INSPECTORATUL ŞCOLAR JUDEȚEAN

DOLJ

OLIMPIADA NAȚIONALĂ DE MATEMATICĂ

Etapa locală
21 februarie 2016

Clasa a XI-a

1. a) Se consideră matricea 𝐴 = 𝑎𝑖𝑗 , 𝑖, 𝑗 = 1, 4, definită astfel:

𝑎𝑖𝑗 = 𝑚𝑎𝑥 𝑖, 𝑗 oricare ar fi 𝑖, 𝑗 = 1, 4. Să se calculeze det 𝐴.
b)Fie 𝐴, 𝐵 ∈ ℳ3 (ℤ) cu 𝐴𝐵 = 𝐵𝐴 și det 𝐴 = det 𝐵 = 0 . Să se arate că
det(𝐴3 + 𝐵3 ) este sumă a două cuburi de numere întregi.

2. a) Dați exemplu de matrice A, B  M 2    astfel încât  A  B 2016   A  B 2016  O2 ,

tr A  trB  0 și det A detB  0 .
b) Fie A, B  M 2    astfel încât  A  B 2016   A  B 2016  O2 .
Demonstrați că tr A  trB  0 sau det A  detB  0 .

3. a) Fie a1, a2 ,..., a2016  , a1  a2  ...  a2016  0 . Calculați


lim a1 n  a1  a2 n  a2  ...  a2016 n  a2016
n
.
b) Demonstrați că există șiruri  an n0 , cu an 1,1 pentru orice n , astfel
încât lim  n  a1  n  a2  ...  n  an  n n  a0   .
1
n 2

4. a)O funcție 𝑓: ℝ → ℝ, periodică și neconstantă, nu are limită la +∞.

b) Determinați funcțiile 𝑓: ℝ → ℝ care verifică condițiile:
i) există lim  f ( x)  x   a   ;
x
ii) f ( x  2)  f ( x)  2 f ( x  1), x  .

Notă:
 Toate subiectele sunt obligatorii;
 Timp de lucru: 3 ore.
 Soluţii clasa a XI-a:
𝑎11 𝑎12 𝑎13 𝑎14 1 2 3 4
𝑎 𝑎22 𝑎23 𝑎24 2 2 3 4
1.a) det 𝐴 = 𝑎21 𝑎32 𝑎33 𝑎34 = 3 3 = −4.
31 3 4
𝑎41 𝑎42 𝑎43 𝑎44 4 4 4 4

b)Fie 𝑃 𝑋 = det 𝐴 + 𝑋𝐵 = (det 𝐵)𝑋 3 + 𝑎𝑋 2 + 𝑏𝑋 + det 𝐴 , 𝑎, 𝑏 ∈ ℤ. Cum

det 𝐴 = det 𝐵 = 0 se obține 𝑃 𝑋 = det 𝐴 + 𝑋𝐵 = 𝑎𝑋 2 + 𝑏𝑋, 𝑎, 𝑏 ∈ ℤ. Dar
det(𝐴3 + 𝐵 3 ) = det 𝐴 + 𝐵 𝐴 + ℰ𝐵 𝐴 + ℰ 2 𝐵 =
= (det 𝐴 + 𝐵 (det 𝐴 + ℰ𝐵 (det(𝐴 + ℰ 2 𝐵)) = 𝑃 1 𝑃 ℰ 𝑃 ℰ 2 =
= 𝑎 + 𝑏 𝑎ℰ 2 + 𝑏ℰ 𝑎ℰ 4 + 𝑏ℰ 2 = 𝑎 + 𝑏 𝑎ℰ 2 + 𝑏ℰ 𝑎ℰ + 𝑏ℰ 2 =
= 𝑎 + 𝑏 𝑎2 ℰ 3 + 𝑎𝑏 ℰ 2 + ℰ + 𝑏 2 ℰ 3 = 𝑎 + 𝑏 𝑎2 − 𝑎𝑏 + 𝑏 2 = 𝑎3 + 𝑏 3 ,
unde ℰ ∈ ℂ − ℝ, ℰ 2 + ℰ + 1 = 0, ℰ 3 = 1, adică rădăcina de ordinul 3 a unității.
În concluzie: det(𝐴3 + 𝐵 3 ) = 𝑎3 + 𝑏 3 , 𝑎, 𝑏 ∈ ℤ , adică det(𝐴3 + 𝐵 3 ) este sumă a două
cuburi de numere întregi.

1 0   0 1
2. a) Luăm de exemplu A    și B    . Rezultă
 0 1  1 0 
1 1
 de unde găsim  A  B   O2 , deci  A  B 
2 2016
A B   O2 .
 1 1
1 1
 de unde găsim  A  B   O2 , deci  A  B 
2 2016
A B   O2 .
1 1
trA  trB  0 , det A  det B  1  0.
b) Folosim faptul că dacă X  M 2    , X n  O2 , n  2 , atunci X 2  O2 .
( X n  O2  det X  0  X 2  trX   X  X n  trX 
n 1
 X  O2  trX  0 sau
X  O2  X  O2 .)2

Revenim la problemă:
Din  A  B   O2 rezultă  A  B   O2  A2  AB  BA  B2  O2 .
2016 2

Din  A  B   O2 rezultă  A  B   O2  A2  AB  BA  B2  O2 .
2016 2

Prin adunare obținem A2  B2  O2 .

Folosind relația Cayley - Hamilton avem: A2   trA  A   det A  I 2 și B2   trB   B   detB  I 2
Obținem:  trA  A   trB   B   det A  det B   I 2 .1
Dar  A  B   O2 implică det  A  B   0 iar  A  B   O2 implică det  A  B   0 .
2016 2016

Cum det  A  B   det  A  B   2   det A  det B  obținem detA detB  0. 2 

Din relațiile (1) și (2) obținem că  trA  A trB   B  O2  trA  A   trB   B.
Trecând la determinant avem:
trA2  detA  trB 2  detB  trA2  detA   trB 2  detA  detA trA2  trB 2   0.
Dacă detA  0  detB  0 .
Dacă  trA   trB   0 , cum trA, trB  rezultă trA  trB  0.
2 2
3. a) Avem succesiv:

lim a1 n  a1  a2 n  a2  ...  a2016 n  a2016 
n


 lim a1 n  a1  a2 n  a2  ...a2015 n  a2015  a1 n  a2016  a2 n  a2016  ...  a2015 n  a2016 
n

 lim  a1
n 
 
n  a1  n  a2016  a2  
n  a2  n  a2016  ...  a2015  
n  a2015  n  a2016  

 a1  a2016 a2  a2016 a2015  a2016 
 lim  a1   a2   ...  a2015    0.
n  n  a1  n  a2016 n  a2  n  a2016 n  a2015  n  a2016 
 

b) Notăm xn  n  a1  n  a2  ...  n  an  n n  a0 și alegem a0  1 . Pentru fiecare

n  1 , notăm kn numărul de termeni egali cu +1 din secvența a1, a2 ,..., an , restul fiind egali cu
2k n
-1. Obținem că xn  kn n  1  kn n  1  . Rămâne să construim șirul  an 
n 1  n 1
1kn
. Pentru aceasta alegem an  1  n   2m  , m   . Rezultă
2
astfel încât lim 
n n 2

 2km 2  n   2  km  1  , de unde obținem lim n  .

2 k 1
n n 2
ℕℕ
4. a) Deoarece funcţia f este periodică, atunci există T > 0 astfel încât
f ( x  T )  f ( x), x  . Dar funcția f este neconstantă, deci există x1, x2  astfel încât
f ( x1 )  f ( x2 ) .
Definim șirurile an n 0 , an  x1  nT , n  0 și bn n0 , bn  x2  nT , n  0 .
Evident lim an  lim bn   . Dar f (an )  f ( x1  nT )  f ( x1 ) şi
n  n 

f (bn )  f ( x2  nT )  f ( x2 ) , deci lim

n 
f (an )  f ( x1 )  f ( x2 )  lim
n 
f (bn ) , deci
funcția f nu are limită la   .
b) Fie 𝑔: ℝ → ℝ, g ( x)  f ( x)  x , atunci se obține g ( x  2)  g ( x)  2 g ( x  1), x  , ceea
ce implică g ( x  2)  g ( x  1)  g ( x  1)  g ( x), x  .
Notăm h( x)  g ( x  1)  g ( x) , 𝑕: ℝ → ℝ, atunci h( x  1)  h( x), x  , de unde rezultă că
funcția h este periodică.
Dar ,
lim h( x)  lim ( g ( x  1)  g ( x))  lim  f ( x  1)  ( x  1)   f ( x)  x   a  a  0 .
x  x  x 

Conform punctului a) se obține că funcția h este constantă și h( x)  0, x  .

Atunci g ( x  1)  g ( x), x  , adică și funcția g este periodică și are limită la   , deoarece
lim
x 
g ( x)  lim
x 
( f ( x)  x)  a , atunci funcția g este constantă și g ( x)  a, x  . Deci,
f ( x)  x  a, x  , este funcția căutată.