PLANUL ŞI DREAPTA ÎN SPAŢIU

1. Planul în spaţiu

În spaţiul geometriei euclidiene Ε3 , un plan π este determinat în mod unic de următoarele

condiţii:

• un punct şi un vector normal la plan;

• un punct şi doi vectori necoliniari din plan;

• trei puncte necoliniare din plan.

Planul determinat de un punct al său şi de un vector normal la plan

Definiţie Un vector normal la plan este un vector perpendicular pe plan.

Fie M 0 ( x0 , y0 , z0 ) un punct fixat în spaţiu cu vectorul de poziţie r0 = OM 0 şi n un vector

normal la plan, n = ai + b j + ck . Atunci un punct M ( x, y, z ) cu vectorul de poziţie r = OM
aparţine planului π dacă şi numai dacă n ⊥ M 0 M .

(1.1) n ⊥ M 0M ⇔ n ⋅ M0M = 0 .

Deoarece M 0 M = ( x − x0 )i + ( y − y0 ) j + ( z − z0 )k , folosind expresia analitica a produsului scalar

vom obţine:

(1.2) a ( x − x0 ) + b( y − y0 ) + c( z − z0 ) = 0 .

Această relaţie se numeşte ecuaţia carteziană a planului determinat de un punct şi un vector

normal la plan.

Pe de altă parte, dacă vom considera vectorii de poziţie, vom rescrie relaţia (1.1) astfel:

n ⋅ (r − r0 ) = 0 numită ecuaţia vectorială a planului determinat de un punct şi un vector

normal la plan.

Observaţie Dacă efectuăm înmulţirile în relaţia (1.2) şi notăm cu d = − ax0 − by0 − cz0 , deducem
că ecuaţia generală a unui plan este

π : ax + by + cz + d = 0 ,
unde a, b, c, d ∈ ℝ , a 2 + b 2 + c 2 ≠ 0 .

Observaţie Evident, vectorul normal la planul π va fi n = ai + b j + ck .

Cazuri particulare

Dacă d = 0 , atunci planul π : ax + by + cz = 0 trece prin origine.

Dacă c = 0 , atunci planul π : ax + by + d = 0 este paralel cu axa Oz .

Dacă b = 0 , atunci planul π : ax + cz + d = 0 este paralel cu axa Oy .

Dacă a = 0 , atunci planul π : by + cz + d = 0 este paralel cu axa Ox .

Dacă a = b = 0 , atunci planul π : cz + d = 0 este paralel cu planul xOy şi perpendicular

pe axa Oz .

Observatie Ecuaţiile planelor de coordonate sunt:

x = 0 - ecuaţia planului yOz ;

y = 0 - ecuaţia planului xOz ;

z = 0 - ecuaţia planului xOy .

Exemplu Să se scrie ecuaţia planului determinat de punctul M 0 (1, −2, 3) şi de vectorul normal
n = 2i + 3 j − 4k .

Înlocuind în relaţia (1.2), obţinem π : 2( x − 1) + 3( y + 2) − 4( z − 3) = 0

⇔ 2 x + 3 y − 4 z − 16 = 0.

Planul determinat de un punct şi doi vectori necoliniari din plan

Fie M 0 ( x0 , y0 , z0 ) un punct fixat în spaţiu cu vectorul de poziţie r0 = OM 0 şi v1 = a1 i + b1 j + c1 k ,

v2 = a2 i + b2 j + c2 k doi vectori necoliniari. Atunci un punct M ( x, y, z ) cu vectorul de poziţie
r = OM aparţine planului π dacă şi numai dacă vectorii M 0 M , v1 , v2 sunt coplanari.

M 0 M , v1 , v2 sunt coplanari ⇔ M 0 M ⋅ (v1 × v2 ) = 0 . (1.3)

Înlocuind în relaţia (1.3) M 0 M = r − r0 , obţinem ecuaţia vectorială a planului π :
(r − r0 ) ⋅ (v1 × v2 ) = 0 .

Folosind expresia analitică a produsului mixt, vom avea

x − x0 y − y0 z − z0
(1.4) π: a1 b1 c1 = 0,
a2 b2 c2

numită ecuaţia carteziană a planului determinat de un punct şi doi vectori necoliniari.

Exemplu Să se scrie ecuaţia planului determinat de punctul M 0 (1, 3, 2) şi de vectorii

v1 = 5i + 2 j + 9k , v2 = −i + 3 j + 6k .

x −1 y − 3 z − 2
Înlocuind în relaţia (1.4), obţinem π : 5 2 9 =0
−1 3 6

⇒ π : − 15 x − 39 y + 17 z + 98 = 0.

Planul determinat de trei puncte necoliniare

Fie M 1 ( x1 , y1 , z1 ), M 2 ( x2 , y2 , z2 ), M 3 ( x3 , y3 , z3 ) trei puncte necoliniare din planul π cu vectorii de

poziţie r1 = OM 1 , r2 = OM 2 , r3 = OM 3 . Atunci un punct M ( x, y, z ) cu vectorul de poziţie
r = OM aparţine planului π dacă şi numai dacă vectorii M 1M , M 1M 2 , M 1M 3 sunt coplanari.

M 1M , M 1M 2 , M 1M 3 sunt coplanari ⇔ M 1M ⋅ ( M 1M 2 × M 1M 3 ) = 0 . (1.5)

Folosind expresia analitică a produsului mixt, vom avea

x − x1 y − y1 z − z1
(1.6 ) π: x2 − x1 y2 − y1 z2 − z1 = 0 ,
x3 − x1 y3 − y1 z3 − z1

numită ecuaţia carteziană a planului determinat de trei puncte necoliniare.

 x y z 1
x1 y1 z1 1
Relaţia (1.6) se mai poate scrie = 0.
x2 y2 z2 1
x3 y3 z3 1

Folosind expresiile vectorilor de poziţie, relaţia (1.5) conduce la ecuaţia vectorială a planului
π:

(r − r1 ) ⋅ ((r2 − r1 ) × (r3 − r1 )) = 0.

Observaţie Patru puncte M i ( xi , yi , zi ) , 1 ≤ i ≤ 4 sunt coplanare dacă şi numai dacă

x1 y1 z1 1
x2 y2 z2 1
= 0.
x3 y3 z3 1
x4 y4 z4 1

Exemplu Punctele M 1 (1,1, 0), M 2 (1, 0,1), M 3 (0,1,1), M 4 (−1, 2,1) sunt coplanare deoarece
1 1 0 1
1 0 1 1
= 0.
0 1 1 1
−1 2 1 1

Caz particular (Ecuaţia planului prin tăieturi)

Planul care intersectează axele sistemului cartezian ortogonal în punctele

x y z
A(a, 0, 0), B (0, b, 0), C (0, 0, c) , (a ≠ 0, b ≠ 0, c ≠ 0) are ecuaţia + + − 1 = 0 .
a b c

Exemplu Planul care intersectează axele sistemului cartezian ortogonal în punctele

A(1, 0, 0), B (0, −1, 0), C (0, 0, 3) are ecuatia 3 x − 3 y + z − 3 = 0.

2. Dreapta în spaţiu

O dreaptă d în spaţiul geometriei euclidiene Ε3 este determinată în mod unic de următoarele

condiţii:

• un punct şi un vector director;

• două puncte distincte;

• intersecţia a două plane.

Dreapta determinată de un punct şi un vector director

Definiţie Fie d o dreaptă dată din spaţiu. Orice vector ce are direcţia paralelă cu dreapta d se
numeşte vector director al dreptei d .

Dacă v = ai + b j + ck este un vector director al dreptei d , atunci a, b, c se numesc parametrii

directori ai dreptei d .

Fie M 0 ( x0 , y0 , z0 ) un punct fixat în spaţiu cu vectorul de poziţie r0 = OM 0 . Vrem să

determinăm ecuaţia dreptei d ce trece prin punctul M 0 şi admite ca vector director vectorul
v = ai + b j + ck .

Atunci un punct M ( x, y, z ) cu vectorul de poziţie r = OM aparţine dreptei d dacă şi numai

dacă vectorii M 0 M , v sunt coliniari.

M 0 M , v sunt coliniari ⇔ M 0 M = λ v, λ ∈ ℝ ⇔ r − r0 = λ v ⇔ r = r0 + λ v ,

numită ecuaţia vectorială a dreptei d .

Înlocuind în relaţia de mai sus expresiile analitice ale vectorilor, obţinem:

 x = x0 + λ a

 y = y0 + λ b , λ ∈ ℝ
 z = z + λc
 0

cunoscute sub numele de ecuaţiile parametrice ale dreptei d .

Eliminând λ din sistemul anterior obţinem următorul şir de rapoarte egale

x − x0 y − y0 z − z0
= =
a b c

ce reprezintă ecuaţiile canonice ale dreptei d .

Exemplu Să se scrie ecuaţiile canonice ale dreptei ce trece prin punctul M 0 (3,5, 7) şi este
paralel cu vectorul v = 3i − k .

Înlocuind în ecuaţiile de mai sus, vom avea:

x −3 y −5 z −7
= = .
3 0 −1
Dreapta determinată de două puncte distincte

Fie M 1 ( x1 , y1 , z1 ), M 2 ( x2 , y2 , z2 ) două puncte distincte din spaţiu cu vectorii de poziţie

r1 = OM 1 = x1 i + y1 j + z1 k şi r2 = OM 2 = x2 i + y2 j + z2 k .

Atunci un punct M ( x, y, z ) cu vectorul de poziţie r = OM aparţine dreptei d determinată de

punctele M 1 si M 2 dacă şi numai dacă vectorii M 1M si M 1M 2 sunt coliniari.

M 1M si M 1M 2 sunt coliniari ⇔ M 1M = λ M 1M 2 , λ ∈ ℝ .

Considerand vectorii de pozitie, obtinem ecuaţia vectorială a dreptei d :

r − r1 = λ (r2 − r1 ) ⇔ r = r1 + λ (r2 − r1 ) .

Ecuaţiile parametrice ale dreptei d date prin două puncte sunt:

 x = x1 + λ ( x2 − x1 )

 y = y1 + λ ( y2 − y1 ) , λ ∈ ℝ .
 z = z + λ(z − z )
 1 2 1

Eliminând λ din sistemul anterior obţinem următorul şir de rapoarte egale

x − x1 y − y1 z − z1
= =
x2 − x1 y2 − y1 z2 − z1

ce reprezintă ecuaţiile canonice ale dreptei d date prin două puncte.

Exemple

1. Să se scrie ecuaţiile canonice ale dreptei d dată de punctele M 1 (2, 0,1), M 2 (3,1, 2) . Să se
verifice dacă punctul N (5,3, 4) aparţine dreptei d .

x − 2 y z −1
d: = = .
1 1 1

Punctul N aparţine dreptei d dacă coordonatele sale verifică ecuaţiile de mai sus:

5 − 2 3 4 −1
= = .
1 1 1

2. Să se determine ecuaţiile axei de coordonate Oy .

Axa de coordonate Oy trece prin originea O (0, 0, 0) şi are ca vector director versorul j .

Atunci:

x y z
= = .
0 1 0

Dreapta ca intersecţie de două plane

Două plane neparalele se intersectează după o dreaptă. Prin urmare, o dreaptă d în spaţiu poate
fi privită ca intersecţia a două plane neparalele π 1 şi π 2 .

Presupunem că π 1 este planul de ecuaţie a1 x + b1 y + c1 z + d1 = 0 şi că π 2 este planul de ecuaţie

a2 x + b2 y + c2 z + d 2 = 0 . Atunci dreapta d = π 1 ∩ π 2 va avea ecuaţii de forma:

 a x + b1 y + c1 z + d1 = 0
d : 1 .
a2 x + b2 y + c2 z + d 2 = 0

Observaţie În multe probleme legate de unghiuri şi distanţe la drepte intervin vectorii directori
ai acestora. Aşadar este importantă determinarea vectorilor directori.

n1 ⊥ π 1 ⇒ n1 = a1 i + b1 j + c1 k
⇒ un vector director al dreptei d va fi v = n1 × n2 .
n2 ⊥ π 2 ⇒ n2 = a2 i + b2 j + c2 k

3. Unghiuri în spaţiu

Unghiul dintre două plane

Considerăm planele π 1 şi π 2 de ecuaţii:

π 1 : a1 x + b1 y + c1 z + d1 = 0 ,

π 2 : a2 x + b2 y + c2 z + d 2 = 0 ,

cu vectorii normali

n1 = a1 i + b1 j + c1 k ,

n2 = a2 i + b2 j + c2 k .
Definiţie Se numeşte unghi format de planele π 1 şi π 2 unghiul dintre vectorii normali n1 si
n2 la cele două plane.

Notăm cu α = ∡(π 1 , π 2 ) .

Observaţie (Unghiul dintre două plane)

n1 ⋅ n2 a1a2 + b1b2 + c1c2

cos α = = .
|| n1 || ⋅ || n2 || a1 + b12 + c12 a2 2 + b22 + c22
2

Cazuri particulare

1. π 1 ⊥ π 2 ⇒ n1 ⊥ n2 ⇒ n1 ⋅ n2 = 0 ⇒ a1a2 + b1b2 + c1c2 = 0 .

2. π 1 || π 2 ⇒ n1 || n2 (n1 , n2 coliniari) ⇒ componentele vectorilor n1 si n2 sunt proporţionale

a1 b1 c1
⇒ = = .
a2 b2 c2

Exemplu Să se determine unghiul dintre planele π 1 determinat de punctele

M 1 (−2, 2, 2), M 2 (0,5,3), M 3 (−2, 3, 4) şi π 2 de ecuaţie 3 x − 2 y + z + 5 = 0.

x+2 y−2 z−2

Planul π 1 va avea ecuaţia: 2 3 1 =0.
0 1 2

⇒ π 1 : 5 x − 4 y + 2 z + 14 = 0.

Vectorii normali n1 şi n2 la cele două plane vor fi:

n1 = 5i − 4 j + 2k ,

n2 = 3i − 2 j + k .

5 ⋅ 3 + (−4) ⋅ (−2) + 2 ⋅1 5 70
Atunci cos α = = .
2 2 2 2
5 + (−4) + 2 ⋅ 3 + (−2) + 1 2 2 42
Unghiul dintre două drepte

Considerăm dreptele d1 şi d 2 de ecuaţii

x − x1 y − y1 z − z1
d1 : = = ,
a1 b1 c1

x − x2 y − y2 z − z2
d2 : = = ,
a2 b2 c2

v1 = a1 i + b1 j + c1 k ,
cu vectorii directori
v2 = a2 i + b2 j + c2 k .

Definiţie Se numeşte unghi format de dreptele d1 şi d 2 unghiul dintre vectorii directori ai

celor doua drepte.

Notăm cu β = ∡(d1 , d 2 ) .

Observaţie (Unghiul dintre două drepte)

v1 ⋅ v2 a1a2 + b1b2 + c1c2

cos β = = .
|| v1 || ⋅ || v2 || a1 + b12 + c12 a2 2 + b22 + c22
2

Cazuri particulare

1. d1 ⊥ d 2 ⇒ v1 ⊥ v2 ⇒ v1 ⋅ v2 = 0 ⇒ a1a2 + b1b2 + c1c2 = 0 .

a1 b1 c1
2. d1 || d 2 ⇒ v1 || v2 (v1 , v2 coliniari) ⇒ = = .
a2 b2 c2

Exemplu Să se determine unghiul dintre dreptele:

x + 1 y −1 z
d1 : = = ,
−2 2 1
x − 3 y + 1 z −1
d2 : = = .
3 2 1

v1 = −2i + 2 j + k −2 ⋅ 3 + 2 ⋅ 2 + 1 ⋅ 1 14
⇒ cos β = =− .
v2 = 3i + 2 j + k (−2)2 + 22 + 12 ⋅ 32 + 2 2 + 12 42
Unghiul dintre o dreaptă şi un plan

Considerăm dreapta d şi planul π de ecuaţii

x − x0 y − y0 z − z0
d: = = cu vectorul director v = ai + b j + ck ,
a b c

π : px + qy + rz + s = 0 cu vectorul normal n = pi + q j + rk .

Definiţie Unghiul dintre dreapta d şi planul π este unghiul dintre dreapta d şi proiecţia ei pe
planul π .

Observaţie (Unghiul dintre dreapta d şi planul π )

v⋅n ap + bq + cr
sin γ = = .
|| v || ⋅ || n || a + b + c2 p2 + q2 + r 2
2 2

Cazuri particulare

a b c
1. d ⊥ π ⇒ v || n ⇒ = = .
p q r

2. d || π ⇒ v ⋅ n =0 ⇒ ap + bq + cr = 0

x − 3 y +1 z
Exemplu Să se determine unghiul dintre dreapta d: = = şi planul
2 3 2
π : 3x − y + z + 11 = 0.

2 ⋅ 3 + 3 ⋅ (−1) + 2 ⋅1 5 187
sin γ = = .
2
2 +3 +2 2 2 2
3 + (−1) + 1 2 2 187

4. Distanţe în spaţiu

Distanţa de la un punct la un plan

Fie M 0 ( x0 , y0 , z0 ) un punct fixat în spaţiu şi fie un plan π : px + qy + rz + s = 0 .

Atunci distanţa de la punctul M la planul π este

px0 + qy 0 + rz0 + s
d (M ,π ) = .
p2 + q2 + r 2
Exemplu Să se determine distanţa de la punctul M (−1, 2,1) la planul π : 4 x − 2 y − 4 z + 3 = 0 .

Aplicand formula obtinem:

4 ⋅ (−1) − 2 ⋅ 2 − 4 ⋅1 + 3 3
d (M ,π ) = = .
42 + (−2) 2 + (−4) 2 2

Distanţa de la un punct la o dreaptă

x − x1 y − y1 z − z1
Fie M 0 ( x0 , y0 , z0 ) un punct fixat în spaţiu si fie o dreaptă d de ecuaţie = = ,
a b c
determinată de vectorul director v = ai + b j + ck şi punctul M 1 ( x1 , y1 , z1 ) .

Atunci distanţa de la punctul M la dreapta d este

|| MM 1 × v ||
d (M , d ) = ,
|| v ||

unde MM 1 = ( x1 − x0 )i + ( y1 − y0 ) j + ( z1 − z0 )k .

Exemplu Să se determine distanţa de la punctul M (5, −7, 2) la dreapta d : x − 2 = y + 3 = − z .

Se observă că dreapta d este determinată de v = i + j − k şi M 1 (2, −3, 0) .

MM 1 = −3i + 4 j − 2k

i j k
MM 1 × v = −3 4 −2 = −2i − 5 j − 7 k
1 1 −1

|| MM 1 × v ||= (−2) 2 + (−5) 2 + (−7) 2 = 78

|| v ||= 3

78
Atunci, d ( M , d ) = = 26.
3
Distanţa dintre două drepte

Considerăm dreptele d1 şi d 2 de ecuaţii

x − x1 y − y1 z − z1
d1 : = = ,
a1 b1 c1

x − x2 y − y2 z − z2
d2 : = = ,
a2 b2 c2

care trec prin punctele M 1 ( x1 , y1 , z1 ) ∈ d1 şi M 2 ( x2 , y2 , z2 ) ∈ d 2 cu vectorii directori

v1 = a1 i + b1 j + c1 k şi v2 = a2 i + b2 j + c2 k .

Atunci distanţa dintre dreptele d1 şi d 2 este

M 1M 2 ⋅ (v1 × v2 )
d (d1 , d 2 ) = .
|| v1 × v2 ||

x +1 y − 2 z +1
Exemplu Să se determine distanţa dintre dreptele d1 : = = şi
2 1 3
x −1 y z
d2 : = = .
−1 2 1

Se observă că dreapta d1 este determinată de M 1 (−1, 2, −1) şi v1 = 2i + j + 3k , iar dreapta d 2

este determinată de M 2 (1, 0, 0) şi v2 = −i + 2 j + k .

Prin calcule obţinem:

M 1M 2 = 2i − 2 j + k

2 −2 1
M 1M 2 ⋅ (v1 × v2 ) = 2 1 3 =5
−1 2 1

i j k
v1 × v2 = 2 1 3 = −5i − 5 j + 5k
−1 2 1

|| v1 × v2 ||= 5 3 .
Atunci distanţa dintre dreptele d1 şi d 2 este

3
d (d1 , d 2 ) = .
3