Algebră liniară şi Geometrie analitică - Seminar dr.

Eduard Rotenstein

Facultatea de Fizică,
Algebră liniară şi Geometrie analitică, Semestrul II,
dr. Eduard ROTENSTEIN

Seminarul nr. 6
TRANSFORMĂRI LINIARE - APLICAŢII

1. Se dă transformarea liniară T : R3 → R4 definită de

T (x1 , x2 , x3 ) = (x1 − x2 + x3 , −3x1 + 2x2 − 4x3 , 3x1 − x2 + 5x3 , x1 + x2 + 3x3 ), ∀ (x1 , x2 , x3 ) ∈ R3 . Se
cer:
a) Matricea A a transformării liniare T ı̂n raport cu bazele canonice ale spaţiilor R3 şi R4 şi să se scrie
ecuaţia matricială a lui T ı̂n raport cu bazele canonice.
b) Matricea Ā a transformării liniare T ı̂n raport cu bazele B1 şi B2 ale spaţiilor R3 şi R4 , unde
B1 = {~u1 = (0, 1, 1) , ~u2 = (1, 0, 1) , ~u3 = (1, 1, 0)},
B2 = {~v1 = (1, 1, 1, 1) , ~v2 = (0, 1, 1, 1) , ~v3 = (0, 0, 1, 1) , ~v4 = (0, 0, 0, 1)}.
c) Să se determine KerT , o bază a lui KerT şi defT .
d) Să se determine rgT şi ImT .

Indicaţie:
a) Calculăm T (~e1 ) = T (1, 0, 0) = (1, −3, 3, 1), T (~e2 ) = T (0, 1, 0) = (−1, 2, −1, 1), T (~e3 ) = T (0, 0, 1) =
(1, −4, 5, 3) şi matricea A este dată de
 
1 −1 1
 −3 2 −4 
A=  3 −1

5 
1 1 3
iar ecuaţia matriceală este Y = AX, unde X este matricea coloană a coordonatelor vectorului ~u, iar Y
este matricea coloană a coordonatelor vectorului T (~u).
S S
b) Avem următoarele matrici de schimbări de baze Bc 1
−→ B1 , Bc0 −→
2
B2 , unde Bc , Bc0 sunt bazele
canonice ale spaţiilor R3 , R4 :
 
  1 0 0 0
0 1 1  1 1 0 0 
S1 =  1 0 1  , S2 =  .
 1 1 1 0 
1 1 0
1 1 1 1
Matricea unei transformări liniare la schimbării de baze este dată de

Ā = S2−1 · A · S1 .

Trebuie deci să calculăm S2−1 şi vom obţine

   
1 0 0 0 0 2 0
−1
 −1 1 0 0   −2 −9 −1 
S2 =   ⇒ Ā =  .
 0 −1 1 0   6 15 3 
0 0 −1 1 0 −4 0

Asta ı̂nseamnă că ı̂n raport cu perechea de baze B1 şi B2 , transformarea liniară T este definită de T (~u1 ) =
−2~v2 + 6~v3 , T (~u2 ) = 2~v1 − 9~v2 + 15~v3 − 4~v4 , T (~u3 ) = −~v2 + 3~v3 şi ecuaţia matricială a lui T ı̂n raport cu
bazele B1 , B2 este Ȳ = ĀX̄.
c) Rezolvăm sistemul 

 x1 − x2 + x3 = 0


 −3x1 + 2x2 − 4x3 = 0




 3x1 − x2 + 5x3 = 0


x1 + x2 + 3x3 = 0


1
Algebră liniară şi Geometrie analitică - Seminar dr. Eduard Rotenstein

Matricea sistemului are rangul 2 deci sistemul are 2 necunoscute principale şi o necunoscută secundară.
Vom
 nota x3 = λ şi soluţia este (x1 , x2 , x3 ) = (−2λ, −λ, λ) = λ (−2, −1, 1), λ ∈ R, deci KerT =
~x ∈ R3 : ~x = λ (−2, −1, 1) , λ ∈ R . Obţinem deci că o bază a lui KerT este dată de B = {(2, 1, −1)} şi
def
prin urmare defT = dim (KerT ) = 1.
d) Ecuaţia dintre dimensiuni este

rgT + defT = dim R3 = 3,

unde rgT = dim (ImT ). Obţinem rgT = 2, adică o bază ı̂n ImT este formată din 2 vectori liniar
independenţi. De exemplu se iau vectorii w ~ 1 = T (~e1 ) = T (1, 0, 0) = (1, −3, 3, 1) şi w ~ 2 = T (~e2 ) =
T (0, 1, 0) = (−1, 2, −1, 1) care sunt din ImT şi se arată imediat că aceştia sunt liniar independenţi.

2. Se dă transformarea liniară T : R3 → R3 a cărei matrice ı̂n baza canonică este

 
−1 1 2
A= 3 3 4 
2 1 1

Se cer:
a) Să se scrie T (~x), unde ~x ∈ R3 şi T (1, −2, 3).
b) Matricea Ā a transformării liniare T ı̂n raport cu baza B1 a lui R3 unde
B1 = {~u1 = (2, 3, −1) , ~u2 = (0, −2, 1) , ~u3 = (−1, −1, 1)}.
c) Să se determine KerT şi defT .
d) Să se determine ImT şi rgT .

3. Se dă transformarea liniară T : R3 → R3 definită de T (x1 , x2 , x3 ) = (x1 + x2 , 2x1 + 3x2 − x3 , x2 − x3 ),

∀ (x1 , x2 , x3 ) ∈ R3 . Se cer:
a) Matricea A a transformării liniare T ı̂n raport cu baza lui R3 .
b) Matricea Ā a transformării liniare T ı̂n raport cu baza B1 unde
B1 = {~u1 = (1, 1, 1) , ~u2 = (0, 1, 1) , ~u3 = (0, 0, 1)}.
c) Să se determine KerT şi defT .
d) Să se determine rgT şi ImT .

4. Se dă transformarea liniară T : R3 → R2 definită de T (x1 , x2 , x3 ) = (x1 − x2 + x3 , 2x1 + x2 + x3 ),

∀ (x1 , x2 , x3 ) ∈ R3 . Se cer:
a) Matricea A a transformării liniare T ı̂n raport cu bazele canonice.
b) Matricea Ā a transformării liniare T ı̂n raport cu bazele B1 , B2 unde
B1 = {~u1 = (1, −2, 0) , ~u2 = (0, 0, 1) , ~u3 = (2, 1, 1)}, B2 = {~v1 = (2, 1) , ~v2 = (1, 1)}.
c) Să se determine KerT şi defT .
d) Să se determine rgT şi ImT .

5. Se dă transformarea liniară T : R3 → R3 definită de

T (x1 , x2 , x3 ) = (2x1 − x2 − x3 , x1 − 2x2 + x3 , x1 + x2 − 2x3 ), ∀ (x1 , x2 , x3 ) ∈ R3 . Se cer:
a) Matricea A a transformării liniare T .
b) Matricea Ā a transformării liniare T ı̂n raport cu baza B1 unde
B1 = {~u1 = (2, 3, −1) , ~u2 = (0, −2, 1) , ~u3 = (−1, −1, −1)}.
c) Să se determine KerT şi defT .
d) Să se determine rgT şi ImT .

6. Se dă transformarea liniară T : R3 → R2 definită de

T (x1 , x2 , x3 ) = (x1 − 2x2 + 3x3 , x1 + x2 + x3 ), ∀ (x1 , x2 , x3 ) ∈ R3 . Se cer:
a) Matricea A a transformării liniare T ı̂n raport cu bazele canonice.
b) Matricea Ā a transformării liniare T ı̂n raport cu bazele B1 , B2 unde
B1 = {~u1 = (1, 2, 3) , ~u2 = (−2, 1, 3) , ~u3 = (1, −1, 1)}, B2 = {~v1 = (1, −1) , ~v2 = (2, 3)}.
c) Să se determine KerT şi defT .
d) Să se determine rgT şi ImT .

7. Se dă transformarea liniară T : R2 → R3 definită de T (x1 , x2 ) = (x1 − x2 , x1 + x2 , 2x1 + 3x2 ),

∀ (x1 , x2 ) ∈ R2 . Se cer:

2
Algebră liniară şi Geometrie analitică - Seminar dr. Eduard Rotenstein

a) Matricea A a transformării liniare T ı̂n raport cu bazele canonice.

b) Matricea Ā a transformării liniare T ı̂n raport cu bazele B1 , B2 unde B1 = {~u1 = (1, −1) , ~u2 = (2, 3)},
B2 = {~v1 = (1, 2, 3) , ~v2 = (−2, 1, 3) , ~v3 = (1, −1, 1)}.
c) Să se determine KerT şi defT .
d) Să se determine rgT şi ImT .

8. Să se verifice dacă endomorfismul T : R3 → R3 definit de

T (x1 , x2 , x3 ) = (4x1 + 6x2 , −3x1 − 5x2 , −3x1 − 6x2 + x3 ), ∀ (x1 , x2 , x3 ) ∈ R3 , este diagonalizabil, şi ı̂n
caz afirmativ să se determine o bază B̄ a lui R3 ı̂n raport cu care matricea endomorfismului T are formă
diagonală.

Indicaţie:
Matricea endomorfismului ı̂n raport cu baza canonică este
 
4 6 0
A =  −3 −5 0 
−3 −6 1

Ecuaţia caracteristică a lui T este

p (λ) = det (A − λI3 ) = 0

2
În cazul nostru obţinem ecuaţia (λ − 1) (λ + 2) = 0 cu rădăcinile λ1 = 1, cu multiplicitatea m1 = 2, λ2 =
−2, m2 = 1. Prima condiţie (din teorema de caracterizare a diagonalizării unui endomorfism)
de apartenenţă la spaţiul scalarilor R este ı̂ndeplinită (deoarece λ1 , λ2 ∈ R). Trebuie să calculăm
acum subspaţiile proprii V (1) şi V (−2).
def
V (1) = {X ∈ M3,1 (R) : (A − I3 ) X = 03,1 } .
     
−2α −2 0
şi obţinem soluţiile x1 = −2x2 , x2 , x3 ∈ R, adică X =  α  = α  1  + β  0 . Deci V (1) este
β 0 1
subspaţiu generat de vectorii ~u1 = (−2, 1, 0) şi ~u2 = (0, 0, 1) adică

dim V (1) = 2 = m1 . (1)

  
−α −1
Similar se calculează V (−2) = {X ∈ M3,1 (R) : (A + 2I3 ) X = 03,1 }. Obţinem X =  α  = α  1 .
α 1
Deci V (−2) este subspaţiu generat de vectorul ~u3 = (−1, 1, 1) adică

dim V (−2) = 1 = m2 . (2)

Din (1) şi (2) obţinem că este satisfăcută şi a doua condiţie din teorema de caracterizare a
diagonalizării unui endomorfism, adică dimensiunea subspaţiilor proprii V (λ) este egală cu
ordinul de multiplicitate al valorii proprii λ.
Baza ı̂n raport cu care T are forma diagonală este B1 = {~u1 ,  ~u2 , ~u3 }, deoarece
 T (~u1 ) =
 ~u1 , T (~u2 ) = 
−2 0 −1 −1 −1 0
S
~u2 ,T (~u3 ) = −2~u3 . Matricea schimbării de baze Bc − → B1 este S =  1 0 1 , S −1 =  −1 −2 1 
0 1 1 1 2 0
şi Ā = .....

9. Să se verifice dacă endomorfismul T : R3 → R4 definit de

T (x1 , x2 , x3 ) = (3x1 + x2 , −4x1 − x2 , 7x1 + x2 + 2x3 + x4 , −17x1 − 6x2 − x3 ), ∀ (x1 , x2 , x3 ) ∈ R3 , este
diagonalizabil.
4
Indicaţie: ecuaţia caracteristică este (1 − λ) = 1.

10. Să se verifice dacă endomorfismul T : R4 → R4 definit de

T (x1 , x2 , x3 , x4 ) = (x1 + x4 , x2 , x3 − 2x4 , x1 − 2x3 + 5x4 ), ∀ (x1 , x2 , x3 , x4 ) ∈ R4 , este diagonalizabil.

3
Algebră liniară şi Geometrie analitică - Seminar dr. Eduard Rotenstein

11. Să se verifice dacă endomorfismul T : R3 → R3 definit de

T (x1 , x2 , x3 ) = (0, −x1 , 2x1 − 3x2 − x3 ), ∀ (x1 , x2 , x3 ) ∈ R3 , este diagonalizabil.

12. Să se verifice dacă endomorfismul T : R4 → R4 definit de

T (x1 , x2 , x3 , x4 ) = (2x1 , x1 + 3x2 + x3 + x4 , x3 − x4 , −x1 − x2 + 2x4 ), ∀ (x1 , x2 , x3 , x4 ) ∈ R4 , este diagonalizabil.

13. Să se verifice dacă endomorfismul T : R3 → R3 definit de

T (x1 , x2 , x3 ) = (4x1 + 6x2 , −3x1 − 5x2 , −3x1 − 6x2 + x3 ), ∀ (x1 , x2 , x3 ) ∈ R3 , este diagonalizabil.

14. Să se verifice dacă endomorfismul T : R3 → R3 definit de

T (x1 , x2 , x3 ) = (x1 − x2 + x3 , 2x1 + 2x2 − x3 , x1 − x2 + 2x3 ), ∀ (x1 , x2 , x3 ) ∈ R3 , este diagonalizabil.

15. Să se verifice dacă endomorfismul T : R3 → R3 definit de

T (x1 , x2 , x3 ) = (2x1 − x2 + 2x3 , 5x1 − 3x2 + 3x3 , −x1 − 2x2 ), ∀ (x1 , x2 , x3 ) ∈ R3 , este diagonalizabil.