DREAPTA ŞI PLANUL ÎN SPAŢIU

PROBLEME REZOLVATE

P1. Se consideră dreapta determinată de punctele A(1,2,3) şi B(-2,1,4). Să se găsească punctele ei de

intersecţie cu planele de coordonate.

x  2 y 1 z  4
Soluţie. Cu (6.4), ecuaţiile dreptei sunt   . Notând cu t valoarea comună a rapoartelor,
3 1 1
ecuaţiile parametrice (6.1) au expresia: x  3t  2, y  t  1, z  t  4 . Punctul de intersecţie cu planul xOy are
z=0, deci t=4. Ca urmare, coordonatele punctului de intersecţie sunt (10,5,0). Analog, dreapta intersectează
 5 10 
planul yOz în punctul  0, ,  , iar planul xOz în (-5,0,5).
 3 3

P2. Să se scrie ecuaţiile dreptei care trece prin punctul A(1,-2,3) şi este paralelă cu dreapta
D : x  2  t , y  1  3t , z  2t .

x  2 y 1 z
Soluţie. Ecuaţiile canonice (6.2) pentru dreapta D sunt   . Dreapta căutată are astfel vectorul
1 3 2
 x 1 y  2 z  3
director v (1,3,2) şi se obţin ecuaţiile   .
1 3 2

P3. Să se scrie ecuaţiile dreptei care trece prin punctul (2,-5,3) şi este :

a) paralelă cu axa Oz ;

x 1 y  2 z  3
b) paralelă cu dreapta D1  :  
4 6 9

2 x  y  3z  1  0
c) este paralelă cu dreapta D2   .
5 x  4 y  z  7  0

x 2 y 5 z 3
Soluţie. a) Direcţia dreptei este k (0,0,1) , deci (6.2) se scrie   . b) Direcţia dreptei este
0 0 1
x 2 y 5 z 3
aceeaşi cu a dreptei D1  adică v(4,6,9) . Ca urmare, ecuaţiile dreptei sunt   . c) Vectorul
4 6 9
director al dreptei D2  este v 2  N 1  N 2 , unde N 1 2,1,3 , N 2 5,4,1 . Se obţine v 2  (11,17,13) , astfel
x 2 y 5 z 3
că ecuaţiile dreptei sunt   .
 11 17 13

P4. Date punctele A(1,01) şi B(2,1,1) determinaţi:

a) distanţa dintre puncte;

b) mijlocul segmentului [AB] ;

c) dreapta AB în formă parametrică şi în formă carteziană;

d) punctul C de pe dreapta AB care verifică [ AC ]  2[ AB] .

x  1  t
3 1   x  y  1
Soluţie. a) 2 ; b) M  , ,1 ; c) AB :  y  0  t , AB :  ;
2 2  z  1 z  1


d) C(3,2,1).

x  y  z  0
P5. Dată dreapta r :  şi punctul A(1,1,0) , determinaţi:
2 x  y  z  2

a) forma parametrică a dreptei r;

b) un vector paralel cu r;

c) distanţa de la A la r;

d) ecuaţiile parametrice şi carteziene ale dreptei s care trece prin A şi este paralelă cu r;

e) distanţa dintre r şi s;

f) dreapta care trece prin A şi este ortogonală pe r;


g) dreapta care trece prin A, intersectează r şi formează cu aceasta un unghi ;
4

h) dreapta care trece prin A, intersectează r şi este paralelă cu planul  : 2 x  z  0 ;

Verificaţi şi dacă A  r .

x  2
 11
Soluţie. a) r :  y  t ; b) v  (0,1,1) ; c) ;
 z  2  t 2


x  1 11
d) s : x  1, y  1  t , z  t ; s :  ; e) ; A r .
y  z  1 2

P6. Să se determine cosinusurile directoare ale dreptelor

x 1 y  5 z  2 2 x  3 y  3z  9  0
a)   ; b)  .
4 3 12 x  2 y  z  3  0
Soluţie. a) Vectorul director al dreptei este v4,3,12 . Din (6.3) rezultă
4 3 12
cos    , cos    , cos    ; b) Direcţia dreptei este dată de
13 13 13
i j k
 
v  N1  N 2  2 3 3  9i -5 j-k.
1 2 1

9 5 1
Cosinusurile directoare sunt cos   , cos   , cos   .
107 107 107

x3 y 5 z  2 x 5 y  4 z 8
P7. Să se arate că dreptele ( D1 ) :   , ( D2 ) :   sunt secante şi să
4 3 5 4 2 5
se afle punctul lor de intersecţie.

Soluţie. Condiţia ca două drepte ( Di ) , i =1,2 ce trec prin punctele xi , yi , zi  şi au vectorii directori
x 2  x1 y 2  y1 z 2  z1

vi li , mi , ni  să fie secante (coplanare) este l1 m1 n1  0 .
l2 m2 n2

8  1 10
Cum 4  3 5  0 , dreptele sunt secante. Pentru a găsi coordonatele punctului de intersecţie, se rezolvă
4 2 5
x 3 y 5 z  2
 4   3  5  t
sistemul  . Deoarece x  4t  3  4u  5 , y  3t  5  2u  4, z  5t  2  5u  8 , se
x 5  y  4  z 8  u
 4 2 5
obţine t=1 şi, corespunzător punctul (1,2,3).

P8. Să se scrie ecuaţia planului determinat de punctele M 1 3,2,1 , M 2 5,4,1 , M 3  1,2,3 .

x y z 1
x3 y  2 z 1
3 2 1 1
Soluţie. Se foloseşte (6.8) sau (6.9),  0 , sau, 2 6 0  0 . Se obţine
5 4 1 1
4 0 2
1  2 3 1
3x  y  6 z  17  0 .

P9. Să se scrie ecuaţia planului care trece prin punctul M 0 1,2,3 şi are vectorul normal N  (5,4,1) .

Soluţie. Ecuaţia planului de vector normal N  ( A, B, C ) este dată de (6.7), adică 5x  4 y  z  d  0 . Din
cerinţa ca M 0 să aparţină planului rezultă d=16.

P10. Să se calculeze distanţa punctului A(3,1,-1) la planul 22 x  4 y  20 z  45  0 .

Soluţie. Conform cu (6.16), se obţine

 22  3  4  1  20  (1)  45 3
d ( A; P)   .
22 2  4 2  20 2 2

P11. Să se găsească distanţa punctului P(1,2,-1) la dreapta x  y  z .

  
i j k
   
Soluţie. Dreapta trece prin (0,0,0) şi are vectorul director v(1,1,1) . Cum v  OP  1 1 1  3i  2 j  k , din
1 2 1

14
(6.15) rezultă d ( P; D)  .
3

x 1 y  3 z  2
P12. Fie dreptele ( D1 ) :   şi
2 1 1

x 1 y  2 z  9
( D2 ) :   . Să se găsească :
1 4 2

a) unghiul dintre D1 şi D2 ;

b) perpendiculara comună a celor două drepte ;

c) distanţa dintre D1 şi D2 .
 
Soluţie. a) Dacă v1 (2,1,1) şi v2 (1,4,2) sunt vectorii directori ai celor două drepte, unghiul dat de (6.5) este
242 
cos    0 , deci   ;
6  21 2

b) Perpendiculara comună are vectorul director

  
i j k
      
v  v1  v 2  2 1 1  6i  3 j  9k . Ecuaţia planului ce trece prin D1 şi conţine pe v este, aplicând (6.10),
1 4 2
x 1 y  3 z  2

2 1 1  0 sau x  4 y  2 z  15  0 . Analog, planul care trece prin D2 şi conţine pe v are ecuaţia
6 3 9
x 1 y  2 z  9
 x  4 y  2 z  15  0
1 4 2  0 , sau, 2 x  y  z  9  0 . Perpendiculara comună este  ; c) Pe D1
6 3 9 2 x  y  z  9  0

alegem punctul A(1,3,-2) iar pe D2 punctul B(1,-2,9). După (6.18) rezultă d ( D1 ; D2 ) 

AB , v , v  , unde
1 2
v1  v 2
0  5 11
AB, v , v   2
1 2
 
1 1  84 şi v1  v2  36  9  81  126 . Deci, d ( D1 ; D2 ) 
84
126
.
1 4 2
 P13. Să se stabilească poziţia relativă a planelor:

( P1 ) : 4 x  3 y  z  4  0, ( P2 ) : 2 x  y  z  0, ( P3 ) : y  3z  0 .

Soluţie. Se studiază sistemul 4 x  3 y  z  4, 2x  y  z  0, y  3z  0 . Rangul fiind doi, planele nu se

intersectează într-un singur punct. Primele două ecuaţii au soluţia x  2  2t , y  4  3t, z  t , deci dreapta
x2 y4 z
de intersecţie a planelor ( P1 ) şi ( P2 ) este ( D1 ) :   . Analog, ( P1 ) şi ( P3 ) se intersectează după
2 3 1
x 1 y z x y z
dreapta ( D2 ) :   , respectiv, ( P2 ) şi ( P3 ) au în comun dreapta   . Se observă că cele trei
2 3 1 2 3 1
plane se intersectează după drepte paralele.

 x  y  3z  0
P14. Să se calculeze unghiul dintre dreapta ( D) :  şi planul (P) x  y  z  1  0 .
x  y  z  0
    
Soluţie. Vectorul director al dreptei D este v  N1  N 2 , unde N1 (1,1,3) şi N 2 (1,1,1) . Rezultă
   
v  2i  4 j  2k . Conform cu (6.17), sin   0 . Dreapta (D) este fie paralelă cu planul, fie conţinută în plan. Un
punct al dreptei este (0,0,0) care nu verifică ecuaţia planului, deci nu aparţine planului. În concluzie, (D) este
paralelă cu planul.

x  1 x  y  0
P5. Stabiliţi dacă dreptele r :  şi s :  sunt concurente, paralele sau oblice. Calculaţi:
y  z  0 z  1

a) distanţa dintre s şi t;

b) unghiul dintre drepte;

c) dreapta p care trece prin A(2,2,1) şi este ortogonală pe s şi pe r;

d) drepta unică q perpendiculară pe r şi pe s şi le intersectează pe ambele.

x  y  0
Repetaţi exerciţiul cu r şi t :  .
 z  1

Soluţie. a) 2; b)  (r, s)  (r, t )  2 / 3,  (s, t )  0 ;

c) p : x  2  t , y  2  t , z  1  t ; d) q : x  1  t , y  1  t , z  1  t .

P16. Determinaţi ecuaţia planului care trece prin A(1,1,1) şi este ortogonal pe vectorul u  (1,1,2) .

Soluţie. x  y  2 z  6  0 .

P17. Determinaţi ecuaţia planului care trece prin punctele A(1,1,0) , B(1,0,1) , C (0,1,2) . Verificaţi dacă
punctul D(1,2,1) e un punct al planului. Stabiliţi dacă dreapta r : x  1  t, y  1  t , z  3t , e conţinută în plan.
Soluţie. p : 2 x  y  z  3  0 ; D  p ; r  p .

x  2 y  z  1
P18. Determinaţi ecuaţia planului care trece prin punctul A(1,1,1) şi conţine dreapta r :  .
 x  y  z  0

Soluţie. 2 x  5 y  2 z  1  0 .

2 x  z  1  0,
P19. Să se scrie ecuaţia planului care trece prin punctul M(1,2,-1) şi dreapta D  :  .
3 y  2 z  2  0

Soluţie. Ecuaţia fasciculului de plane care trec prin dreapta dată este
r (2 x  z  1)  s(3 y  2 z  2)  0, r, s  R, r 2  s 2  0 . Deoarece M aparţine planului, se obţine r=-2s. Dar
ecuaţia planului este 2 x  6 y  5z  5  0 .

P20. Să se scrie ecuaţia planului paralel cu planul x  y  2 z  0 şi care trece prin punctul de intersecţie
a planelor 2 x  y  z  2  0, x  3 y  z  1  0 , x  y  z  3  0 .

Soluţie. Punctul de intersecţie al planelor este soluţia sistemului format din ecuaţiile celor trei plane. Prin calcul
se obţine punctul (1,1,1). Orice plan paralel cu planul x  y  2 z  0 are ecuaţia x  y  2 z  d  0 . Din ecuaţia
ca (1,1,1) să aparţină planului se obţine d =-4. Deci planul cerut are ecuaţia x  y  2 z  4  0 .

P21. Să se calculeze unghiul următoarelor plane : ( P1 ) : 4 x  5 y  3z  1  0 şi ( P2 ) : x  4 y  z  9  0 .

 
Soluţie. Unghiul celor două plane este unghiul vectorilor normali la cele două plane N1 (4,5,3) , N 2 (1,4,1) .
7   7
Cu (6.11) se obţine cos   ,  ( N1 , N 2 )  arccos .
10 10

P22. Să se scrie ecuaţia planului care trece prin punctul (1,2,1) şi este paralel cu dreptele
 x  2 y  z  1  0, 2 x  y  z  0,
D1 :  D2 : 
 x  y  z  1  0;  x  y  z  0;

Soluţie. Se folosesc (6.12). Vectorul director al dreptei D1 este v1  N 1  N 2 , N 1 1,2,1 , N 2 1,1,1 . Rezultă
x -1 y2 z -1
v1 (1,2,3) . Analog se obţine v2 (0,1,1) . Cu (6.10) ecuaţia planului este 1 2  3  0 , adică
0 1 -1
x  y  z  0 .

P23. Dat punctul A(1,0,1) şi planul  : x  y  2 determinaţi dreapta r care trece prin A şi este
perpendiculară pe plan. Calculaţi, de asemenea, dreapta s care trece prin A, este paralelă cu planul  şi
intersectează axa x.
Soluţie. r : x  1  t , y  t , z  1 ; s : x  1, y  0 .

P24. Verificaţi dacă dreapta r : x  1  t , y  2  t , z  1  t şi planul  : x  2 y  z  1 sunt paralele, şi

calculaţi distanţa de la r la  .

5
Soluţie. .
6

x  1  t x  1  t
  x  y  3
P25. Fie date dreptele r :  y  2  t , s :  y  3  t şi t :  .
z  1  t  z  t x  y  z  0
 

a) Verificaţi că r şi s sunt paralele şi determinaţi planul care le conţine;

b) Verificaţi că r şi t sunt concurente şi determinaţi planul care le conţine;

c) Verificaţi că s şi t sunt oblice şi determinaţi perpendiculara lor comună. Calculaţi distanţa dintre ele fără a
folosi perpendiculara comună;

d) Calculaţi unghiurile dintre planul ( r, s) şi dreapta t; dintre planul (r , t) şi dreapta s; dintre planele (r, s) şi (r,
t).

5 7 2
Soluţie. a) y  z  3  0 ; b) x  y  3  0 ; c) perpendiculara comună trece prin punctele P , ,  şi
3 3 3
 7 11 4  1  
Q , ,  ; d  ; d) ; 0; .
6 6 6 2 3 3

2 y  z  1 
P26. Determinaţi ecuaţiile planelor care conţin dreapta r :  şi formează un unghi cu axa
 x  y  2 3
y.

    
Soluţie. x  3  2 6 y  2  6 z   4  6  0 . 

P27. Determinaţi ecuaţiile dreptelor r, s care trec prin A(1,1,1) care intersectează planul

 : x  2 y  3z  1 după un unghi şi sunt paralele cu planul  : 3x  z  2 .
4

Soluţie. Vectorul director al dreptelor este

 20  7 10  20  7 10
lm , n  m , m0.
30 10
PROBLEME PROPUSE

P1. Să se scrie ecuaţiile unei drepte care trece prin punctul A(1,1,-2) şi este paralelă cu dreapta D

x  4 y  2 z 1  x  y  3z  2  0
a) D :   ; b) D : 
2 3 4 2 x  y  2 z  3  0.

 x 1 y 1 z  2
Indicaţie. a) Vectorul director al dreptei D este v (2,3,4) . Dreapta căutată are ecuaţiile D :  
2 3 4
 x 1 y 1 z  2
; b) Vectorul director al dreptei D este v (5,8,1) . Ecuaţiile dreptei sunt D :   .
5 8 1

P2. Să se găsească ecuaţiile parametrice ale dreptei ce trece prin punctul (2,3,1) şi este paralelă cu
vectorul (3,-7,4).

Indicaţie. x  2  3t, y  3  7t , z  1  4t .

P3. Să se calculeze distanţa de la punctul A(1,1,1) la dreapta D

x 1 y 1 z 1 x  y  z  0
a) D :   ; b) D : 
2 1 3  x  y  z  2  0.

Indicaţie. a) Fie M 0  D un punct oarecare. Pentru x=1 prin rezolvarea sistemului se obţin coordonatele (1,-

M0 A v 26 
1,1) ale punctului M 0 . Rezultă d ( A; D)    , unde v (2,1,3) este vectorul director al dreptei D;
v 7
3
b) Analog, d ( A; D)  .
2

P4. Să se scrie ecuaţia planului ce trece prin punctul A(1,1,-1) şi este perpendicular pe dreapta D.

x y 1 z 1 x  y  0
a) D :   ; b) D : 
1 2 1  x  2 y  z  1  0.

Indicaţie. a) Vectorul director al dreptei D trebuie să fie vector normal pentru planul căutat. Deci N (1,2,1) şi
planul are ecuaţia P : x  2 y  z  4  0 ;

b) N (1,1,3) , P : x  y  3z  1  0 .

P5. Să se scrie ecuaţia planului ce trece prin punctul A(0,1,-1) şi prin dreapta D:
 2 x  y  z  1  0
a) D : x  4  2t, y  2  3t, z  1  4t ; b) D : 
 x  y  1  0.

Indicaţie. Planul căutat conţine dreapta D dacă conţine orice punct de pe D.


a) Fie B(4,-2,-1) un punct ce aparţine lui D. Planul căutat este determinat de vectorii AB(4,3,0) , v (2,3,4) şi de
punctul A. Se obţine 6x  8 y  9z  17  0 ; b) Fasciculul de plane care trece prin D are ecuaţiile

2 x  y  z  1   ( x  y  1)  0 . Deoarece A aparţine planului, rezultă   1 / 2 şi ecuaţia planului este

5x  y  2 z  3  0 .

P6. Se dau planele P1 : x  2 y  2 z  7  0 , P2 : 2 x  y  2 z  1  0 , P3 : 2 x  2 y  z  2  0 .

a) Să se arate că planele sunt perpendiculare două câte două;

b) Să se determine punctul comun al celor trei plane;

c) Să se calculeze distanţa de la punctul A(2,4,7) la planul P1 .

        
Indicaţie. a) N1 (1,2,2) , N 2 (2,1,2) , N 3 (2,2,1) . Se găseşte N1 , N 2  N1 , N 3  N 2 , N 3  0 , deci

planele sunt perpendiculare;

1
b) Sistemul format din ecuaţiile celor trei plane are soluţia x  1, y  1, z  2 ; c) d ( A; P)  .
3

P7. În spaţiul R 3 sunt date dreptele:

x  y  1  0 x4 y 8 z 2
r1 :  , r2 :  
3 x  2 z  5  0 l m n

a) determinaţi condiţia pentru care cele două drepte sunt coplanare

b) determinaţi condiţia pentru care dreptele sunt perpendiculare

c) în condiţiile date la punctele a şi b gasiţi punctul de intersecţie al celor două drepte

Indicaţie. a) 10l  2m  3n  0 ; b) 2l  2m  3n  0 ; c) (1,2,2) .

P8. Scrieţi ecuaţia planului care trece prin punctul P(1,2,3) şi este paralel cu dreptele

3x  z  0 x  z  1
r: , r : 
4 x  y  z  1  y  2  2z

Indicaţie. 5x  2 y  z  6  0 .
 P9. Dat punctul A(1,12) şi planele  : x  y  z  0 şi  : x  z  0 determinaţi dreapta r care trece prin
A şi este paralelă cu ambele plane. La ce distanţă de origine este r?

35
Indicaţie. x  1  t, y  1  2t , z  2  t ; d  .
6

P10. Discutaţi în funcţie de  şi  poziţia reciprocă a dreptelor:

x  2 y   x  2 y  4 z  0
r: s: .
x  y  z  0 3x  6 y  2

x  2 y  
x  y  z  0

Indicaţie. Un mod de rezolvare este discutarea eventualelor soluţii comune ale sistemului 
x  2 y  4z  0
3 x  6 y  2 

2 1 0 1 2 0 
1  1  1 1 0
Matrice incompletă A  , matrice completă B  .
1 2 4 1 2 4 0
3 6 0 3 6 0 2

Ranguri:

A  4, B  3 , drepte oblice

A  4, B  2 , imposibil

A  3, B  2 , drepte paralele

A  2, B  3 , imposibil

A  2, B  2 , drepte concurente.

P11. Date punctele A(0,0,1) , B(1,2,0) şi dreapta:

x  y  z  2  0
r: , determinaţi:
3x  2 z  5  0

a) ecuaţia dreptei s care trece prin A şi este ortogonală pe dreapta r;

b) ecuaţia planului  care conţine punctul B şi dreapta s;
c) distanţa minimă dintre dreapta r şi dreapta AB, precum şi ecuaţiile dreptei de minimă distanţă
corespunzătoare.
  5
 x  2t  3

 1 19 3
Indicaţie. a) s :  y  5t  ; b) x  4 y  9 z  9  0 ; c) d  .
 3 21
 z  3t



P12. Dat un punct A(3,2,2) şi dreapta de ecuaţii:

x  t  1

 y  t  2
 z  2t  1


determinaţi pentru ce valoare a lui t e minimă distanţa dintre A şi un punct P(t) al dreptei r în funcţie de t.

Indicaţie. d  6t 2  24t  29 , t  2 .

P13. Scrieţi ecuaţiile dreptei care este paralelă cu vectorul (1,4,4) şi concurentă cu dreptele:

4 x  y  z  1 x  y  z  3
r: s:
 z  3x  y  2  2z

Indicaţie. d : 8x  y  3z  1,4 x  3 y  2 z  0

P14. Date punctele A(1,0,1) şi B(2,1,1) şi dreapta

y  z  2  0
r: .
x  2 y  2  0

a) verificaţi dacă dreptele AB şi r sunt concurente şi să se găsească punctul comun şi ecuaţia planului care
le conţine;
b) determinaţi punctul C al dreptei r astfel încât triunghiul ABC să aibă aria 3.
Indicaţie. a) (4,3,1) ; P :  x  y  z  0 ; b) C (8,5,3) sau C (0,1,1) .

P15. Fie dreapta paralelă cu vectorul (2,2,1) şi concurentă cu dreptele

x  y  1 x  y  z  0
r1 :  r2 :  .
x  z  3 2 y  z  0

Determinaţi o pereche de plane paralele care le conţin.

Indicaţie. x  y  1  0 , x  y  0 .
 P16. Să se verifice că dreptele următoare sunt concurente:

x 1 y  7 z  5 x  6 y 1 z
D1 :   ; D2 :   .
2 1 4 3 2 1

Să se scrie ecuaţia planului determinat de acestea.

x 1 y  7 z  5 x  6 y 1 z
Indicaţie. Fie     şi     . Deoarece x  2  1  3  6 ,
2 1 4 3 2 1
y    7  2  1 , z  4  5   se obţine   2,   3 , prin urmare dreptele sunt concurente în
 
punctul M(-3,5,-3) . Planul căutat este determinat de v1 (2,1,4) , v2 (3,2,1) şi un punct oarecare al dreptei D1
sau D2 . Se obţine P : 9 x  10 y  7 z  44  0 .

P17. Să se calculeze unghiul dintre dreptele:

x 1 y  2 z  5 x y  3 z 1
a) D1 :   , D2 :   ;
3 6 2 2 9 6

3x  4 y  2 z  0 4 x  y  6 z  2  0
b) D1 :  , D2 : 
2 x  y  2 z  0.  y  3z  2  0.

   
; b) v1 (10,2,11) , v2 (3,12,4) ,  v1 , v 2   arccos
72 98
Indicaţie. a) arccos .
77 195

P18. Se dau dreptele:

x  4z  1  0 y  0
D1 :  , D2 : 
 x  4 y  9  0.  x  2 z  4  0.

Să se scrie ecuaţiile perpendicularei comune a celor două drepte.

y  z  2  0
Indicaţie. 
2 x  5 y  4 z  8  0.

x  2 y 1 z 1
P19. Să se determine unghiul dintre dreapta D :   şi planul P : 2 x  y  2 z  3  0 .
1 2 1

2
Indicaţie.   arcsin .
3 6

P20. Să se calculeze unghiul dintre planele P1 : 6 x  2 y  4 z  17  0 , P2 : 9 x  3 y  6 z  4  0 .

Indicaţie.   0  .
 P21. Să se afle distanţa dintre dreptele D1 şi D2 :

x  y  z  1  0 x  2 y  z  2  0
a) D1 :  , D2 : ;
2 x  y  z  2  0 x  2 y  2 z  4  0

x y  2 z 1 x2 y z2
b) D1 :   , D2 :   ;
1 2 3 1 2 3

5 5
Indicaţie. a) d=1; d  .
14

P22. Să se studieze poziţia relativă a planelor:

a) P1 : 5x  8 y  z  7  0 , P2 : x  2 y  3z  1  0 ,

P3 : 2 x  3 y  2 z  9  0 ;

b) P1 : x  4 y  2 z  3  0 , P2 : 3x  y  z  5  0 ,

P3 : 3x  12 y  6 z  7  0 ;

c) P1 : 2 x  y  5z  4  0 , P2 : 5x  2 y  13z  23  0 ,

P3 : 3x  z  5  0 .

Indicaţie. a) Sunt concurente în punctul A(3,-1,0); b) P1 şi P3 sunt paralele, P1 şi P2 , respectiv, P2 şi P3 , se

intersectează după o dreaptă; c) Cele trei plane se intersectează după o dreaptă de ecuaţii
2 x  y  5z  4  0,5 y  17 z  22  0 .

P23. Să se găsească ecuaţia planului determinat de dreptele

2 x  3 y  z  1  0 x  5 y  4 z  3  0
D1 :  , D2 : 
 x  y  3z  0  x  2 y  2 z  1  0.

Indicaţie. P : x  2 y  2 z  1  0 .

P24. Să se determine poziţia dreptei D faţă de planul P dacă:

x  12 y  9 z  1
a) D :   , P : 3x  5 y  z  2  0 ;
4 3 1

x 1 y  3 z
b) D :   , P : 3x  3 y  2 z  5  0 ;
2 4 3

x  13 y  1 z  4
c) D :   , P : x  2 y  4z  1  0 .
8 2 3
Indicaţie. a) D  P  {(0,0,2)} ; b) D || P ; c) D  P .

 x  y  3z  2  0
P25. Se dă dreapta D :  . Să se determine direcţia lui D. Alegând un punct pe D , să se
2 x  y  2 z  3  0
scrie ecuaţiile dreptei sub formă de rapoarte.

 x5 y 7 z
Indicaţie. v (5,8,1) ,   .
5 8 1

P26 Să se scrie ecuaţiile perpendicularei din A(0,-1,1) pe dreapta D : y  1  0, x  2 z  7  0 şi să se afle

distanţa de la punctul A la dreapta D.

Indicaţie. y  1  0,2 x  z  1  0 ; l  5 .

P27. Să se scrie ecuaţia planului ce trece prin dreapta de intersecţie a planelor P1 : 3x  2 y  5  0 şi

P2 : 2 x  y  3z  2  0 şi

a) trece prin punctul M(1,2,0);

b) este paralel cu axa Ox;

c) este perpendiculară pe planul x  y  5  0 .

Indicaţie. a) 7 x  5 y  3z  17  0 ; b) y  9 z  16  0 ; c) x  y  3z  7  0 .

P28. Pentru ce valori ale lui  şi  dreapta x  3  4t, y  1  4t, z  3  t aparţine planului
x  2 y  4 z    0 .

Indicaţie.   3,   23 .

P29. Să se determine parametrii  şi  astfel încât planele P1 : 2 x  y  3z  1  0 ,

P2 : x  2 y  z    0 P3 : x  y  6 z  10  0 .

a) să aibă un punct comun;

b) să aibă o dreaptă comună;

c) să se intersecteze după trei drepte paralele distincte.

Indicaţie. a)   7 ; b)   7,   3 ; c)   7,   3 :

P30. Să se scrie ecuaţia planului ce trece prin punctul M(1,2,1) şi este perpendicular pe planele
P1 : 3x  2 y  1  0 , P2 : 2 x  3 y 4 z  4  0 .
Indicaţie. 2 x  3 y  4 z  4  0 .

P31. Să se scrie ecuaţia planului ce trece prin punctele M 1 (1,2,1) , M 2 (2,3,4) şi este perpendicular pe
planul 2 x  3 y  z  0 .

Indicaţie. 8x  5 y  z  3  0 .

P32. Să se găsească ecuaţia unui plan ce trece prin punctele (1,0,-1), (2,1,3) şi este paralel cu vectorul
(1,1,-1).

x 1 y z 1
Indicaţie. 1 1 4 0.
1 1 1

P33. Să se găsească ecuaţia unui plan P care trece prin punctul (1,-1,4) şi este perpendicular pe planele
P1 : 2 x  y  z  2  0 , P2 : x  y  3z  1  0 . Să se afle unghiul dintre P1 şi P2 .

2
Indicaţie. 2 x  7 y  3z  3  0 ;   arccos .
66

x 3 y 6 z 8 x6 y4 z 2
P34. Să se arate că dreptele D1 :   , D2 :   aparţin aceluiaşi
4 1 2 5 4 10
plan. Să se determine ecuaţia acestui plan.

Indicaţie. 2 x  30 y  11z  86  0 .

x  y  z  0
P35. Să se scrie ecuaţia unui plan ce trece prin dreapta D1 :  şi este paralel cu dreapta
2 x  y  3z  0
D2 : x  2 y  3z .

Indicaţie. 7 x  26 y  18z  0 .

7 8
P36. Să se arate că punctele A(1,1,1), B(2,3,2), C(4,-1,5), D ,1,  sunt coplanare.
 3 3

1 1 1 1
2 3 2 1
Indicaţie.   4  1 5 1  0 , deci punctele sunt coplanare.
7 8
1 1
3 3