Compensare 1D (H)

Descriere metodă de calcul

Rețelele de puncte definite numai printr-o singură coordonată, altitudinea sau, cum se spune
de cele mai multe ori, înălțimea deasupra mării, sunt cunoscute ca rețele geodezice
altimetrice. Punctele unei astfel de rețele sunt materializate prin repere și mărci de nivelment,
pentru marea lor majoritate fiind cunoscute și coordonatele planimetrice dar, evident, nu cu
precizia cerută de rețelele geodezice planimetrice.

Se poate vorbi despre o poziționare absolută, când poziția altimetrică a unui punct se referă
la un sistem de referință, sau de o poziționare relativă, când poziția altimetrică a punctului
se determină relativ la cota unui alt punct.

Atât procedeele de măsurare cât și cele de prelucrare a observațiilor în rețelele altimetrice

sunt, conceptual, mai simple decât în cazurile rețelelor planimetrice sau tridimensionale, dar
și aici, pentru obținerea unor precizii ridicate, trebuie să se cunoască bine fenomenele fizice
care au o influență semnificativă în rezultatele finale. În cadrul acestui tip de poziționare,
câmpul gravității și refracția atmosferică joacă un rol mult mai important decât în cazul
poziționării planimetrice, de aceea ele trebuie să fie cunoscute pentru a se putea determina
efectul lor asupra măsurătorilor.

Se cunosc mai multe metode de determinare a altitudinii (cotei) unui punct (metoda
nivelmentului trigonometric, metoda nivelmentului geometric, nivelmentul barometric,
nivelmentul hidrostatic, etc.), în continuare făcându-se referire doar la metoda nivelmentului
geometric.

Nivelmentul geometric este una dintre cele mai precise măsurători geodezice, putându-se
obține o abatere standard de ±0.1mm pe 1km de nivelment, creșterea fiind proporțională cu
rădăcina pătrată din distanță.

În România, sistemul de altitudini utilizat pentru rețeaua de nivelment de stat este denumit
"sistem Marea Neagră zero 1975".

Figura 1. Rețea de nivelment geometric.

1
O rețea de nivelment geometric (vezi figura 1) este alcătuită din repere de nivelment între
care se efectuează măsurători în vederea determinării diferențelor de nivel și a lungimii
traseelor pe care se efectuează observațiile.

Într-o astfel de rețea, pentru a se efectua calcule de compensare, trebuie să se cunoască sau
să se determine:

» diferențele de nivel măsurate (Δh*ij) prin metoda nivelmentului geometric și reduse

unitar la unul din sistemele de altitudini cunoscut. La calculele de prelucrare care urmează,
se consideră ca fiind măsurători diferențele de nivel care au fost corectate (funcție de
cerințele de precizie) cu corecțiile datorate erorilor sistematice, cum ar fi, de exemplu,
corecția de etalonare. Pentru o prelucrare prin metoda observațiilor indirecte este necesar ca
numărul acestor măsurători să fie mai mare decât numărul necunoscutelor implicate în model
(dacă nu intervin alte necunoscute suplimentare, acest număr trebuie să fie mai mare decât
numărul reperelor pentru care nu se cunoaște valoarea altitudinii).

» lungimile traseelor urmate pentru determinarea diferențelor de nivel. Acestea se

determină concomitent cu efectuarea observațiilor și ele sunt necesare pentru determinarea
ponderilor măsurătorilor, cu relația:

(1)

» altitudinea (Hi) a unuia sau a mai multor repere de nivelment din rețeaua considerată;

» alte informații preliminare utile la construirea modelului funcțional-stohastic, în mod

deosebit cele care pot fi folosite pentru stabilirea unei "cât mai bune" matrice a ponderilor
observațiilor;

» altitudinile provizorii (Hoi) pentru toate reperele noi din rețeaua considerată. Acestea
se determină cu ajutorul diferențelor de nivel măsurate, plecând de la altitudinea cunoscută
a unuia sau a mai multor repere din rețea.

Cu ajutorul acestor elemente se caută ca printr-o prelucrare riguroasă să se determine:

- valorile absolute (cele mai probabile) ale altitudinilor tuturor punctelor noi din rețea,
funcție de elementele cunoscute inițial, în sistemul de altitudini adoptat;

- valorile cele mai probabile (compensate) ale diferențelor de nivel pe traseele pe care
acestea au fost măsurate;

- precizia cu care se determină aceste valori prin procesul de prelucrare.

Modelul funcțional-stohastic al prelucrării este reprezentat de relațiile:

(2)
(3)

2
Notații:

v- vectorul corecțiilor;
A- matricea coeficienților;
x- vectorul parametrilor (necunoscutelor);
l- vectorul termenilor liberi;
Cm- matricea de varianţă-covarianţă a măsurătorilor;
σ02 - varianța unității de pondere sau factor de varianță;
Qm - matricea cofactorilor măsurătorilor.

, în care vectorul parametrilor necunoscuți x este constituit din corecțiile pentru altitudinile
punctelor noi.

Prin prelucrarea observațiilor de nivelment geometric se determină corecții pentru mărimile

a căror valori compensate nu sunt încă cunoscute. Se determină corecții atât pentru
altitudinile provizorii ale reperelor.

(4)

cât și pentru diferențele de nivel măsurate:

(5)

În cazul rețelelor de nivelment geometric pot fi întâlnite următoarele situații:

a) Ambele repere de la capetele unui tronson de nivelment sunt vechi.

În această situație (ambele repere cu altitudini cunoscute) nu se execută măsurători directe de

diferențe de nivel dacă nu există cel puțin un reper intermediar nou.

b) Unul din cele două repere de la capetele tronsonului de nivelment este vechi (fix).

În această situație există două posibilități de considerare a sensului de măsurare a diferenței

de nivel:
- între un reper vechi A și un reper nou i. În acest caz se poate scrie o relație, prin care se
determină altitudinea punctului nou, de forma:

(6)

Din această relație se poate deduce că:

(7)

3
sau dacă se notează termenul liber cu

(8)

atunci va rezulta forma ecuației de corecție pentru o diferență de nivel măsurată de la un

reper vechi (fix) la un reper nou.

(9)

- între un reper nou i și un reper vechi A. În această situație între cele două repere se poate
scrie o relație de forma:

(10)

Din relația de mai sus se deduce forma ecuației de corecție pentru o diferență de nivel
măsurată de la un reper nou la unul vechi.

(11)

unde s-a făcut notația

(12)

c) Ambele repere de la capetele tronsonului de nivelment sunt noi.

Între două repere noi i și j, relația care poate fi scrisă are următoarea formă:

(13)

De aici rezultă forma generală a unei ecuații de corecție pentru o diferență de nivel măsurată
geometric:

(14)

sau

(15)

4
În cazul prelucrării prin metoda observațiilor indirecte, fiecărei diferențe de nivel măsurate îi
corespunde o ecuație de corecție. De asemenea, fiecărei valori măsurate este recomandat să
i se atașeze o valoare numerică, numită pondere, proporțională cu încrederea atribuită acelei
măsurători.

După scrierea sistemului liniar al ecuațiilor corecțiilor urmează normalizarea și rezolvarea

sistemului normal, proces în urma căruia rezultă corecțiile pentru altitudinile punctelor noi și
corecțiile pentru diferențele de nivel măsurate.

(16)
(17)
Notații:

N - matricea sistemului normal de ecuații;

A - matricea coeficienților sistemului de ecuații ale corecțiilor;
P - matricea ponderilor;
x - vectorul necunoscutelor;
l - vectorul termenilor liberi.

Aceste valori adăugate elementelor provizorii, respectiv, măsurate vor conduce la obținerea
valorilor cele mai probabile (compensate) pentru cele două tipuri de mărimi: relațiile (4) și
(5).

Ca la orice prelucrare, în final trebuie să se calculeze elementele de precizie.

Abaterea standard a unității de pondere se poate determina cu relația:

(18)

În aceste relații m reprezintă numărul diferențelor de nivel măsurate în rețea, iar n numărul
reperilor noi din rețeaua considerată. În continuare se poate determina abaterea standard a
unei diferențe de nivel individuale compensate cu relația:

(19)

și abaterea standard a necunoscutelor (a mărimilor determinate indirect) cu relația:

(20)

5
În final se poate determina și o valoare medie pe rețea a abaterilor standard a necunoscutelor
care prezintă o informație globală asupra preciziei de determinare a altitudinilor reperelor.

(21)

, unde n reprezintă numărul reperilor noi.

Sursa bibliografică: „Geodezie” - Prof.univ.dr.ing. Constantin Moldoveanu