CLASIFICAREA METRICA A CUADRICELOR

OANA CONSTANTINESCU

1. Teorema de clasificare
In acest curs vom clasica izometric cuadricele unui spatiu an euclidian 3-dimensional E 3 , folosindu-ne de
anumiti invariantii ortogonali si centro-ortogonali asociati unei cuadrice.
Presupunem ca in raport cu un reper ortonormat R = O; ī, j̄, k̄ , se da o cuadrica Γ

(1.1) a11 x2 + a22 y 2 + a33 z 2 + 2a12 xy + 2a13 xz + 2a23 yz + a10 x + a20 y + a30 z + a00 = 0,
sau, in notatie matriceala:
(1.2) t
XAX + 2BX + a00 = 0.
 
x
Am notat X =  y  coordonatele unui punct arbitrar al cuadricei Γ, in raport cu reperul R, B =


a10 a20 a30
z
 
a11 a12 a13
si A =  a21 a22 a23 . Matricea A este simetrica si nenula. Pentru a introduce invariantii ortogonali asociati
a31 a32 a33
A tB
 
lui Γ, consideram si matricea D = ∈ M4 (R).
B a00
Invariantii ortogonali ai cuadricei Γ sunt:
I = T race(A), δ = det A, ∆ = det D,
     
 a11 a12   a11 a13   a22 a23 
J =
  +  + ,
a21 a22   a31 a33   a32 a33 

iar invariantii centro-ortogonali sunt:

     
 a a10   a22 a20   a33 a30 
L = J +  11 + + ,
a10 a00   a20 a00   a30 a00 
     
 a11 a12 a10   a11 a13 a10   a22 a23 a20 
   
K = det A +  a21 a22 a20  +  a13 a33
  a30  +  a23 a33 a30 .

 a10 a20 a00   a10 a30 a00   a20 a30 a00 

• J este suma minorilor diagonali de ordinul doi ai lui A

• L este suma minorilor diagonali de ordinul doi ai lui D
• K este suma minorilor diagonali de ordinul trei ai lui D

Ca si in cazul conicelor, vom determina un reper canonic in raport cu care ecuatia cuadricei sa e una dintre
ecuatiile prezentate intr-unul din cursurile anterioare.
Fie ī0 , j̄, k̄0 trei vectori proprii ai lui A, corespunzatori respectiv valorilor proprii λ1 , λ2 , λ3 .
Amintim ca
p(λ) = det (A − λI3 ) = −λ3 + Iλ2 − Jλ + δ.

Se stie ca vectorii proprii corespunzatori unor valori proprii distincte sunt ortogonali. Daca o valoare proprie
are ordin de multiplicitate 2, determinam o baza oarecare in subspatiul propriu corespunzator acesteia, apoi o
ortonormam prin procedeul Gram-Schmidt.
1
 CLASIFICAREA METRICA A CUADRICELOR 2

Consideram schimbarea de repere R = O; ī, j̄, k̄ → R0 = O; ī0 , j̄ 0 , k̄0 . Notam coordonatele unui punct
 

oarecare in raport cu R0 cu x0 , y 0 , z 0 . Astfel, in raport cu R0 , ecuatia cuadricei Γ devine

(1.3) λ1 (x0 )2 + λ2 (y 0 )2 + λ3 (z 0 )2 + 2a010 x0 + 2a020 y 0 + 2a030 z 0 + a00 = 0.

(I) Fie δ 6= 0, adica toate cele trei valori proprii ale lui A sunt nenule.

Formand patrate perfecte in ecuatia (1.3) si folosind faptul ca ∆ e un invariant ortogonal, obtinem ca ecuatia lui
Γ este echivalenta cu 2 2 2
a0 a0 a0
  
0 0 ∆ 0
λ1 x + 10 + λ2 y + 20 + + λ3
= 0. z + 30
λ1 λ2 δ λ3
 0 0 0

Facand o translatie de repere R0 → R00 astfel incat originea lui R00 sa e C − aλ101 , − aλ202 , − aλ303 (in raport cu
R0 ), ecuatia anterioara devine
∆
(1.4) λ1 (x00 )2 + λ2 (y 00 )2 + λ3 (z 00 )2 + = 0.
δ

(Ia) Presupunem ∆ 6= 0. Atunci ecuatia (1.4) se scrie

(x00 )2 (y 00 )2 (z 00 )2
(1.5) + + = 1.
− λ∆1 δ − λ∆2 δ − λ∆3 δ

Astfel, obtinem urmatoarele variante:

Nr. δ ∆ − λ∆1 δ , − λ∆2 δ , − λ∆2 δ Cuadrica
1 >0 6= 0 + + + elipsoid
2 <0 6= 0 + + - hiperboloid cu o panza
3 >0 6= 0 - - + hiperboloid cu doua panze
4 <0 6= 0 - - - cuadrica vida

(Ib) Daca ∆ = 0, atunci ecuatia (1.4) devine

(1.6) λ1 (x00 )2 + λ2 (y 00 )2 + λ3 (z 00 )2 = 0.

Rezulta urmatoarele posibilitati:

Nr δ ∆ λ1 , λ2 , λ3 Cuadrica
5 6= 0 0 acelasi semn punct dublu
6 6= 0 0 + + - con patratic

(II) Presupunem ca δ = 0, deci A are una sau doua valori proprii nule.

Consideram subcazul (II1 ) λ3 = 0, λ1 6= 0, λ2 6= 0.

Ecuatia (1.3) devine

2 2
a0 a0 (a010 )2 (a0 )2
 
(1.7) λ1 0
x + 10 + λ2 0
y + 20 + 2a030 z 0 + a00 −
− 20 = 0.
λ1 λ2 λ1 λ2
q
Din invarianta ortogonala a lui ∆, obtinem ca ∆ = −λ1 λ2 (a030 )2 ⇒ | a030 |= − λ1∆λ2 .
Deci consideram subcazurile ∆ 6= 0 si ∆ = 0.

(II1 a) Daca ∆ 6= 0 ⇔ a030 6= 0, ecuatia (1.7) devine

2 2
a010 a020 (a010 )2 (a020 )2
   
0 0 0 0 a00
λ1 x + + λ2 y + + 2a30 z + 0 − − = 0.
λ1 λ2 a30 λ1 a030 λ2 a030
 CLASIFICAREA METRICA A CUADRICELOR 3

0 0
(a010 )2 (a020 )2
 
Consideram o translatie convenabila de repere R0 → R00 = V ; ī0 , j̄ 0 , k̄0 , cu V − aλ101 , − aλ202 , − aa00

0 + λ1 a030 + λ2 a030
30
(in raport cu R0 ).
Atunci ecuatia cuadricei in raport cu R00 este
(x00 )2 (y 00 )2
r
∆ 00
(1.8) 1 + 1 = ±2 − z .
λ1 λ2
λ1 λ2

Astfel avem
Nr δ ∆ λ1 , λ2 , λ3 Cuadrica
7 0 =6 0 λ1 λ2 > 0, λ3 = 0 paraboloid eliptic
8 0 = 6 0 λ1 λ2 < 0, λ3 = 0 paraboloid hiperbolic

(II1 b) Daca ∆ =0 ⇔ a030 = 0, ecuatia (1.7) devine

2 2
a0 a0 (a0 )2 (a0 )2
 
λ1 x0 + 10 + λ2 y 0 + 20 + a00 − 10 − 20 = 0.
λ1 λ2 λ1 λ2
(a010 )2 (a020 )2
Deoarece K este un invariant centro-ortogonal, se demonstreaza ca a00 − λ1 − λ2 = λ1 λ2 .
K

a0 a0
 
Dupa o translatie a reperului R0 in punctul C − λ101 , − λ202 , 0 , ecuatia anterioara se scrie
R0

K
(1.9) λ1 (x00 )2 + λ2 (y 00 )2 + = 0.
λ1 λ2

Nr δ ∆ λ1 , λ2 , λ3 K cuadrica
9 0 0 λ1 > 0, λ2 > 0, λ3 = 0 >0 cuadrica vida
10 0 0 λ1 λ2 > 0, λ3 = 0 0 dreapta dubla
11 0 0 λ1 > 0, λ2 > 0, λ3 = 0 <0 cilindru eliptic
12 0 0 λ1 < 0, λ2 < 0, λ3 = 0 >0 cilindru eliptic
13 0 0 λ1 < 0, λ2 < 0, λ3 = 0 <0 cuadrica vida
14 0 0 λ1 λ2 < 0, λ3 = 0 6 0 cilindru hiperbolic
=
15 0 0 λ1 λ2 < 0, λ3 = 0 0 plane secante

(II2 ) presupunem λ1 6= 0, λ2 = λ3 = 0.

Ecuatia (1.3) devine

2 2
a010 (a0 )

(1.10) 0
λ1 x + + 2a020 y 0 + 2a030 z 0 + a00 − 10 = 0.
λ1 λ1
Folosind invarianta centro-ortogonala a lui L si K , se demonstreaza ca L = λ1 a00 − (a010 )2 − (a020 )2 − (a030 )2 si
K = −λ1 (a020 )2 − λ1 (a030 )2 .

(II2 a) K = 0 ⇔ a020 = a030 = 0, deci ecuatia anterioara se scrie

2
a010

(1.11) 2
λ1 x +0
+ L = 0.
λ1
 0 
Dupa o translatie a reperului R0 in punctul O0 − aλ101 , 0, 0 , obtinem ecuatia λ21 (x00 )2 + L = 0.

Nr δ ∆ λ1 , λ2 , λ3 K L cuadrica
16 0 0 λ1 6= 0, λ2 = λ3 = 0 0 >0 cuadrica vida
17 0 0 λ1 6= 0, λ2 = λ3 = 0 0 0 plan dublu
18 0 0 λ1 6= 0, λ2 = λ3 = 0 0 <0 plane paralele
 CLASIFICAREA METRICA A CUADRICELOR 4

(II2 b) K 6= 0. Deci cel putin unul dintre coecientii a020 , a030 este nenul. In raport cu R0 cuadrica are ecuatia
2 2
a0 (a0 )

λ1 x0 + 10 + 2a020 y 0 + 2a030 z 0 + a00 − 10 = 0.
λ1 λ1
 0 
Facem translatia reperului R0 in punctul O0 − λ101 , 0, 0
a
si ecuatia anterioara se scrie
R0
(1.12) 00 2
λ1 (x ) + 2a020 y 00 + 2a30 z 00 + a000 = 0.
0

Daca a020 6= 0 si a030 6= 0, efectuam apoi o rotatie a reperului R00 = O00 ; ī0 , j̄ 0 , k̄0 in jurul lui ī0 , de un unghi


orientat θ, astfel incat in raport cu noul reper R000 din ecuatia cuadricei sa dispara termenul in z 000 . Schimbarea de
coordonate in urma acestei rotatii, de unghi deocamdata nedeterminat, se scrie:

00
x
 = x000 ,
00
y = y 000 cos θ − z 000 sin θ,
 00
= y 000 sin θ + z 000 cos θ.

z
Inlocuim x00 , y 00 , z 00 in ecuatia (1.12) si impunem ca termenul in z 000 sa dispara.
Aceasta revine la −a020 sin θ + a030 cos θ = 0. Dintre solutiile acestei ecuatii, alegem de exemplu
a030 a020
(1.13) sin θ = p , cos θ = p .
(a020 )2 + (a030 )2 (a020 )2 + (a030 )2
In raport cu R000 = O0 ; ī00 = ī0 , j̄ 00 , k̄00 , ecuatia cuadricei devine


 s 
K L
(1.14) 000 2
(x ) = −2 − 3 y + √ 000
.
λ1 2 −Kλ1
 
Efectuand o ultima translatie a reperului R000 in O00 0, − 2√−Kλ L
,0 , obtinem o ecuatie de tipul
1 R000
s
K
x̃2 = −2 − 3 ỹ,
λ1
deci ecuatia unui cilindru parabolic.
Am obtinut astfel si ultima varianta posibila a clasicarii cuadricelor:
Nr δ ∆ λ1 , λ2 , λ3 K cuadrica
19 0 0 λ1 6= 0, λ2 = λ3 = 0 =
6 0 cilindru parabolic
 CLASIFICAREA METRICA A CUADRICELOR 5

2. Exemple

(2.1) (Γ) x2 + 5y 2 + z 2 + 2xy + 6xz + 2yz − 2x + 6y + 2z = 0.

 
  1 1 3 −1
1 1 3  1 5 1 3 
A= 1 5 1  ⇒ I = 7, J = 0, δ = −36 6= 0. D = 
 3
 ⇒ ∆ = −36 6= 0.
1 1 1 
3 1 1
−1 3 1 0
Polinomul caracteristic este p(λ) = −λ3 + 7λ2 − 36 si valorile proprii sunt λ1 = 3, λ2 = 6, λ3 = −2.
Deci cuadrica este un hiperboloid cu o panza.

Subspatiul propriu corespunzator lui 3 este U (3) = αī − αj̄ + αk̄ | α ∈ R . Alegem ī0 = √1 (ī − j̄ + k̄).

3
Analog U (6) = β ī + 2β j̄ + β k̄ | β ∈ R si alegem j̄ 0 = √16 (ī + 2j̄ + k̄).

0 0
In nal, e k̄0 = kīī0 ×
×j̄
j̄ 0 k
= √12 (−ī + k̄)∈ U (−2).
Consideram schimbarea de repere R → R0 = O; ī0 , j̄ 0 , k̄0 ce induce schimbarea de coordonate


√1 0 √1 0 √1 0

x = 3 x + 6 y − 2 z ,

(2.2) 1 0 2
y = − √3 x + √6 y , 0

z = √13 x0 + √16 y 0 + √12 z 0 .


In raport cu R0 ecuatia (2.1) devine

6 12 4
3(x0 )2 + 6(y 0 )2 − 2(z 0 )2 − √ x0 + √ y 0 + √ z 0 = 0 ⇔
3 6 2
 2  2  2
1 1 1
3 x0 − √ + 6 y0 + √ − 2 z0 − √ − 1 = 0.
3 6 2
 
Consideram translatia de repere R0 → R00 = C; ī0 , j̄ 0 , k̄0 , cu C √13 , − √16 , √12 0 :

R
 0 00 1
x = x + 3 ,
 √
0 00
y = y − √16 ,

 0
z = z 00 + √12 .
Ecuatia cuadricei in raport cu R00 este
(x00 )2 (y 00 )2 (z 00 )2
 2 +  2 −  2 = 1.
√1 √1 √1
3 6 2

Reperul canonic are originea in C , centrul de simetrie al cuadricei. Folosind (2.2) obtinem C − 13 , − 23 , 32 in

raport cu reperul initial.

Axele reperului canonic sunt drepte prin C , de directii ī0 , j̄ 0 , k̄0 .
De exemplu
1
x+ y + 32 z − 32
Cx00 : 3
= = .
1 −1 1
Reamintim ca axele reperului canonic sunt axe de simetrie pentru hiperboloidul cu o panza.
Planele reperului canonic sunt plane de simetrie ale hiperboloidului. De exemplu, planul (x00 Cy 00 ) este planul
prin C , de vector normal k̄0 , deci are ecuatia −x + z − 1 = 0.
Determinati ecuatiile celorlalte axe si plane ale reperului canonic.
 CLASIFICAREA METRICA A CUADRICELOR 6

(2.3) (Γ) 7x2 + y 2 + z 2 + 8xy + 8xz − 16yz − 22x + 8y − 10z + 16 = 0.

 
  7 4 4 −11
7 4 4
4  1 −8 4 , deci δ 6= 0 si ∆ = 0.
A= 4 1 −8  , D = 
4  −8 1 −5 
4 −8 1
−11 4 −5 16
Obtinem valorile proprii λ1 = λ2 = 9 si λ3 = −9. Deci Γ este un con patratic.
Pentru a determina o baza ortonormata in U (9), determinam subspatiul propriu corespunzator valorii proprii 9,
apoi alegem doi vectori liniar independenti din U (9). Ortonormam acest sistem de vectori prin procedeul Gram-
Schmidt.
ī0 ×j̄ 0
Obtinem ī0 = √1 (2ī
5
+ j̄), j̄ 0 = 1
√
3 5
(2ī − 4j̄ + 5k̄) ∈ U (9). Atunci k̄ 0 = kī0 ×j̄ 0 k
= 31 (ī − 2j̄ − 2k̄) ∈ U (−9).

Fie R0 = O; ī0 , j̄ 0 , k̄0 . Efectuam schimbarea de coordonate



√2 x0 + √ 2
y0 + 31 z 0 ,

x =
 5 3 5
(2.4) y = √1 x0 − √
5
4
3 5
y0 − 32 z 0 ,

z = 5
√ y 0 − 23 z 0 .

3 5
In raport cu R0 , ecuatia cuadricei este
36 42
9(x0 )2 + 9(y 0 )2 − 9(z 0 )2 − √ x0 − √ y 0 − 6z 0 + 16 = 0 ⇔
5 5
 2  2  2
2 7 1
9 x0 − √ + 9 y0 − √ − 9 z0 + = 0.
5 3 5 3
 0
  x
 = x00 + √2 ,
5
Fie V 7
√2 , √
5 3 5
, − 13 . Transland reperul R in V , adica facand schimbarea de coordonate y 0
0
= y 00 + 7
√
3 5
,
R0 
 0
z = z 00 − 1
3,
ecuatia lui Γ se scrie
(x00 )2 + (y 00 )2 − (z 00 )2 = 0.

Mentionam ca V este varful conului patratic si in raport cu reperul initial are coordonatele V (1, 0, 1). Vericati
acest lucru folosind (2.4). Deci reperul canonic are originea in varful conului, care este si centrul de simetrie al
acestuia, iar axele reperului canonic sunt drepte prin V , avand ca directii vectorii proprii ī0 , j̄ 0 , k̄0 . Determinati
ecuatiile lor cat si ecuatiile planelor reperului canonic.

(2.5) (Γ) 4x2 + 2y 2 + 3z 2 + 4xz − 4yz + 6x + 4y + 8z + 2 = 0.

Calculam δ = 0, ∆ 6= 0, p(λ) = −λ3 + 9λ2 − 18λ, deci λ1 = 6, λ2 = 3, λ3 = 0. Deducem ca Γ este un paraboloid

eliptic.
Subspatiul propriu corespunzator lui 6 este U (6) = −2αī + αj̄ − 2αk̄ | α ∈ R . Fie ī0 = 31 (−2ī + j̄ − 2k̄) ∈


U (6). Analog j̄ 0 = 13 (−2ī − 2j̄ + k̄) ∈ U (3) si k̄ 0 = 31 (ī

− 2j̄ − 2k̄) ∈ U (0).
Facem schimbarea de repere R → R0 = O; ī0 , j̄ 0 , k̄0 , ce induce schimbarea de coordonate

2 0 2 0 1 0
x = − 3 x − 3 y + 3 z ,

1 0 2 0 2 0
y = 3x − 3y − 3z ,
z = − 32 x0 + 31 y 0 − 23 z 0 .



Ecuatia lui Γ in raport cu R0 este

6(x0 )2 + 3(y 0 )2 − 8x0 − 4y 0 − 6z 0 + 2 = 0 ⇔
 CLASIFICAREA METRICA A CUADRICELOR 7

  2 2  
2
0 0 2 0 1
6 x −+3 y − −6 z + = 0.
3 3 3

0 00 2
x = x + 3 ,

Consideram translatia de repere R0 → R00 = V ; ī0 , j̄ 0 , k̄0 , y 0 = y 00 + 23 ,

 0
z = z 00 − 13 .


Ecuatia cuadricei in raport cu R este

00

(x00 )2 00 2 00
 2 + (y ) = 2z .
√1
2

In raport cu reperul initial avem V (−1, 0, 0). Acesta este varful paraboloidului eliptic. Axele reperului canonic
R00 sunt dreptele prin V avand ca directii vectorii proprii ai lui A. Determinati-le ecuatiile. Analog pentru planele
reperului canonic.

(2.6) (Γ) 4x2 + 2y 2 + 3z 2 + 4xz − 4yz + 8x − 4y + 8z = 0.

Obtinem δ = ∆ = 0, K = −108, λ1 = 6, λ2 = 3, λ3 = 0, deci cuadrica este un cilindru eliptic.

Alegem vectorii proprii corespunzatori valorilor proprii de mai sus:
ī0 = 31 (−2ī + j̄ − 2k̄) ∈ U (6), j̄ 0 =13 (−2ī − 2j̄ + k̄) ∈ U (3) si k̄ 0 = 13 (ī − 2j̄ − 2k̄) ∈ U (0).
Schimbarea de repere R → R0 = O; ī0 , j̄ 0 , k̄0 determina schimbarea de coordonate

2 0 2 0 1 0
x = − 3 x − 3 y + 3 z ,

1 0 2 0 2 0
y = 3x − 3y − 3z ,
z = − 32 x0 + 31 y 0 − 23 z 0 .



Ecuatia lui Γ in raport cu R0 este

6(x0 )2 + 3(y 0 )2 − 12x0 = 0 ⇔
6(x0 − 1)2 + 3(y 0 )2 − 6 = 0.

x0 = x00 + 1,
 0 0 0 0  0
Urmeaza o translatie de repere R → R = O ; ī , j̄ , k̄ : y = y 00 ,
0 00
 0
z = z 00 .


Ecuatia cuadricei in raport cu R este

00

(y 00 )2
(x00 )2 + √ =1.
( 2)2

Observam ca generatoarele cilindrului eliptic au directia k̄0 . Originea reperului canonic este O0 − 23 , 31 , − 23 .


R
Determinati ecuatiile axelor si planelor reperului canonic.
 CLASIFICAREA METRICA A CUADRICELOR 8

(2.7) (Γ) x2 + y 2 + 4z 2 + 2xy + 4xz + 4yz − 6z + 1 = 0.

Obtinem δ = J = ∆ = 0, I = 6, p(λ) = −λ3 + 6λ, deci λ1 = 6, λ2 = λ3 = 0, K 6= 0.

Rezulta ca Γ este un cilindru parabolic.
Subspatiul propriu corespunzator valorii proprii 6 este U (6) = αī + αj̄ + 2αk̄, | α ∈ R .


Fie ī0 = √16 ī + j̄ + 2k̄ ∈ U (6). Analog U (0) = {−α − 2β, α, β | α, β ∈ R}.


0 0
Fie j̄ 0 = √15 2ī − k̄ ∈ U (0) si k̄0 = kīī0 ×
×j̄
= √130 ī − 5j̄ + 2k̄ ∈ U (0).



j̄ 0 k
Schimbarea de repere R → R = O; ī , j̄ , k̄ determina schimbarea de coordonate
0 0 0 0


√1 x0 √2 y 0 + √1 z 0 ,

x =
 6
+ 5 30
y = √1 x0 − √5 z 0 ,
 6 30
z = √1 x0 − √1 y 0 + √2 z 0 .

6 5 30
Ecuatia (2.7) devine
12 6 12
6(x0 )2 − √ x0 + √ y 0 − √ z 0 + 1 = 0 ⇔
6 5 30
 2
1 6 12
(2.8) 6 x0 − √ + √ y 0 − √ z 0 = 0.
6 5 30

0
  x
 = x00 + √1 ,
6
Consideram acum translatia de repere R0 → R00 = O0 ; ī0 , j̄ 0 , k̄ , cu O0 0 √1 , 0, 0 :

6
y0 = y 00 ,
R0 
 0
z = z 00 .
In raport cu R00 ecuatia (2.8) se scrie
6 12
(x00 )2 + √ y 00 − √ z 00 = 0.
5 30

Rotim reperul R00 in jurul lui ī0 cu unghiul orientat θ:


00
x
 = x000 ,
y 00 = y 000 cos θ − z 000 sin θ,
 00
= y 000 sin θ + z 000 cos θ.

z
In raport cu reperul R000 = O0 ; ī00 , j̄ 00 , k̄ 00
obtinut prin rotirea lui R00 , ecuatia cuadricei devine

   
6 12 6 12
(2.9) (x00 )2 +
√ cos θ − √ sin θ y 000 − √ sin θ + √ cos θ z 000 = 0.
5 30 5 30
Alegem θ astfel incat termenul in z sa dispara, deci
000

6 12 2
√ sin θ + √ cos θ = 0 ⇒ tan θ = − √ ⇒
5 30 6
√ √
tan θ 10 1 15
sin θ = √ 2
=− , cos θ = √ 2
= .
1 + tan θ 5 1 + tan θ 5
Inlocuind aceste rezultate in (2.9), ecuatia lui Γ devine
√
(x000 )2 + 2 3y 000 = 0.
Originea reperului canonic este O0 61 , 16 , 16 R iar vectorii directori ai axelor reperului canonic sunt



00
ī
 = ī0 ,
00
j̄ = cos θj̄ 0 + sin θk̄ 0 ,
 00
= − sin θj̄ 0 + cos θk̄ 0 .

k̄
Astfel putem scrie ecuatiile axelor si planelor reperului canonic in raport cu reperul initial.