OLIMPIADA DE MATEMATICĂ

Faza locală
Braşov, 1 martie 2019
Soluţii

Clasa a IX-a

1. Determinaţi numerele reale x pentru care x · [x] = {x}, unde [x] şi {x} reprezintă
partea ı̂ntreagă, respectiv partea fracţionară a numărului real x.

Gazeta Matematică, Supliment cu Exerciţii

Soluţie.
Pentru x ∈ R, notăm k = [x] ∈ Z. Avem k ≤ x < k + 1. . . . . . . . . . . . . . .... 1 punct
Ecuaţia devine xk = x − k . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . ... 1 punct
k
Obţinem x = , k ∈ Z \ {1} . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . ... 1 punct
1−k
k
k≤ < k + 1, k ∈ Z \ {1} ⇔ k ∈ {−1, 0} . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . ... 3 puncte
1−k
Soluţiile ecuaţiei: x1 = −1/2, x2 = 0. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . ... 1 punct

2. În planul patrulaterului convex ABCD se consideră un punct O. Fie G punctul din
−→ −→ −−→ −→ −−→
plan astfel ı̂ncât OG = 14 (OA + OB + OC + OD).
(a) Fie E şi F mijloacele laturilor [AB] şi respectiv [CD] ale patrulaterului. Arătaţi
că G ∈ EF .
(b) Arătaţi că orice dreaptă care trece prin G ı̂mparte patrulaterul ABCD ı̂n două
figuri geometrice cu arii egale dacă şi numai dacă ABCD este paralelogram.

Cătălin Ciupală

Soluţie.
−−→ −−→ −→ −→ −−→ −→ −−→
(a) Fie G1 mijlocul lui [EF ]. OG1 = 12 (OE + OF ) = 41 (OA + OB + OC + OD) =
−→
= OG, deci G = G1 ∈ EF . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . ... 3 puncte
(b) Presupunem că orice dreaptă care trece prin G ı̂mparte patrulaterul ABCD ı̂n
două figuri geometrice cu arii egale. Cum G ∈ EF , avem AADF E = ABCF E .
Dar ADEF = ACEF . Rezultă AADE = ABCE , de unde DCkAB.
Analog, G ∈ P Q, unde P şi Q sunt mijloacele laturilor [AD] şi respectiv [BC]
ale patrulaterului. Obţinem ADkBC.
Rezultă ABCD paralelogram. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . ... 3 puncte
Reciproc, presupunem că ABCD este paralelogram. Atunci G este centrul de
simetrie al paralelogramului şi ı̂ndeplineşte condiţia din enunţ. . . . ... 1 punct
3. (a) Fie a, b ∈ R. Arătaţi că |x − a| + |x − b| ≥ |a − b|, pentru orice număr real x.
(b) Fie n ≥ 2 un număr natural. Determinaţi valoarea minimă a expresiei
E(x) = |x − 1| + |x − 2| + ... + |x − n|, când x parcurge mulţimea numerelor
reale.

Aurel Bârsan

Soluţie.
(a) |x − a| + |x − b| = |a − x| + |x − b| ≥ |(a − x) + (x − b)| = |a − b|. ... 2 puncte
(b) Cazul 1. n = 2k, k ∈ N∗ .
Folosind inegalitatea anterioară, obţinem E(x) = (|x − 1| + |x − 2k|) + ... +
+ (|x − k| + |x − (k + 1)|) ≥ (2k − 1) + (2k − 3) + ... + 1 = k 2 , ∀ x ∈ R.
. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . ... 2 puncte
E(x) = k 2 , pentru x ∈ [k, k + 1]. Rezultă min E(x) = k 2 . . . . . . . . . ... 1 punct
x∈R
Cazul 2. n = 2k + 1, k ∈ N∗ .
Analog, E(x) = (|x−1|+|x−(2k+1)|)+...+(|x−k|+|x−(k+2)|)+|x−(k+1)| ≥
≥ 2k + (2k − 2) + (2k − 4) + ... + 2 + 0 = k(k + 1), ∀ x ∈ R. E(k + 1) = k(k + 1).
Rezultă min E(x) = k(k + 1). . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . ... 2 puncte
x∈R

4. Fie a, b, c ≥ 0.
(a) Demonstraţi inegalitatea a3 + b3 + c3 ≥ 3abc.
(b) Presupunem a3 + b3 + c3 = 3. Arătaţi că
i. a + b + c ≤ 3;
ii. ab + bc + ac ≤ 3.

Romeo Ilie

Soluţie.
P 3 P P 2 P
a)[ (a − b)2 ] ≥ 0.
P P
(a) a − 3abc
P 3= ( a)( a − ab) = 1/2(
Rezultă a ≥ 3abc . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . ... 2 puncte
(b) i. Metoda 1.
( a)3 = a3 + 3 ab(a + b) + 6abc . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . ...
P P P
1 punct
2
P≤ a3 − P
ab ab + b2 ⇒ ab(a + b) ≤ aP 3
+ b3 . . P . . . . . . . . . . . . . . . . . ... 1 punct
( a) ≤P a + 3 (a + b ) + 2 a = 9 a3 = 27
3 3 3 3
P
Rezultă a ≤ 3. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . ... 1 punct
Metoda 2.
Fruncţia f : [0, ∞) → R, f (x) = x3 este convexă. . . . . . . . . . . . ... 1 punct

f (a)+f (b)+f (c)
Conform P lui Jensen, f a+b+c
inegalităţiiP 3 P
≤ 3
. . . . ... 1 punct
3 3
Rezultă ( a) ≤ 9 a = 27, de unde a ≤ 3. . . . . . . . . . . . ... 1 punct

a2 ⇒ 3 ab ≤ ( a)2 ≤ 9 ⇒
P P P P P
ii. ab ≤ ab ≤ 3 . . . . . . ... 2 puncte
 OLIMPIADA DE MATEMATICĂ
Faza locală
Braşov, 1 martie 2019
Soluţii

Clasa a X-a

1. Fie z1 , z2 ∈ C, cu proprietatea că |z1 + z2 | = |z1 | = |z2 | = 1.

Determinaţi toate numerele n ∈ N∗ pentru care z1n = z2n .

Romeo Ilie

Soluţie.
|zk | = 1 ⇒ z̄k = 1/zk ,  k = 1, 2 .. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . ... 1 punct
z1 z2 1 1
2+ + = (z1 + z2 ) + = (z1 + z2 ) (z̄1 + z̄2 ) = |z1 + z2 |2 = 1,
z2 z1 z1 z2
de unde z12 + z1 z2 + z22 = 0. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . ... 3 puncte
z1
Rezultă = ε, unde ε este o rădăcină nereală de ordinul 3 a unităţii. ... 1 punct
z2
Pentru n ∈ N∗ , z1n = z2n ⇔ εn = 1 ⇔ n = 3k, k ∈ N∗ . . . . . . . . . . . . . ... 2 puncte

2. Fie x1 , x2 , ..., xn ∈ [2, 5]. Demonstraţi inegalitatea

logx1 (7x2 − 10) + logx2 (7x3 − 10) + ... + logxn (7x1 − 10) ≥ 2n.

Aurel Aldea

Soluţie.
xi ∈ [2, 5] ⇒ x2i − 7xi + 10 ≤ 0 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . ... 2 puncte
7xi − 10 ≥ x2i . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . ... 1 punct
logxi (7x2i+1 − 10) ≥ logxi x2i+1 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . ... 1 punct
logx1 (7x2 − 10) + logx2 (7x3 − 10) + p... + logxn (7x1 − 10) ≥
≥ 2(logx1 x2 + ... + logxn x1 ) ≥ 2n n logx1 x2 · ... · logxn x1 = 2n . . . . . . . ... 3 puncte

3. Rezolvaţi ı̂n R ecuaţia:

1 1 1 1 1
x
+ x+ x = .
9 5 15 3 2 · 15x + 1

Ioana Maşca
 Soluţie.
x = 0 este soluţie. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .. . . . . . . . . . . .. . . . . . . . . . . . ... 1 punct
Cu notaţiile 5x = a şi 3x = b, ecuaţia devine 91 a1 + ab 1
+ 1b = 2ab+1 1
.
Din inegalitatea mediilor, a1 + ab 3 2 2 = √
1
+ 1b ≥ √ 3
a b 3
3
≥ 2ab+1 9
. . . ... 4 puncte
(ab)·(ab)·1
Egalitatea se obţine pentru a = b = ab = 1 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . ... 1 punct
Rezultă că x = 0 este soluţie unică. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . ... 1 punct

4. Rezolvaţi ı̂n R ecuaţia: √

1 − x2 = 3x − 4x3 .

Gazeta Matematică, Supliment cu Exerciţii

Soluţie.
Ecuaţia este definită pentru x ∈ [−1, 1]. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . ... 1 punct
Fie x ∈ [−1, 1]. Notăm t = arcsin x ∈ [− π2 , π2 ]. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . ... 1 punct
√ p
x = sin t, 1 − x2 = 1 − sin2 t = | cos t| = cos t şi
3x − 4x3 = sin 3t. . ... 1 punct
Ecuaţie devine cos t
= sin 3t sau sin 3t +
sin t − π2 = 0. . . . . . . . . . . . . . ... 1 punct
Obţinem sin 2t − π4 = 0 sau cos nt + π4 = 0. . . o . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . ... 1 punct
π (4k+1)π
| k ∈ Z ∩ [− π2 , π2 ] = − 3π ,π .


Dacă sin 2t − 4 = 0, atunci t ∈ 8 8 8
n o
Dacă cos t + π4 = 0, atunci t ∈ (4k+1)π ∩ [− π2 , π2 ] = π4 .


4
| k ∈ Z
√ √ √ √ √
3π

2+ 2 π 2− 2 π 2
Avem sin − 8 = − 2 , sin 8 = şi sin = .
√ √ √2
√
4
√
2
2+ 2 2− 2
Soluţiile ecuaţiei: x1 = − 2 , x2 = 2
şi x3 = 22 . . . . . . . . . . . . ... 2 puncte
 OLIMPIADA DE MATEMATICĂ
Faza locală
Braşov, 1 martie 2019
Soluţii

Clasa a XI-a

 
a 0 0
1. Se consideră matricea A = 0 b 1, a, b ∈ R∗ . Calculaţi An , pentru orice n ∈ Z ∗ .
0 0 b

Ioana Maşca
   3 
a2 0 0 a 0 0
Soluţie. A2 =  0 b2 2b, A3 =  0 b3 3b2 , . . . . . . . . . . . . . . . . . . ... 1 punct
0 0 b2  0n 0 b
3

a 0 0
Se demonstrează prin inducţie An =  0 bn nbn−1  , ∀ n ∈ N∗ . . . ... 2 puncte
0 0 bn
2
det(A) = ab 6= 0,deci matricea
 A este inversabilă.
1
a
0 0
Obţinem A = 0 1b − b12  . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .... 2 puncte
−1 
1
0 0 b  −n 
a 0 0
Pentru n ∈ N∗ , avem A−n = (An )−1 =  0 b−n −nb−(n+1) .
 n  0 0 b−n
a 0 0
In concluzie, A = 0 b nbn−1  , ∀ n ∈ Z∗ . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . ... 2 puncte
n  n

0 0 bn

2. (a) Determinaţi matricele A ∈ M3 (R) având adjuncta

 
1 1 −3
A∗ = −2 3 6  .
1 1 2
 
−8 45 3
(b) Determinaţi matricea A ∈ M2 (R) ştiind că A = şi urma matricei
15 82
A este T r(A) = 2.

Aurel Aldea

Soluţie.
(a) Fie A ∈ M3 (R) o matrice cu proprietatea din enunţ. Cum det(A∗ ) = 25,
  
0 −1 3
1
matricea A∗ este inversabilă. Avem (A∗ )−1 =  2 1 0 . . . . . . . . ... 1 punct
5
−1 0 1 
0 −1 3
det(A) 
A · A∗ = det(A)I3 , deci A = det(A)(A∗ )−1 = 2 1 0 . . ... 1 punct
5
−1 0 1
∗
det(A) = 0 implică A = O3 , de unde A = O3 ; contradicţie. Astfel, det(A) 6= 0.
det(A) · det (A∗ ) = detp(A · A∗ ) = det (det(A)I3 ) = det3 (A).
∗
Deducem det(A) = ± det (A  ) = ±5. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . ... 1 punct
0 −1 3
Rezultă A = ±  2 1 0 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . ... 1 punct
−1 0 1
3
(b) det (A) = det(A3 ) = −1331 = (−11)3 ⇒ det(A) = −11.. . . . . . . . . .... 1 punct
Din ecuaţia Cayley-Hamilton, A2 − 2A − 11I2 = O2 , . . . . . . . . . . . . . . . . . ... 1 punct
rezultă A3 = 2A2 + 11A = 2(2A  + 11I 2 ) + 11A = 15A + 22I2 .
1 22 −2 3
Obţinem A = 15 A3 − 15 I2 = . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . ... 1 punct
1 4
3. Se consideră şirurile (an )n≥1 şi (bn )n≥1 definite prin a1 = b1 = 1 şi an+1 = an + bn ,
bn+1 = (n2 + n + 1)an + bn , oricare ar fi n ∈ N∗ . Calculaţi
r
a1 · a2 · ... · an
lim n · n .
n→∞ b1 · b2 · ... · bn
Gazeta Matematică
Soluţie.
Avem an+2 = an+1 + bn+1 = an+1 + (n2 + n + 1)an + bn = an+1 + (n2 + n + 1)an +
an+1 − an = 2an+1 + n(n + 1)an , n ∈ N∗ . Deci şirul (an )n≥1 satisface recurenţa
an+2 = 2an+1 + n(n + 1)an , n ∈ N∗ , cu a1 = 1, a2 = a1 + b1 = 2. . . . . ... 2 puncte
Arătăm prin inducţie că an = n!, n ∈ N∗ . Astfel, a1 = 1 = 1! şi a2 = 2 = 2!. Fie
n ∈ N∗ . Presupunem ak = k!, ∀ k ∈ N∗ , k < n + 2.. Din relaţia de recurenţă,
obţinem an+2 = 2 · (n + 1)! + n(n + 1) · n! = (n + 2)!. Conform principiului al II-lea
al inducţiei matematice, rezultă an = n!, ∀ n ∈ N∗ . . . . . . . . . . . . . . . . . . ... 2 puncte
Ca urmare, bn = an+1 − an = (n + 1)! − n! = n!n, ∀ n ∈r N∗ . . . . . . . . . . ... 1 punct
a1 · a2 · ... · an a1 a2 an 1 a1 · a2 · ... · an √
Astfel, = · ··· = . Rezultă n · n = n xn ,
b1 · b2 · ... · bn b1 b 2 bn n! b1 · b2 · ... · bn
nn
unde xn = , n ≥ 2. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . ... 1 punct
n! n
(n + 1)n+1 · n!

xn+1 1
lim = lim = lim 1 + = e, de unde obţinem
n→∞ xn n→∞ (n + 1)! · nn n→∞ n
r
a1 · a2 · ... · an
lim n · n = e. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .... 1 punct
n→∞ b1 · b2 · ... · bn

4. Fie a, b > 0 şi f : R → (0, ∞) o funcţie descrescătoare cu lim f (x) = 0. Admitem

x→∞
cunoscut faptul că ecuaţia ax + bx = (a + b + f (λ))x admite o unică soluţie x(λ),
pentru orice număr real λ. Demonstraţi:
 (a) x(λ) ∈ (0, 1), ∀ λ ∈ R;
(b) λ1 < λ2 =⇒ x(λ1 ) ≤ x(λ2 ), ∀ λ1 , λ2 ∈ R;
(c) lim x(λ) = 1.
λ→∞

Romeo Ilie

Soluţie.  x  x
a b
Pentru λ ∈ R, definim gλ : R → R, gλ (x) = a+b+f (λ)
+ a+b+f (λ)
− 1, x ∈ R.
Ecuaţia ax + bx = (a + b + f (λ))x este echivalentă cu gλ (x) = 0, deci gλ (x(λ)) = 0.
a b
Cum a+b+f ,
(λ) a+b+f (λ)
∈ (0, 1), funcţia gλ este strict descrescătoare. . . ... 1 punct

(a) x ≤ 0 ⇒ gλ (x) ≥ gλ (0) = 1. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . ... 1 punct

f (λ)
x ≥ 1 ⇒ gλ (x) ≤ gλ (1) = − a+b+f (λ)
< 0. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . ... 1 punct
Deducem x(λ) ∈ (0, 1).
(b) Fie λ1 < λ2 . Deoarece f (λ1 ) ≥ f (λ2 ) > 0 şi x(λ2 ) > 0, avem
 x(λ2 )  x(λ2 )
a b
gλ1 (x(λ2 )) = a+b+f (λ1 ) + a+b+f (λ1 ) −1≤
 x(λ2 )  x(λ2 )
a b
≤ a+b+f (λ2 )
+ a+b+f (λ2 )
− 1 = gλ2 (x(λ2 )) = 0 = gλ1 (x(λ1 )).
gλ1 este strict descrescătoare, deci x(λ1 ) ≤ x(λ2 ). . . . . . . . . . . . . . . .... 2 puncte
(c) Conform (a) şi (b), corespondenţa λ −→ x(λ) defineşte o funcţie crescătoare
şi mărginită, deci există L = lim x(λ) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . ... 1 punct
λ→∞
  L  L
a b
Din 0 = lim gλ (x(λ)) = a+b + a+b − 1 rezultă L = 1 . . . . . . ... 1 punct
λ→∞
 OLIMPIADA DE MATEMATICĂ
Faza locală
Braşov, 1 martie 2019
Soluţii

Clasa a XII-a

1. Fie (G, ·) un grup finit, cu element neutru e. Arătaţi că numărul elementelor x ∈ G
pentru care x2019 = e este impar.

Gazeta Matematică, Supliment cu Exerciţii

Soluţie.
Notăm A = {x ∈ G| x2019 = e}.
e ∈ A. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . ... 1 punct
x ∈ A ⇒ x−1 ∈ A. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . ... 2 puncte
1009
x = x−1 ∈ A ⇒ x = ex = (x2 ) x = x2019 = e. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . ... 3 puncte
Rezultă că A \ {e} este vidă sau este o reuniune de mulţimi disjuncte de tipul
{x, x−1 }. Astfel, A admite un număr impar de elemente . . . . . . . . . . . . . . ... 1 punct

R2 xn
2. Arătaţi că lim 1+xn
dx = 1.
n→∞ 1

***

Soluţie.
R2 xn
Notăm In = 1+xn
dx, n ∈ N.
1
R2 1
1 − In = 1+xn
dx, n ∈ N. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . ... 2 puncte
1
R2 1 1 1


0 < 1 − In < xn
dx = n−1
1− 2n−1
, ∀ n ∈ N, n ≥ 2. . . . . . . . . . . . . . ... 3 puncte
1
lim 1 1


1− 2n−1
= 0. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . ... 1 punct
n→∞ n−1
Conform criteriului cleşte, lim (1 − In ) = 0. Rezultă lim In = 1. . . . . ... 1 punct
n→∞ n→∞

3. Determinaţi toate funcţiile monotone f : R −→ R cu proprietatea: f admite o

primitivă F : R −→ R astfel ı̂ncât F (x) = |x| − f (x), ∀ x ∈ R.

Romeo Ilie
 Soluţie. (
x · ex , x ≥ 0
(F (x) · ex )0 = |x| · ex = . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . ... 2 puncte
−x · ex , x < 0
(
x − 1 + c · e−x , x ≥ 0
F (x) = , c ∈ R . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . ... 2 puncte
1 − x + (c − 2) · e−x , x < 0
(
1 − c · e−x , x ≥ 0
f (x) = . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . ... 1 punct
−1 + (2 − c) · e−x , x < 0
f monotonă ⇐⇒ c(c − 2) ≥ 0 ⇐⇒ c ∈ (−∞, 0] ∪ [2, ∞) . . . . . . . . . . . . . ... 2 puncte

4. Se consideră (A, +, ·) un inel comutativ. Un element x ∈ A se numeşte nilpotent

dacă există k ∈ N∗ pentru care xk = 0. Demonstraţi:

(a) dacă a, b ∈ A sunt nilpotente, atunci a + b şi a · b sunt nilpotente;

(b) dacă a ∈ A este nilpotent şi b ∈ A este inversabil, atunci a + b este inversabil
şi a · b este nilpotent.

***

Soluţie.

(a) Fie a, b ∈ A două elemente nilpotente. Există k, m ∈ N∗ astfel ca ak = bm = 0.

k+m
Deoarece inelul A este comutativ, avem (a + b)k+m =
P i
Ck+m · ak+m−i · bi =
i=0
m k+m
i
ak am−i bi + i
ak+m−i bi−m bm = 0. . . . . . . . . . . . ... 2 puncte
P P
= Ck+m Ck+m
i=0 i=m+1
(ab)k = ak bk = 0. Deci elementele a + b şi ab sunt nilpotente. . . . .... 1 punct
(b) Fie a, b ∈ A, astfel ı̂ncât a este
nilpotent, cu ak = 0 (k ∈ N∗ ), iar b inversabil.
(a + b) a2k − a2k−1
h b + ... + b
2k
= a2k+1 + b2k+1 = i a a
k k+1
+ b2k+1 = b2k+1 .
2k+1
Rezultă (a + b) (b−1 )


a2k − a2k−1 b + ... + b2k = 1, deci a + b este un
element inversabil. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . ... 3 puncte
(ab)k = ak bk = 0, deci ab este nilpotent. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . ... 1 punct