Sunteți pe pagina 1din 6

Facultatea de Matematică

Anul I

DREAPTA ŞI PLANUL ÎN SPAŢIU

1. Să se scrie:
(a) ecuaţia dreptei ce trece prin punctul M0 (x0 , y0 , z0 ) şi are direcţia u = li + mj + nk;
(b) ecuaţia dreptei ce trece prin punctele M0 (x0 , y0 , z0 ) şi M1 (x1 , y1 , z1 );
(c) ecuaţia dreptei ce trece prin punctul M0 (x0 , y0 , z0 ) şi este normală la vectorii

N1 = A1 i + A2 j + A3 k , N2 = B 1 i + B 2 j + B 3 k .

2. (a) Să se scrie ecuaţiile laturilor triunghiului ABC, unde

A(1, −2, 4), B(3, 1, −3), C(5, 1, −7) .

Să se determine un vector director al fiecărei laturi.


(b) Să se scrie ecuaţiile medianelor triunghiului ABC.
(c) Să se determine coordonatele centrului de greutate G al triunghiului ABC.
(d) Să se scrie ecuaţia dreptei d ce trece prin punctul G şi este paralelă cu dreapta BC.
(e) Să se scrie ecuaţia dreptei d0 ce trece prin punctul G şi este perpendiculară pe dreptele
AB şi AC.
(f) Să se determine vectorul director al dreptei d0 de la punctul (e).
(g) Să se scrie ecuaţiile bisectoarelor unghiurilor triunghiului ABC.
(h) Să se scrie ecuaţiile ı̂nălţimilor triunghiului ABC.

3. Să se determine poziţia relativă a următoarelor perechi de drepte:

x−1 y z+1 x y−2 z


(a) d1 : = = ; d2 : = =
3 2 1 −1
½ 2 1
x+2 y−1 z+1 −x + y + z + 1 = 0
(b) d1 : = = ; d2 :
2 1 1 2x + y − 5z + 2 = 0
½ ½
x+y−z−3=0 −x + y + z + 1 = 0
(c) d1 : ; d2 :
2x − y = 0 2x + y − 5z + 2 = 0

4. Fie A(1, 2, 3), B(2, 0, −2), C(3, 3, 0). Să se scrie ecuaţiile laturilor, medianelor, bisec-
toarelor, ı̂nălţimilor triunghiului ABC.

5. Să se scrie ecuaţia pentru:


(a) planul ce trece prin punctul P0 (3, 4, −5) şi este paralel cu vectorii

u1 = 3i + j − k, u2 = i − 2j + k .

1
(b) planul ce trece prin punctele P0 (2, −1, 3), P1 (3, 1, 2) şi este paralel cu vectorul

u = 3i − j − 4k ;

(c) planul ce trece prin punctele P0 (3, −1, 2), P1 (4, −1, −1), P2 (2, 0, 2);
(d) planul ce trece prin punctul P0 (3, −2, −7) şi este paralel cu planul

2x − 3z + 5 = 0 ;

(e) planul ce trece prin punctul P0 (2, −1, 1) şi este perpendicular pe dreapta
½
2x − z + 1 = 0
;
y=0

(f) planul ce trece prin origine şi care conţine perpendiculara din A(1, −1, 0) pe dreapta
½
x=z+3
;
y = −2z − 3

(g) planul care conţine dreptele


x−1 y+2 z−5
= =
2 −3 4
şi 
 x = 3t + 7
y = 2t + 2 ;

z = −2t + 1
(h) planul care conţine dreapta 
 x = 3t + 1
y = 2t + 3

z = −t − 2
şi este paralel cu dreapta
x−1 y+2 z−2
= = ;
2 −3 2
(i) planul care conţine dreapta 
 x = 3t + 1
y = 2t + 3

z = −t − 2
şi este perpendicular pe planul 2x + 2y − z − 5 = 0.

6. Să se determine λ şi µ astfel ı̂ncât planele

2x − y + 3z − 1 = 0 , x + 2y − z + µ = 0 , x + λy − 6z + 10 = 0

(a) să aibă un punct comun;


(b) să aibă o dreaptă comună;
(c) să se intersecteze după trei drepte paralele.

2
7. Să se scrie ecuaţiile dreptei ce trece prin punctul M (−1, 2, 3), este perpendiculară pe
vectorul u = 6i − 2j − 3k şi este secantă cu dreapta
x−1 y+1 z−3
d : = = .
3 2 −5

8. Să se scrie ecuaţiile dreptei ce trece prin punctul M (−4, −5, 3) şi este secantă cu
dreptele
x+1 y+3 z−2
d : = =
3 −2 −1
x−2 y+1 z−1
d0 : = = .
2 2 −5

9. Dacă (α) hN1 , ri + D1 = 0, (β) hN2 , ri + D2 = 0 reprezintă ecuaţiile generale a două


plane, atunci, oricare ar fi λ ∈ R ecuaţia

N1 r + D1 + λ(N2 r + D2 ) = 0

reprezintă ecuaţia generală a unui plan. Familia de plane obţinută se numeşte fasciculul
de plane determinat de (α), (β).
(a) să se pună ı̂n evidenţă câteva proprietăţi ale planelor din fascicul.
(b) să se determine planul ce trece prin intersecţia planelor

(π1 ) : 2x + y − z + 1 = 0
(π2 ) : x + y + 2z + 1 = 0

paralel cu segmentul determinat de P0 (2, 5, −3), P1½(3, −2, 2).


3x + 2y − 5 = 0
(c) Să se scrie ecuaţia planului ce conţine dreapta şi care
2x + y − 3z + 2 = 0
(i) este perpendicular pe planul x − y − 5 = 0;
(ii) este paralel cu Ox.

10. (a) Să se calculeze distanţa de la punctul A(1, 2, 1) la dreapta d de ecuaţii


½
x + 2y − z + 1 = 0
.
x−y+z−1=0

Să se determine proiecţia punctului A pe dreapta d şi simetricul lui A faţă de d.


(b) Să se calculeze distanţa de la punctul A(5, 2, −1) la planul (α) de ecuaţie

2x − y + 3z + 23 = 0 .

Să se determine proiecţia punctului A pe planul (α) şi simetricul lui A faţă de (α).
(c) Să se determine proiecţia dreptei d de ecuaţii
½
x + 2y − z + 1 = 0
x−y+z−1=0

3
pe planul (α) de ecuaţie
2x + 2y + z = 0 .

11. Să se scrie ecuaţiile perpendicularei comune a dreptelor


 
 x = 3t − 7  x=t+1
d1 : y = −2t + 4 ; d2 : y = 2t − 3
 
z = 3t + 4 z = −t − 12

Să se calculeze distanţa dintre dreptele d1 şi d2 .


(b) Să se scrie ecuaţiile perpendicularei comune a dreptelor
½ ½
x + 4z + 1 = 0 y=0
d1 : ; d2 :
x − 4y + 9 = 0 x + 2z + 4 = 0

Să se calculeze distanţa dintre dreptele d1 şi d2 .

12. Se dau punctele A(3, 2, 0), B(2, 4, 0) ı̂n raport cu un reper ortonormat drept

R = (O; i, j, k) .

(a) Să se determine coordonatele punctului C astfel ca OACB să fie paralelogram;
(b) Să se scrie ecuaţiile muchiilor şi feţelor laterale ale prismei care are paralelogramul
OACB ca bază şi muchiile laterale paralele cu Oz;
(c) Prin O şi P (1, 6, 2) să se ducă un plan care intersectează prisma după un romb.

13. Se consideră planul (α) de ecuaţie

(6 + 2k)x + (4k − 3)y + 2z − 1 = 0 .

(a) să se scrie ecuaţiile planelor ce trec prin una din axele de coordonate şi sunt perpen-
diculare pe (α);
(b) să se arate că cele 3 plane de la (a) trec printr-o acceaşi dreapta (δ);
(c) să se scrie ecuaţiile lui (δ) şi să se arate că ea descrie un plan, când k variază.

14. Fie planele de ecuaţie (1 − λ2 )x + (1 + λ2 )y + 2λz + a + bλ + cλ2 = 0. Să se arate că:


(a) Planele familiei date fac parte dintr-un fascicul de plane;
(b) Fiind dată constanta d ∈ R, există un punct situat la distanţa d de toate planele
familiei;
(c) Există o direcţie fixă care face acelaşi unghi cu fiecare plan al familiei.

15. Pe axele reperului R = (O; x, y, z) se consideră punctele A1 (a, 0, 0), A2 (0, b, 0), A3 (0, 0, c),
cu abc 6= 0.
(a) Să se scrie ecuaţia planului (A1 A2 A3 );
(b) Dacă G este centrul de greutate al triunghiului A1 A2 A3 , să se scrie ecuaţiile dreptei
OG;
(c) Fie G1 centrul de greutate la triunghiului OA2 A3 , G2 al triunghiului OA3 A1 şi G3 al
triunghiului OA1 A2 . Să se scrie ecuaţia planului (G1 G2 G3 ). Să se arate că acesta este
paralel cu (A1 A2 A3 );
(d) Să se determine punctul de intersecţie al dreptei (OG) cu planul (G1 G2 G3 ).

4
16. Prin vârfurile ABCD ale unui tetraedru se duc patru drepte paralele oarecare şi fie
A0 , B 0 , C 0 , D0 intersecţiile acestor paralele cu feţele opuse ale tetraedrului. Să se arate că
volumul tetraedrului A0 B 0 C 0 D0 este triplul volumului tetradrului ABCD.

17. Fie ABC un triunghi şi O un punct oarecare ı̂n spaţiu. Să se arate că planele duse
prin O perpendiculare respectiv pe OA, OB, OC taie laturile BC, CA, AB ı̂n trei puncte
coliniare.

18. Să se determine condiţia necesară şi suficientă pentru ca sistemul de ecuaţii

a×x+b×y = c
b×x−a×y = d

să admită soluţii. Să se determine toate soluţiile.

19. Se consideră punctele A(a, 0, 0), B(0, b, 0), C(0, 0, c) cu abc 6= 0. Să se determine
ortocentrul triunghiului ABC.

20. In raport cu un reper afin plan R = (O, e1 , e2 ) se consideră punctele A(x1 , y1 ),


B(x2 , y2 ), C(x3 , y3 ). Să se arate că are loc relaţia
¯  ¯
¯ x y 1 ¯
1 ¯¯ 1 1 ¯
A4ABC = ¯det  x2 y2 1 ¯¯ · S0

x3 y3 1 ¯

unde S0 este aria paralelogramului construit pe vectorii e1 , e2 aplicaţi ı̂n O.

21. Se dau punctele A(3, 2, 0), B(2, 4, 0) ı̂n raport cu un reper ortonormat drept R =
(O; i, j, k).
(a) Să se determine coordonatele punctului C astfel ca OACB să fie paralelogram;
(b) Să se scrie ecuaţiile muchiilor şi feţelor laterale ale prismei care are paralelogramul
OACB ca bază şi muchiile laterale paralele cu Oz;
(c) Prin O şi P (1, 6, 2) să se ducă un plan care intersectează prisma după un romb.

22. Fie planele


(1 − λ2 )x + (1 + λ2 )y + 2λz + a + bλ + cλ2 = 0 .
Să se arate că
(a) Planele familiei date fac parte dintr-un fascicul de plane.
(b) Fiind dată constanta d ∈ R, există un punct situat la distanţa d de toate planele
familiei.
(c) Există o direcţie fixă care face acelaşi unghi cu fiecare plan al familiei.

23. Fie dreptele


½ ½
x = −y + 1 y−1 z x−y−z−1=0
(d1 ) : ; (d2 ) : x−1 = = ; (d3 ) :
y = 5z + 1 3 3 2x + y + 3z = 0

Să se scrie ecuaţia planului (π) determinat de:


- (d1 ) ⊂ (π);

5
- proiecţiile ortogonale ale dreptelor (d2 ) şi (d3 ) pe planul (π) sunt paralele.

24. [Concursul “Traian Lalescu”, Iaşi, 2004] In spaţiul euclidian E3 considerăm


dreptele
½ ½ ½
x+y−1=0 x=0 x + 3z − 3 = 0
(d1 ) , (d2 ) , (d3 )
z=0 y+z−2=0 y=0

(a) Să se arate că cele trei drepte sunt două câte două necoplanare şi nu există nici un
plan paralel cu toate cele trei drepte.
(b) Fie P1 şi P2 puncte mobile pe dreptele (d1 ), respectiv (d2 ). Să se determine locul
geometric al mijloacelor M ale segmentelor [P1 P2 ].
(c) Să se determine locul geometric al punctelor M de la punctul (b) ı̂n ipoteza că dreapta
P1 P2 este paralelă sau concurentă cu (d3 ).

25. [Concursul “Traian Lalescu”, propunere etapa naţională, 2004] In spaţiul


euclidian E3 se consideră dreptele:
½ ½
z=0 y=0
(d1 ) ; (d2 ) ;
x−y−1=0 x + 2z − 2 = 0
½
x=0
(d3 ) , λ2 + µ2 6= 0
λ(y − 1) + µz = 0

(a) Să se determine parametrii λ şi µ astfel ı̂ncât dreptele (d2 ) şi (d3 ) să fie coplanare.
Pot fi dreptele (d1 ) şi (d3 ) să fie coplanare?
(b) Să se determine parametrii λ şi µ astfel ı̂ncât să nu existe nici un plan paralel cu toate
cele trei drepte.
(c) Se consideră punctele mobile P1 şi P2 ce descriu dreptele (d1 ) şi respectiv (d2 ). Să se
determine locul geometric al mijloacului segmentului [P1 P2 ] ı̂n ipoteza că dreapta P1 P2
este coplanară cu dreapta (d3 ).
(d) Să se determine relaţia satisfăcută de parametrii λ şi µ atunci când locul geometric
de la punctul (c) este o pereche de drepte.