Cursuri 1-8 Autocad PDF

CAPITOLUL 1
PREZENTAREA GENERALĂ – PROGRAMUL AUTOCAD

VERSIUNEA 2016
1.1.Introducere
AutoCAD – Computer Aided Design – este unul dintre cele mai

utilizate medii de grafică şi proiectare asistată de calculator, folosit de
ingineri. Activitatea de proiectare a unui inginer, indiferent de
specializarea sa, nu mai poate fi concepută fără „ajutorul”
calculatorului şi a programelor specializate de desen.
Avantajele programului AutoCAD:
- este compatibil cu alte programe oferind posibilitatea să
exportăm/importăm desene;
- reduce timpul de lucru în proiectare;
- facilitează actualizarea desenelor și printarea acestora la scări
de reprezentare diferite
1.2.Lansarea în execuţie a programului AutoCAD
Programul se lansează în execuţie cu dublu click pe iconiţa

specifică din meniul Windows, moment în care se deschide fereastra
de desen, intitulată Drawing1.dwg, în care putem începe desenarea.
Figura 1. Iconiţa de lansare AutoCAD 2016
1.3.Ecranul AutoCAD
După lansarea în execuție a programului pe ecran apare

următoarea fereastă:
Figura 2. Ecranul programului AutoCAD
5
Dacă dorim să schimbăm culoarea zonei în care desenăm, putem
face acest lucru tastând în fereastra de comenzi: OPTIONS
Figura 3. Ferestra de comenzi
Figura 4. Fereastra Options
În acestă fereastră megem pe eticheta Display, dăm clik pe

butonul Colors iar pe ecan apare fereastra Drawing Window Colors
Figura 5. Drawing Window Colors
6
Din butonul Color situat în colțul din dreapta sus al ferestrei
alegem WHITE. Dăm clik pe eticheta Aplly&Close iar culoarea zonei
de desenare se va modifica.
3 2 1
4 5 6 7 8
9
10
11 12 13
00
00
Figura 6. Ecranul programului AutoCAD după modificare 00
1.4.Bara de titlu
În bara de titlu (figura 6) este afişat numele programului şi

denumirea fişierului în care se lucrează ( Ex. Autodesk AutoCAD
2016, fişierul este Drawing1, extensie dwg).
Figura 7. Bara de titlu
1.5 Bara de meniuri
În această bară (figura 8) vom regăsi toate meniurile de lucru:

Home, Insert, Annotate, Parametric, View, Manage, Output, Add-ins,
A360, Express Tools, Featured Apps, BIM 360, Performance.
Figura 8. Bara de meniuri
7
1.6 Bara de instrumente standard
Această bară (figura 9) conţine comenzile principale ale

programului: Open, Save, Plot, Undo, Zoom, tipul de scriere, tipul de
dimensionare, etc şi permite accesarea lor directă.
Figura 9. Bara de instrumente standard
Semnificaţia comenzilor principale este descrisă în tabelul de mai jos:
Tabelul 1.1
Simbolul Denumirea comenzii Semnificaţia comenzii
New Deschiderea unui desen nou
Open Deschiderea unui desen deja
existent
Save Salvarea desenului realizat
Savev As Salvarea desenului realizat sub o
altă denumire
Plot Printarea desenului creat
Undo, Redo Revine la comanda anterioară
1.7. Bara de desen
Aceasta conţine toate comenzile din meniul „Draw”: Line,

Polyline, Circle, Arc, Rectangle, Ellipse, Hatch, Region, Donut.
Figura 10. Bara de desen
8
1.8. Bara de instrumente de editare
Bara de instrumente de editare conţine comenzile din meniul

„Modify” de tip: copiere, mutare, rotire, extindere, tăiere, ștergere etc.
Figura 11. Bara de instrumente de editare
1.9. Bara de instrumente de scriere și cotare a desenelor
Aceasta conţine comenzile din meniul „ Annotation” ca de

exemplu: scrierea uni text, cotarea segmentelor orizontale/verticale,
cotarea unui segment înclinat, cotarea unghiurilor, cotarea unui cerc/arc
de cerc.
Figura 12. Bara de instrumente de scriere și cotare a desenelor
1.10. Bara de proprietăţi - Layers
Se referă la Layerele (straturi) pe care se poate lucra. În

proiectare se poate utiliza un layer pentru reprezentarea unei teme. Se
poate stabili astfel tipul de linie, grosimea și culoarea obiectelor din acest
strat.
Figura 13. Bara de proprietăţi - Layers

9
1.11. Bara de proprietăţi
În sesiunea de lucru curentă putem mofidifica din bara de

proprietăți următoarele: tipul de linie (după încărcarea acestora),
grosimea respectiv culoarea obiectelor desenate.
Figura 14. Bara de proprietăţi
1.12. Spaţiul de desen
Este zona în care se poate face desenul (9), fiind considerat

nelimitat, vizualizarea se face doar pe o porţiune, dar desenul se poate
executa într-un spaţiu infinit.
1.13. Cursorul
Cursorul – este cel cu care se execută desenul, şi poate lua

dimensiuni şi forme diferite.
10
Figura 15. Cursorul
1.14. Sistemul de axe de coordonate
În AutoCAD se utilizează două sisteme de axe de coordonate

rectangulare şi tridimensionale, având orientări diferite:
• sistemul de coordonate universal, WCS – World
Coordinate System;
• sistemul de coordonate utilizator UCS – User
Coordinate System.
La lansarea programului cele două sisteme se suprapun.
Sistemul WCS este fix iar sistemul UCS poate fi orientat liber, în
funcţie de preferinţele utilizatorului.
10
11
Figura 16. Sistemul UCS
Sistemul de coordonate universal are următoarele caracteristici:

* axa X este paralelă cu latura orizontală a ecranului de lucru, având
sensul pozitiv de la stânga la dreapta;
* axa Y este paralelă cu latura verticală a ecranului, având sensul pozitiv
de jos în sus;
* axa Z este perpendiculară pe suprafaţa ecranului fiind orientată spre
operator.
Când utilizăm sistemul XOY vom crea desene bidimensionale, iar
atunci când folosim şi axa Z vom realiza desene în sistem tridimensional.
Sistemul de coordonate universal nu poate fi redefinit şi stă la
baza tuturor celorlalte sisteme de coordonate create de utilizator.
În cadrul unui sistem de coordonate, un punct se poate defini în 3
moduri: prin coordonate absolute X şi Y, prin coordonate relative X şi
Y şi prin coordonate polare distanţă şi unghi.
1.15. Bara de comandă
În această bară se poartă dialogul dintre operator şi program, aici

se pot iniţia toate comezile. Comanda este urmată de tasta Enter pentru
lansarea în execuție a acesteia.
12
Figura 17. Bara de comandă
1.16. Bara de stare
Bara de stare prezintă starea modurilor de lucru – coordonatele,

desenul ortogonal (ORTHO), setarea punctelor caracteristice ale unei
drepte (OSNAP), etc.
13
Figura 18. Bara de stare
11
Semnificaţia comenzilor din această bară este următoarea:
Tabelul 1.2
Simbolul Denumirea comenzii Semnificaţia comenzii
Snap Mode Stabileşte dimensiunile pasului de
deplasare a cursorului în cadrul
desenului
Grid Display Determină suprapunerea peste
desen a unei reţele ajutătoare de
puncte
Ortho Mode Prin activarea acestui buton
desenarea se va face numai pe
verticală şi orizonatală
Polar Tracking Se realizează desenarea rapidă în
coordonate polare
Object Snap Activează diverse puncte
caracteristice ale unui desen, linie
desenată
Object Snap Tracking Urmărirea prinderii obiectelor
desenate
Show/Hide Lineweight Arată / ascunde grosimea liniei
Model or paper space Spaţiul de lucru
1.17 Descriere Mouse
Din mouse se poate realiza practic întreg desenul. Acesta are 2

butoane şi rotiţa scrool.
Buton stânga – se foloseşte la setarea punctelor şi realizarea
desenului propriu – zis;
Buton dreapta – se foloseşte la trecerea într-o altă etapă în
executarea unei comenzi. Când se activează butonul dreapta se va
deschide fereastra din figura 13 în care se poate activa ultima comandă
sau comenzile anterioare sau se pot executa o serie de alte comenzi;
Rotiţa scrool – se foloseşte la deplasarea desenului pe ecran.
Figura 19. Activarea butonului dreapta al mouse - ului
12
1.18. Deschiderea unui desen existent
Dacă avem un desen deja realizat şi salvat îl putem deschide din

din bara de instrumente standard Open deschizându-se fereastra
următoare:
Figura 20. Deschidere de desen existent
În această fereastră avem posibilitatea de selectare a folderului şi

alegerea desenului dorit. Înainte de deschidere avem şi varianta de
previzualizarea cu comanda Preview din dreapta ecranului.
13
CAPITOLUL 2
COMENZI PENTRU DESENARE
2.1.Meniul DRAW
Comenzile utilizate la desen se regăsesc în meniul Draw (figura

1). Preluarea comenzilor din bară aduce informaţii suplimentare.
Figura 1. Meniul Draw

Principalele comenzi din acestă bară sunt descrise în tabelul următor:
Tabelul 2.1
Simbolul Denumirea Semnificația comenzii
comenzii comenzii
Line Desenează o succesiune de segmente de
dreaptă
Polyline Deseneză obiecte compuse din segmente

de dreaptă sau arce de cerc fiind
considerate o singură entitate
Circle Trasarea cercurilor prin mai multe metode
Arc Trasarea arcelor de cerc prin mai multe

metode
Rectangle Trasarea unei polilinii în formă de
dreptunghi
Ellipse Trasarea unei elipse prin mai multe
metode
Hatch Hașurarea (acoperirea) unei suprafețe
delimitate cu un model ales
Region Utilizată pentru a transforma obiecte în
regiuni
Donut Desenează o coroană circulară plină
Polygon Realizează un polygon cu n laturi
Cloud Desenează un contur închis de forma unui

nor
Spline Creează o curbă lină constituită pe baza
unui număr de puncte de control
14
2.2.Comanda LINE
Desenarea liniilor se realizează cu comanda LINE în mai multe variante:

1. prin preluarea comenzii LINE din meniul DRAW;
2. prin scriere de la tastatură în bara de comandă (12) denumirea
comenzii.
A. Linia de desenat nu este definită de coordonate
1. Preluarea comenzii din meniul Draw
Inițiere comandă
Figura 2. Iniţializarea comenzii Line
Se va prelua comanda cu mousul, click stânga din meniu şi

se poate observa iniţializarea comenzii prin transformarea cursorului într-
o cruce simplă. Dacă se doreşte desenarea unei linii oarecare fără a se
cunoaşte coordonatele punctului de pornire se va da click stânga pe
ecran, se deplasează mousul pe direcţia în care dorim desenarea liniei,
se tastează dimensiunea liniei (în orice unitate de măsură dorim) şi se dă
Enter. Se observă că linia s-a desenat, iar comanda ramâne în cursor.
Putem continua desenarea pe altă direcţie procedând la fel (tastăm
lungimea şi Enter) sau putem anula comanda prin click dreapta mouse şi
comanda Cancel.
2. Iniţializarea comenzii prin scriere de la tastatură în bara de

comandă denumirea comenzii.
Scrierea comenzii LINE în bară

Figura 3. Iniţierea comenzii prin scriere în bară
Se va tasta cuvântul „line” în bară şi apoi se dă Enter, având
15
acelaşi rezultat din cazul anterioa. Este suficient să se tasteze litera „l” şi
să se dea Enter şi are acelaşi efect.
B. Linia de desenat este definită de coordonate rectangulare (X, Y)
Dacă se cunosc coordonatele X şi Y ale capetelor de linie se va

prelua comanda prin oricare din cele 2 variante şi apoi în bara de
comandă apare: „Specify first point” însemnând că operatorul trebuie să
tasteze în bară valorile coordonatelor.
Specifică primul punct
Figura 4.Desenarea liniei prin tastarea coordonatelor în bara de comandă
Atenţie!
Coordonatele se separă între ele cu virgulă, iar dacă sunt valori

cu zecimale, partea întreagă se separă de zecimale prin punct.
De exemplu, dacă avem următoarele perechi de coordonate:
X=20 m, Y=25 m, se vor tasta: 20,25.
X=20.75 m, Y=30.98 m se vor tasta: 20.75, 30.98.
După ce s-au tastat coordonatele primului punct se dă Enter, iar
în bară se va cere să se specifice următorul punct: „Specify next point”
însemnând că vom tasta următoarea pereche de coordonate şi Enter.
Dacă se doreşte oprirea comenzii se va da click dreapta mouse şi
comanda Cancel sau Enter.
Figura 5.Desenarea liniei prin tastarea coordonatelor în bara de comandă
16
Dreapta AB este de coordonate:
XA = 20, YA =10;
XB =25, YB = 15.
Figura 6. Vizualizarea comenzilor executate în bară
Dacă se lucrează cu zecimale avem următoarea situație:
Dreapta AB este de coordonate:

XA = 50, YA =10;
XB =25, YB = 15.
C. Desenarea unei linii când se cunosc coordonatele rectangulare

ale unui capăt şi coordonatele relative (creşterile de coordonate X,
Y)
Varianta 1 – coordonatele relative sunt pozitive
De exemplu: punctul A este definit de

XA = 100, YA= 200, iar pentru generarea punctului
B cunoaştem XAB = 25 şi YAB = 35, se va
proceda astfel:
►Se preia comanda de linie cu oricare din
variantele prezentate,
►Se tastează coordonatele X şi Y ale punctului A,
►Se tastează Enter şi apare poziţionat pe ecran
punctul A,
►Se tastează apoi în bara de comandă @25,35 şi
Enter.
17
Varianta 2 – coordonatele relative sunt negative
Dacă coordonatele relative sunt negative se vor
tasta cu semnul minus.
De exemplu dacă avem următoarele valori:
XA = 100, YA= 200, XAB = -21 şi YAB = - 34
rezultă desenul.
Se observă că punctul B a fost desenat în sensul
negativ al axelor X şi Y.
Comenzile realizate în bară pot fi vizualizate mai jos:
D. Desenarea unei linii prin coordonate polare (distanţă şi unghi)
Când se cunosc coordonatele absolute ale unuia din capetele

segmentului, lungimea segmentului şi unghiul făcut de axa X cu
segmentul dat, procedeul de desenare este cel al coordonatelor polare.
Pentru realizarea desenului vom proceda astfel:
- se iniţializează comanda „line”,
- se tastează valorile coordonatelor rectangulare ale primului punct,
Enter;
- se tastează apoi @D<α, unde D este lungimea segmentului, iar α
este unghiul făcut de dreaptă cu axa OX măsurat în sens
trigonometric (invers acelor de ceas)
De exemplu:
Se cere să se deseneze dreapta AB cu următoarele caracteristici:
- XA = 100, YA = 200, D = 50, α = 300 vom obţine desenul din figura
10:
18
Figura 9. Desen obţinut cu cerinţa anterioară
Dacă se doreşte desenarea dreptei sub un unghi de 35o făcut în

sens orar cu axa OX se va introduce valoarea acestuia cu semnul minus.
De exemplu:
Se cere să se deseneze dreapta AB cu următoarele caracteristici
- XA = 100, YA = 200, D = 65, α = 350 se vor realiza următoarele
comenzi:
- se iniţializează comanda „line”,
- se tastează valorile coordonatelor rectangulare ale punctului A
100,200, se tastează Enter;
- se tastează apoi @65<-35 şi apare următorul desen (figura 11):
Figura 10. Desen obţinut prin coordonate polare

Observaţie!
Dimensiunea liniei şi mărimea unghiului sunt trecute pentru o
mai bună înţelegere a desenului.
Exemplu
Se cere să se deseneze dreptele AB, BC, CD având următoarele valori:

XA = 175, YA = 220; XAB = 30, YAB = 45; XBC = -40, YBC = 60; DCD =
80, α = 50o
Pentru rezolvare se vor executa comenzile în următoarea succesiune:

- se preia comanda „Line”, se tastează valorile coordonatelor
punctului A: 175, 220 în bara de comandă şi Enter;
19
- tastăm @30,45, Enter,
- tastăm @-40,60, Enter,
- tastăm @80<50, Enter.
Succesiunea comenzilor în bara de comandă este:
Command: _line Specify first point: 175,220
Specify next point or [Undo]: @30,45
Specify next point or [Undo]: @-40,60
Specify next point or [Close/Undo]: @80<50
Specify next point or [Close/Undo]: *Cancel
Desenul generat va fi următorul (figura 11):
Desenul realizat Vizualizarea coordonatelor

Figura 11. Desen realizat pentru exerciţiul dat
Desenarea liniilor ortogonale
Prin desenarea liniilor ortogonale se înţelege trasarea acestora

pe o singură direcţie, orizontală sau verticală. Acest lucru se poate
realiza prin activarea butonului ORTHO (bara de stare (13)).
20
Figura 12. Iniţierea ortogonalităţii
Acesta poate fi activat prin apăsarea tastei F8 sau cu ajutorul

mousului cu click dreapta direct pe buton.
Când se activează F8 în bara de

comandă va apărea „Ortho on”
Pentru realizarea liniilor ortogonale procedăm astfel:

- preluăm comanda line,
- iniţializăm primul punct prin coordonate rectangulare,
- după iniţializare cursorul se deplasează pe una din cele două
direcţii, hotărâm pe care din ele dorim să desenăm linia şi tastăm
lungimea liniei şi Enter,
- se continuă în acelaşi mod pe altă direcţie.
De exemplu:
Se cere să se deseneze dreptele AB, BC, CD, DE, definite astfel:
XA = 200, YA = 200, DAB = 50, DBC = 60, DCD = 70, DDE = 60
Comenzile ce se vor executa sunt:
Specify next point or [Undo]: 50
Specify next point or [Close/Undo]: 70
Specify next point or [Close/Undo]: *Cancel*
Se poate seta direcţia pe care vrem să desenăm liniile şi prin

definirea acestora cu coordonate polare:
Specify next point or [Undo]: @50<90
21
Setarea punctelor caracteristice - OSNAP
De cele mai multe ori avem nevoie să ne uşurăm munca trasând

drepte din anumite puncte caracteristice: capăt de segment,
perpendiculară pe un segment, la mijlocul unui segment, etc.
Pentru setarea acestor puncte se va activa butonul OSNAP din
bara de stare (13) prin click dreapta pe buton afişând ecranul de setare:
Figura 13. Iniţierea comenzii OSNAP
Activând „Settings” se va deschide următoarea fereastră „Drafting

Settings” în care se bifează toate caracteristicile ce le dorim:
Figura 14. Fereastra Drafting Settings

22
Semnificaţia acestora este următoarea:
Tabelul 2.2
Denumire Semnificaţie Simbol
Endpoint Capătul segmentului
Midpoint Jumătatea segmentului
Center Centrul cercului
Quadrant Punctele cardinale
Intersection Punctul de intersecţie a 2 sau

mai multe drepte
Extension Prelungirea unei drepte sub un
unghi pe o distanţă
Perpendicular Piciorul perpendicularei duse
dintr-un punct pe o dreaptă
Tangent Punctul de tangenţă la un cerc
Nearest Alegerea unui punct pe o

dreaptă dată
Node Punct izolat, aflat în interiorul
selectorului
Parallel Punct aflat pe o paralelă la o
entitate desenată
Aceste puncte pot fi activate în funcţie de ceea ce avem nevoie.

Activarea se face prin bifarea în căsuţa corespunzătoare (de exemplu
endpoint este bifat). Când se realizează desenele este important să ştim
capetele segmentelor pentru închidere sau pornire cu o linie nouă din
punctul de capăt. Când se realizează desenul, programul ne indică
punctele caracteristice:
Tabelul 2.3
Vizualizarea punctului de capăt

endpoint
23
Vizualizarea punctului de mijloc
midpoint
Vizualizarea piciorului
perpendicularei
perpendicular
Ştergerea unei linii
În cazul în care dorim să ştergem o linie, sau mai multe, putem

acţiona în mai multe moduri:
Tabelul 2.4
1 Se selectează linia sau
liniile prin click cu mousul
pe linie, aceasta se
transformă în linie punctată
şi apoi dăm Delete din
tastatură
2 Utilizând comanda Erase

din meniul Modify.
Se preia comnda cu
mousul, se selectează linia
şi se dă Enter.
3 Dacă s-a executat o linie

greşit se poate utiliza
comanda Undo care are
iconiţă în bara principală Iconița Undo
(3) sau în meniul Edit
24
2.3.Comanda RECTANGLE
Se utilizează la desenarea unui poligon rectangular cu 4 laturi

(dreptunghi sau pătrat). Comanda poate fi lansată din meniul Draw.
Realizarea desenului se poate face în mai multe moduri:
Tabelul 2.5
Cerinţa Comenzile executate Desenul realizat
Se cere să se Command: _rectang
deseneze dreptunghiul Specify first corner point or
definit prin coordonate [Chamfer/Elevation/Fillet/Thick
în colţurile A şi B ness/Width]: 200,300
XA =200, YA =300 Specify other corner point or
XB =300, YB =500 [Area/Dimensions/Rotation]:
300,500
Se cere să se Command: _rectang

deseneze dreptunghiul Specify first corner point or
pentru care se cunosc [Chamfer/Elevation/Fillet/Thick
următoarele: ness/Width]: 500,200
XA=500, YA=200 Specify other corner point or
L=70, l=80 [Area/Dimensions/Rotation]: d
Specify length for rectangles
<50.0000>: 70
Specify width for rectangles
<80.0000>: 80
Să se deseneze Command: _rectang

dreptunghiul căruia i se Specify first corner point or
cunosc următoarele: [Chamfer/Elevation/Fillet/Thick
XA=400, YA=500 ness/Width]:
Aria = 200 400,500
L = 50 Specify other corner point or
Obs.! Programul [Area/Dimensions/Rotation]: a
întreabă dacaă ari se Enter area of rectangle in
calculează în funcţie de current units <100.0000>: 200
lungime sau de lăţime Calculate rectangle
şi trebuie specificat. dimensions based on
[Length/Width] <Length>: l
Enter rectangle length
<70.0000>: 50
Desenul se poate executa cu uşurinţă dacă se urmăreşte dialogul

din bara de comenzi.
25
2.4.Comanda POLYGON
Această comandă se utilizează la realizarea unui poligon cu un

număr oarecare de laturi. Alegerea numărului de laturi se face din setări
în funcţie de dorinţa operatorului. Posibilităţile de realizare ale desenului
sunt mai multe, după cum urmează:
Tabelul 2.6
Să se deseneze un Command: _polygon Enter
poligon cu 7 laturi number of sides <6>: 7
având coordonatele Specify center of polygon or
punctului de centru [Edge]: 500,600
X=500, Y=600 Enter an option [Inscribed in
şi fiind înscris într-un circle/Circumscribed about
cerc de rază egală cu circle] <C>: i
95 Specify radius of circle: 95

şi fiind înscris într-un circle/Circumscribed about
cerc de rază egală cu circle] <I>: i
şi fiind circumscris unui circle/Circumscribed about
cerc de rază egală cu circle] <I>: c
unuia din punctele de [Edge]: e
pe contur A: X=700, Specify first endpoint of edge:
Y=200 700,200
şi având lungimea Specify second endpoint of
laturii de 60 edge: 60
26
Explicarea comenzilor din program este dată în tabelul de mai jos:
Tabelul 2.7
Comanda din bară Semnificaţia comenzii Observaţii
Enter number of sides Se cere numărul de În setări erau specificate
<7>: 3 laturi al poligonului 7 laturi 7
Specify center of polygon Se cer coordonatele Se tastează valorile X şi
centrului poligonului Y ale centrului
poligonului
Enter an option [Inscribed Se cere să se specifice În setări era specificat I,
in circle/Circumscribed ce fel de poligon este care se poate schimba
about circle] (înscris sau circumscris cu C (corespunzător
unui cerc) poligonului circumscris)
Specify radius of circle: Se cere valoarea razei -
85 cercului circumscris
Specify center of polygon Se alege opţiunea Edge: Dacă se alege varianta
or [Edge]: e mărimea laturii Edge se poate tasta „e”
poligonului
Specify second endpoint Se cer coordonatele -
of edge: 60 unui al doilea punct sau
se poate tasta lungimea
laturii poligonului
2.5.Comanda CIRCLE
Această comandă se va utiliza la desenarea cercurilor. Variantele

de desen sunt şi în acest caz mai multe, în funcţie de coordonatele
centrului, modul de definire al cercului (prin 2 puncte sau prin 3 puncte),
punctul de tangenţă la cerc. Prezentarea acestor variante se poate
urmări în tabelul de mai jos:
Tabelul 2.8
Se cere să se Command: _circle Specify
deseneze cercul de center point for circle or
centru O (600,400) şi [3P/2P/Ttr (tan tan
rază egală cu 50 radius)]: 600,400
Specify radius of circle or
[Diameter] <85.0000>: 50
27
deseneze cercul de center point for circle or
centru O (500,400) şi [3P/2P/Ttr (tan tan
diametru egal cu 86 radius)]: 500,400
Specify radius of circle or
[Diameter] <64.1420>: d
Specify diameter of circle
<128.2839>: 86
deseneze cercul ce center point for circle or
trece prin trei puncte [3P/2P/Ttr (tan tan
definite prin coordonate radius)]: 3p
astfel: Specify first point on circle:
A(200,400); 200,400
B(400,200); Specify second point on circle:
C(600,400). 400,200
Specify third point on circle:
600,400
deseneze cercul ce center point for circle or
trece prin 2 puncte de [3P/2P/Ttr (tan tan
coordonate cunoscute, radius)]: 2p
puncte diametral Specify first end point of
opuse: A(500,200); circle's diameter: 500,200
B(600,250). Specify second end point of
circle's diameter: 600,250
2.6.Comanda CLOUD
Se utilizează la desenarea unui contur închis de forma unui nor.

Rezultă o linie închisă şerpuită. Pentru realizarea desenului avem
următoarea succesiune de comenzi:
Tabelul 2.9
Se cere să se Command: _revcloud
deseneze un contur Minimum arc length: 15
închis de forma unei Maximum arc length: 15
linii închise şerpuite. Style: Normal
Specify start point or [Arc
length/Object/Style] <Object>:
Guide crosshairs along cloud
path...
Revision cloud finished
28
Prin utilizarea acestei Executarea comenzii se face
comenzi se poate la fel.
realiza orice tip de
contur dorim.
2.7.Comanda ARC
Se utilizează la desenarea unui arc de cerc, definit de 3 puncte

sau de centrul cercului din care provine. Posibilităţile de realizare sunt
următoarele:
Tabelul 2.10
Se cere să se Command: _arc Specify start
deseneze un arc de point of arc or [Center]:
cerc defnit de trei 400,200
puncte de coordonate Specify second point of arc or
cunoscute A(400,200); [Center/End]: 600,400
B(600,400); Specify end point of arc:
C(800,200). 800,200
Cele trei puncte sunt
capetele şi mijlocul
arcului de cerc.
Se cere să se Command: _arc Specify start
deseneze un arc de point of arc or [Center]: c
cerc cunoscând Specify center point of arc:
următoarele: 500,200
coordonatele centrului Specify start point of arc:
cercului O(500,200), 600,300
coordonatele punctului Specify end point of arc or
de început al arcului [Angle/chord Length]: a
A(600,300) şi unghiul Specify included angle: 50
la centru sub ântins de
arcul de cerc α=50o
29
2.8.Comanda SPLINE
Comanda Spline se foloseşte la desenarea unei curbe spline,

cuadrică sau cubică care trece prin puncte de coordonate cunoscute.
Tabelul 2.11
Se cere desenarea Command: _spline
curbei definite de Specify first point or [Object]:
punctele: A(180,210); 180,210
B(280,270); Specify next point: 280,270
C(360,170); Specify next point or [Close/Fit
D(440,250); tolerance] <start tangent>:
Pentru închidere se va 360,170
tasta „c ” Specify next point or [Close/Fit
tolerance] <start tangent>:
440,250
Specify next point or [Close/Fit
tolerance] <start tangent>: c
2.9.Comanda POLYLINE
Polilinia este o succesiune de linii şi/sau arce reunite într-o

singură entitate. În momentul în care se închide conturul acesta este
definit ca un contur închis spre deosebire de un contur realizat din linii
simple. Definirea fiecărei linii se face prin coordonatele punctelor de
capăt.
Tabelul 2.12
Se cere desenarea Command: _pline
poliliniei definite de Specify start point: 300,200
punctele: A(300,200); Specify next point or
B(350,250); [Arc/Halfwidth/Length/Undo/Wi
C(410,225); dth]: 350,250
D(3750,200); Specify next point or
Închiderea se face în [Arc/Close/Halfwidth/Length/U
punctul de început prin ndo/Width]: 410,225
bifarea acestuia sau Specify next point or
tastarea coordonatelor. [Arc/Close/Halfwidth/Length/U
ndo/Width]: 375,200
Specify next point or
[Arc/Close/Halfwidth/Length/U
ndo/Width]:
Specify next point or
[Arc/Close/Halfwidth/Length/U
ndo/Width]: *Cancel*
30
2.10.Comanda ELLIPSE
Desenarea unei elipse se poate face alegând diverse variante. În

funcţie de mărimea axelor de simetrie, definind axa mare şi unghiul de
rotaţie în jurul ei, definind centrul elipsei şi punctele finale ale axelor, etc.
Toate aceste modalităţi sunt prezentate în tabelul următor:
Tabelul 2.13
Se cere să se Specify axis endpoint of ellipse
deseneze elipsa or [Arc/Center]: 40,60
definită de punctele Specify other endpoint of axis:
A(40,60); B(66,60); 66,60
C(53,65) Specify distance to other axis
A şi B sunt capetele or [Rotation]: 53,65
semiaxei mari, iar C
este pe semiaxa mică
Se cere să se Command: _ellipse
deseneze elipsa Specify axis endpoint of ellipse
definită de punctele or [Arc/Center]: 70,40
A(70,40); B(87,40) şi Specify other endpoint of axis:
unghiul de rotaţie de 87,40
50o Specify distance to other axis
or [Rotation]: r
Specify rotation around major
axis: 50
deseneze elipsa pentru Specify axis endpoint of ellipse
care se cunosc or [Arc/Center]: c
următoarele Specify center of ellipse: 65,35
puncte:C(65,35); Specify endpoint of axis: 80,35
A(80,35); B(65,40) Specify distance to other axis
or [Rotation]: 65,40
deseneze elipsa pentru Specify axis endpoint of ellipse
care se cunosc or [Arc/Center]: c
coordonatele centrului Specify center of ellipse: 70,25
C(70,25), coordonatele Specify endpoint of axis: 85,25
capătului axei mari Specify distance to other axis
A(85,25) şi unghiul de or [Rotation]: r
rotaţie în jurul axei 65o Specify rotation around major
axis: 65
31
2.11.Comanda HATCH
Se utilizează pentru haşurarea unui poligon închis. Poligonul

trebuie generat prin polilinie.
Pentru utilizare se preia comanda din bara de desen sau se
tastează în bara de comandă „h”şi se dă Enter. Se va deschide fereastra
asociată comenzii:
Figura 15 Bara comenzii hatch
În această fereastră se poate alege tipul de haşură (Pattern),

unghiul sub care se face haşurarea, mărimea haşurii. Se bifează
poligonul ce se doreşte a fi haşurat iar suprafaţa se va haşura automat.
În imaginile de mai jos se pot observa diverse tipuri de haşuri.
Figura 16. Diverse tipuri de haşuri şi tonuri de culoare
32
În freastra Patteren putem deschide lista derulantă cu fiecare tip
de hașură, astfel încât să ne alegem varianta dorită:
Buton listă derulantă
Figura 17 Listă derulantă hașuri
2.12.Comanda GRADIENT
Din eticheta Pattern sau direct din Meniul Draw/Hatch putem

alege Gradient pentru a schimba culoarea.
Figura 18 Bara comenzii Gradient
33
În freastra Patteren putem deschide lista derulantă cu codul de
culoare și hașura dorită, astfel încât să ne alegem varianta dorită:
Buton listă derulantă
Figura 19 Lista derulantă a comenzii Gradient
2.13.Comanda DONUT
Această comandă desenează o formă de inel. După activarea

comenzii se cere definirea diametrului interior iar apoi diametrul exterior.
Figura 20 Comanda Donut
34
2.14.Comanda REGION
Comanda Region este utilizată pentru a transforma un obiect

format din mai multe elemente în regiune. O regiune reprezintă o
suprafață închisă.
De exemplu: dacă desenăm un dreptunghi cu comanda Line,
acesta va fi recunoscut ca fiind format din 4 elemente. După aplicarea
comenzii Region dreptunghiul va fi recunoscut ca fiind o regiune (un
obiect) – Figura 21
a) Înainte de aplicarea comenzii b) după aplicarea comenzii

Figura 21 Comanda Region
35
CAPITOLUL 3
COMENZI PENTRU EDITARE
MENIUL MODIFY
Meniul „Modify” conţine comenzi utilizate la modificarea

desenului, a uneia sau mai multor entităţi din desen.
Figura 1. Meniul Modify
Tabelul 3.1
Simbolul Denumirea Semnificația comenzii
comenzii comenzii
Move Mutarea unui obiect desenat în altă poziţie
Rotate Rotirea unui desen sub un anumit unghi.
Trim Tăierea anumitor proţiuni dintr-un desen
Extend Prelungirea unui segment până la

intersecţia cu altul.
Erase Ștergerea obiectelor selectate (Prezentată
în capitolul 2)
Copy Copierea unui desen sau a unei porţiuni
din acesta
Mirror Rotirea unui desen în oglindă, după axa de
reflexie
Fillet Racordarea unui colţ sau a unui contur
Chamfer Teşirea a două linii neparalele
Explode Transformă un obiect desenat ca polilinie

sau poligon închis într-un obiect format din
mai multe entităţi.
Scale Mărirea sau micşorarea un obiect desenat,

de un anumit număr de ori.
36
Rectangular Copiază un desen dispus pe linii şi
Array coloane sau circular
Offset Desenarea liniilor, curbelor sau
poligoanelor paralele la o distanță
controlată de utilizator
Break Tăierea unei porţiuni dintr-un desen
Observaţie: Comanda „Erase” a fost descrisă în cadrul comenzii de

desenare a unei linii când s-au făcut specificaţii cu privire la ştergerea
unei linii.
3.1.Comanda COPY
Se utilizează atunci când dorim să copiem un desen sau o

porţiune din acesta. Succesiunea operaţiilor este următoarea:
Specify next point or [Undo]: 40,32
Specify next point or [Close/Undo]: c
Command: _copy
Select objects: Specify opposite corner: 3 found
Select objects:
Specify base point or [Displacement] <Displacement>: Specify
second point or <use first point as displacement>:
Specify second point or [Exit/Undo] <Exit>:
Specify second point or [Exit/Undo] <Exit>: *Cancel*
Se preia comanda din din meniu, în bara de comenzi, se cere să

se selecteze obiectul ce dorim să-l copiem. Dacă dorim să copiem un
singur obiect (De ex.:o linie sau o literă) se selectează cu click stânga
acel obiect, se tastează Enter şi se mută obiectul în punctul dorit. Dacă
dorim să copiem un desen mai complex se va încadra cu fereastră întreg
desenul, se va tasta Enter şi apoi se va „agăţa” (click stânga) desenul şi
se va muta în poziţia dorită. Dacă se cunosc coordonatele punctului în
care dorim să aducem obiectul copiat, acestea se vor introduce prin
tastare în bara de comandă când se cere să se specifice al doilea punct.
Command: _copy
Select objects: Specify opposite corner: 3 found
Select objects:
Specify base point or [Displacement] <Displacement>: 70,25
Specify second point or <use first point as displacement>: 90,33
Specify second point or [Exit/Undo] <Exit>: 66,44
37
3.2.Comanda MIRROR
Comanda „Mirror” o utilizăm atunci când dorim să rotim un desen

în oglindă. Avem 2 variante: putem roti desenul şi să-l ştergem pe cel de
bază sau să le păstrăm pe amândouă.
Se preia comanda din meniu, se selectează obiectul ce dorim să-l
transpunem în oglindă, specificăm punctele 1 şi 2 (puncte care determină
axa de reflexie) şi apoi răspundem în bara de comandă cu Y(Yes) sau
N(No) dacă dorim să ştergem obiectul iniţial sau nu.

Se cere să se rotească Command: _mirror
desenul initial după Select objects: 1 found
punctele 1 şi 2 şi să se Select objects:
păstreze desenul iniţial. Specify first point of mirror line:
Specify second point of mirror
line:
Erase source objects?
[Yes/No] <N>: n
Se cere să se rotească Command: _mirror

desenul initial după Select objects: 1 found
punctele 1 şi 2 şi să se Select objects:
şteargă desenul iniţial. Specify first point of mirror line:
Specify second point of mirror
line:
Erase source objects?
[Yes/No] <N>: y
3.3.Comanda OFFSET
Se utilizează la desenarea liniilor, curbelor sau poligoanelor

paralele. Pentru realizare vom prelua comanda din meniu, tastăm
distanţa dorită să fie între parale, Enter, selectăm linia faţă de care dorim
să desenăm paralela şi apoi click pe ecran în poziţia în care se doreşte
desenarea liniei paralele.
38
Se cere să se Command: _offset
deseneze 2 linii Specify offset distance or
paralele astfel: [Through/Erase/Layer] <Through>:
Dreapta 12 paralelă 4
cu AB la distanţa de Current settings: Erase source=No
4, iar dreapta 34 Layer=Source
paralelă cu AB la OFFSETGAPTYPE=0
distanţa de 6. Select object to offset or
[Exit/Undo] <Exit>:
Specify point on side to offset or
[Exit/Multiple/Undo] <Exit>:
Select object to offset or
[Exit/Undo] <Exit>: *Cancel*
Command: _offset
Specify offset distance or
[Through/Erase/Layer] <4.0000>: 6
Current settings: Erase source=No
Layer=Source
OFFSETGAPTYPE=0
[Exit/Undo] <Exit>:
Se cere să se Command: OFFSET

deseneze un cerc Specify offset distance or
concentric cu primul [Through/Erase/Layer] <Through>:
la o distanţă de 5 şi 5
un dreptunghi cu Select object to offset or
laturile paralele cu [Exit/Undo] <Exit>:
primul la o distanţă Specify point on side to offset or
de 7. [Exit/Multiple/Undo] <Exit>:
Command: OFFSET
Specify offset distance or
[Through/Erase/Layer] <5.0000>: 7
[Exit/Undo] <Exit>:
39
3.4.Comanda MOVE
Această comandă se utilizează pentru mutarea unui obiect

desenat în altă poziţie. Utilizarea comenzii se face prin acţionarea
butonului corespondent, bifarea obiectului ce dorim să-l mutăm, Enter,
agăţarea acestuia şi aducerea în poziţia nou dorită.

Etapa I
S-a preluat comanda şi s-a
bifat desenul ce dorim să-l
mutăm – apare desenul bifat.
Se cere să se mute
dreptunghiul
desenat în altă Etapa a II a
poziţie a ecranului. Se agaţă desenul şi se mută în
poziţia nou dorită.
Etapa finală
Noua poziţie a desenului.
3.5.Comanda ROTATE
Se utilizează atunci când dorim să rotim un desen sub un anumit

unghi.
Command: _rotate
Current positive angle in UCS:
ANGDIR=counterclockwise
Se cere să se ANGBASE=0
rotească Select objects: 1 found
dreptunghiul 1 sub Select objects:
un unghi de 30o Specify base point:
pentru a ocupa Specify rotation angle or
poziţia 2. [Copy/Reference] <0>: 30
40
3.6.Comanda SCALE
Această comandă o vom utiliza atunci când dorim să mărim sau

să micşorăm un obiect desenat, de un anumit număr de ori.

Se va desena dreptunghiul A
cu comanda Rectangle;
Se preia comanda Scale;
Se cere să se Se bifează desenul, se dă
mărescă Enter şi selectează punctul de
dreptunghiul A de referinţă al acestuia;
dimensiuni L=15, Se tastează în bara de
l=10, de 2 ori comandă factorul de scară cu
care dorim să mărim desenul
şi Enter.
Dacă factorul de scară este
subunitar (de exemplu 0.4)
desenul se va micşora.
Se cere să se Se va aplica aceeaşi

micşoreze succesiune de comenzi cu
dreptunghiul A de diferenţa că vom avea ca
dimensiuni L=16, factor de scară 0.5.
l=10, la jumătatea,
factorul de scară să
fie 0.5.
41
3.7.Comanda TRIM
Comanda TRIM este utilizată atunci când dorim să tăiem

anumite proţiuni dintr-un desen.

Se desenează dreptele şi se
Se dau dreptele AB preia comanda Trim;
şi CD care se Se selectează cele 2 drepte şi
intersectează în se dă Enter;
punctul E. Se cere Se bifează apoi porţiunea de
să se taie dreaptă (CE) ce dorim să o
segmentul CE. ştergem din desen, iar aceasta
Atenţie! Pentru a va dispărea automat.
avea comanda
efect trebuie ca
dreptele AB şi CD
să fie desenate de
la A la B şi de la C
la D, nu pe porţiuni
(de ex. AE şi BE,
CE şi DE)
3.8.Comanda EXTEND
Comanda Extend se foloseşte pentru prelungirea unui segment

până la intersecţia cu altul.
Se desenează dreptele şi se
Se dau dreptele AB preia comanda Extend;
şi DE. Se cere să Se selectează cele 2 drepte şi
se prelungească se dă Enter;
dreapta DE până la Se bifează apoi porţiunea de
intersecţia cu AB în dreaptă (DE) ce dorim să o
punctul C. prelungim şi dreapta cu care
dorim să se intersecteze, după
care bifăm dinou dreapta DE
care se va prelungi automat
până la intersecţia cu AB în
punctul C.
42
3.9.Comanda BREAK
Comanda Break ne permite tăierea unei porţiuni dintr-un desen

prin eliminarea acelei porţiuni, dacă se specifică punctele de tăiere.

Se va desena dreptunghiul
Se dă dreptunghiul definit de punctele 1234.
definit de punctele Se preia comanda Break<
1234 şi se cere să Se selectează punctele A
se taie acesta în şi punctul B şi se va tăia
punctele A şi B. automat porţiunea AB.
3.10.Comanda CHAMFER
Comanda Chamfer se utilizează pentru teşirea a două linii

neparalele. Aceasta se poate realiza în mai multe moduri, după cum
urmează în exemplele de mai jos:

Se cere să se Se desenează cele două
unească dreptele linii;
AB şi CD în Se preia comanda Chamfer;
punctele B şi D, Se bifează cele două linii şi
într-un unghi drept unirea se va face automat,
ca-n desenul 2.
43
Se cere să se Se vor desena cele 2 drepte;
unească dreptele Se va prelua comanda
AB şi CD definind Chamfer, iar în bara de
distanţele de la comandă se va selecta „d”
capete. pentru a efectua teşirea
după distanţe;
Se tastează apoi cele 2
distanţe de 3 de la punctul D
către C şi 5 de la punctul B
către D.
Se cere să se Se vor desena cele 2 drepte;

unească dreptele Se va prelua comanda
AB şi CD definind Chamfer, iar în bara de
distanţa de la comandă se va selecta „a”
dreapta AB şi pentru a efectua teşirea
unghiul sub care se după distanţă şi unghi;
poate face teşirea. Se tastează apoi distanţa de
4 de la punctul D către C şi
unghiul de 45o de la punctul
B către D.
3.11.Comanda FILLET
Comanda Fillet se utilizează la racordarea unui colţ sau a unui

contur.
44
Se cere să se Se iniţializează comanda
racordeze dreptele Fillet;
AB şi BC în Se selectează ca mod de
punctele B cu un racordare Radius,
arc de cerc cu raza specificând în bara de
de 2. comandă r şi Enter;
Se tastează valoarea razei:
2;
Se selectează laturile AB şi
BC şi se va vedea efectul
comenzii.
3.12.Comanda EXPLODE
Comanda Explode se utilizează pentru a transforma un obiect

desenat ca polilinie sau poligon închis într-un obiect format din mai multe
entităţi.

Se cere să se Se desenează poligonul cu Desen 1
transforme ajutorul comenzii Poliline –
poligonul desenat Desen 1;
ca o polilinie în mai Se preia comanda Explode
multe entităţi. şi
se selectează polilinia –
desen 2 şi se dă Enter;
Desenul se transformă din
polilinie într-o succesiune de
linii – desen 3.
Desen 2
45
Desen 3
Se cere să se Se desenează dreptunghiul Desen 1

transforme un cu comanda Rectangle –
dreptunghi dintr-o desen 1;
entitate, în mai Se preia comanda Explode,
multe entităţi. se selectează desenul şi se
dă Enter– desen 2;
Desenul se transformă dintr - Desen 2
un dreptunghi definit ca o
singură entitate, într-un
dreptunghi desenat din 4 linii
– desen 3.
Desen 3
46
CAPITOLUL 4
COMENZI DE DIMENSIONARE, SCRIERE TEXT, TABELE, LEADERS
MENIUL ANNOTATION
Meniul „Annotation” conţine comenzi utilizate la cotarea

desenelor, scrierea unui text, inserarea unui tabel.
Figura 1. Meniul Annotation
Tabelul 4.1
Simbolul comenzii Denumirea Semnificaţia comenzii
comenzii
Linear Cotarea pe orizontală
sau verticală
Aligned Cotarea aliniată de-a
lungul liniei desenate
Angular Cotarea unghiulară
Arc Length Cotarea unui arc de

cerc
Radius Cotarea razelor
cercurilor, elipselor
47
Diameter Cotarea diametrelor
Ordinate Cotarea în coordonate
Jogged Cotarea arcelor de cerc
Baseline Cotarea faţă de o bază

de cotare sau cotarea
paralelă
Continue Cotarea în linie
Tolerance Înscrierea toleranţelor

pe desen
Center Mark Marcarea centrului unui
cerc
Update Actualizare
Dimension Modalităţi de cotare
Style
Multiline text Scrierea unui text
Text style Stiluri de scriere a unui

text
Align Text Alinierea textului

Leader Permite construirea
(crearea) liniilor de
indicatie complexe
între textul de cotă și
obiectul care este
cotat
Table Inserarea unui tabel
4.1.Comanda LINEAR
Cu această comandă se va realiza dimensionarea pe orizontală

sau pe verticală a liniilor desenate.
48
Se cere să se Se preia comanda şi se
dimensioneze marchează cele 2 puncte de
distanţa AB pe capăt A şi B, iar dimensiunile
orizontală şi verticală apar automat pe desen.
4.2.Comanda ALIGNED
Comanda o vom utiliza atunci când dorim dimensionarea unei linii

pe direcţia desenată.

dimensioneze marchează cele 2 puncte
distanţa AB pe de capăt A şi B, iar
direcţia dimensiunea apare
desenată. automat pe desen.
4.3.Comanda ANGULAR
Comanda Angular este utilizată la cotarea unghiurilor desenate.

Modul de executare al comenzii se poate urmări în tabelul de mai jos:

Se cere să se Se preia comanda şi
dimensioneze se marchează cele
unghiul BAC două laturi ale
de 37o. acestuia, iar
dimensiunea va
apărea automat pe
desen.
4.4.Comanda ARC LENGTH
49
Comanda se utilizează la dimensionarea unui arc de cerc desenat.

dimensioneze marchează arcul de cerc
arcul de cerc desenat, iar mărimea
AB. acestuia va apărea
automat pe desen.
4.5.Comanda RADIUS
Această comandă o vom activa atunci când dorim să afişăm

dimensiunea razei unui cerc desenat.

dimensioneze marchează cercul
cercul de rază desenat, iar mărimea
17,11. razei acestuia va apărea
automat pe desen.
4.6.Comanda DIAMETER
Comandă se utilizează pentru afişarea diametrului unui cerc

desenat.

dimensioneze marchează cercul
cercul de desenat, iar mărimea
diametru diametrului acestuia va
31,33. apărea automat pe
desen.
50
4.7.Comanda BASELINE
Se utilizează la cotarea liniilor de desen faţă de un punct dat pe

orizontală sau pe verticală, după cum urmează:
Cerinţa Comenzile Desenul realizat

executate
Se cere să Se va cota iniţial
se coteze pe segmentul AB
orizontală desenat pe
segmentele orizontală, cu
AB, BC, CD, comanda
DE. Aligned, apoi se
va prelua
comanda
Baseline şi se vor
bifa pe rând
punctele C, D şi
E, iar
dimensiunile pe
orizontală vor
apărea pe desen.
51
verticală desenat pe
segmentele verticală, cu
AB, BC, CD. comanda
Aligned, apoi se
va prelua
comanda
Baseline şi se vor
bifa pe rând
punctele C, D şi
E, iar
dimensiunile pe
orizontală vor
apărea pe desen.
4.8.Comanda CONTINUE
Comanda Continue o vom utiliza atunci când dorim cotarea pe

aceeaşi direcţie a unei drepte realizate din mai multe segmente.
Cerinţa Comenzile Desenul realizat

executate
orizontală, desenat pe
pe aceeaşi orizontală, cu
linie comanda Aligned,
segmentele apoi se va prelua
AB, BC, CD. comanda Continue
şi se vor bifa pe
rând punctele C, D,
iar dimensiunile pe
orizontală vor
apărea pe desen.
4.9.Comanda CENTER MARK
Comanda aceasta o vom aplica atunci când dorim să marcăm

centrul unui cerc realizat anterior, deoarece prin desenarea cercului cu
comanda Circle nu vom avea vizualizat pe desen centrul cercului.
52
Se cere să Se va desena cercul dat
se cu comanda Circle din
marcheze comenzile de desenare,
centrul apoi se va prelua
cercului comanda Center Mark, se
desenat cu va bifa cercul şi va apărea
comanda automat pe desen marcat
Circle centrul acestuia.
4.10.Comanda DIMENSION STYLE
Această comandă ne oferă posibilitatea alegerii stilului de

dimensionare a desenului. Se preia comanda din meniu, deschizându-se
fereastra în care putem face modificările:
Figura 2. Fereastra Dimension Style Manager
Dacă bifăm Modify se deschide o nouă fereastră în care avem

opţiunile:
53
Figura 3. Fereastra de modificare a valorilor de dimensionare
Modificările ce le putem efectua în această fereastră sunt

următoarele:
Denumirea comenzii Semnificaţia comenzii
Lines Modificarea liniilor de cotare, distanţa de la linia
de cotare la valoarea acesteia, poziţia valorii faţă
de linie, etc
Symbols and Arrows Alegerea săgeţilor din capetele liniei de cotare,
dimensiunea acestora;
Text Setarea mărimii valorilor de cotă
Primary Units Alegerea unităţilor de măsură şi precizia cu care

se doreşte să se facă cotarea
Dacă se doreşte modificare liniilor de cotare se vor face ajustările

dorite în fereastra deschisă ca în figura 2.
Modificare modalităţilor de închidere a liniilor de cotare şi
dimensiunea acestora se face prin activarea butonului Symbols and
Arrows, deschizându-se fereastra din figura 3.
54
Figura 4. Modificarea săgeţilor liniilor de cotă
Dacă se deschid opţiunile de First (prima săgeată) sau Second (a

doua) se constată că avem variante multiple de semne pentru liniile de
cotă, figura 5.
Figura 5. Modalităţi de închidere a liniilor de cotă
55
Tot aici se alege şi mărimea săgeţii cu opţiunea Arrow size în
funcţie de scara la care se va executa desenul.
Modificarea dimensiunilor textului se va face prin bifarea opţiunii
Text când se va deschide fereastra din figura 6 pentru text se poate
modifica dimensiunea acestuia (Text height), amplasarea sa (Text
placement) şi alinierea sa (Text alignement).
Figura 6. Modificarea dimensiunilor textului
Alegerea unităţilor de măsură şi precizia cu care dorim să afişăm

cotele, o vom face prin selectarea comenzii Primary units, figura 7.
Figura 7. Alegerea unităţilor de măsură şi precizia
56
Unităţile de măsură pentru lungimi, pe care le putem alege sunt
următoarele:
Unitatea Exemplu de Semnificaţia

exprimare
Scientific- ştiinţific 3.14E+03 Bază plus exponent
Decimal – zecimal 12.45 Parte întreagă şi parte
zecimală
Engineering – 2 - 5.5 Inch şi ţoli, fracţiunile de inci
ingineresc sunt exprimate zecimal
Architectural – 2 - 51/2 Inch şi ţoli, fracţiunile de inci
arhitectural sunt exprimate prin fracţii
Fracţional - fracţional 51/2 Număr de unităţi, fracţiunile
de unitate sunt exprimate
prin fracţii
Unităţile de măsură pentru unghiuri care se pot alege sunt de mai

multe tipuri, figura 8, semnificaţia lor fiind următoarea:
Figura 8. Alegerea unităţilor de măsură pentru unghiuri
Unitatea Exemplu de Semnificaţia

exprimare
Decimal degree – grade 19,83o Gradele sunt partea întreagă,
zecimale sexagesimal iar minutele şi secundele
yecimale
Degrees Minutes 19o50 Grade minute şi secunde
Seconds – grade minute sexagesimale
secunde sexagesimal
Gradians – grade 22,0291 g Grade minute şi secunde
centesimale centesimale
Radians - radiani 0,3460r Radiani
După ce se fac toate setările se va bifa Set Current pentru a le

păstra pe tot parcursul executării desenului.
57
4.11.Comanda MULTILINE TEXT
După activarea comenzii se cere descrierea unei zone prin

indicarea diagonalei aceste zone, în care putem scrie blocuri de texte. Pe
ecran sunt afisate barale specifice scrierii.
Figura 9. Scrierea uni text
4.12.Comanda TEXT STYLE
Această comandă ne oferă posibilitatea alegerii stilului de scriere.

Se preia comanda din meniu, deschizându-se fereastra în care putem
face modificările:
Figura 10. Ferestra Text Style
58
La deschiderea acestei ferestre ca si stil de sciere avem stilul
standard, fontul Arial, etc.
Dacă bifăm New se deschide o nouă fereastră în care avem

posibilitatea de a ne definii stilul propriu de scriere. Se va denumi acest
stil ca de exemplu: Stilul meu
Figura 11. Ferestra în care numim stiul prorpriu de scriere
Figura 12. Ferestra în care personalizăm stiul numit anterior
În colțul din stânga sus citim la stilul curent: Stilul meu care a fost
adăugat după cel standard. Au fost făcute următoarele modificări: Font
Name: Times New Roman, Height: 2,0.
Pentru a salva aceste personalizări activam eticheta Apply iar
ulterior Close.
59
Acest stil a fost salvat și poate fi utilizat pentru scrierea textelor.
4.13.Comanda LEADER
Prin activarea acestei comenzi putem crea linii de indicație,

necesare la introducerea anutor note referitoare la obiecte.
După activarea comenzii, AutoCAD-ul va cere pozitia vârfului
săgeții, punctele de frângere ale liniei și textul care va fi înscris la
extremitatea acesteia.
4.14.Comanda TABLE
Acţionând această comandă putem face setările dorite pentru

realizarea unui tabel: mărimea scrisului, nr. de linii, de coloane, etc.
Figura 13. Setarea modului de reprezentare a tabelelor
60
CAPITOLUL 5
COMENZI DE AFIŞARE A DESENULUI
Programul AutoCAD permite cu ajutorul comenzilor Zoom şi
Pan , apropierea sau depărtarea desenului, deplasarea sa stânga –

dreapta, sus sau jos, în funcţie de opţiuni.
5.1.Comanda PAN
Comanda Pan se activează direct pe iconița comenzii sau se
acţionează cursorul. Acesta ia forma unei mâini ce ne oferă

posibilitatea să plimbăm desenul pe ecran.
Comanda Pan este utilă la mutarea imaginii fără a modifica
mărimea acesteia.
Comanda Pan este utilă la mutarea imaginii fără a modifica
mărimea acesteia. În figura 4 este prezentată modalitatea de deplasare
cu ajutorul comenzii. Atunci când se acţionează cursorul ia forma unei
mâini ce ne oferă posibilitatea să plimbăm desenul pe ecran.
Cu click stânga pe iconiţă, cursorul se transformă în palmă şi
ţinând apăsat butonul stânga al mousului putem plimba desenul pe
ecran.
Figura 1. Fereastra comenzii PAN
61
5.2.Comanda ZOOM
Comanda ZOOM se activează din fereastra de comenzi sau prin

rotirea scrool-ului cursorului.
Comanda permite apropierea sau depărtarea obiectelor
desenate. Dacă se aduce imaginea în plan apropiat, obiectele vor fi
mărite, pentru a sesiza mai bine detaliile. Dacă se îndepărtează
imaginea, obiectele sunt micşorate, dar vom avea vederea de ansamblu
a desenului.
Figura 2. Imagine inainte de aplicarea comezii Zoom
Figura 3. Imagine în timpul aplicării comezii Zoom
62
Figura 4. Imagine după aplicarea comezii Zoom
Zoom Window - se preia comanda tot cu click stânga şi apoi se

vine în dreptul desenului şi se deschide o fereastră ce încadrează zona
ce vrem să o mărim şi apoi dăm dinou click stâng.
Zoom Extents window - Aduce desenul în suprafaţa de lucru
Figura 5. Imagine cu comanda zoom
63
CAPITOLUL 6
CREAREA STRATURILOR
Organizarea unui desen pe layere – straturi este varianta cea mai

utilă de – a avea informaţiile pe categorii în cazul în care dorim să
selectăm numai o parte din ele.
Meniul Layer conţine informaţii utile la executarea desenului pe
layere (straturi), informaţii referitoare la tipurile de linii, grosimea
acestora, culoarea, dimensiunea scrisului, etc.
Figura 1. Meniul Layer
Semnificaţia comenzilor din acest meniu este descrisă în tabelul

următor:
Tabelul 6.1
Denumirea comenzii Semnificaţia comenzii
Layer Realizarea desenului pe straturi
Color Alegerea culorii pentru linia de desen
Linetype Alegerea tipului de lini: punctată,
continuă, etc.
Lineweight Alegerea grosimii liniei
6.1.Comanda LAYER
Această comandă se utilizează atunci când dorim să realizăm

desenul pe mai multe straturi (layere). De exemplu, dacă realizăm hărţi
tematice, putem vizualiza şi printa separat harta solului, harta cu
hidrografia, harta cu limitele administrative, etc.
Se preia comanda din meniu şi se va deschide fereastra de
setare a layerelor cu caracteristicile acestora:
64
Figura 2. Fereastra de definire a straturilor
Layerul prestabilit al tuturor desenelor pe care se lucrează, dacă

nu se deschide fereastra specifică, este layerul zero.
Deschizând acestă fereastră de iniţializare avem posibilitatea să
definim atâtea straturi câte dorim, fiecare având denumirea sa, tipul de
linie, grosimi de linii diferite, etc.
În fereastra „Name” se denumeşte fiecare strat: stratul 1, stratul
2, stratul 3, figura 3.
Figura 3. Definirea straturilor
Semnificaţia comenzilor este următoarea:

Simbolul Denumirea Semnificaţia
On / Off Activarea stratului şi vizibilitatea acestuia /
sau dezactivarea stratului, fiind invizibil
Freeze Strat „dezgheţat” vizibil sau „îngheţat”
invizibil
Lock / Unlock Stratul este blocat, vizibil, dar nu poate fi
printat / stratul este deblocat vizibil şi
printabil
Plot Stratul poate fi plotat
New layer Definirea unui strat nou
Delete layer Ştergerea unui strat definit

Curent layer Setarea stratului curent de lucru
65
Comenzile: Color, Linetype, Lineweight sunt aceleaşi din meniu,
având posibilitatea să le setăm în fereastră sau prin preluare directă din
meniul Format.
6.2.Comanda COLOR
Prin acţionarea acestei comenzi direct din fereastra de comenzi

se va deschide o altă ferestră în care ne putem alege culoarea cu care
dorim să facem desenul, figura 4.
Figura 4. Fereastra de alegere a culorilor
După selectarea culorii desenul va fi efectuat cu culoarea aleasă:
66
Figura 5. Realizarea desenului cu diverse culori
6.3.Comanda LINETYPE
Această comandă se poate prelua din fereastra de comenzi sau

din fereastra de layere, iar cu ajutorul ei alegem tipul de linie cu care
dorim să executăm desenul. Prin activarea ei se deschide fereastra în
care putem încărca orice tip de linie dorim dacă acţionăm butonul Load,
deschizându-se a doua fereastră cu toate tipurile de linii:
Fereastra de iniţializare Fereastra cu categoriile de linii
Figura 6. Încărcarea tipurilor de linii
Se încarcă tipul de linie dorit, revenim la fereastra iniţială, o bifăm,

selectăm Current şi OK. Revenind la ecranul de desen toate liniile vor fi
realizate cu acest tip de linie:
67
Figura 7. Desene realizate cu diverse tipuri de linii
6.4. Comanda LINEWEIGHT
Se poate folosi pentru alegrea tipului de grosime de linie,

preluând-o tot din meniu sau din fereastra de layere. După activare se
deschide fereastra Lineweght Settings unde alegem grosimea de linie
dorită şi unitatea de măsură în care dorim să lucrăm:
Figura 8. Fereastra de setare a grosimii liniilor
Pentru a fi setată trebuie să bifăm Display Lineweight,

deasemenea putem alege unitatea de măsură: milimetri sau inchi.
Dacă alegem să desenăm cu grosimea de 0.30 mm vom face
următoarele setări şi va rezulta desenul de mai jos:
Setarea dimensiunilor Desenul realizat
Figura 9. Încărcarea unei grosimi de linie şi desenul realizat
68
6.5. Comanda POINT STYLE
Dacă dorim ca punctele desenate să nu fie reprezentate numai

printr-un simplu punct, putem alege cu ajutorul acestei comenzi o
multitudine de alte tipuri de reprezentare. Prin activarea comenzii din
meniul Utilities se va deschide o ferestră în care avem toate variantele.
Tot aici putem alege şi dimensiunea de reprezentare a acestuia, activând
Point Size.
Figura 10. Modalităţi de reprezentare a punctului
Prin selecţia unuia din modurile de reprezentare ale punctului

vom obţine următoarele variante:
Diferite tipuri de reprezentare Desenarea punctelor cu simbolul

ales
69
6.6. Comanda UNITS
Această comandă ne oferă posibilitatea de-a selecta unităţile de

măsură pentru lungimi, pentru unghiuri şi scara de reprezentare. După
activarea comenzii se deschide fereastra specifică unde putem face
setările dorite. Tot aici se poate alege şi precizia cu care dorim să se
afişeze dimensiunile (nr. de zecimale):
Figura 11. Alegerea unităţilor de măsură a lungimilor şi unghiurilor
6.7.Comanda TABLE STYLE
Acţionând această comandă putem face setările dorite pentru

realizarea unui tabel: mărimea scrisului, nr. de linii, de coloane, etc.
Comanda se preia din meniu deschizându-se fereastra specifică în care
putem face modificările dorite dacă bifăm Modify:
70
Figura 12. Setarea modului de reprezentare a tabelelor
Dacă se bifează Modify se deschide fereastră nouă în care putem

face toate setările:
Figura 13. Schimbarea setărilor pentru caracteristicile tabelelor
71
6.8. Crearea unui şablon A3
Pentru realizarea unei planşe într-un format STAS de desen este

necesar să desenăm chenarul foii şi indicatorul. Etapele care se parcug
sunt următoarele:
1. Stabilirea limitelor formatului pe care se doreşte realizarea
desenului:
Command: '_limits
Reset Model space limits:
Specify lower left corner or [ON/OFF] <0.0000,0.0000>:
Specify upper right corner <420.0000,297.0000>:
2. Alegerea unităţilor de măsură din Format  Units;

3. Definirea straturilor, alegerea tipurilor de linii pentru fiecare
strat, culorile şi grosimile acestora (figura 3);
4. Trasarea chenarului formatului se va face pe stratul definit
pentru chenar cu grosimea de linie stabilită. Trasarea
chenarului se va face cu următoarea succesiune de comenzi:

Specify next point or [Close/Undo]: @-400,0
Specify next point or [Close/Undo]: c
5. Trasarea liniilor pentru marginea de îndosariere se va face pe

stratul definit pentru aceasta cu linia corespunzătoare,
efectuând comenzile următoare:

Specify next point or [Undo]: 0,148.5
6. Trasarea indicatorului prin coordonate carteziene absolute;

7. Scrierea indicatorului utilizând butonul de scriere A din bara
de desen.
72
CAPITOLUL 7
COMENZI PENTRU OBŢINEREA INFORMAŢIILOR DIN DESEN
Extragerea informaţiilor despre desen ca întreg
7.1.Comanda STATUS
Dacă dorim să avem informaţii despre desen ca întreg vom activa

comanda Status din fereastra de comenzi (figura 1).
Figura 1. Activarea comenzii Status
Prin activarea acestei comenzi se va deschide fereastra din figura

2, în care avem următoarele informaţii:
Figura 2. Lista informaţiilor afişate prin comanda Status
▪ numărul de obiecte din desen;

▪ limitele desenului;
▪ layerul;
▪ culoarea aleasă pentru layerul respectiv;
▪ tipul şi grosimea liniei curente;
▪ spaţiul liber de pe disc;
▪ memoria liberă de pe disc, etc.
Utilitatea acestei comenzi este atunci când dorim să depistăm
eventuale greşeli efectuate într-un desen.
7.2.Comanda TIME
Dacă dorim să cunoaştem timpul necesar realizării unui desen,

vom găsi în meniul Tools o comandă ce ne dă posibilitatea afişării
acestei informaţii. Dacă activăm comanda Time din fereastra de
comenzi, se vor afişa toate cele de mai sus.
73
Figura 3. Activarea comenzii Time
Informaţiile furnizate de comanda Time pot fi vizualizate în figura

4 şi sunt următoarele:
▪ data şi ora curentă cu o precizie de milisecundă;
▪ data şi ora la care a fost salvat desenul;
▪ timpul efectiv de desenare;
▪ timpul după care se va face următoarea salvare.
Figura 4. Lista informaţiilor obţinute cu comanda Time
7.3.Comanda DISTANCE
Activarea comenzii se poate face în două moduri:
-se preia din meniul Utilities/Measure/ Distance cu click pe

iconiţă, se bifează capetele dreptei şi automat în bara de comandă vor
apărea afişate toate caracteristicile acesteia.
- se tastează Distance în fereastra de comenzi

De exemplu:
74
Cerinţa Desenul realizat
Se cere să se
calculeze
caracteristicile
dreptei AB.
Semnificaţia
valorilor
afişate în
bară se poate
urmări în
desenul
alăturat.
7.4.Comanda AREA
Această comandă poate fi utilizată atunci când dorim să aflăm

aria şi perimetrul unei suprafeţe definite ca un poligon închis. Dacă
poligonul a fost desenat din mai multe linii, fiecare fiind o entitate, pentru
a avea rezultat la aplicarea comenzii Area, trebuie în prealabil s-o
definim ca o regiune cu ajutorul comenzii Region din bara de desen
(Draw). Dacă poligonul a fost creat cu comanda Poliline această
predefinire nu mai este necesară.
Aplicarea comenzii se va face astfel:
- Se tastează AREA în fereastra de comenzi sau din meniul
Utilitiez/ Measure/Distance cu click pe iconiţă;
- Se tastează în bara de comandă ,,o” de la „object” şi se dă
Enter;
- Se dă click pe o latură a poligonului şi automat în bara de
comenzi vor apărea valoarea ariei şi a perimetrului.
Cerinţa Desenul realizat

Se cere să se
calculeze aria şi
perimetrul poligonului
ABCDE
75
7.5. Comanda ID Point
Această comandă este utilizată la aflarea coordonatelor

punctelor. Se va prelua comanda din meniul Utilities/Measure/ID Point şi
se va da click pe punctul căruia dorim să-i aflăm coordonatele. În acest
moment acestea vor apărea afişate în bara de comandă. De exemplu,
dacă dorim să aflăm coordonatele punctului A din desenul de mai jos, se
pot observa în bara de comandă valorile afişate ale acestora.
Figura 5. Captura de ecran cu coordonatele punctului afişate prin

comanda ID Point
7.6.Comanda LIST
Această comandă ne oferă posibilitatea afişării într-o fereastră

proprie a tuturor comenzilor executate pentru realizarea unui desen.
De exemplu, dacă dorim să avem succesiunea comenzilor
executate la realizarea unui desen se va prelua comanda, se va bifa
desenul şi se va da Enter, după care apare afişat ecranul cu întreaga
succesiune de operaţii ce s-au efectuat. În ecranul afişat apare numai o
parte din comenzile executate, dar se pot derula toate. Deasemenea se
pot copia dacă se deschide Edit şi se preia comanda Copy. Ceea ce
copiem putem duce în orice document Word. De exemplu pentru
poligonul definit în exemplul anterior ABCDE putem lista comenzile ce s-
au executat. O parte din ele poate fi vizualizată în figura 8.
Cu ajutorul comenzii List se obţin informaţiile următoare:
▪ layerul de lucru;
▪ aria obiectului desenat;
▪ lungimea liniei;
▪ punctul de origine al unei linii;
▪ punctul de sfârşit al unei linii;
76
Figura 6. Ecranul cu informaţii din comanda LIST
Aceleaşi informaţii le obţinem şi prin acţionarea comenzii

Properties, din bara de instrumente standard, figura 9:
Figura 7. Bara de instrumente standard
77
CAPITOLUL 8
PROBLEME REZOLVATE
şi
PROBLEME PROPUSE SPRE REZOLVARE
Problema 1
Se cere să se realizeze desenul din figura 1 având următoarele

coordonate:
DAB = 150, DBC = 120, α = 25o, DCD = 140,  = 135o, DDE = 90, DEF = 160,
 = -140o, EG = FG, EN = ND, NM ⊥ BC, CH = DH.
Figura 1. Desen realizat după cerinţele problemei
Comenzile efectuate pentru realizarea poligonului ABCDEF sunt

următoarele:
Command: _line Specify first point: <Ortho on>

Specify next point or [Close/Undo]: @160<-140
Specify next point or [Close/Undo]:c
Celelalte puncte caracteristice: G, M, H se vor realiza desenând
linii la mijloc de segment şi perpendiculare pe segment. Haşurile se vor
face definind regiunile şi folosind comanda Hatch.
78
Problema 2
Să se deseneze poligonul ABCDE având următoarele

coordonate rectangulare: A(50,100), B(120,170), C(175,130), D(142,75),
E(70,64).
Succesiunea comenzilor este următoarea:

Specify next point or [Close/Undo]: 142,75
Specify next point or [Close/Undo]: 70,64
Specify next point or [Close/Undo]:
Desenul rezultat este:
Figura 2. Rezolvarea problemei 2
Problema 3
Să se deseneze conturul poligonal ABCD având coordonate

relative:
A(200,200), XAB=40, YAB=65, XBC=80, YBC=-45, XCD=-25, YCD= -
64.

Specify next point or [Undo]: @80,-45
Specify next point or [Close/Undo]: @-25,-64
Desenul rezultat este cel din figura 3.
79
Problema 4
Să se deseneze conturul poligonal ABCDE având coordonate

polare:
A(300,300), DAB = 50, α1 = 30o, DBC = 75, α2 = -35o, DCD = 68,
α3 = -120o, DDE = 82, α4 = -175o

Specify next point or [Undo]: @75<-35
Desenul realizat este următorul:
Figura 4. Rezolvare problema 4

80
Problema 5
Să se deseneze 2 dreptunghiuri cu următoarele dimensiuni: L1=

30, l1 = 15, L2 = 20, l2 = 10.
Comenzile executate vor fi în următoarea succesiune:
Command: _rectang
Specify first corner point or
[Chamfer/Elevation/Fillet/Thickness/Width]:
Specify other corner point or [Area/Dimensions/Rotation]: d
Specify length for rectangles <20.0000>: 30
Specify width for rectangles <10.0000>: 15
Command: _rectang
Specify other corner point or [Area/Dimensions/Rotation]: d
Specify length for rectangles <10.0000>: 20
Specify width for rectangles <10.0000>: 10
Desenul realizat poate fi urmărit în figura 5:
Figura 5. Desenarea a 2 dreptunghiuri cu laturi date
Problema 6
Să se deseneze un dreptunghi ce are L = 30, aria = 150 şi are

latura mare înclinată faţă de orizonatală cu ununghi de 35 o.
Comenzile executate sunt:
Command: _rectang
81
Current rectangle modes: Rotation=35
Specify other corner point or [Area/Dimensions/Rotation]: r
Specify rotation angle or [Pick points] <35>: 35
Specify other corner point or [Area/Dimensions/Rotation]: a
Enter area of rectangle in current units <150.0000>: 150
Calculate rectangle dimensions based on [Length/Width]
<Length>:
Enter rectangle length <30.0000>: 30
Figura 6. Rezolvare problema 6

Problema 7
Să se deseneze un poligon cu 9 laturi, având coordonatele

centrului C(400,400) şi fiind înscris într-un cerc de rază egală cu 82.
Command: _polygon Enter number of sides <5>: 9
Specify center of polygon or [Edge]: 400,400
Enter an option [Inscribed in circle/Circumscribed about circle]<I>: i
Specify radius of circle: 82
Desenul rezultat este:
82
Problema 8
Să se deseneze un poligon cu 5 laturi având coordonatele

punctului de centru C(200,300) fiind circumscris unui cerc de rază egală
cu 75.
Command: _polygon Enter number of sides <9>: 5
Specify center of polygon or [Edge]: 200,300
Enter an option[Inscribed in circle/Circumscribed about circle]<I>: c
Specify radius of circle: 75
83
Problema 9
Să se deseneze cercul de centru C(250, 350) şi rază egală cu 25.

Comenzile executate sunt:
Command: _circle Specify center point for circle or [3P/2P/Ttr (tan tan
radius)]: 250,350
Specify radius of circle or [Diameter]: 25
Desenul realizat este cel din figura 9.
Problema 10
Să se deseneze cercul de centru C(125,225) şi diametru 45.

Comenzile executate sunt următoarele:
radius)]: 125,225
Specify radius of circle or [Diameter] <25.0000>: d
Specify diameter of circle <50.0000>: 45
84
Problema 11
Să se deseneze cercul definit de 3 puncte de coordonate

cunoscute A (100,200), B(150,150), C (200,250).
radius)]: 3p
Specify first point on circle: 100,200
Specify second point on circle: 150,150
Specify third point on circle: 200,250
85
Problema 12
Să se deseneze cercul ce trece prin 2 puncte diametral opuse. A

(400,250), B (425,275).
radius)]: 2p
Specify first end point of circle's diameter: 400,250
Specify second end point of circle's diameter: 425,275
Problema 13
Să se deseneze elipsa căreia îi cunoaştem coordonatele la

capetele unei axe şi mărimea celeilalte semiaxe: A (200,300),
B (225,300), b = 25.
Succesiunea comenzilor este:
Command: _ellipse
Specify axis endpoint of ellipse or [Arc/Center]: 200,300
Specify other endpoint of axis: 225,300
Specify distance to other axis or [Rotation]: 25
86
Problema 14
Să se deseneze elipsa căreia îi cunoaştem coordonatele

centrului, coordonatele la capătul uneia dintre semiaxe şi mărimea
celeilalte semiaxe: A (200,300), B (215,315), b = 30.

Command: _ellipse
Specify axis endpoint of ellipse or [Arc/Center]: c
Specify center of ellipse: 200,300
Specify endpoint of axis: 215,315
Specify distance to other axis or [Rotation]: 30
87
Problema 15
Să se deseneze un cerc de rază egală cu 15 şi apoi să se

dispună acesta pe 3 rânduri şi 4 coloane având distanţa dintre rânduri
egală cu 15, iar cea dintre coloane egală cu 25.
Rezolvarea se va face cu comanda Circle pentru desenarea
cercului şi comanda Array pentru dispunerea pe linii şi coloane.
Fereastra de setări pentru comanda Array este următoarea:
Figura 15. Setarea valorilor de dispunere a cercurilor
88
Problema 16
Să se deseneze 5 cercuri de rază 20 sub formă circulară având

coordonatele centrului cercului de dispunere C (420,210).
Se vor combina comenzile Circle şi Array cu dispunere polară.
Fereastra de setări pentru comanda Array este următoarea:
Figura 17. Fereastra de setări a valorilor
89
Problema 17
Să se realizeze teşirea colţurile dreptunghiului ABCD utilizând

comanda Chamfer, la distanţele de 5 pe fiecare latură.
Succesiunea comenzilor este:
Command: _chamfer
(TRIM mode) Current chamfer Dist1 = 0.0000, Dist2 = 0.0000
Select first line or
[Undo/Polyline/Distance/Angle/Trim/mEthod/Multiple]: d
Specify first chamfer distance <0.0000>: 5
Specify second chamfer distance <5.0000>: 5
În figura 19 se pot observa cele 2 dreptunghiuri, cel de bază

ABCD şi cel rezultat după acţionarea comenzii Chamfer.
90
Problema 18
Să se deseneze planul construcţiei C1 utilizând comenzile

învăţate: Line, Region, Hatch, Table, Text, Circle.
Inventar de coordonate
Pct. Est Nord
1 410,469 583,586
2 415,873 575,920
3 414,210 574,748
4 408,806 582,414
Succesiunea comenzilor va fi următoarea:

- se vor reprezenta punctele prin coordonate rectangulare cu
ajutorul comenzii Line;
- se va selecta suprafaţa şi se va transforma în contur închis cu
comanda Region;
- se va haşura conturul poligonal alegând forma de haşurare,
unghiul de înclinare al liniilor şi scara (densitatea acestora);
- se vor scrie numerele punctelor şi dimensiunile laturilor cu
comanda Text;
- se va încadra C1 într-un cerc cu comanda Circle;
- se va crea tabelul cu comanda Table schimbând convenabil
dimensiunile acestuia cu comanda Table Style;
- Se va scrie textul din tabel cu comanda Text.
Desenul rezultat este următorul:
91
Problema 19
Se cere să se realizeze reprezentarea construcţiei C3 având

următoarele coordonate:
Pct. Est Nord
1 290,553 587,277
2 294,055 580,236
3 292,411 579,399
4 291,112 581,949
5 285,272 579,010
6 283,020 583,470
92
Desenul rezultat este următorul:
Problema 20
Se cere să se realizeze planul construcţiei C având următoarele

coordonate:
Pct. Est Nord
1 308,283 540,070
2 309,278 538,535
3 307,594 537,483
4 310,405 533,036
5 312,864 534,304
6 318,280 525,115
7 312,469 521,522
8 306,300 530,896
9 303,449 532,143
10 301,286 535,510
93
Figura 22. Desenul realizat la problema 20
Problema 21
Să se deseneze profilul longitudinal pentru următoarele valori:
Pct. Cote teren Distanţe teren

(m) (m)
A 277,42
1 277,18 36
2 276,77 35
3 276,68 37
4 277,95 33
Se va alege pentru distanţe scara 1: 500, iar pentru cote scara 1:

10.
94
Problema 22
Să se deseneze profilul longitudinal pentru montarea conductei

de alimentare cu apă având următoarele date:
Pct. Cotă teren Cotă radier Cotă Distanţa

(m) (m) săpătură între puncte
(m) (m)
CV172 88,45 86,95 86,80
CV173 88,46 86,87 86,72 40
CV174 88,48 86,77 86,62 50
CV170 88,59 86,67 86,52 50
CV171 88,62 87,12 86,97 28
95
Figura 24. Profil longitudinal problema 22
Problema 23
Să se deseneze profilul transversal pentru montarea conductei de

alimentare cu apă.
Figura 25. Profil transversal problema 23
96
Problema 24
Să se deseneze releveul apartamentului de 3 camere din figura 26.
Figura 26. Releveu apartament 3 camere
Problema 25
Să se deseneze releveul din figura 27.
97
Figura 27. Releveu apartament
Problema 26
Să se deseneze variaţia nivelurilor unui strat freatic după desenul

din figura 28:
Figura 28. Variaţia nivelurilor unui strat freatic

(Giurma I., ş.a., 2009)
98
Problema 27
Să se deseneze profilul transversal - schiţa prin albia unui curs de

apă (vezi figura 29).
Figura 29. Profil transversal prin albia unui curs de apă

(Giurma I., ş.a., 2009)
Problema 28
Să se deseneze schema amenajării traseului albiei minore a unui

curs de apă după desenul din figura 30.
Figura 30. Schema amenajării albiei minore a unui curs de apă

(Giurma I., ş.a., 2009)
Problema 29
Să se deseneze schema reprofilării albiei minore a cursului unui

râu după desenul din figura 31.
99
Figura 31. Schema reprofilării albiei unui râu
(Giurma I., ş.a., 2009)
Problema 30
Să se deseneze schemele tehnologice ale racordului la

conductele de refulare după desenul din figura 32.
Figura 32. Scheme tehnologice ale racordului la conductele

de refulare
A, B – pompe în montaj simetric
C – pompe în montaj asimetric
100
Problema 31
Să se deseneze schema apărării de mal cu gabioane după

desenul din figura 33.
Figura 33. Schema apărării de mal cu gabioane
Problema 32
Să se deseneze profilul transversal prin albia unui râu, având

următoarele valori:
Pct. Cotă teren Distanţa

(m) între puncte
(m)
1 98,65
2 99,07 6,75
3 100,02 4,00
4 100,30 7,00
5 100,37 1,5
6 98,86 3,5
101
7 99,22 7,5
8 96,76 4,75
9 96,30 7,5
10 96,31 2,5
11 98,80 2,5
12 98,31 2,25
13 100,20 5,00
Profilul rezultat trebuie să fie ca în desenul din figura 34.
Figura 34. Profil transversal prin albia unui râu
Problema 33
Să se deseneze reazemul din anrocamente fundat în patul albiei

şi aşezat pe saltea elastică după desenele din figura 35 şi 36:
Figura 35. Reazem din anrocamente fundat în patul albiei
102
Figura 36. Reazem din anrocamente aşezat pe saltea elastică
Problema 34
Să se deseneze reazemele din gabioane fundat în patul albiei

(figura 37) şi aşezat pe saltea elastică (figura 38).
Figura 37. Reazem din gabioane fundat în patul albiei
103
Figura 38. Reazem din gabioane aşezat pe saltea elastică
Problema 35
Să se deseneze schema generală a unui sistem de pompare –

tratare, combinat cu puţuri de injecţie, vedere în plan (figura 39).
Figura 39. Schema generală a unui sistem de pompare – tratare,

combinat cu puţuri de injecţie, vedere în plan
104

Cursuri 1-8 Autocad PDF

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Cursuri 1-8 Autocad PDF

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

CAPITOLUL 1

PREZENTAREA GENERALĂ – PROGRAMUL AUTOCAD

AutoCAD – Computer Aided Design – este unul dintre cele mai

1.2.Lansarea în execuţie a programului AutoCAD

Programul se lansează în execuţie cu dublu click pe iconiţa

Figura 1. Iconiţa de lansare AutoCAD 2016

După lansarea în execuție a programului pe ecran apare

Figura 2. Ecranul programului AutoCAD

Figura 3. Ferestra de comenzi

Figura 4. Fereastra Options

În acestă fereastră megem pe eticheta Display, dăm clik pe

Figura 5. Drawing Window Colors

În bara de titlu (figura 6) este afişat numele programului şi

Figura 7. Bara de titlu

1.5 Bara de meniuri

În această bară (figura 8) vom regăsi toate meniurile de lucru:

Figura 8. Bara de meniuri

Această bară (figura 9) conţine comenzile principale ale

Figura 9. Bara de instrumente standard

Semnificaţia comenzilor principale este descrisă în tabelul de mai jos:

1.7. Bara de desen

Aceasta conţine toate comenzile din meniul „Draw”: Line,

Figura 10. Bara de desen

Bara de instrumente de editare conţine comenzile din meniul

Figura 11. Bara de instrumente de editare

1.9. Bara de instrumente de scriere și cotare a desenelor

Aceasta conţine comenzile din meniul „ Annotation” ca de

Figura 12. Bara de instrumente de scriere și cotare a desenelor

1.10. Bara de proprietăţi - Layers

Se referă la Layerele (straturi) pe care se poate lucra. În

Figura 13. Bara de proprietăţi - Layers

În sesiunea de lucru curentă putem mofidifica din bara de

Figura 14. Bara de proprietăţi

1.12. Spaţiul de desen

Este zona în care se poate face desenul (9), fiind considerat

Cursorul – este cel cu care se execută desenul, şi poate lua

Figura 15. Cursorul

1.14. Sistemul de axe de coordonate

În AutoCAD se utilizează două sisteme de axe de coordonate

Figura 16. Sistemul UCS

Sistemul de coordonate universal are următoarele caracteristici:

1.15. Bara de comandă

În această bară se poartă dialogul dintre operator şi program, aici

Figura 17. Bara de comandă

1.16. Bara de stare

Bara de stare prezintă starea modurilor de lucru – coordonatele,

Figura 18. Bara de stare

1.17 Descriere Mouse

Din mouse se poate realiza practic întreg desenul. Acesta are 2

Figura 19. Activarea butonului dreapta al mouse - ului

Dacă avem un desen deja realizat şi salvat îl putem deschide din

Figura 20. Deschidere de desen existent

În această fereastră avem posibilitatea de selectare a folderului şi

Comenzile utilizate la desen se regăsesc în meniul Draw (figura

Figura 1. Meniul Draw

Polyline Deseneză obiecte compuse din segmente

Arc Trasarea arcelor de cerc prin mai multe

Cloud Desenează un contur închis de forma unui

Desenarea liniilor se realizează cu comanda LINE în mai multe variante:

A. Linia de desenat nu este definită de coordonate

1. Preluarea comenzii din meniul Draw

Figura 2. Iniţializarea comenzii Line

Se va prelua comanda cu mousul, click stânga din meniu şi

Specify next point or [Close/Undo]: Cancel

Specify next point or [Close/Undo]: Cancel