv:
 n0 sin i1 = n1 sin r1
 n1
 n1 sin r1 = n2 sin r2 ⇒ n0 sin i1 = n3 sin 90 0 ⇔ n0 sin i1 = ⇒
n sin r = n sin 90 0 k2
 2 2 3

n1 3
⇔k= = = 1,176
n0 sin i1 5 1
∗
2 2
10) O rază de lumină intră într-o prismă, a cărei secţiune principală este un triunghi echilateral, sub un unghi
de incidenţă care corespunde deviaţiei minime. Să se determine valoarea acelui unghi şi indicele de refracţie al
prismei, dacă δm=600 .

Rezolvare: La deviaţie minimă:

sin i = n sin r iar A = 2r ⇒ r = 30 0
A+δm
δ m = 2i − A ⇒ i= = 60 0 ⇒
2
sin i sin 60 0
n= = = 3 = 1,73
sin r sin 30 0

11) Secţiunea principală a unei prisme este un triunghi echilateral. Unghiul de incidenţă, egal cu unghiul de
emergenţă, este de 450 . Ce valoare are indicele de refracţie al prismei ?

Rezolvare: Secţiunea prismei fiind un triunghi echilateral, unghiul prismei este A=600. Deoarece i1=i2
înseamnă că traversarea prismei are loc la minimum de deviaţie :
δ m = 2i − A ⇒ A = 2r ⇒ r = 60 0
Din legea refracţiei :
sin i sin 45 0 2
sin i = n sin r ⇒ n= = 0
= ∗ 2 = 1,41
sin r sin 30 2

6
12) Trei prisme identice, cu secţiunea principală triunghi echilateral, având indicele de refracţie n=1,41 sunt
aşezate ca în figura de mai jos. Să se calculeze unghiul de deviaţie minimă pe ansamblul celor trei prisme.

Rezolvare: La deviaţie minimă parcursul razei de lumină prezintă simetrie conform figurii de mai jos şi
i1=i2, r1=r2 :

i1 i1
r1 r1

naer n n naer

Aplicam formula : sin i = n sin r unde A = 2r ; δ min . = 2i − A ⇒

1 π
r = 30 0 ; sin i = 2 ∗ ⇔ i = 45 0 ⇒ δ min . = 30 = 0

2 6

REZOLVAREA PROBLEMELOR PROPUSE

Pagina 36 - 38

1) O rază de lumină intră într-o lamă de sticlă cu indicele de refracţie 21/2 sub un unghi de 60 şi apoi trece
într-o altă lamă cu indicele de refracţie 31/2. Cât este unghiul dintre rază şi normală în a doua lamă ?

Rezolvare: Prin refracţie, raza de lumină se apropie de normală, ca în figură.

7
 i1
I

r1 h
r1
I’ n1

n2
r2 h

Din legea a doua a refracţiei:

n aer sin i1 = n1 sin r1 sin i1 1
 ⇒ sin i1 = n 2 sin r2 ⇔ sin r2 = = ⇒ r = 30 0
n1 sin r1 = n2 sin r2 n2 2

2) Pe faţa inferioară a unei plăci de sticlă cu grosimea de 2cm şi cu indicele de refracţie 21/2 se plasează o
sursă de lumină. Privită din cealaltă parte se vede pe faţa superioară un disc luminos. Calculaţi diametrul lui.

Rezolvare: La trecerea luminii din sticlă în aer (naer<nsticlă) se poate produce fenomenul de reflexie totală
dacă unghiul de incidenţă îndeplineşte condiţia: i>=l.
Calculăm unghiul limită, notat cu l:
1 2
n sin l = naer sin 90 0 ⇒ = ⇒
sin l = l = 45 0
n 2
D
AB 2 D
In tiunghiul ∆SAB : tgl = = = ⇒ D = 2d ∗ tg l = 4cm
SA d 2d

A r=900

B
l
d

8
3) Care este raza minimă de curbură a unei fibre optice de sticlă (n=1,5) cu diametrul d=50µm pentru care
lumina mai poate să se propage.

Rezolvare:

REZOLVAREA TESTULUI DE EVALUARE

Pagina 39.

1) Principiul lui Fermat se enunţa astfel:

a. Într-un mediu omogen şi izotrop lumina se propagă în linie dreaptă.
b. La trecerea dintr-un mediu în altul, direcţia de propagare a razei de lumină se schimbă.
c. Lumina se propagă între două puncte pe drumul pentru care timpul de propagare este minim.
d. Drumul unei raze de lumină nu depinde de sensul ei de propagare.

Rezolvare: răspuns corect punctul c).

5) Dacă între o sursă de lumină şi un observator se interpune o lamă de sticlă cu feţe plan – paralele cu
grosimea de 10cm, sursa pare:
a) mai apropiată cu 3,3cm;
b) mai apropiată cu 6,6cm;
c) mai îndepărtată cu 6,6cm;
d) sursa nu se mai vede din cauza reflexiei totale.

Rezolvare: Dacă între sursa de lumină şi observator se intercalează o lamă cu feţe plan – paralele, atunci
se va forma o imagine virtuală S’ a sursei, ca în figură:

naer n

S
S’

x
d
Lama „apropie” sursa cu:
 1 1 2
x = d 1 −  ⇒ x = 10(1 − ) = 10 ∗ = 6,66cm
 n 1,5 3
Răspuns corect B).

9
 Probleme propuse

4/44 Raza de curbura a unei oglinzi convexe este de 40 cm. Un obiect este situat la 10 m
departare de oglinda. La ce distanta de oglinda se formeaza imaginea?
R: 19,6 cm.

A
A'
B B' AOP
V F C
x1 x2

AB obiect, A’B’ imagine.

Imaginea obiectului AB prin oglinda se construieste folosind regulile:

- o raza de lumina care cade pe oglinda paralel cu AOP este reflectata dupa o directie trecand prin F;
- o raza de lumina care cade pe oglinda dupa o directie trecand prin C este reflectata pe acelasi drum.
Prima formula fundamentala a oglinzilor sferice:
1 1 2 1
+ = = R =2f.
x 2 x1 R f
unde: R = 40cm, x1 = −10m, x 2 = ?
1 2 1 2x − R x1 R
= − = 1 ⇒ x2 =
x 2 R x1 Rx1 2 x1 − R
Prin inlocuirea numerica a datelor din enunt:
− 10 ⋅ 10 2 ⋅ 40
x2 = cm ⇒ x 2 = 19,6cm
2(− 10) ⋅ 10 2 − 40

5/44 Pe axul optic in fata unei oglinzi convexe, cu raza de curbura de 10 cm, se afla un obiect la distanta
de 5 cm de varful oglinzii. Se cere distanta dintre obiect si imagine.
R: 7,5 cm.

Folosind constructia si notatia din problema precedenta, R = 10cm, x1 = −5m , notam distanta ceruta cu
„d”.
Conform desenului d = x 2 + x1 = x 2 − x1
1 1 2 x1 R
Din prima formula fundamentala + = ⇒ x2 =
x 2 x1 R 2 x1 − R
− 5 ⋅ 10
Dupa inlocuirile numerice x 2 = cm ⇒ x 2 = 2,5cm .
2(− 5) − 10
d = 7,5cm

10