PLANUL ŞI DREAPTA

NOTE DE CURS

Notele de curs se completează cu explicaţiile suplimentare, graficele

şi exemplele predate la curs!

1. Planul
1.1. Ecuaţia generală a planului. Considerăm sistemul de coordo-
nate cartezian Oxyz ı̂n spaţiu. Vom considera un plan notat cu π şi
un punct din acest plan notat cu M0 (x0 , y0 , z0 ). Astfel avem:
M0 ∈ π.
Vom alege un vector ~n perpendicular pe planul π numit vectorul nor-
mal la planul π. Vom nota cu A, B, C, coordonatele vectorului ~n deci:
 
A
(1) ~ ~ ~
~n = Ai + B j + C k = B  .

C
Alegem acum un punct M (x, y, z) din plan şi vom afla ecuaţia planului.
Vectorul
M~0 M = (x − x0 )~i + (y − y0 )~j + (z − z0 )~k
este situat ı̂n planul π deci este perpendicular pe vectorul ~n. Rezultă
că
M~0 M · ~n = 0
adică
A(x − x0 ) + B(y − y0 ) + C(z − z0 ) = 0.
Dacă notăm cu D = −Ax0 − By0 − Cz0 ecuaţia planului poate fi scrisă
sub forma
(2) Ax + By + Cz + D = 0.
Ecuaţia de mai sus se numeţe ecuaţia generală a unui plan. Este
adevărată şi afirmaţia reciprocă: mulţimea punctelor din spaţiu care
verifică ecuaţia (2) formează un plan.
Observaţia 1.1. Dacă este cunoscută ecuaţia unui plan, putem deter-
mina imediat vectorul normal la acest plan dat de relaţia (1).
1
2 NOTE DE CURS

Exemplul 1.2. Să se scrie ecuaţia unui plan ce trece prin punctul
A(1, 2, 3) şi este perpendicular pe vectorul ~v = 2~i − ~j + ~k.
Dacă M (x, y, z) este un punct din plan, atunci vectorul AM ~ trebuie
să fie perpendicular pe ~v adică
~ · ~v = 0.
AM
Deoarece AM~ = (x−1)~i+(y −2)~j +(z −3)~k, rezultă că ecuaţia planului
este
2(x − 1) − (y − 2) + (z − 3) = 0.
Calculând obţinem ecuaţia generală a planului:
2x − y + z − 3 = 0.
Observaţia 1.3. Dacă multiplicăm toţi termenii din ecuaţia planului
cu aceeaşi mărime vom avea acelaşi plan. Astfel, două plane
A1 x + B1 y + C1 z + D1 = 0 şi A2 x + B2 y + C2 z + D2 = 0
coincid dacă şi numai dacă avem relaţia
A1 B1 C1 D1
= = = .
A2 B2 C2 D2
Cele două plane sunt paralele dacă are loc relaţia:
A1 B1 C1 D1
= = 6= .
A2 B2 C2 D2
1.2. Poziţii particulare ale planelor. Considerăm planul de ecuaţie
Ax + By + Cz + D = 0.
Dacă D = 0 atunci observăm că planul Ax + By + Cz = 0 trece prin
origine, deoarece O(0, 0, 0) verifică ecuaţia planului. Reciproca este de
asemenea adevărată. Rezultă că planul Ax + By + Cz + D = 0 trece
prin origine dacă şi numai dacă D = 0.
Dacă C = 0, atunci normala la plan este ~n = A~i + B~j deci este
perpendiculară pe axa Oz (pentru că ~n · ~k = 0). În acest caz planul
este paralel cu axa Oz.
Analog dacă avem B = 0 planul este paralel cu axa Oy, iar dacă
A = 0 planul este paralel cu axa Ox.
Dacă B = C = 0 atunci ecuaţia planului devine Ax + D = 0.
Normala la acest plan este ~n = A~i aşadar planul este perpendicular pe
axa Ox şi deci este paralel cu planul yOz. Dacă ı̂n ecuaţia Ax + D = 0
luăm D = 0 vom obţine x = 0. Aceasta este chiar ecuaţia planului
yOz.
În cazul ı̂n care A = 0 şi C = 0 obţinem un plan paralel cu xOz, iar
dacă A = 0 şi B = 0 avem un plan paralel cu xOy.
 ALGEBRA LINIARA 3

1.3. Ecuaţia planului prin tăieturi. Presupunem că avem un plan

care intersectează axele Ox, Oy şi Oz ı̂n punctele A(a, 0, 0), B(0, b, 0) şi
C(0, 0, c). Ecuaţia planului prin tăieturi reprezintă ecuaţia planului
scrisă ı̂n funcţie de a, b şi c. Astfel, ecuaţia planului prin tăieturi este:
x y z
+ + = 1.
a b c
Într-adevăr, dacă luam x = 0 şi y = 0 (adică intersectăm planul cu
axa Oz) rezultă zc = 1 deci z = c. Dacă intersectăm cu axa Ox (luând
y = 0 şi z = 0) obţinem x = a. În mod analog, dacă intersectăm cu
axa Oy obţinem y = b.
Exemplul 1.4. Să se scrie ecuaţia unui plan care determină pe axele
Ox, Oy şi Oz segmente egale cu a = 2, b = −1, respectiv c = 4.
y
Ecuaţia planului prin tăieturi este x2 + −1 + z4 = 1. Ecuaţia generală
a acestui plan este 2x − 4y + z − 4 = 0.
1.4. Distanţa de la un punct la un plan. Considerăm planul π cu
ecuaţia Ax+By +Cz +D = 0 şi un punct M (x0 , y0 , z0 ). Vrem să aflăm
distanţa de la punctul M la planul π, adică lungimea perpendicularei
coborâtă din M pe plan.
Considerăm un punct M1 (x1 , y1 , z1 ) situat ı̂n planul π. Atunci distanţa
de la punctul M la planul π, notată cu d este norma proiecţiei vectorului
M~M1 pe direcţia normalei la plan. Normala la plan are coordonatele
~n = A~i + B~j + C~k
iar vectorul M~M1 este
M~M1 = (x1 − x0 )~i + (y1 − y0 )~j + (z1 − z0 )~k.
Folosind formula de proiecţie scalară (de la capitolul vectori liberi,
aplicaţii ale produsului scalar) avem 1
|M~M1 · ~n| |(Ax1 + By1 + Cz1 ) − (Ax0 + By0 + Cz0 )|
d= = √ .
k~nk A2 + B 2 + C 2
Dar punctul M1 este situat ı̂n plan, deci verifică ecuaţia planului, adică
Ax1 + By1 + Cz1 + D = 0
şi ı̂nlocuind ı̂n formula distanţei obţinem
|M~M1 · ~n| |Ax0 + By0 + Cz0 + D|
d= = √ .
k~nk A2 + B 2 + C 2
1Înformulă apare modul la numărător deoarece dacă unghiul dintre M~M1 şi ~n
este mai mare decât π2 atunci produsul scalar este negativ.
4 NOTE DE CURS

Exemplul 1.5. Să se afle distanţa de la punctul M (1, −2, −3) la planul
3x + 4y − 12z + 8 = 0.
Folosind formula de mai sus avem
|3 · 1 + 4 · (−2) + (−12) · (−3) + 8| 39
d= p = = 3.
32 + 42 + (−12)2 13
1.5. Ecuaţia planului care trece prin trei puncte. Se poate de-
termina un plan prin diverse condiţii pe care trebuie să le satisfacă.
Vom găsi acum o formulă pentru ecuaţia planului care trece prin trei
puncte necoliniare. Fie cele trei puncte M1 (x1 , y1 , z1 ), M2 (x2 , y2 , z2 ) şi
M3 (x3 , y3 , z3 ). Observăm că vectorii M~1 M , M1~M2 şi M1~M3 sunt copla-
nari deci produsul lor mixt este nul, unde am notat cu M (x, y, z) un
punct arbitrar din plan. Scriem ecuaţiile celor trei vectori:
M~1 M = (x − x1 )~i + (y − y1 )~j + (z − z1 )~k

M1~M2 = (x2 − x1 )~i + (y2 − y1 )~j + (z2 − z1 )~k

M1~M3 = (x3 − x1 )~i + (y3 − y1 )~j + (z3 − z1 )~k

şi produsul mixt
 
 x − x1 y − y1 z − z1 
(M~1 M , M1~M2 , M1~M3 ) = x2 − x1 y2 − y1 z2 − z1  .
 
x3 − x1 y3 − y1 z3 − z1 

Astfel, ecuaţia planului se scrie

 
 x − x1 y − y1 z − z1 
 
x2 − x1 y2 − y1 z2 − z1  = 0.
 
x3 − x1 y3 − y1 z3 − z1 

Exemplul 1.6. Să se scrie ecuaţia planului care trece prin punctele
M1 (1, 0, 2), M2 (0, 3, 1) şi M3 (4, 1, 0).
Cu formula de mai sus găsim
   
x − 1 y − 0 z − 2 x − 1 y z − 2
   
 0 − 1 3 − 0 1 − 2 = 0 sau  −1 3 −1  = 0
   
 4 − 1 1 − 0 0 − 2  3 1 −2 
Dezvoltând după elementele primei linii avem
     
3 −1 −1 −1
 y + −1 3

  (x − 1) −  (z − 2) = 0.
1 −2  3 −2 3 1
Ecuaţia planului este astfel x + y + 2z − 5 = 0.
 ALGEBRA LINIARA 5

1.6. Unghiul a două plane. Dacă avem două plane π1 şi π2 atunci
unghiul celor două plane este unghiul normalelor la cele două plane.
Dacă ecuaţiile celor două plane sunt:
(π1 ) A1 x + B1 y + C1 z + D1 = 0
(π2 ) A2 x + B2 y + C2 z + D2 = 0
atunci cele două normale sunt
~n1 = A1~i + B1~j + C1~k respectiv ~n2 = A2~i + B2~j + C2~k
Unghiul θ al celor două plane este dat de relaţia
~n1 · ~n2 A1 A2 + B1 B2 + C1 C2
cos θ = =p 2 p .
k~n1 k · k~n2 k A1 + B12 + C12 · A22 + B22 + C22
Cele două plane sunt perpendiculare dacă
A1 A2 + B1 B2 + C1 C2 = 0.
Exemplul 1.7. Să se determine unghiul dintre planele x + y + z = 0
şi 2x − y − z + 1 = 0.
Folosind formula de mai sus obţinem cos θ = 0 deci planele sunt
perpendiculare.

2. Dreapta ı̂n spaţiu

Putem defini o dreaptă cunoscând un punct A(x0 , y0 , z0 ) situat pe
dreaptă şi un vector care are direcţia dreptei (numit vector director).
Vectorul de poziţie al punctului A este ~r0 = x0~i + y0~j + z0~k.
Vom nota cu d~ = l~i + m~j + n~k vectorul director al dreptei. Fie
M (x, y, z) un punct arbitrar de pe dreaptă şi ~r = x~i + y~j + z~k vectorul
său de poziţie. Atunci AM ~ = (x − x0 )~i + (y − y0 )~j + (z − z0 )~k este
paralel cu d.~ Din această condiţie se deduce ecuaţia dreptei sub forma
canonică
x − x0 y − y0 z − z0
= = .
l m n
Dacă egalăm valorile rapoartelor cu t putem obţine ecuaţia dreptei sub
forma parametrică.

x = x0 + lt

y = y0 + mt , t ∈ R.

z = z + nt
0

Dând diferite valori parametrului t vom obţine diferite puncte pe dreaptă.

În particular, pentru t = 0, obţinem punctul A. Dacă variabila t este
timpul, atunci punctul M are o mişcare rectilinie şi uniformă iar vec-
torul d~ are direcţia vectorului vitezei punctului M .
6 NOTE DE CURS

Putem scrie ecuaţia dreptei sub forma vectorială

~
~r = ~r0 + td.
Dacă ~s este versorul (vectorul unitate) al vectorului d~ atunci avem
d~
~s = ; ~s = cos α~i + cos β~j + cos γ~k,
~
kdk
unde cos α = √l2 +ml 2 +n2 , cos β = √l2 +mm
2 +n2 şi cos γ =
√ n
l2 +m2 +n2
.
Atunci ecuaţia canonică a dreptei este dată sub forma normală
x − x0 y − y0 z − z0
= = .
cos α cos β cos γ
Exemplul 2.1. Ecuaţia canonică a dreptei care trece prin punctul
M (1, −1, 0) şi care are direcţia d~ = ~i + ~j − ~k este
x−1 y+1 z
= = .
1 1 −1
Ecuaţia sub forma parametrică este

x = 1 + t

y = −1 + t t ∈ R.

z = −t

2.1. Dreapta care trece prin două puncte. O dreaptă este de ter-
minată de două puncte. Fie M1 (x1 , y1 , z1 ) şi M2 (x2 , y2 , z2 ). Vom de-
termina dreapta care trece prin cele două puncte. Putem considera ca
vector director al dreptei M1~M2 = (x2 − x1 )~i + (y2 − y1 )~j + (z2 − z1 )~k.
Rezultă că ecuaţia dreptei este
x − x1 y − x1 z − z1
= = .
x 2 − x1 y2 − y1 z2 − z1
Exemplul 2.2. Să se scrie ecuaţia dreptei care trece prin punctele
M1 (1, 2, 3) şi M2 (3, 2, 1).
Conform formulei
x − x1 y − x1 z − z1
= = .
x 2 − x1 y2 − y1 z2 − z1
ecuaţia dreptei este:
x−1 y−2 z−3 x−1 y−2 z−3
= = sau = = .
3−1 2−2 1−3 2 0 −2
Putem ı̂nmulţi cu 2 fiecare din rapoarte şi obţinem
x−1 y−2 z−3
= = .
1 0 −1
 ALGEBRA LINIARA 7

Prezenţa lui 0 la numitorul celui de-al doilea raport nu trebuie să ne

deranjeze, acest lucru indicând faptul că vectorul director al dreptei
nu are componentă ı̂n jurul axei Oy, d~ = ~i − ~k. Este necesar ca şi
numărătorul fracţiei să fie nul, adică y − 2 = 0. Deci dreapta noastră
se află situată ı̂n planul y = 2.
2.2. Dreapta ca intersecţie de două plane. O dreaptă poate fi
scrisă ca intersecţia a două plane (π1 ) şi (π2 ). Deci punctele de pe
dreaptă satisfac sistemul de ecuaţii:
(
A1 x + B1 y + C1 z + D1 = 0
.
A2 x + B2 y + C2 z + D2 = 0
Putem scrie această dreaptă sub forma canonică dacă observăm că
vectorul director al acestei drepte este perpendicular pe normalele ~n1
şi ~n2 ale celor două plane. Se poate lua
d~ = ~n1 × ~n2
unde
~n1 = A1~i + B1~j + C1~k şi ~n2 = A2~i + B2~j + C2~k.
Exemplul 2.3. Să se scrie forma canonică a dreptei
(
x−y+z−4=0
.
2x + y − z − 2 = 0
2.3. Unghiul a două drepte. Unghiul a două drepte este unghiul
vectorilor directori ai celor două drepte. Astfel, dacă avem dreptele
x − x1 y − y1 z − z1 x − x2 y − y2 z − z2
= = şi = =
l1 m1 n1 l2 m2 n2
vectorii lor directori sunt
d~1 = l1~i + m1~j + n1~k şi d~2 = l2~i + m2~j + n2~k.
Unghiul θ al celor două drepte este dat de relaţia
d~1 · d~2 l1 l2 + m1 m2 + n1 n2
cos θ = =p2 .
kd~1 k · kd~2 k
p
l1 + m21 + n21 · l22 + m22 + n22
Exemplul 2.4. Să afle unghiul format de dreptele
x−1 y−1 z x−3 y z+1
= = şi = =
2 0 1 1 3 −2
Vectorii directori ai celor două drepte sunt
d~1 = 2~i + ~k şi d~2 = ~i + 3~j − 2~k
8 NOTE DE CURS

Unghiul θ dintre cele două drepte este dat de relaţia

d~1 · d~2 2 · 1 + 0 · 3 + 1 · (−2)
cos θ = =√ = 0.
kd~1 k · kd~2 k
p
22 + 12 · 12 + 32 + (−2)2
Rezultă că cele două drepte sunt perpendiculare.
2.4. Intersecţia unei drepte cu un plan. Să presupunem că avem
dată dreapta
x − x0 y − y0 z − z0
= =
l m n
şi planul
Ax + By + Cz + D = 0.
Vrem să aflăm coordonatele punctului ı̂n care dreapta intersectează
planul (trebuie să rezolvăm un sistem cu trei ecuaţii, o ecuaţie provine
de la ecuaţia planului şi două de la ecuaţia dreptei). Se scrie ecuaţia
dreptei sub forma parametrică:

x = x0 + lt

(3) y = y0 + mt .

z = z + nt
0

ı̂nlocuind x, y şi z ı̂n ecuaţia planului se obţine ecuaţia cu necunoscuta

t:
Ax0 + By0 + Cz0 + D + t(Al + Bm + Cn) = 0.
Dacă Al + Bm + Cn 6= 0 se găseşte t = − Ax0Al+Bm+Cn
+By0 +Cz0 +D
iar de aici se
află coordonatele punctului de intersecţie ı̂nlocuindu-l pe t ı̂n (3).
Dacă Al + Bm + Cn = 0 şi Ax0 + By0 + Cz0 + D 6= 0 atunci dreapta
este paralelă cu planul şi deci dreapta şi planul nu se intersectează.
Dacă Al + Bm + Cn = 0 şi Ax0 + By0 + Cz0 + D = 0 atunci dreapta
este conţinută ı̂n plan şi deci orice punct de pe dreaptă verifică ecuaţia
planului.
y+1
Exemplul 2.5. Să se afle intersecţia dreptei x−1 2
= 0
= z−1
3
cu
planul 2x + 3y − z = 0.
Vom scrie mai ı̂ntâi ecuaţia parametrică a dreptei

x = 1 + 2t

y = −1 , t ∈ R.

z = 1 + 3t

Înlocuind ı̂n ecuaţia planului se obţine 2 + 4t − 3 − 3t − 1 = 0, cu soluţia

t = 2. Pentru soluţia obţinută rezultă că x = 5, y = −1şi z = 7. Deci
punctul de intersecţie este A(5, −1, 7).
 ALGEBRA LINIARA 9

2.5. Proiecţia unui punct pe un plan. Vom considera un plan (π)

de ecuaţie Ax + By + Cz = 0 şi un punct M0 (x0 , y0 , z0 ). Proiecţia
punctului M0 pe plan este punctul M1 ∈ π, astfel ı̂ncât M0~M1 este
perpendicular pe planul (π).
Pentru a afla coordonatele punctului M1 vom proceda astfel: vom
duce prin punctul M0 o dreaptă (∆) perpendiculară la plan. Scrierea
acestei drepte este simplă, vectorul ei director coincide cu vectorul nor-
malei la plan. Astfel ecuaţia dreptei (∆) este
x − x0 y − y0 z − z0
(∆) = =
A B C
Coordonatele punctului M1 se află rezolvând sistemul format din ecuaţia
planului şi ecuaţiile care provin din ecuaţia dreptei.
Exemplul 2.6. Să se afle proiecţia punctului A(1, 2, 3) pe planul 3x +
y + z + 3 = 0.
Notăm cu M proiecţia punctului A pe plan. Normala la plan este
~n = 3~i + ~j + ~k. Ecuaţia dreptei care trece prin A şi este perpendiculară
pe plan este
x−1 y−2 z−3
= = .
3 1 1
Sistemul care ne dă coordonatele punctului M este
(
x−1
3
= y−21
= z−3
1
3x + y + z + 3 = 0.
Vom scrie ecuai̧a dreaptei ı̂n forma parametrică şi ı̂nlocuim ı̂n ecuaţia
planului. Vom obţine t = −1, de unde rezultă că x = −2, y = 1 şi
z = 2. Deci proieţia este M (−2, 1, 2).
2.6. Proiecţia unui punct pe o dreaptă. Pentru a face proiecţia
unui punct M0 (x0 , y0 , z0 ) pe o dreaptă (∆) se procedează astfel. Se duce
prin M0 un plan (π) perpendicular pe dreapta (∆) (normala la planul
(π) coincide cu vectorul director al dreptei (∆)). Proiecţia punctului
M0 se află intersectând dreapta cu planul.
Exemplul 2.7. Să se afle proiecţia punctului M (1, 2 − 4) pe dreapta
x y
2
= −2 = z1 .
Vectorul director al dreptei coincide cu vectorul normalei la planul
(π) şi este egal cu ~n = 2~i − 2~j + ~k. Ecuaţia planului perpendicular pe
dreaptă este de forma 2x − 2y + z + D = 0.
Parametrul D se află din condiţia ca punctul M să fie situat ı̂n plan.
Avem 2 · 1 − 2 · 2 + (−4) · 1 + D = 0. Rezultă că D = 6.
10 NOTE DE CURS

Coordonatele punctului de proieţie se obţine rezolvând sistemul

(
x y
2
= −2 = z1
2x − 2y + z + 6 = 0

Scriind ecuaţia drepetei sub forma parametrică şi ı̂nlocuind ı̂n ecuaţia
planului obţinem t = − 23 . De aici deducem că proiecţia M1 a lui M pe
dreaptă are coordonatele M1 (− 43 , 34 , − 32 ).

3. Probleme rezolvate şi propuse

1. Determinaţi dacă punctele A(1, −5, 15) şi B(−1, 1, 4) se află pe
dreapta cu ecuaţia parametrică

x = −2 + t

y = 4 − 3t

z = −3 + 6t.

Soluţie Fiecare punct de pe dreptă este de forma P (−2+t, 4−3t, −3+

6t) pentru un anume t. Prin urmare A este un punct de pe dreapta
dată dacă există un număr t astfel ı̂ncât −2 + t = 1, 4 − 3t = −5 şi
−3 + 6t = 15. Deoarece t = 3 satisface ecuaţiile de mai sus, punctul
A aparţine dreptei. Pentru punctul B trebuie să gă sim t astfel ı̂ncât
−2 + t = −1, 4 − 3t = 1 şi −3 + 6t = 4. Primele două ecuaţii sunt
verificate pentru t = 1 dar nu verifică ultima ecuaţie. Prin urmare nu
există t care să verifice cele trei ecuaţii şi ı̂n consecinţă B nu aparţine
dreptei.
T
2. Dacă P (3, −1, 4) şi d~ = 5 −2 8 este vectorul director al

dreptei atunci ecuaţia vectorială este
   
3 5
p~ = −1 + t −2
4 8

iar ecuaţiile parametrice


x = 3 + 5t

y = −1 − 2t

z = 4 + 8t.

3. Determinaţi ecuaţia parametrică a dreptei ce trece prin punctele

A(2, 0, −3) şi B(1, 1, −5).
 ALGEBRA LINIARA 11

Soluţie Deoarece A şi B sunt pe dreaptă, vectorul

   
1−2 −1
~
AB =  1−0  = 1
−5 − (−3) −2
este un vector director pentru dreaptă. Folosind faptul că A(2, 0, −3)
aparţine dreptei, ecuaţia parametrică este

x = 2 − t

y=t

z = −3 − 2t.

4. Determinaţi dacă dreptele


x = 2 − 5t

y = −1 + t

z = 3t

şi 
x = t

y = −3 + 2t

z = 5 + t

sunt perpendiculare.
T T
Soluţie d~1 = −5 1 3 şi d~2 = 1 2 1 sunt vectori directori ai
 

celor două drepte şi sunt ortogonali deoarece d~1 · d~2 = −5 + 2 + 3 = 0.

În concluzie dreptele sunt perpendiculare.
5. Determinaţi ecuaţiile parametrice ale dreptei care trece prin
A(4, −1, 5) şi este paralelă cu dreapta

x = 5

y =2−t

z = −1 + 3t.
T
Soluţie Un vector director al dreptei date este d~ = 0 −1 3 ce

poate fi luat ca vector director al dreptei pe care vrem să o determinăm
şi care este paralelă cu dreapta dată, ele fiind paralele. Cum punctul
A(4, −1, 5) aparţine dreptei, ecuaţiile parametrice sunt

x = 4

y = −1 − t

z = 5 + 3t.
12 NOTE DE CURS

6. Determinaţi dacă dreptele


x = 2 − t

y = 5 + 2t

z = −1 + 3t

şi

x = 3 + 2s

y = 2 − 3s

z = −6 − 4s

se intersectează şi dacă da, determinaţi punctule de intersecţie.

Soluţie Presupunem că P (x, y, z) este punctul de intersecţie. El tre-
buie să aprţină ambelor drepte şi ı̂n consecinţă există două numere
reale t şi s astfel ı̂ncât
     
2−t x 3 + 2s
 5 + 2t  = y  =  2 − 3s  .
−1 + 3t z −6 − 4s
Aceste ecuaţii duc la trei ecuaţii având două necunoscute t şi s:
2 − t = 3 + 2s
5 + 2t = 2 − 3s
−1 + 3t = −6 − 4s.
Aceste ecuaţii au o soluţie unică s = 1 şi t = −3 astfel că cele două
drepte se intersectează ı̂n punctul P (5, −1, −10).
În aplicaţii ı̂n geometrie, adesea se cere să rezolvăm o problemă de
optimizare, adică de a maximiza sau minimiza o anumită cantitate.
Astfel de probleme pot fi rezolvate uneori folosind proiecţiile aşa cum
ne arată următorul exerciţiu.
7. Determinaţi distanţa minimă de la punctul P (3, 5, 6) la dreapta
T
ce trece prin P0 (6, 1, −3) având ca vector director d~ = −1 3 0 şi

apoi determinaţi punctul Q de pe dreaptă care este cel mai aproape de
P. T
Soluţie Scriem ~v = P~0 P = −3 4 9 . Uitându-ne la Fig. distanţa

~ Putem calcula
cerută este k~v − v~1 k, unde v~1 este proiecţia lui ~v pe d.
v~1 după cum urmează
 
−1
!
~v · d~ ~
 
3 + 12 + 0 ~ 3  
v~1 = projd~(~v ) = d= d= 3 .
~ 2
kdk 1+9+0 2 0
 ALGEBRA LINIARA 13

Atunci cea mai mică distanţă de la P la dreaptă este

     
−3 −1 1 −3 1 √

3
~ k = k~v − v~1 k =  4  −  3  = −1 =

kQP 334.

9 2 0 2 18 2

Să observăm că nu trebuie să determinăm punctul Q pentru a găsi

distanţa. Cu toate acestea este uşor să determinăm punctul Q. Fie
 T  T
p~0 = 6 1 −3 şi ~q = x y z vectorii de poziţie ai punctelor P0
respectiv Q. Atunci aşa după cum se vede din Fig. avem
     9 
6 −1
3    11 2
~q = p~0 + v~1 = 1 +
  3 = 2 
−3 2 0 −3
de unde deducem că punctul Q = Q( 92 , 11 2
, −3) este punctul de pe
dreaptă cel mai aproape de P .
8. Planul care trece prin punctul P0 (−2, 3, 5) având vectorul normal
 T
~n = 7 −4 8 are ecuaţia
7(x − (−2)) − 4(y − 3) + 8(z − 5) = 0.
Facând calculele obţinem 7x − 4y + 8z = 14.
9. Determinaţi ecuaţia planului care trece prin P (4, 0, −1) şi care
este paralel cu planul de ecuaţie 3x − 2y + z = 9.
 T
Soluţie Planul dat are vectorul normal ~n = 3 −2 1 şi acesta este
vector normal şi la planul căutat acestea fiind paralele. Prin urmare
planul nostru are ecuaţia 3x−2y +z = k pentru o anumită constantă k,
constantă ce se determină punând condiţia ca P (4, 0, −1) să aparţină
planului. Acest lucru ı̂nseamnă că 3 · 4 − 2 · 0 + (−1) = k de unde
k = 11. Ecuaţia cerută este astfel 3x − 2y + z = 11.
10. Determinaţi cea mai mică distanţă de la punctul P (1, 5, 5) la
planul de ecuaţie 2x − y + 3z = 5 şi găsiţi punctul Q din plan care este
cel mai aproape de P .
Soluţie Punctul Q este punctul de intersecţie dintre planul dat şi
dreapta ce trece prin P şi care este peroendiculară pe plan. (vezi Fig.)
 T
Dar ~n = 2 −1 3 este un vector director al aceste drepte şi astfel
dreapta este dată de ecuaţia
 T  T  T
x y z = 1 5 5 + t 2 −1 3
unde t este un scalar. Cum Q este pe dreaptă, Q = Q(1+2t, 5−t, 5+3t)
pentru un t. Dar Q se află şi ı̂n plan şi ı̂n consecinţă coordonatele sale
trebuie să verifice ecuaţia planului
2(1 + 2t) − (5 − t) + 3(5 + 3t) = 5.
14 NOTE DE CURS

Rezolvând ecuaţia de mai sus obţinem t = − 12 şi Q(1−1, 5+ 12 , 5− 23 ) =

Q(0, 11
2 2
, 7 ). Mai mult, avându-l pe Q, distanţa cerută este

~ k = k~p − ~qk = k 1 1 − 1
 3 T
 1 T 1√
kQP 2 2 k=k 2 −1 3 k = 14.
2 2 2
11. Explicaţi diferenţa dintre un punct şi vectorul să de poziţie,
coordonatele unui punct şi componentele vectorului să de poziţie.
12. Determinaţi ecuaţiile parametrice ale dreptei:
 T
(1) Paralelă la 0 −1 3 care trece prin P (4, −3, 5);
 T
(2) Paralelă la 3 −2 0 care trece prin P (−3, 0, 7);

(3) Care trece prin P (5, −7, 2) şi Q(0, 0, 4);

(4) Care trece prin P (9, −3, 1) şi Q(−2, 6, 4);

(5) Care trece prin P (8, 4, −1) şi este paralelă cu dreapta
 T  T  T
x y z = 2 9 −3 + t 5 1 6 ;

(6) Care trece prin P (6, 0, −2) şi este paralelă cu dreapta care trece
prin Q(1, 1, 1) şi R(2, 2, 2);

(7) Care trece prin P (2, −5, 7) şi este paralelă cu dreapta care trece
prin Q(0, 1, 2) şi R(−5, 7, 3);

(8) Care trece prin P (2, −5, 7) şi este perpendiculară pe planul
3x − 2y + 5z = 7;

(9) Care trece prin P (1, 2, −9) şi este perpendiculară pe planul 4y−
3z = 2.
13. Conţine dreapta care trece prin A(2, −1, 4) şi B(−1, 3, 5) punctul
P (1, 2, 4)? Dar punctul Q(−7, 11, 7)? Justificaţi răspunsul.
14. Determinaţi ı̂n fiecare caz dacă punctele sunt coliniare. Justificaţi.
(1) A(2, 1, 3), B(−1, 2, 7) şi C(5, 0, 4);

(2) A(1, 2, −1), B(0, 5, 1) şi C(2, −1, −3).

15. În fiecare caz determinaţi distanţa de la punctul P la dreaptă şi
determinaţi punctul Q de pe dreaptă cel mai aproape de P .
 ALGEBRA LINIARA 15
 T  T  T
(1) P (1, 2, −3); x y z = 1 2 0 + t −3 5 4 ;
 T  T  T
(2) P (−1, 0, 1); x y z = 3 −1 4 + t 3 −2 0 .
16. Conţine planul 2x − 3y + z = 6 punctul P (1, −2, −2)? Dar
punctul Q(5, −6, 0)? Justificaţi răspunsul.
17. În fiecare caz determinaţi ecuaţia planului:
(1) Trece prin P (3, −7, 5) şi este paralel cu planul de ecuaţie 3x −
y + 2z = 5;

(2) Trece prin P (1, −2, 4) şi este paralel cu planul de ecuaţie x −
2y + 3z = −6;

(3) Conţine punctul P (2, −3, 0) şi este perpendicular pe dreapta

x−2
6
= y+5
−6
= z−3
5
;

(4) Conţine punctul P (1, −1, 4) şi este perpendicular pe dreapta

x−7
2
= y1 = z−5
−7
;

(5) Fiecare punct al planului se află la distanţă egală faţă de punctele

A(1, −3, 7) şi B(3, −5, 9);

(6) Fiecare punct al planului se află la distanţă egală faţă de punctele

A(6, 0, 2) şi B(1, 1, −3).
18. Scrieţi ecuaţiile tuturor planelor perpendiculare pe axa OZ.
19. Determinati punctul de intersecţie dintre plan şi drepată
y
(1) x − 3y + 2z = 7 şi x−2 4
= −1 = z+1
2
;

(2) 2x + 4y − 3z = 1 şi x−50

= y+3
2
= z−1 3
.
20. Determinaţi ı̂n fiecare caz proiecţia punctului P pe plan şi aflaţi
punctul Q din plan cel mai aproape de P .
(1) P (1, 0, −2); 3x − y + 4z = 5;

(2) P (3, −1, 1); 3x − y + 4z = 5;

(3) P (5, 1, −3); 2x − 3y + z = 1.