OLIMPIADA DE MATEMATICĂ OLT

ETAPA LOCALĂ - 16 FEBRUARIE 2013 - Clasa a IX-a

Problema 1. Rezolvaţi ecuaţia 13 x  1013x  2013 x  0 , unde  x reprezintă partea fracţionară
2

a numărului x.
Manuela Stroie şi Iulian Stroie, Balş

Problema 2. În planul paralelogramului ABCD se consideră punctele P şi Q astfel încât

DP  p  DC şi BQ  q  BC , unde p, q  .
Arătaţi că punctele A, P şi Q sunt coliniare dacă şi numai dacă pq  1 .
Titu Vîrban, Caracal

Problema 3. Fie progresiile aritmetice  xn n1 şi  yn n1 . Arătaţi că şirul  zn n1 , definit prin
zn  xn  yn , este o progresie aritmetică dacă şi numai dacă cel puţin una dintre progresiile  xn n1 sau
 yn n1 este constantă.
Dan Brânzei
Problema 4. Fie H ortocentrul şi O centrul cercului circumscris triunghiului ABC. Se notează cu Oa ,
Ob , Oc centrele cercurilor circumscrise triunghiurilor HBC, HCA, respectiv HAB.
Arătaţi că OOa  OOb  OOc  2OH .
Costel Anghel, Scorniceşti

Avem x   x  x  13x  1000x  1013 x 

2
Problema 1. ........................ (1p)
x  0,1  13x 2
 1000 x  0,1013  1013 x  0,1013 ........................ (2p)
Din [ x]  şi din relaţia anterioară rezultă  x   0 ........................ (2p)
Notând  x  t , rezultă 13t  1000t  0  t1  0  x  0
2
........................ (1p)
1000
t2     0,1 nu convine ........................ (1p)
13

Problema 2. Avem AP  AD  DP  AD  p  DC  p  AB  AD ........................ (2p)

şi AQ  AB  BQ  AB  q  BC  AB  q  AD ........................ (2p)
Punctele A, P şi Q sunt coliniare dacă şi numai dacă vectorii AP şi AQ sunt coliniari, ceea ce este
revine la faptul că vectorii AP şi AQ au coordonatele proporţionale în descompunerea după direcţiile
necoliniare AB şi AD ........................ (2p)
p 1
Ca urmare, punctele A, P şi Q sunt coliniare dacă şi numai dacă  , adică pq  1 .............. (1p)
1 q

Problema 3. Dacă progresia  yn n 1 este constantă, se constată că  zn n 1 este progresie aritmetică .............. (2p)
Pentru implicaţia inversă, ne restrângem atenţia la trei termeni consecutivi ai fiecărei progresii:
 a  r, a, a  r  , respectiv  c  q, c, c  q  . Pentru ca produsele să fie în progresie aritmetică, trebuie să
avem  a  r  c  q    a  r  c  q   2  ac , ceea ce revine imediat la r  q  0 , de unde r  0 sau q  0 ,
adică concluzia ........................ (5p)

Problema 4. Punctul A este ortocentrul triunghiului BCH ........................ (2p)

Din relaţia lui Sylvester, rezultă că Oa A  Oa B  Oa C  Oa H , deci Oa B  Oa C  Oa A  Oa H  HA
Dar OA  OB  OC  OH , de unde OB  OC  OH  OA  AH , deci Oa B  Oa C  OB  OC .
De aici rezultă că OB  OOa  OC  OOa  OB  OC , adică OOa  OB  OC ........................ (4p)
Analog obţinem OOb  OC  OA şi OOc  OA  OB , iar prin adunarea acestor trei relaţii analoage
rezultă: OOa  OOb  OOc  2(OA  OB  OC )  2 OH ........................ (1p)
 OLIMPIADA DE MATEMATICĂ OLT
ETAPA LOCALĂ - 16 FEBRUARIE 2013 – Clasa a X-a
Problema 1. Rezolvaţi în mulţimea numerelor reale ecuaţia
3
3  2x  6  3 2  2x  4  3 3  2x  4  3 2  2x  6 .
B.T.S.
Problema 2. Se consideră numerele z1 , z2 , z3  , cu z1  z2  z3  1 , astfel încât z12  z22  z32  0 .
a) Demonstraţi că z1  z2  z3  .
b) Determinaţi numerele date dacă z1  z2  1 şi z3  .
Iacob Didraga
log 2 x1  log 5 ( x2  x3  1)

Problema 3. Rezolvaţi sistemul: log 2 x2  log 5 ( x3  x1  1) .
log x  log ( x  x  1)
 2 3 5 1 2
Dorel Barbu, Timişoara
Problema 4. Determinaţi funcţiile bijective f :[0,1]  [0,1] cu proprietatea că
f  2 x  f ( x)   x , pentru orice x [0,1] .
Dincă Pepino, Caracal

Problema 1. Notând 3
3  2x  6  a, 3 2  2x  4  b, 3 3  2 x  4  c, 3 2  2 x  6  d , avem
a  b  c  d şi a3  b3  c3  d 3 ........................ (2p)
Folosind formula x3  y3  ( x  y)3  3xy( x  y) , obţinem
(a  b)(ab  cd )  0 , de unde b  a sau ab  cd ........................ (3p)
În cazul a  b se obţine x  1 ........................ (1p)
În cazul ab  cd se obţine 2 x  0 , imposibil ........................ (1p)

Problema 2. a) ( z1  z2  z3 )2  z12  z22  z32  2( z1 z2  z2 z3  z3 z1 )  2( z1 z2  z2 z3  z3 z1 ) ........................ (1p)

1 1 1
z1 z2  z2 z3  z3 z1  z1 z2 z3      z1 z2 z3  z1  z2  z3 ........................ (1p)
 z1 z2 z3 
Notând s  z1  z2  z3 , avem s 2  z1 z2 z3  s , de unde, trecând la modul, rezultă | s | 2  2| s | , deci
| s |{0, 2}  ........................ (2p)
b) Cum z3  , rezultă z3  1 , deci z  z  1  ( z1  z2 )  1  z1  z2 {  1,1} ............ (1p)
2
1
2
2
2

Rezolvând sistemele de forma z1  z2  s, z1 z2  1 , cu s  1 , se obţin soluţiile

( z1 , z2 )  ( ,  2 ) , ( 2 ,  ) , ( ,  2 ) , ( 2 ,  ) , unde   \ , 3 1 ........................ (2p)

log 2 x1  log5 ( x2  x3  1)  a  2 a  2 b  1  5c
 
Problema 3. Notând log 2 x2  log5 ( x3  x1  1)  b , rezultă 2b  2c  1  5a ........................ (2p)
log x  log ( x  x  1)  c  c
 2 3 2  2  1  5
a b
5 1 2

Scăzând primele două ecuaţii ale sistemului se obţine 2a  5a  2c  5c , de unde, ţinând cont că funcţia
x  2x  5x este injectivă, rezultă a  c şi analog, b  c ........................ (2p)
a a
 2 1
Atunci 2  2a  1  5a  2        1 , cu soluţia (unică – demonstraţie!) a  1 ................. (2p)
 5 5
Se obţine x1  x2  x3  2 ........................ (1p)

Problema 4. Relaţia din enunţ este echivalentă cu f 1 ( x)  2 x  f ( x) , de unde, pentru x  f (t ) , obţinem

f  f (t )   2 f (t )  t , pentru orice t  [0,1] ........................ (2p)
Fie x0  [0,1] ales arbitrar. Definim şirul ( xn )n 0 prin xn 1  f ( xn ), n  0 . Rezultă
xn  xn  2
xn  2  2 xn 1  xn  xn 1  , n  0 , deci ( xn )n 0 este progresie aritmetică .................. (2p)
2
Notând cu r raţia progresiei, rezultă xn  x0  nr , pentru orice n  . Deoarece xn  [0,1] , pentru orice
n  , rezultă că r  0 ........................ (2p)
Atunci x0  x1 , adică f ( x0 )  x0 . Cum x0 a fost ales arbitrar din [0,1] , rezultă
f ( x)  x, pentru orice x  [0,1] ........................ (1p)
 OLIMPIADA DE MATEMATICĂ OLT
ETAPA LOCALĂ - 16 FEBRUARIE 2013

Clasa a XI-a

 2018 7 
Problema 1. Se consideră matricea A ( ) astfel încât A3  4 A  2013I 2  
2 .
 0 2018 
Arătaţi că ( A  I 2 ) p  O2 , pentru orice număr natural p  2 .
Gabriela Ionică şi Eduard Buzdugan, Slatina

Problema 2. Se consideră mulţimea G formată din toate matricele de ordin 3, cu elementele din
mulţimea 1,1 , astfel încât produsul elementelor de pe fiecare linie, respectiv coloană, este egal cu
–1.
a) Demonstraţi că numărul elementelor egale cu –1 ale unei matrice din G este 3, 5 sau 9.
b) Demonstraţi că dacă o matrice A  G este inversabilă, atunci A1  G .
c) Determinaţi mulţimea valorilor funcţiei f : G  , f ( X )  det X .
S.L.T.
 k  n
Problema 3. Calculaţi lim   1  2  n  .
n  n
 k 1 
[]
1
Problema 4. Se consideră şirul (an )n0 , definit prin a0  x  şi an   an 1 , pentru orice n  1.
n
Determinaţi valorile lui x pentru care şirul (an )n0 este convergent.
Florian Dumitrel, Slatina

 5 7  not
Problema 1. Din enunţ rezultă că A3  4 A     B . Se observă că A  B  B  A , de unde se obţine că există
0 5
a b
a, b  astfel încât A    ........................ (2p)
0 a
 a3  4a 3a 2b  4b 
Atunci A3  4 A    , deci a  4a  5 şi b(3a  4)  7
3 2
........................ (2p)
 0 a  4a 
3

Obţinem (a  1)(a 2  a  5)  0 , cu singura soluţie reală a  1 , pentru care b  1 ........................ (2p)

 1 1 0 1
A  şi A  I 2    . Cum ( A  I 2 )  O2 , rezultă ( A  I 2 )  O2 ,  p  2 ………... (1p)
2 p

 0 1   0 0 

Problema 2. a) O matrice X  G are un număr impar de elemente egale cu –1. Dacă presupunem că un singur
element al lui X este egal cu –1, atunci produsul elementelor de pe liniile pe care nu se află acest element
este 1, contradicţie. Dacă X  G are 7 elemente egale cu –1, ele sunt distribuite astfel încât două linii
au numai –1, iar pe a treia este numai un element egal cu –1. Pe coloanele pe care nu se află acesta,
produsul elementelor este egal cu 1, contradicţie ........................ (1p)
Exemple de matrice din G cu 3, 5 respectiv 9 elemente egale cu –1 ........................ (1p)
not
b) Presupunem că există A  G inversabilă astfel încât A1  B  G ; atunci A·B  I 3
Soluţia 1: a11b11  a12b21  a13b31  1 . Cum a11b11 , a12b21 , a13b31  1,1 , rezultă că două dintre aceste trei
produse sunt egale cu 1, iar al treilea cu -1 . Înmulţind, rezultă a11b11a12b21a13b31  1 , absurd, întrucât
a11a12 a13  b11b21b31  1
Soluţia 2: A·B  I3  a11b21  a12b22  a13b32  0 . Cum a11b12 , a12b22 , a13b32  1,1 , suma a trei numere
impare nu poate fi 0, contradicţie
............... ............... ............... ............... .............................. ............... ....................................... (2p)
 c) Dacă adunăm elementele primei linii la elementele celei de-a doua şi respectiv la elementele celei de-a
treia, pe a doua şi a treia linie se obţin numai numere pare. De pe fiecare din liniile a doua şi a treia se
poate scoate factorul comun 2, deci det X este multiplu de 4.
Din dezvoltarea determinantului de ordin 3 rezultă 6  det X  6, deci det X  4,0, 4 ......... (2p)
Există matrice X  G cu det X egal cu –4, 0, 4 (exemple!), deci Im f  4,0, 4 ........................ (1p)

n n  
k k k k 1
Problema 3. Notăm an   1   n    1  2  1 . Deoarece 1 1  2  , pentru orice
k 1 n 2
k 1  n  n2 n 1  1  k2
n

k  1, n , rezultă că
k 1 k k 1
  1 2 1  2  ....................... (3p)
n 1 1 2
2 n n n 1  1  12
n n

n(n  1) 1 n(n  1) 1
de unde, sumând pentru k  1, n , obţinem   an   ....... (3p)
1  1  n2 1  1  n12
2 2
2n n 2n
1
Aplicând criteriul cleştelui, rezultă că lim an  ........................ (1p)
n  4

1
Problema 4. Înmulţind cu (1) k relaţia ak  ak 1  , putem scrie:
k
(1)k
(1)k ak  (1)k 1 ak 1  , pentru orice k  *
k
1 1 n 1
Sumând pentru k  1, n , rezultă (1)n an  a0  1    ...   1 , de unde an  (1)n   x  sn  ,
2 3 n
1 1 n 1 1
unde sn  1    ...   1 ........................ (3p)
2 3 n
1 1 1 1 1 1 1
Folosind identitatea lui Catalan: 1    ...      ...  , n  1 , rezultă că
2 3 2n  1 2 n n  1 n  2 2n
1 1 1 1
s2 n    ...   ln 2 şi s2 n 1  s2 n   ln 2 , deci sn  ln 2 ........................ (2p)
n 1 n  2 2n 2n
Atunci a2n  x  s2n  x  ln 2 şi a2n 1  ( x  s2n 1 )  ln 2  x .
Prin urmare, (an )n  0 este convergent dacă şi numai dacă x  ln 2  ln 2  x , adică x  ln 2 ......... (2p)
 OLIMPIADA DE MATEMATICĂ OLT
ETAPA LOCALĂ - 16 FEBRUARIE 2013

Clasa a XII-a

Problema 1. Fie a  0, a  1 . Calculaţi integrala

1
I   a x 3 x  ln a x  4 x3  3 x
3 5
dx .
0
Titu Vîrban, Caracal

Problema 2. Calculaţi
 /4

 cos x  cos x
n
lim dx .
n 
0
Florian Dumitrel, Slatina

Problema 3. a) Se consideră inelele finite A1 şi A2 cu proprietatea că numărul elementelor

inversabile din A1 este diferit de numărul elementelor inversabile din A2. Arătaţi că cele două inele nu
sunt izomorfe.
b) Daţi exemplu de două inele finite cu acelaşi număr de elemente inversabile.
Mihai George, Slatina
m 
Problema 4. Fie mulţimea Q0   | m, n  , m, n impare  şi G  Q0  . Pe G se defineşte legea
n 
de compoziţie:  q1 , k1    q2 , k2    q1q2 , k1  k2  ,  q1 , q2  Q0 ,  k1 , k2  .
a) Calculaţi 1,1  1, 2   ...  1,10  .
b) Arătaţi că  G,  este grup abelian.
c) Arătaţi că grupurile  G,  şi ( *, ) sunt izomorfe.
S.L.T.
1
Integrala se scrie I  ln a   x5  4 x3  3x  a x   3x
3
Problema 1. dx .
0

1
Observând că x5  4 x3  3x  ( x3  3x)  ( x 2  1)   ( x3  3x)  ( x3  3x) ' , cu schimbarea de variabilă
3
t  x  3x , rezultă
3

4 4
4a 4 a 4  1
4 4 4
1 1 tat 1 4a 4 at
I   ln a   tat dt    t (at ) 'dt     at dt     .
3 0 3 0 3 0
3 0 3 3ln a 0 3 3ln a

 /4
Notând I n   cos x  cos x
n
Problema 2. dx , avem:
0
 /4  /4  /4  /4
2
In   cos x  cos x n dx   cos x dx   cos x  (1  cos x n ) dx    cos x  (1  cos x
n
) dx .
0 0 0
2 0
Deoarece
 /4  /4  /4  /4
xn
 cos x  (1  cos x n ) dx   cos x  (1  cos x n ) dx   1  cos x  dx  2  sin
n 2
dx ,
0 0 0 0 2
şi sin x  x , pentru orice x  0 , rezultă
 /4  /4 2  /4 2 n 1
 xn  1 x 2 n 1 1  
 cos x  (1  cos x ) dx  2    dx       0,
n

0 0  2 2 2n  1 0 2(2n  1)  4 
2
deci lim I n  .
n  2
Problema 3. a) Presupunem că cele două inele sunt izomorfe, iar f : A1  A2 un izomorfism. Notăm cu U1 , U2
mulţimile elementelor inversabile din A1 respectiv, A2.
Fie x U ( A1 ) ; atunci
 
1A2  f 1A1  f  x  x 1   f  x   f  x 1  şi  
1A2  f 1A1  f  x 1  x   f  x 1   f  x  ,
de unde rezultă că f ( x) U 2 . Ca urmare, funcţia h : U1  U 2 , h( x)  f ( x) este corect definită.
Deoarece f este bijectivă, rezultă că h  f U1 este injectivă. Vom arăta că h este şi surjectivă. Fie y  U 2 .
Din surjectivitatea funcţiei f, rezultă că există x  A1 astfel încât f ( x)  y . Este suficient să arătăm că
x  U1 .
Avem:  
1A1  f 1 1A2  f 1  y  y 1   f 1  y   f 1  y 1   x  f 1  y 1 
şi 1A1  f 1
1   f  y
A2
1 1
 y   f 1  y 1   f 1  y   f 1  y 1   x ,

 
deci x este inversabil în A1 şi x 1  f 1 y 1 . Aşadar x  U1 .
În concluzie, h este bijectivă, deci card U1  card U 2 .
b) U ( 4 , , )  1,3 şi U ( 6 )  1,5 .

Problema 4. a) Verificarea asociativităţii şi a comutativităţii

Elementul neutru este 1, 0 
1 
Simetricul unui element  q, k  este elementul  , k   G.
q 
b) 1,1  1, 2   ...  1,10   1,1  2  ...  10 
1,1  2  ...  10  1,55
c) Fie funcţia f : G  
, f  q, k   q2k
f morfism: f  q , k  *  q , k   q q 2
1 1 2 2 1 2
k1  k2
 f  q1 , k1 · f  q2 , k2  ,   q1 , k1  ,  q2 , k2   G
m1 m
f injectivă: Fie  q1 , k1  ,  q2 , k2   G , q1  şi q2  2 , m1 , n1 , m2 , n2  impare astfel încât
n1 n2
f  q1 , k1   f  q2 , k2  . Dacă k1  k2 , fără a restrânge generalitatea, putem presupune k1  k2 . Atunci,
din q1·2k1  q2 ·2k2 rezultă m1n2  2k2  k1 m2 n1 , contradicţie, deoarece membrul stâng este impar, iar
membrul drept este par. Ca urmare, k1  k2 , de unde q1  q2 .