TESTE

Nr. 1

Testul 1
Exerciţiul 1. Fie U = {(x, y, z, t) ∈ R4 | x + y − z = 0, 2x − y + z = 0} şi
V = Span{v1 = (1, 2, 1, 2), v2 = (0, 1, 0, 1), v3 = (1, 3, 1, 3), v4 = (1, 1, 1, 1)}.
(a-5p) Să se determine complementul ortogonal al lui U
(b-5p) Să se determine bază şi dimensiune pentru U + V .
Exerciţiul 2. Se consideră f : R3 → R3 , f (x, y, z) = (x + 2y, 2x + y + z, z).
(a-2p) Să se arate că f este transformare liniară
(b-4p) Să se determine vectorii şi valorile proprii ale lui f
(c-4p) Să se determine f 4 , dacă există.

Testul 2
Exerciţiul 3. (5p) Să se determine volumul paralelipipedului construit pe ū√=
ā − 2b̄ + c̄, v̄ = 3ā + 5b̄ − 4c̄, w̄ = 2ā + 7b̄ − 3c̄, ştiind că kāk = 3, kb̄k = 2,
kc̄k = 1, unghiul dintre b̄, c̄ este de π/6 şi unghiul dintre ā şi b̄ × c̄ este de
π/4.
(3p) Să se determine vectorul v̄ ştiind că v̄ × ā = b̄ şi că v̄ este ortogonal pe c̄,
unde ā = ī + 2j̄ − k̄, b̄ = 2ī + j̄ + 4k̄, c̄ = ī + j̄ + k̄.
(2p) Să se arate că pentru orice vectori liberi avem ū =< ā, v̄ > b̄− < b̄, v̄ > ā
este ortogonal pe v̄.
Exerciţiul 4. (6p) Se consideră planul π : −x + y + z + 2 = 0 şi dreapta ce trece
prin A(1, 2, 1) şi prin B(2, −1, 3). Să se determine simetrica dreptei faţă de
plan şi unghiul dintre dreaptă şi plan.
(4p) Să se scrie ecuaţia dreptei ce trece prin A(−3, 3, 0) şi este paralelă cu planele
P1 : x − z − 2 = 0 şi P2 : y + z + 5 = 0.

Date: 30.08.2021.
 Nr. 2

Testul 1
Exerciţiul 5. (a)(5p) Să se determine endomorfismul T : R3 → R3 definit prin
T (e1 ) = (0, 2, 3), T (e2 ) = (2, −5, −8), T (e3 ) = (−1, 4, 6), unde {e1 , e2 , e3 }
este baza canonică din R3 .
(b)(5p) Pentru endomorfismul T : R3 → R3 , T (x, y, z) = (2y − z, 2x − 5y + 4z, 3x −
8y + 6z), să se determine bază şi dimensiune pentru Ker(T ).
Exerciţiul 6. (a)(5p) Fie v1 = (0, 1, 3), v2 = (−2, 5, 4), v3 = (1, 0, −1), v4 = (2, 3, 2).
Să se discute independenţa liniară a vectorilor v1 , v2 , v3 , v4 şi să se precizeze
o bază pentru R3 formată din aceşti vectori (să se extragă/să se completeze).
(b)(5p) Să se ortonormeze baza găsită.

Testul 2
Exerciţiul 7. (5p) Să se determine unghiul dintre vectorii ā, b̄, ştiind că v̄1 = ā−b̄
este ortogonal pe v̄2 = 2ā + 3b̄ şi v̄3 = 3ā + b̄ este ortogonal pe v̄4 = −ā + 3b̄.
(3p) Să se calculeze < ū, v̄ > + < v̄, w̄ > + < ū, w̄ > ştiind că ū = 3ā − b̄,
v̄ = ā + 3b̄, w̄ = ā − b̄, kāk = 3, kb̄k = 2 şi unghiul dintre ā, b̄ este de π/3.
(2p) Să se verifice dacă vectorii v̄1 × v̄2 , v̄2 × v̄3 , v̄1 × v̄3 sunt coliniari, unde
v̄1 = 2ī + 3j̄ + 5k̄, v̄2 = 4ī + 6j̄ − k̄, v̄3 = 6ī + 9j̄ + 2k̄.
Exerciţiul 8. (6p) Să se scrie ecuaţia dreptei care trece prin simetricul punctului
A(2, 0, 0) faţă de planul π : x − z + 2 = 0 şi este paralelă cu planul π1 :
2x + y + 2 = 0 şi este conţinută ı̂n planul π2 : x + y + z − 2 = 0 .
(4p) Să se determine a ∈ R astfel ı̂ncât punctele A(1, 3, a), B(0, 1, 1) şi C(a, 5, 3)
să fie coliniare.

Nr. 3

Testul 1
Exerciţiul 9. (a)(5p) Să se determine vectorii şi valorile proprii pentru endomorfis-
mul T : R3 → R3 , T (x, y, z) = (x + y + 2z, x + y + 2z, −x − y − 2z).
(b)(5p) Pentru endomorfismul T : R3 → R3 , T (x, y, z) = (x + y + 2z, x + y + 2z, −x −
y − 2z) să se determine matricea ı̂n raport cu baza B = {v1 = (1, 4, 2), v2 =
(1, 3, 1), v3 = (2, 7, 2)}.
Exerciţiul 10. (a)(5p) Să se determine o bază ortonormată pentru R2 [x] plecând
de la baza B = {p1 = 1R + 2x + 3x2 , p2 = x + x2 , p3 = 2 + x2 } cu produsul
1
scalar < p(x), q(x) >= 0 xp(x)q(x)dx.
(b)(5p) Să se calculeze d(p, q), < p, q >, kp + 2qk, unde p = 1 + 2x, q = x − x2 , cu
produsul scalar de la (a).

Testul 2
Exerciţiul 11. Se consideră vectorii ā = 2ī − j̄ + 3k̄, b̄ = ī + 2j̄ − k̄, c̄ = −2j̄ + k̄.
(5p) Să se determine volumul paralelipipedului construit pe vectorii ā, b̄ − 2c̄, ā ×
(b̄ × c̄).
(3p) Să se determine ı̂nalţimea triunghiului construit pe ā şi b̄−2c̄, corespunzătoare
laturii ā.
(2p) Să se determine aria paralelogramului construit pe ā − c̄, 2b̄ + 3c̄.
Exerciţiul 12. (6p) Să se determine ecuaţia planului care trece prin mijlocul
segmentului determinat de M1 (1, −1, 2) şi de M2 (4, −3, 1), este perpendicular
pe π1 : x − 2y − z − 1 = 0 şi este paralel cu dreapta
 d : x−1
2
= y+1
3
= z.
x − 2y + 3z − 4 = 0
(4p) Să se determine unghiul dintre dreptele d1 : şi d2 :
 2x − y + 1 = 0
x=2−t
y = 3 − 3t , t ∈ R.
z=3


Nr. 4

Testul 1
Exerciţiul 13. Fie U = {(x, y, z) ∈ R3 | 2x + 5y − z = 0}, V = {(x, y, 0)|x, y ∈ R}.
(a-3p) Să se arate că V este subspaţiu ı̂n R3 .
(b-7p) Să se determine bază şi dimensiune pentru U + V .
Exerciţiul 14. (a-5p) Fie v1 = (0, 1, 3), v2 = (−2, 5, 4), v3 = (1, 0, −1), v4 = (2, 3, 2).
Să se discute independenţa liniară a vectorilor v1 , v2 , v3 , v4 şi să se precizeze
o bază pentru R3 formată din aceşti vectori (să se extragă/să se completeze).
(b-5p) Să se ortonormeze baza găsită folosind produsul scalar < x, y >= 2x1 y1 +
x2 y2 + x3 y3 .

Testul 2
Exerciţiul 15. (5p) Să se calculeze produsul scalar, produsul vectorial şi lungimea
produsului vectorial dintre vectorii ū = 2ā + 7b̄ + 5c̄ şi v̄ = ā − 6b̄ + 4c̄, ştiind
că ā, b̄, c̄ sunt de norme 1, 2, 3, ortogonali doi câte doi.
 (3p) Să se determine un vector situat ı̂n planul yOz, de normă 10, care este
perpendicular pe vectorul ā = 2ī − 4j̄ + 3k̄.
(2p) Fie vectorii ā = −ī + 2j̄ + k̄, b̄ = 2ī + αj̄ − 3k̄ şi c̄ = j̄ − k̄. Să se determine
α ∈ R astfel ı̂ncât ā × (b̄ × c̄) să fie ortogonal cu v̄ = 3ī − j̄ + 2k̄.
Exerciţiul 16. (6p) Să se scrie ecuaţia dreptei ce trece prin punctul de intersecţie
dintre planul π : 2x + y − 5z = 0 şi dreapta determinată de punctele
M (1, −1, 3) şi N (0, 1, 5), este paralelă cu planul π1 : 2x − 3y + z − 2 = 0 şi
este perpendiculară pe D : x2 = y−1 3
= z−10
.
(4p) Să se determine unghiul dintre dreapta d : x = y+2 −1
= z−2
−1
şi planul π :
x − y + 3z − 2 = 0.

Nr. 5

Testul 1
Exerciţiul 17. Fie U = {(x, y, z, t) ∈ R4 | x − y − z + 2t = 0, y − z = 0} şi
V = {(a, b, a, b)|a, b ∈ R}.
(a-5p) Să se arate că U este subspaţiu ı̂n R4 şi să se determine o bază ortonormată
pentru U .
(b-5p) Să se determine bază şi dimensiune pentru U ∩ V .
Exerciţiul 18. Se consideră f : R3 → R3 , f (x, y, z) = (x + y, 2x − y + z, −3y + z).
(a-5p) Să se determine bază şi dimensiune pentru Im(f ).
(b-5p) Să se determine matricea transformării ı̂n baza B = {v1 = (1, 1, 0), v2 =
(2, 1, 3), v3 = (3, 2, 4)}.

Testul 2
Exerciţiul 19. (5p) Să se calculeze lungimea vectorului ū = ā − b̄ + 2c̄ ştiind că
kāk = 1, kb̄k = 2, kc̄k = 3, unghiul dintre ā, b̄ este π/6, unghiul dintre b̄, c̄
este π/3, unghiul dintre ā, c̄ este π/4.
(3p) Să se determine a ∈ R astfel ı̂ncât punctele A(3, −2, 1), B(−1, a, −a), C(0, 2, 2),
D(1, 1, 0) să fie coplanare.
(2p) Să se determine aria şi perimetrul triunghiului ABC ştiind că A(1, 1, 3),
B(1, 0, 2), C(2, 1, −1).
Exerciţiul 20. (6p) Să se afle distanţa de la A(0, −4, 3) la dreapta d1 : x−1 1
=
y+2 z
−4
= −1 . Să se scrie ecuaţia unui plan ce trece prin simetricul lui A faţă de
d şi este perpendicular pe d.
 (4p) Să se afle unghiul format de dreptele

x − 21 y+5 z+2 2x + y − 2z = 0
d1 : = = şi d2 :
0 −1 1 5x − 3z − 2 = 0

Nr. 6

Testul 1
Exerciţiul 21. Fie U = {(x, y, z, t) ∈ R4 | x + y − z = 0, 2x − y + z = 0} şi
V = Span{v1 = (1, 2, 1, 2), v2 = (0, 1, 0, 1), v3 = (1, 3, 1, 3), v4 = (1, 1, 1, 1)}.
(a-5p) Să se determine complementul ortogonal al lui U
(b-5p) Să se determine bază şi dimensiune pentru U + V .
Exerciţiul 22. Se consideră f : R3 → R3 , f (x, y, z) = (x + 2y, 2x + y + z, z).
(a-2p) Să se arate că f este transformare liniară
(b-4p) Să se determine vectorii şi valorile proprii ale lui f
(c-4p) Să se determine f 4 , dacă există.

Testul 2
Exerciţiul 23. (5p) Să se determine volumul paralelipipedului construit pe ū √=
ā − 2b̄ + c̄, v̄ = 3ā + 5b̄ − 4c̄, w̄ = 2ā + 7b̄ − 3c̄, ştiind că kāk = 3, kb̄k = 2,
kc̄k = 1, unghiul dintre b̄, c̄ este de π/6 şi unghiul dintre ā şi b̄ × c̄ este de
π/4.
(3p) Să se determine vectorul v̄ ştiind că v̄ × ā = b̄ şi că v̄ este ortogonal pe c̄,
unde ā = ī + 2j̄ − k̄, b̄ = 2ī + j̄ + 4k̄, c̄ = ī + j̄ + k̄.
(2p) Să se arate că pentru orice vectori liberi avem ū =< ā, v̄ > b̄− < b̄, v̄ > ā
este ortogonal pe v̄.
Exerciţiul 24. (6p) Se consideră planul π : −x + y + z + 2 = 0 şi dreapta ce trece
prin A(1, 2, 1) şi prin B(2, −1, 3). Să se determine simetrica dreptei faţă de
plan şi unghiul dintre dreaptă şi plan.
(4p) Să se scrie ecuaţia dreptei ce trece prin A(−3, 3, 0) şi este paralelă cu planele
P1 : x − z − 2 = 0 şi P2 : y + z + 5 = 0.
 Nr. 7

Testul 1
Exerciţiul 25. (a)(5p) Să se determine endomorfismul T : R3 → R3 definit prin
T (e1 ) = (0, 2, 3), T (e2 ) = (2, −5, −8), T (e3 ) = (−1, 4, 6), unde {e1 , e2 , e3 }
este baza canonică din R3 .
(b)(5p) Pentru endomorfismul T : R3 → R3 , T (x, y, z) = (2y − z, 2x − 5y + 4z, 3x −
8y + 6z), să se determine bază şi dimensiune pentru Ker(T ).
Exerciţiul 26. (a)(5p) Fie v1 = (0, 1, 3), v2 = (−2, 5, 4), v3 = (1, 0, −1), v4 = (2, 3, 2).
Să se discute independenţa liniară a vectorilor v1 , v2 , v3 , v4 şi să se precizeze
o bază pentru R3 formată din aceşti vectori (să se extragă/să se completeze).
(b)(5p) Să se ortonormeze baza găsită.

Testul 2
Exerciţiul 27. (5p) Să se determine unghiul dintre vectorii ā, b̄, ştiind că v̄1 =
ā − b̄ este ortogonal pe v̄2 = 2ā + 3b̄ şi v̄3 = 3ā + b̄ este ortogonal pe
v̄4 = −ā + 3b̄.
(3p) Să se calculeze < ū, v̄ > + < v̄, w̄ > + < ū, w̄ > ştiind că ū = 3ā − b̄,
v̄ = ā + 3b̄, w̄ = ā − b̄, kāk = 3, kb̄k = 2 şi unghiul dintre ā, b̄ este de π/3.
(2p) Să se verifice dacă vectorii v̄1 × v̄2 , v̄2 × v̄3 , v̄1 × v̄3 sunt coliniari, unde
v̄1 = 2ī + 3j̄ + 5k̄, v̄2 = 4ī + 6j̄ − k̄, v̄3 = 6ī + 9j̄ + 2k̄.
Exerciţiul 28. (6p) Să se scrie ecuaţia dreptei care trece prin simetricul punc-
tului A(2, 0, 0) faţă de planul π : x − z + 2 = 0 şi este paralelă cu planul
π1 : 2x + y + 2 = 0 şi este conţinută ı̂n planul π2 : x + y + z − 2 = 0 .
(4p) Să se determine a ∈ R astfel ı̂ncât punctele A(1, 3, a), B(0, 1, 1) şi C(a, 5, 3)
să fie coliniare.

Nr. 8

Testul 1
Exerciţiul 29. (a)(5p) Să se determine vectorii şi valorile proprii pentru endomor-
fismul T : R3 → R3 , T (x, y, z) = (x + y + 2z, x + y + 2z, −x − y − 2z).
(b)(5p) Pentru endomorfismul T : R3 → R3 , T (x, y, z) = (x + y + 2z, x + y + 2z, −x −
y − 2z) să se determine matricea ı̂n raport cu baza B = {v1 = (1, 4, 2), v2 =
(1, 3, 1), v3 = (2, 7, 2)}.
 Exerciţiul 30. (a)(5p) Să se determine o bază ortonormată pentru R2 [x] plecând
de la baza B = {p1 = 1R + 2x + 3x2 , p2 = x + x2 , p3 = 2 + x2 } cu produsul
1
scalar < p(x), q(x) >= 0 xp(x)q(x)dx.
(b)(5p) Să se calculeze d(p, q), < p, q >, kp + 2qk, unde p = 1 + 2x, q = x − x2 , cu
produsul scalar de la (a).

Testul 2
Exerciţiul 31. Se consideră vectorii ā = 2ī − j̄ + 3k̄, b̄ = ī + 2j̄ − k̄, c̄ = −2j̄ + k̄.
(5p) Să se determine volumul paralelipipedului construit pe vectorii ā, b̄ − 2c̄, ā ×
(b̄ × c̄).
(3p) Să se determine ı̂nalţimea triunghiului construit pe ā şi b̄−2c̄, corespunzătoare
laturii ā.
(2p) Să se determine aria paralelogramului construit pe ā − c̄, 2b̄ + 3c̄.
Exerciţiul 32. (6p) Să se determine ecuaţia planului care trece prin mijlocul
segmentului determinat de M1 (1, −1, 2) şi de M2 (4, −3, 1), este perpendicular
pe π1 : x − 2y − z − 1 = 0 şi este paralel cu dreapta
 d : x−1
2
= y+1
3
= z.
x − 2y + 3z − 4 = 0
(4p) Să se determine unghiul dintre dreptele d1 : şi d2 :
 2x − y + 1 = 0
x=2−t
y = 3 − 3t , t ∈ R.
 z=3

Nr. 9

Testul 1
Exerciţiul 33. Fie U = {(x, y, z) ∈ R3 | 2x + 5y − z = 0}, V = {(x, y, 0)|x, y ∈ R}.
(a-3p) Să se arate că V este subspaţiu ı̂n R3 .
(b-7p) Să se determine bază şi dimensiune pentru U + V .
Exerciţiul 34. (a-5p) Fie v1 = (0, 1, 3), v2 = (−2, 5, 4), v3 = (1, 0, −1), v4 = (2, 3, 2).
Să se discute independenţa liniară a vectorilor v1 , v2 , v3 , v4 şi să se precizeze
o bază pentru R3 formată din aceşti vectori (să se extragă/să se completeze).
(b-5p) Să se ortonormeze baza găsită folosind produsul scalar < x, y >= 2x1 y1 +
x2 y2 + x3 y3 .

Testul 2
Exerciţiul 35. (5p) Să se calculeze produsul scalar, produsul vectorial şi lungimea
produsului vectorial dintre vectorii ū = 2ā + 7b̄ + 5c̄ şi v̄ = ā − 6b̄ + 4c̄, ştiind
că ā, b̄, c̄ sunt de norme 1, 2, 3, ortogonali doi câte doi.
(3p) Să se determine un vector situat ı̂n planul yOz, de normă 10, care este
perpendicular pe vectorul ā = 2ī − 4j̄ + 3k̄.
(2p) Fie vectorii ā = −ī + 2j̄ + k̄, b̄ = 2ī + αj̄ − 3k̄ şi c̄ = j̄ − k̄. Să se determine
α ∈ R astfel ı̂ncât ā × (b̄ × c̄) să fie ortogonal cu v̄ = 3ī − j̄ + 2k̄.
Exerciţiul 36. (6p) Să se scrie ecuaţia dreptei ce trece prin punctul de intersecţie
dintre planul π : 2x + y − 5z = 0 şi dreapta determinată de punctele
M (1, −1, 3) şi N (0, 1, 5), este paralelă cu planul π1 : 2x − 3y + z − 2 = 0 şi
este perpendiculară pe D : x2 = y−1 3
= z−10
.
(4p) Să se determine unghiul dintre dreapta d : x = y+2 −1
= z−2
−1
şi planul π :
x − y + 3z − 2 = 0.

Nr. 10

Testul 1
Exerciţiul 37. Fie U = {(x, y, z, t) ∈ R4 | x − y − z + 2t = 0, y − z = 0} şi
V = {(a, b, a, b)|a, b ∈ R}.
(a-5p) Să se arate că U este subspaţiu ı̂n R4 şi să se determine o bază ortonormată
pentru U .
(b-5p) Să se determine bază şi dimensiune pentru U ∩ V .
Exerciţiul 38. Se consideră f : R3 → R3 , f (x, y, z) = (x + y, 2x − y + z, −3y + z).
(a-5p) Să se determine bază şi dimensiune pentru Im(f ).
(b-5p) Să se determine matricea transformării ı̂n baza B = {v1 = (1, 1, 0), v2 =
(2, 1, 3), v3 = (3, 2, 4)}.

Testul 2
Exerciţiul 39. (5p) Să se calculeze lungimea vectorului ū = ā − b̄ + 2c̄ ştiind că
kāk = 1, kb̄k = 2, kc̄k = 3, unghiul dintre ā, b̄ este π/6, unghiul dintre b̄, c̄
este π/3, unghiul dintre ā, c̄ este π/4.
(3p) Să se determine a ∈ R astfel ı̂ncât punctele A(3, −2, 1), B(−1, a, −a), C(0, 2, 2),
D(1, 1, 0) să fie coplanare.
(2p) Să se determine aria şi perimetrul triunghiului ABC ştiind că A(1, 1, 3),
B(1, 0, 2), C(2, 1, −1).
Exerciţiul 40. (6p) Să se afle distanţa de la A(0, −4, 3) la dreapta d1 : x−1 1
=
y+2 z
−4
= −1 . Să se scrie ecuaţia unui plan ce trece prin simetricul lui A faţă de
d şi este perpendicular pe d.
(4p) Să se afle unghiul format de dreptele

x − 21 y+5 z+2 2x + y − 2z = 0
d1 : = = şi d2 :
0 −1 1 5x − 3z − 2 = 0

Nr. 11

Testul 1
Exerciţiul 41. Fie U = {(x, y, z, t) ∈ R4 | x + y − z = 0, 2x − y + z = 0} şi
V = Span{v1 = (1, 2, 1, 2), v2 = (0, 1, 0, 1), v3 = (1, 3, 1, 3), v4 = (1, 1, 1, 1)}.
(a-5p) Să se determine complementul ortogonal al lui U
(b-5p) Să se determine bază şi dimensiune pentru U + V .
Exerciţiul 42. Se consideră f : R3 → R3 , f (x, y, z) = (x + 2y, 2x + y + z, z).
(a-2p) Să se arate că f este transformare liniară
(b-4p) Să se determine vectorii şi valorile proprii ale lui f
(c-4p) Să se determine f 4 , dacă există.

Testul 2
Exerciţiul 43. (5p) Să se determine volumul paralelipipedului construit pe ū √=
ā − 2b̄ + c̄, v̄ = 3ā + 5b̄ − 4c̄, w̄ = 2ā + 7b̄ − 3c̄, ştiind că kāk = 3, kb̄k = 2,
kc̄k = 1, unghiul dintre b̄, c̄ este de π/6 şi unghiul dintre ā şi b̄ × c̄ este de
π/4.
(3p) Să se determine vectorul v̄ ştiind că v̄ × ā = b̄ şi că v̄ este ortogonal pe c̄,
unde ā = ī + 2j̄ − k̄, b̄ = 2ī + j̄ + 4k̄, c̄ = ī + j̄ + k̄.
(2p) Să se arate că pentru orice vectori liberi avem ū =< ā, v̄ > b̄− < b̄, v̄ > ā
este ortogonal pe v̄.
Exerciţiul 44. (6p) Se consideră planul π : −x + y + z + 2 = 0 şi dreapta ce trece
prin A(1, 2, 1) şi prin B(2, −1, 3). Să se determine simetrica dreptei faţă de
plan şi unghiul dintre dreaptă şi plan.
(4p) Să se scrie ecuaţia dreptei ce trece prin A(−3, 3, 0) şi este paralelă cu planele
P1 : x − z − 2 = 0 şi P2 : y + z + 5 = 0.
 Nr. 12

Testul 1
Exerciţiul 45. (a)(5p) Să se determine endomorfismul T : R3 → R3 definit prin
T (e1 ) = (0, 2, 3), T (e2 ) = (2, −5, −8), T (e3 ) = (−1, 4, 6), unde {e1 , e2 , e3 }
este baza canonică din R3 .
(b)(5p) Pentru endomorfismul T : R3 → R3 , T (x, y, z) = (2y − z, 2x − 5y + 4z, 3x −
8y + 6z), să se determine bază şi dimensiune pentru Ker(T ).
Exerciţiul 46. (a)(5p) Fie v1 = (0, 1, 3), v2 = (−2, 5, 4), v3 = (1, 0, −1), v4 = (2, 3, 2).
Să se discute independenţa liniară a vectorilor v1 , v2 , v3 , v4 şi să se precizeze
o bază pentru R3 formată din aceşti vectori (să se extragă/să se completeze).
(b)(5p) Să se ortonormeze baza găsită.

Testul 2
Exerciţiul 47. (5p) Să se determine unghiul dintre vectorii ā, b̄, ştiind că v̄1 =
ā − b̄ este ortogonal pe v̄2 = 2ā + 3b̄ şi v̄3 = 3ā + b̄ este ortogonal pe
v̄4 = −ā + 3b̄.
(3p) Să se calculeze < ū, v̄ > + < v̄, w̄ > + < ū, w̄ > ştiind că ū = 3ā − b̄,
v̄ = ā + 3b̄, w̄ = ā − b̄, kāk = 3, kb̄k = 2 şi unghiul dintre ā, b̄ este de π/3.
(2p) Să se verifice dacă vectorii v̄1 × v̄2 , v̄2 × v̄3 , v̄1 × v̄3 sunt coliniari, unde
v̄1 = 2ī + 3j̄ + 5k̄, v̄2 = 4ī + 6j̄ − k̄, v̄3 = 6ī + 9j̄ + 2k̄.
Exerciţiul 48. (6p) Să se scrie ecuaţia dreptei care trece prin simetricul punc-
tului A(2, 0, 0) faţă de planul π : x − z + 2 = 0 şi este paralelă cu planul
π1 : 2x + y + 2 = 0 şi este conţinută ı̂n planul π2 : x + y + z − 2 = 0 .
(4p) Să se determine a ∈ R astfel ı̂ncât punctele A(1, 3, a), B(0, 1, 1) şi C(a, 5, 3)
să fie coliniare.

Nr. 13

Testul 1
Exerciţiul 49. (a)(5p) Să se determine vectorii şi valorile proprii pentru endomor-
fismul T : R3 → R3 , T (x, y, z) = (x + y + 2z, x + y + 2z, −x − y − 2z).
(b)(5p) Pentru endomorfismul T : R3 → R3 , T (x, y, z) = (x + y + 2z, x + y + 2z, −x −
y − 2z) să se determine matricea ı̂n raport cu baza B = {v1 = (1, 4, 2), v2 =
(1, 3, 1), v3 = (2, 7, 2)}.
 Exerciţiul 50. (a)(5p) Să se determine o bază ortonormată pentru R2 [x] plecând
de la baza B = {p1 = 1R + 2x + 3x2 , p2 = x + x2 , p3 = 2 + x2 } cu produsul
1
scalar < p(x), q(x) >= 0 xp(x)q(x)dx.
(b)(5p) Să se calculeze d(p, q), < p, q >, kp + 2qk, unde p = 1 + 2x, q = x − x2 , cu
produsul scalar de la (a).

Testul 2
Exerciţiul 51. Se consideră vectorii ā = 2ī − j̄ + 3k̄, b̄ = ī + 2j̄ − k̄, c̄ = −2j̄ + k̄.
(5p) Să se determine volumul paralelipipedului construit pe vectorii ā, b̄ − 2c̄, ā ×
(b̄ × c̄).
(3p) Să se determine ı̂nalţimea triunghiului construit pe ā şi b̄−2c̄, corespunzătoare
laturii ā.
(2p) Să se determine aria paralelogramului construit pe ā − c̄, 2b̄ + 3c̄.
Exerciţiul 52. (6p) Să se determine ecuaţia planului care trece prin mijlocul
segmentului determinat de M1 (1, −1, 2) şi de M2 (4, −3, 1), este perpendicular
pe π1 : x − 2y − z − 1 = 0 şi este paralel cu dreapta
 d : x−1
2
= y+1
3
= z.
x − 2y + 3z − 4 = 0
(4p) Să se determine unghiul dintre dreptele d1 : şi d2 :
 2x − y + 1 = 0
x=2−t
y = 3 − 3t , t ∈ R.
 z=3

Nr. 14

Testul 1
Exerciţiul 53. Fie U = {(x, y, z) ∈ R3 | 2x + 5y − z = 0}, V = {(x, y, 0)|x, y ∈ R}.
(a-3p) Să se arate că V este subspaţiu ı̂n R3 .
(b-7p) Să se determine bază şi dimensiune pentru U + V .
Exerciţiul 54. (a-5p) Fie v1 = (0, 1, 3), v2 = (−2, 5, 4), v3 = (1, 0, −1), v4 = (2, 3, 2).
Să se discute independenţa liniară a vectorilor v1 , v2 , v3 , v4 şi să se precizeze
o bază pentru R3 formată din aceşti vectori (să se extragă/să se completeze).
(b-5p) Să se ortonormeze baza găsită folosind produsul scalar < x, y >= 2x1 y1 +
x2 y2 + x3 y3 .

Testul 2
Exerciţiul 55. (5p) Să se calculeze produsul scalar, produsul vectorial şi lungimea
produsului vectorial dintre vectorii ū = 2ā + 7b̄ + 5c̄ şi v̄ = ā − 6b̄ + 4c̄, ştiind
că ā, b̄, c̄ sunt de norme 1, 2, 3, ortogonali doi câte doi.
(3p) Să se determine un vector situat ı̂n planul yOz, de normă 10, care este
perpendicular pe vectorul ā = 2ī − 4j̄ + 3k̄.
(2p) Fie vectorii ā = −ī + 2j̄ + k̄, b̄ = 2ī + αj̄ − 3k̄ şi c̄ = j̄ − k̄. Să se determine
α ∈ R astfel ı̂ncât ā × (b̄ × c̄) să fie ortogonal cu v̄ = 3ī − j̄ + 2k̄.
Exerciţiul 56. (6p) Să se scrie ecuaţia dreptei ce trece prin punctul de intersecţie
dintre planul π : 2x + y − 5z = 0 şi dreapta determinată de punctele
M (1, −1, 3) şi N (0, 1, 5), este paralelă cu planul π1 : 2x − 3y + z − 2 = 0 şi
este perpendiculară pe D : x2 = y−1 3
= z−10
.
(4p) Să se determine unghiul dintre dreapta d : x = y+2 −1
= z−2
−1
şi planul π :
x − y + 3z − 2 = 0.

Nr. 15

Testul 1
Exerciţiul 57. Fie U = {(x, y, z, t) ∈ R4 | x − y − z + 2t = 0, y − z = 0} şi
V = {(a, b, a, b)|a, b ∈ R}.
(a-5p) Să se arate că U este subspaţiu ı̂n R4 şi să se determine o bază ortonormată
pentru U .
(b-5p) Să se determine bază şi dimensiune pentru U ∩ V .
Exerciţiul 58. Se consideră f : R3 → R3 , f (x, y, z) = (x + y, 2x − y + z, −3y + z).
(a-5p) Să se determine bază şi dimensiune pentru Im(f ).
(b-5p) Să se determine matricea transformării ı̂n baza B = {v1 = (1, 1, 0), v2 =
(2, 1, 3), v3 = (3, 2, 4)}.

Testul 2
Exerciţiul 59. (5p) Să se calculeze lungimea vectorului ū = ā − b̄ + 2c̄ ştiind că
kāk = 1, kb̄k = 2, kc̄k = 3, unghiul dintre ā, b̄ este π/6, unghiul dintre b̄, c̄
este π/3, unghiul dintre ā, c̄ este π/4.
(3p) Să se determine a ∈ R astfel ı̂ncât punctele A(3, −2, 1), B(−1, a, −a), C(0, 2, 2),
D(1, 1, 0) să fie coplanare.
(2p) Să se determine aria şi perimetrul triunghiului ABC ştiind că A(1, 1, 3),
B(1, 0, 2), C(2, 1, −1).
Exerciţiul 60. (6p) Să se afle distanţa de la A(0, −4, 3) la dreapta d1 : x−1 1
=
y+2 z
−4
= −1 . Să se scrie ecuaţia unui plan ce trece prin simetricul lui A faţă de
d şi este perpendicular pe d.
(4p) Să se afle unghiul format de dreptele

x − 21 y+5 z+2 2x + y − 2z = 0
d1 : = = şi d2 :
0 −1 1 5x − 3z − 2 = 0

Nr. 16

Testul 1
Exerciţiul 61. Fie U = {(x, y, z, t) ∈ R4 | x + y − z = 0, 2x − y + z = 0} şi
V = Span{v1 = (1, 2, 1, 2), v2 = (0, 1, 0, 1), v3 = (1, 3, 1, 3), v4 = (1, 1, 1, 1)}.
(a-5p) Să se determine complementul ortogonal al lui U
(b-5p) Să se determine bază şi dimensiune pentru U + V .
Exerciţiul 62. Se consideră f : R3 → R3 , f (x, y, z) = (x + 2y, 2x + y + z, z).
(a-2p) Să se arate că f este transformare liniară
(b-4p) Să se determine vectorii şi valorile proprii ale lui f
(c-4p) Să se determine f 4 , dacă există.

Testul 2
Exerciţiul 63. (5p) Să se determine volumul paralelipipedului construit pe ū √=
ā − 2b̄ + c̄, v̄ = 3ā + 5b̄ − 4c̄, w̄ = 2ā + 7b̄ − 3c̄, ştiind că kāk = 3, kb̄k = 2,
kc̄k = 1, unghiul dintre b̄, c̄ este de π/6 şi unghiul dintre ā şi b̄ × c̄ este de
π/4.
(3p) Să se determine vectorul v̄ ştiind că v̄ × ā = b̄ şi că v̄ este ortogonal pe c̄,
unde ā = ī + 2j̄ − k̄, b̄ = 2ī + j̄ + 4k̄, c̄ = ī + j̄ + k̄.
(2p) Să se arate că pentru orice vectori liberi avem ū =< ā, v̄ > b̄− < b̄, v̄ > ā
este ortogonal pe v̄.
Exerciţiul 64. (6p) Se consideră planul π : −x + y + z + 2 = 0 şi dreapta ce trece
prin A(1, 2, 1) şi prin B(2, −1, 3). Să se determine simetrica dreptei faţă de
plan şi unghiul dintre dreaptă şi plan.
(4p) Să se scrie ecuaţia dreptei ce trece prin A(−3, 3, 0) şi este paralelă cu planele
P1 : x − z − 2 = 0 şi P2 : y + z + 5 = 0.
 Nr. 17

Testul 1
Exerciţiul 65. (a)(5p) Să se determine endomorfismul T : R3 → R3 definit prin
T (e1 ) = (0, 2, 3), T (e2 ) = (2, −5, −8), T (e3 ) = (−1, 4, 6), unde {e1 , e2 , e3 }
este baza canonică din R3 .
(b)(5p) Pentru endomorfismul T : R3 → R3 , T (x, y, z) = (2y − z, 2x − 5y + 4z, 3x −
8y + 6z), să se determine bază şi dimensiune pentru Ker(T ).
Exerciţiul 66. (a)(5p) Fie v1 = (0, 1, 3), v2 = (−2, 5, 4), v3 = (1, 0, −1), v4 = (2, 3, 2).
Să se discute independenţa liniară a vectorilor v1 , v2 , v3 , v4 şi să se precizeze
o bază pentru R3 formată din aceşti vectori (să se extragă/să se completeze).
(b)(5p) Să se ortonormeze baza găsită.

Testul 2
Exerciţiul 67. (5p) Să se determine unghiul dintre vectorii ā, b̄, ştiind că v̄1 =
ā − b̄ este ortogonal pe v̄2 = 2ā + 3b̄ şi v̄3 = 3ā + b̄ este ortogonal pe
v̄4 = −ā + 3b̄.
(3p) Să se calculeze < ū, v̄ > + < v̄, w̄ > + < ū, w̄ > ştiind că ū = 3ā − b̄,
v̄ = ā + 3b̄, w̄ = ā − b̄, kāk = 3, kb̄k = 2 şi unghiul dintre ā, b̄ este de π/3.
(2p) Să se verifice dacă vectorii v̄1 × v̄2 , v̄2 × v̄3 , v̄1 × v̄3 sunt coliniari, unde
v̄1 = 2ī + 3j̄ + 5k̄, v̄2 = 4ī + 6j̄ − k̄, v̄3 = 6ī + 9j̄ + 2k̄.
Exerciţiul 68. (6p) Să se scrie ecuaţia dreptei care trece prin simetricul punc-
tului A(2, 0, 0) faţă de planul π : x − z + 2 = 0 şi este paralelă cu planul
π1 : 2x + y + 2 = 0 şi este conţinută ı̂n planul π2 : x + y + z − 2 = 0 .
(4p) Să se determine a ∈ R astfel ı̂ncât punctele A(1, 3, a), B(0, 1, 1) şi C(a, 5, 3)
să fie coliniare.

Nr. 18

Testul 1
Exerciţiul 69. (a)(5p) Să se determine vectorii şi valorile proprii pentru endomor-
fismul T : R3 → R3 , T (x, y, z) = (x + y + 2z, x + y + 2z, −x − y − 2z).
(b)(5p) Pentru endomorfismul T : R3 → R3 , T (x, y, z) = (x + y + 2z, x + y + 2z, −x −
y − 2z) să se determine matricea ı̂n raport cu baza B = {v1 = (1, 4, 2), v2 =
(1, 3, 1), v3 = (2, 7, 2)}.
 Exerciţiul 70. (a)(5p) Să se determine o bază ortonormată pentru R2 [x] plecând
de la baza B = {p1 = 1R + 2x + 3x2 , p2 = x + x2 , p3 = 2 + x2 } cu produsul
1
scalar < p(x), q(x) >= 0 xp(x)q(x)dx.
(b)(5p) Să se calculeze d(p, q), < p, q >, kp + 2qk, unde p = 1 + 2x, q = x − x2 , cu
produsul scalar de la (a).

Testul 2
Exerciţiul 71. Se consideră vectorii ā = 2ī − j̄ + 3k̄, b̄ = ī + 2j̄ − k̄, c̄ = −2j̄ + k̄.
(5p) Să se determine volumul paralelipipedului construit pe vectorii ā, b̄ − 2c̄, ā ×
(b̄ × c̄).
(3p) Să se determine ı̂nalţimea triunghiului construit pe ā şi b̄−2c̄, corespunzătoare
laturii ā.
(2p) Să se determine aria paralelogramului construit pe ā − c̄, 2b̄ + 3c̄.
Exerciţiul 72. (6p) Să se determine ecuaţia planului care trece prin mijlocul
segmentului determinat de M1 (1, −1, 2) şi de M2 (4, −3, 1), este perpendicular
pe π1 : x − 2y − z − 1 = 0 şi este paralel cu dreapta
 d : x−1
2
= y+1
3
= z.
x − 2y + 3z − 4 = 0
(4p) Să se determine unghiul dintre dreptele d1 : şi d2 :
 2x − y + 1 = 0
x=2−t
y = 3 − 3t , t ∈ R.
 z=3

Nr. 19

Testul 1
Exerciţiul 73. Fie U = {(x, y, z) ∈ R3 | 2x + 5y − z = 0}, V = {(x, y, 0)|x, y ∈ R}.
(a-3p) Să se arate că V este subspaţiu ı̂n R3 .
(b-7p) Să se determine bază şi dimensiune pentru U + V .
Exerciţiul 74. (a-5p) Fie v1 = (0, 1, 3), v2 = (−2, 5, 4), v3 = (1, 0, −1), v4 = (2, 3, 2).
Să se discute independenţa liniară a vectorilor v1 , v2 , v3 , v4 şi să se precizeze
o bază pentru R3 formată din aceşti vectori (să se extragă/să se completeze).
(b-5p) Să se ortonormeze baza găsită folosind produsul scalar < x, y >= 2x1 y1 +
x2 y2 + x3 y3 .

Testul 2
Exerciţiul 75. (5p) Să se calculeze produsul scalar, produsul vectorial şi lungimea
produsului vectorial dintre vectorii ū = 2ā + 7b̄ + 5c̄ şi v̄ = ā − 6b̄ + 4c̄, ştiind
că ā, b̄, c̄ sunt de norme 1, 2, 3, ortogonali doi câte doi.
(3p) Să se determine un vector situat ı̂n planul yOz, de normă 10, care este
perpendicular pe vectorul ā = 2ī − 4j̄ + 3k̄.
(2p) Fie vectorii ā = −ī + 2j̄ + k̄, b̄ = 2ī + αj̄ − 3k̄ şi c̄ = j̄ − k̄. Să se determine
α ∈ R astfel ı̂ncât ā × (b̄ × c̄) să fie ortogonal cu v̄ = 3ī − j̄ + 2k̄.
Exerciţiul 76. (6p) Să se scrie ecuaţia dreptei ce trece prin punctul de intersecţie
dintre planul π : 2x + y − 5z = 0 şi dreapta determinată de punctele
M (1, −1, 3) şi N (0, 1, 5), este paralelă cu planul π1 : 2x − 3y + z − 2 = 0 şi
este perpendiculară pe D : x2 = y−1 3
= z−10
.
(4p) Să se determine unghiul dintre dreapta d : x = y+2 −1
= z−2
−1
şi planul π :
x − y + 3z − 2 = 0.

Nr. 20

Testul 1
Exerciţiul 77. Fie U = {(x, y, z, t) ∈ R4 | x − y − z + 2t = 0, y − z = 0} şi
V = {(a, b, a, b)|a, b ∈ R}.
(a-5p) Să se arate că U este subspaţiu ı̂n R4 şi să se determine o bază ortonormată
pentru U .
(b-5p) Să se determine bază şi dimensiune pentru U ∩ V .
Exerciţiul 78. Se consideră f : R3 → R3 , f (x, y, z) = (x + y, 2x − y + z, −3y + z).
(a-5p) Să se determine bază şi dimensiune pentru Im(f ).
(b-5p) Să se determine matricea transformării ı̂n baza B = {v1 = (1, 1, 0), v2 =
(2, 1, 3), v3 = (3, 2, 4)}.

Testul 2
Exerciţiul 79. (5p) Să se calculeze lungimea vectorului ū = ā − b̄ + 2c̄ ştiind că
kāk = 1, kb̄k = 2, kc̄k = 3, unghiul dintre ā, b̄ este π/6, unghiul dintre b̄, c̄
este π/3, unghiul dintre ā, c̄ este π/4.
(3p) Să se determine a ∈ R astfel ı̂ncât punctele A(3, −2, 1), B(−1, a, −a), C(0, 2, 2),
D(1, 1, 0) să fie coplanare.
(2p) Să se determine aria şi perimetrul triunghiului ABC ştiind că A(1, 1, 3),
B(1, 0, 2), C(2, 1, −1).
Exerciţiul 80. (6p) Să se afle distanţa de la A(0, −4, 3) la dreapta d1 : x−1 1
=
y+2 z
−4
= −1 . Să se scrie ecuaţia unui plan ce trece prin simetricul lui A faţă de
d şi este perpendicular pe d.
(4p) Să se afle unghiul format de dreptele

x − 21 y+5 z+2 2x + y − 2z = 0
d1 : = = şi d2 :
0 −1 1 5x − 3z − 2 = 0

Nr. 21

Testul 1
Exerciţiul 81. Fie U = {(x, y, z, t) ∈ R4 | x + y − z = 0, 2x − y + z = 0} şi
V = Span{v1 = (1, 2, 1, 2), v2 = (0, 1, 0, 1), v3 = (1, 3, 1, 3), v4 = (1, 1, 1, 1)}.
(a-5p) Să se determine complementul ortogonal al lui U
(b-5p) Să se determine bază şi dimensiune pentru U + V .
Exerciţiul 82. Se consideră f : R3 → R3 , f (x, y, z) = (x + 2y, 2x + y + z, z).
(a-2p) Să se arate că f este transformare liniară
(b-4p) Să se determine vectorii şi valorile proprii ale lui f
(c-4p) Să se determine f 4 , dacă există.

Testul 2
Exerciţiul 83. (5p) Să se determine volumul paralelipipedului construit pe ū √=
ā − 2b̄ + c̄, v̄ = 3ā + 5b̄ − 4c̄, w̄ = 2ā + 7b̄ − 3c̄, ştiind că kāk = 3, kb̄k = 2,
kc̄k = 1, unghiul dintre b̄, c̄ este de π/6 şi unghiul dintre ā şi b̄ × c̄ este de
π/4.
(3p) Să se determine vectorul v̄ ştiind că v̄ × ā = b̄ şi că v̄ este ortogonal pe c̄,
unde ā = ī + 2j̄ − k̄, b̄ = 2ī + j̄ + 4k̄, c̄ = ī + j̄ + k̄.
(2p) Să se arate că pentru orice vectori liberi avem ū =< ā, v̄ > b̄− < b̄, v̄ > ā
este ortogonal pe v̄.
Exerciţiul 84. (6p) Se consideră planul π : −x + y + z + 2 = 0 şi dreapta ce trece
prin A(1, 2, 1) şi prin B(2, −1, 3). Să se determine simetrica dreptei faţă de
plan şi unghiul dintre dreaptă şi plan.
(4p) Să se scrie ecuaţia dreptei ce trece prin A(−3, 3, 0) şi este paralelă cu planele
P1 : x − z − 2 = 0 şi P2 : y + z + 5 = 0.
 Nr. 22

Testul 1
Exerciţiul 85. (a)(5p) Să se determine endomorfismul T : R3 → R3 definit prin
T (e1 ) = (0, 2, 3), T (e2 ) = (2, −5, −8), T (e3 ) = (−1, 4, 6), unde {e1 , e2 , e3 }
este baza canonică din R3 .
(b)(5p) Pentru endomorfismul T : R3 → R3 , T (x, y, z) = (2y − z, 2x − 5y + 4z, 3x −
8y + 6z), să se determine bază şi dimensiune pentru Ker(T ).
Exerciţiul 86. (a)(5p) Fie v1 = (0, 1, 3), v2 = (−2, 5, 4), v3 = (1, 0, −1), v4 = (2, 3, 2).
Să se discute independenţa liniară a vectorilor v1 , v2 , v3 , v4 şi să se precizeze
o bază pentru R3 formată din aceşti vectori (să se extragă/să se completeze).
(b)(5p) Să se ortonormeze baza găsită.

Testul 2
Exerciţiul 87. (5p) Să se determine unghiul dintre vectorii ā, b̄, ştiind că v̄1 =
ā − b̄ este ortogonal pe v̄2 = 2ā + 3b̄ şi v̄3 = 3ā + b̄ este ortogonal pe
v̄4 = −ā + 3b̄.
(3p) Să se calculeze < ū, v̄ > + < v̄, w̄ > + < ū, w̄ > ştiind că ū = 3ā − b̄,
v̄ = ā + 3b̄, w̄ = ā − b̄, kāk = 3, kb̄k = 2 şi unghiul dintre ā, b̄ este de π/3.
(2p) Să se verifice dacă vectorii v̄1 × v̄2 , v̄2 × v̄3 , v̄1 × v̄3 sunt coliniari, unde
v̄1 = 2ī + 3j̄ + 5k̄, v̄2 = 4ī + 6j̄ − k̄, v̄3 = 6ī + 9j̄ + 2k̄.
Exerciţiul 88. (6p) Să se scrie ecuaţia dreptei care trece prin simetricul punc-
tului A(2, 0, 0) faţă de planul π : x − z + 2 = 0 şi este paralelă cu planul
π1 : 2x + y + 2 = 0 şi este conţinută ı̂n planul π2 : x + y + z − 2 = 0 .
(4p) Să se determine a ∈ R astfel ı̂ncât punctele A(1, 3, a), B(0, 1, 1) şi C(a, 5, 3)
să fie coliniare.

Nr. 23

Testul 1
Exerciţiul 89. (a)(5p) Să se determine vectorii şi valorile proprii pentru endomor-
fismul T : R3 → R3 , T (x, y, z) = (x + y + 2z, x + y + 2z, −x − y − 2z).
(b)(5p) Pentru endomorfismul T : R3 → R3 , T (x, y, z) = (x + y + 2z, x + y + 2z, −x −
y − 2z) să se determine matricea ı̂n raport cu baza B = {v1 = (1, 4, 2), v2 =
(1, 3, 1), v3 = (2, 7, 2)}.
 Exerciţiul 90. (a)(5p) Să se determine o bază ortonormată pentru R2 [x] plecând
de la baza B = {p1 = 1R + 2x + 3x2 , p2 = x + x2 , p3 = 2 + x2 } cu produsul
1
scalar < p(x), q(x) >= 0 xp(x)q(x)dx.
(b)(5p) Să se calculeze d(p, q), < p, q >, kp + 2qk, unde p = 1 + 2x, q = x − x2 , cu
produsul scalar de la (a).

Testul 2
Exerciţiul 91. Se consideră vectorii ā = 2ī − j̄ + 3k̄, b̄ = ī + 2j̄ − k̄, c̄ = −2j̄ + k̄.
(5p) Să se determine volumul paralelipipedului construit pe vectorii ā, b̄ − 2c̄, ā ×
(b̄ × c̄).
(3p) Să se determine ı̂nalţimea triunghiului construit pe ā şi b̄−2c̄, corespunzătoare
laturii ā.
(2p) Să se determine aria paralelogramului construit pe ā − c̄, 2b̄ + 3c̄.
Exerciţiul 92. (6p) Să se determine ecuaţia planului care trece prin mijlocul
segmentului determinat de M1 (1, −1, 2) şi de M2 (4, −3, 1), este perpendicular
pe π1 : x − 2y − z − 1 = 0 şi este paralel cu dreapta
 d : x−1
2
= y+1
3
= z.
x − 2y + 3z − 4 = 0
(4p) Să se determine unghiul dintre dreptele d1 : şi d2 :
 2x − y + 1 = 0
x=2−t
y = 3 − 3t , t ∈ R.
 z=3

Nr. 24

Testul 1
Exerciţiul 93. Fie U = {(x, y, z) ∈ R3 | 2x + 5y − z = 0}, V = {(x, y, 0)|x, y ∈ R}.
(a-3p) Să se arate că V este subspaţiu ı̂n R3 .
(b-7p) Să se determine bază şi dimensiune pentru U + V .
Exerciţiul 94. (a-5p) Fie v1 = (0, 1, 3), v2 = (−2, 5, 4), v3 = (1, 0, −1), v4 = (2, 3, 2).
Să se discute independenţa liniară a vectorilor v1 , v2 , v3 , v4 şi să se precizeze
o bază pentru R3 formată din aceşti vectori (să se extragă/să se completeze).
(b-5p) Să se ortonormeze baza găsită folosind produsul scalar < x, y >= 2x1 y1 +
x2 y2 + x3 y3 .

Testul 2
Exerciţiul 95. (5p) Să se calculeze produsul scalar, produsul vectorial şi lungimea
produsului vectorial dintre vectorii ū = 2ā + 7b̄ + 5c̄ şi v̄ = ā − 6b̄ + 4c̄, ştiind
că ā, b̄, c̄ sunt de norme 1, 2, 3, ortogonali doi câte doi.
(3p) Să se determine un vector situat ı̂n planul yOz, de normă 10, care este
perpendicular pe vectorul ā = 2ī − 4j̄ + 3k̄.
(2p) Fie vectorii ā = −ī + 2j̄ + k̄, b̄ = 2ī + αj̄ − 3k̄ şi c̄ = j̄ − k̄. Să se determine
α ∈ R astfel ı̂ncât ā × (b̄ × c̄) să fie ortogonal cu v̄ = 3ī − j̄ + 2k̄.
Exerciţiul 96. (6p) Să se scrie ecuaţia dreptei ce trece prin punctul de intersecţie
dintre planul π : 2x + y − 5z = 0 şi dreapta determinată de punctele
M (1, −1, 3) şi N (0, 1, 5), este paralelă cu planul π1 : 2x − 3y + z − 2 = 0 şi
este perpendiculară pe D : x2 = y−1 3
= z−10
.
(4p) Să se determine unghiul dintre dreapta d : x = y+2 −1
= z−2
−1
şi planul π :
x − y + 3z − 2 = 0.

Nr. 25

Testul 1
Exerciţiul 97. Fie U = {(x, y, z, t) ∈ R4 | x − y − z + 2t = 0, y − z = 0} şi
V = {(a, b, a, b)|a, b ∈ R}.
(a-5p) Să se arate că U este subspaţiu ı̂n R4 şi să se determine o bază ortonormată
pentru U .
(b-5p) Să se determine bază şi dimensiune pentru U ∩ V .
Exerciţiul 98. Se consideră f : R3 → R3 , f (x, y, z) = (x + y, 2x − y + z, −3y + z).
(a-5p) Să se determine bază şi dimensiune pentru Im(f ).
(b-5p) Să se determine matricea transformării ı̂n baza B = {v1 = (1, 1, 0), v2 =
(2, 1, 3), v3 = (3, 2, 4)}.

Testul 2
Exerciţiul 99. (5p) Să se calculeze lungimea vectorului ū = ā − b̄ + 2c̄ ştiind că
kāk = 1, kb̄k = 2, kc̄k = 3, unghiul dintre ā, b̄ este π/6, unghiul dintre b̄, c̄
este π/3, unghiul dintre ā, c̄ este π/4.
(3p) Să se determine a ∈ R astfel ı̂ncât punctele A(3, −2, 1), B(−1, a, −a), C(0, 2, 2),
D(1, 1, 0) să fie coplanare.
(2p) Să se determine aria şi perimetrul triunghiului ABC ştiind că A(1, 1, 3),
B(1, 0, 2), C(2, 1, −1).
Exerciţiul 100. (6p) Să se afle distanţa de la A(0, −4, 3) la dreapta d1 : x−1 1
=
y+2 z
−4
= −1 . Să se scrie ecuaţia unui plan ce trece prin simetricul lui A faţă de
d şi este perpendicular pe d.
(4p) Să se afle unghiul format de dreptele

x − 21 y+5 z+2 2x + y − 2z = 0
d1 : = = şi d2 :
0 −1 1 5x − 3z − 2 = 0

Nr. 26

Testul 1
Exerciţiul 101. Fie U = {(x, y, z, t) ∈ R4 | x + y − z = 0, 2x − y + z = 0} şi
V = Span{v1 = (1, 2, 1, 2), v2 = (0, 1, 0, 1), v3 = (1, 3, 1, 3), v4 = (1, 1, 1, 1)}.
(a-5p) Să se determine complementul ortogonal al lui U
(b-5p) Să se determine bază şi dimensiune pentru U + V .
Exerciţiul 102. Se consideră f : R3 → R3 , f (x, y, z) = (x + 2y, 2x + y + z, z).
(a-2p) Să se arate că f este transformare liniară
(b-4p) Să se determine vectorii şi valorile proprii ale lui f
(c-4p) Să se determine f 4 , dacă există.

Testul 2
Exerciţiul 103. (5p) Să se determine volumul paralelipipedului construit pe ū √=
ā − 2b̄ + c̄, v̄ = 3ā + 5b̄ − 4c̄, w̄ = 2ā + 7b̄ − 3c̄, ştiind că kāk = 3, kb̄k = 2,
kc̄k = 1, unghiul dintre b̄, c̄ este de π/6 şi unghiul dintre ā şi b̄ × c̄ este de
π/4.
(3p) Să se determine vectorul v̄ ştiind că v̄ × ā = b̄ şi că v̄ este ortogonal pe c̄,
unde ā = ī + 2j̄ − k̄, b̄ = 2ī + j̄ + 4k̄, c̄ = ī + j̄ + k̄.
(2p) Să se arate că pentru orice vectori liberi avem ū =< ā, v̄ > b̄− < b̄, v̄ > ā
este ortogonal pe v̄.
Exerciţiul 104. (6p) Se consideră planul π : −x + y + z + 2 = 0 şi dreapta ce
trece prin A(1, 2, 1) şi prin B(2, −1, 3). Să se determine simetrica dreptei
faţă de plan şi unghiul dintre dreaptă şi plan.
(4p) Să se scrie ecuaţia dreptei ce trece prin A(−3, 3, 0) şi este paralelă cu planele
P1 : x − z − 2 = 0 şi P2 : y + z + 5 = 0.