ŞCOALA GIMNAZIALĂ "VASILE GOLDIŞ" INSPECTORATUL ȘCOLAR JUDEȚEAN PRIMĂRIA MUNICIPIULUI

Alba Iulia Alba Alba Iulia

CONCURSUL INTERJUDEŢEAN DE MATEMATICĂ ”PITAGORA”

SUBIECTE - CLASA a VIII-a
16 prilie 2016

1. Fie funcția liniară f : R →R , care îndeplinesc condiția f ( 2 x−1 )=−4 x−f (3 )+4 , oricare ar fi
x ∈ R.
a) Determinați funcția și calculați tangenta unghiului format de axa Ox cu graficul funcției f.
b) Rezolvați ecuația : 3 f (2 x−2 )−2 f (1−2 x )=4 f ( x )−5 f (3−2 x )−2

Soluție :
a) ( 4p) Fie x = 2  f(3) = - 8 – f(3) + 4  2f(3) = -4  f(3) = - 2
x = 0  f(-1) = 2 + 4  f(-1) = 6; f(x) = ax + b.......se obține a = - 2; b = 4  f(x)= - 2x + 4
Gf ∩Oy A(0; 4) ; Gf ∩Ox  B(2;0)  tgABO = 2.
1
b) (3p) 3[-2(2x – 2) + 4] – 2[ - 2( 1 – 2x) + 4] = 4(- 2x + 4) – 5[-2(3 – 2x) + 4] – 2  x =
2

2. a) Determinați numerele iraționale r pentru care numerele p=r 2−2 r și q=r 3 −6 r +1 sunt
raționale. Verificați dacă p ∙ q=10 .
Prelucrare după G.M.
x y z a b c
+ + =1 + + =0 , unde a, b, c ∈ R*, x, y, z ∈ R*,
b) Să se demonstreze că , dacă a b c și x y z
x2 y 2 z 2
2
+ 2 + 2 =1 .
atunci a b c
Soluție :
a) ( 4p) p=r 2−2 r ⇒ pr =r 3−2 r 2 (1)
3 3
q=r −6 r +1⇒ r =q +6 r −1(2)
Din (1) și (2) deducem că pr=q +6 r −2r 2−1(3)
2 2
p=r −2 r ⇒ r = p+2 r ( 4)
Din (3) și (4) deducem că pr=q +6 r −1−2 p−4 r , adică r ( p−2 )+ ( 2 p−q+1 )=0
Deoarece p−2∈ Q, 2 p−q +1∈ Q ș i r ∈ R−Q⇒ p−2=0 și 2 p−q+1=0
Deci p=2, q=5
2 2
r −2r −2=0 ⇒ ( r−1 ) =3
Deci r ∈ {1−√ 3 ,1+ √ 3 }, p ∙ q=10 .

b) ( 3p) Ridicăm la pătrat prima egalitate.

x2 y 2 z 2
2
+ 2 + 2+2
a b c
+ +(
xy xz yz
ab ac bc
=1 . )
Efectuăm un artificiu de calcul:

( abxy + acxz + bcyz )⋅abc c b a

= + + =0
xyz z y x , din cea de a doua condiție din ipoteză. Cum abc  0, atunci
xy xz yz x2 y 2 z 2
+ + =0 2
+ 2 + 2 + 2⋅0=1 ⇒
ab ac bc . Revenind la prima egalitate , obținem: a b c
x2 y 2 z 2
+ + =1
a2 b2 c 2 , adică identitatea cerută este adevărată

3. Se consideră cubul ABCDA B C D . Dacă M este mijlocul muchiei [ CC ] , iar aria triunghiului
' ' ' ' '

AMA' este 8 √ 2 cm, determinați:

a) Aria totală și volumul cubului;
b) Măsura diedrului format de planele( AB M ) și ( A MC )
' ' '

Soluție:

l⋅l √ 2
A Δ AMA' = =8 √ 2⇒l 2 =16 ⇒l=4 ; A t =6 l 2 =96 cm2 ; V =l 3 =64 cm3
a) ( 3p) 2 .

b) (4p) Planul ( A MC ) =( A C C ) și atunci ( A B M ) ∩ ( A M C ) =AM . Mai mult, dacă

' ' ' ' , , ,

A C ∩ B D = {O }, atunci B O ⊥(A M C ). Construind OP ⊥ AM , PϵAM , din teorema celor trei

, , , , , , ,

perpendiculare obținem B, P ⊥ AM . Așadar, unghiul căutat este ∝=m( ∡ B , PO).

,
BO
Din Δ B, OP dreptunghic în O avem tgα= .
OP

Aflăm lungimile lui B P și OP . Dacă se calculeaza MA = 6cm avem OA=2 √ 6 , iar OM =2 √3 ,

'

obținem din reciproca teoremei lui Pitagora ∆OAM este dreptunghic în O .

Deci OP=2 √ 2cm . În concluzie tgα=1, de unde ∝=450.
4. Se consideră un tetraedru cu toate fețele triunghiuri dreptunghice și cu trei muchii congruente.
Arătați că inversele distanțelor dintre muchiile opuse ale tetraedrului sunt numeric egale cu
lungimile laturilor unui triunghi dreptunghic.
Solutie:
Cele trei muchii egale nu pot fi pe aceeasi față; această față ar deveni triunghi echilateral. Cele trei
muchii nu pot porni din acelasi vârf; fața opusă acelui vârfar fi triunghi echilateral. Dacă notăm
tetraedrul ABCD putem avea AB= BC = CD = a. Să vedem unghiurile drepte. Pe fața ABC avem
m(ABC) = 900, iar pe fața BCD avem m(BCD) = 900. Dacă m(ADC) = 900, atunci
AD = a, de unde m(BAD) = 900. În acest caz mijlocul lui AC și mijlocul lui BD ar fie egal
depărtate de cele patru vârfuri ale tedraedrului, ceea ce nu este posibil. Rezultă deci, că m(ACD) =
900. Deoarece DC(ABC) și BC  AB, rezultă BD  AB, adică pe fața ABD unghiul drept este
ABD. Din aceste considerente putem deduce că tetraedrul nostrum este o parte dintr-un cub.
În aceste condiții distanța dintre AB și CD este a, distanța dintre BC ȘI ad se măsoară din mijlocul
a
lui BC până la mijlocul lui AD; ea este egală cu √ 2 . Deoarece AC║(BDF), rezultă că distanța
dintre AC și BD este aceeași cu distanța de la A la planul (BDF) pe care o calculăm cu volumul

x= , y= √ ,
a 1 2
tetradrului ABDF și găsim că este egală cu √ 3 . Inversele celor trei distanțe sunt a a

z= √
3
respective a . Se observă că x2 + y2 = z2.