I.

LOCALIZARE

1.1 Poziția geografică

Stațiunea balneoclimaterică Băile Olănești este localizată în partea cental-sudică a României, la

intersecția paralelei 45°13ʼ15” latitudine nordică cu meridianul 24°13ʼ30” logitudine estică.
Orașul Băile Olănești aparține județului Vâlcea, aflându-se la o distanță de doar 18 km nord-vest
de municipiul Rm. Vâlcea, acesta se învecinează în partea de nord-est cu localitatea Brezoi, în est cu
comuna Muiereasca și cu localitatea Călimănești, în sud cu comuna Păușești Măglași, în sud-vest cu
comuna Stoenești și Bărbătești, în nord cu comuna Mălaia.
Localitatea se află în cadrul Subcarpațiolor Getici, în centru Depresiuni Olănești, închisă la nord
-vest de crestele de calcar jurasice ale Munțiilor Căpațânii și deschisă în parte de sud . Localitatea se
desfășoară de o parte și de alta a Văii Olănești și a afluendului acestuia Valea Cheii, la o altitudine
medie de 450 metri.

Fig. 1. Localizarea Localității Băile Olănești, (Sură date:

1
1.2 Caile de acces
Orașul Băile Olănești este situat la 18 km de reședința de județ, Râmnicu Vâlcea, la 107 km de
Sibiu, la 65 km de Pitești, la 188 km de București.
În ceea ce privește rețeaua rutieră accesul se poate face pe următoarele rute:
1. București - Râmnicu Vâlcea pe E7, Râmnicu Vâlcea – Băile Olănești pe DN 64 A;
2. Sibiu - Râmnicu Vâlcea pe E7, Râmnicu Vâlcea – Băile Olănești pe DN 64 A;
3. Drobeta-Turnu Severin – Motru – Târgu Jiu – Horezu – Râmnicu Vâlcea pe DN 67, Râmnicu
Vâlcea – Băile Olănești pe DN 64 A;
4. Câmpulung – Curtea de Argeș – Râmnicu Vâlcea pe DN 73 C, Râmnicu Vâlcea – Băile
Olănești pe DN 64 A;
5. Caracal – Drâgășani – Râmnicu Vâlcea pe DN 64, Râmnicu Vâlcea – Băile Olănești pe DN 64
A;
6. Craiova – Găneasa pe DN 65, Găneasa – Drăgășani – Râmnicu Vâlcea pe DN 64, Râmnicu
Vâlcea – Băile Olănești pe DN 64 A;

2
1.3 Locul stațiuni Băile Olăneşti în cadrul sistemului teritorial getic

Stațiunea Băile Olănești este situată în partea cental-sudică a teritoriului României, aflându-se în
cadrul a două unități fizico-geografice Munții Căpățâni și Subcarpații Vâlcii .
Limita nord-vestică a localități Băile Olănești este dată de crestele de calcar jurasice ale Munțiilor
Căpățânii, unde se întâlnesc cele mai importante înalțimi Vârful Folea (1647m), Stogul (1493m),
Bila( 1848) Vânturariţa (1863 m).
Limita sud-estică este foarte sinuasă e

Fig. 2. Poziţia geografică a stațiuni Băile Olăneşti în cadrul sistemului getic (Carpaţii Meridionali şi Subcarpaţii Getici)

3
CAPITOUL II STAȚIUNEA BALNEOCLIMATERICĂ BĂILE OLĂNEȘTI – CARACTERE
LEGISLATIVE

2.1 Hotărârea nr. 1072/2013 pentru modificarea anexei nr. 1 la Hotărârea Guvernului nr.
1.016/2011 privind acordarea statutului de stațiune balneară și balneoclimatică pentru unele
localități și areale care dispun de factori naturali de cură (Publicat în MO nr. 825 din 23.12.2013)
Guvernul României
În temeiul art. 108 din Constitutia României, republicată, si al art. 8 alin. (1) din Ordonanta de urgentă
a Guvernului nr. 236 din 24 noiembrie 2000 privind acordarea statutului de stațiune balneară și
balneoclimatică pentru unele localități și areale care dispun de factori naturali de cură, aprobată
prin Legea nr. 462 din 18 iulie 2001, Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.
În temeiul art. 108 din Constituţia României, republicată, şi alart. 2 alin. (1) din Ordonanţa Guvernului
nr. 109/2000 privind staţiunile balneare, climatice şi balneoclimatice şi asistenţa medicală şi de
recuperare, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 1072/2013 , cu modificările
ulterioare,Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.
Anexa nr. 1 la Hotărârea Guvernului nr. 1.016/2011 Localităţile şi arealele pentru care se acordă
statutul de staţiune balneoclimatică
1. Arealul Băile Felix din structura comunei Sânmartin, judeţul Bihor
2. Arealul corespunzător staţiunii turistice 1 Mai, judeţul Bihor
3. Arealul corespunzător staţiunii turistice Geoagiu-Băi, judeţul Hunedoara
4. Arealul corespunzător zonei de agreement-tratament Nicolina din municipiul Iaşi, judeţul Iaşi
5. Arealul Călimăneşti-Căciulata, judeţul Vâlcea
6. Municipiul Mangalia, judeţul Constanţa, şi arealul corespunzător: Saturn, Venus, Cap Aurora,
Jupiter, Neptun şi Olimp
7. Municipiul Vatra Dornei, judeţul Suceava
8. Oraşul Slănic Moldova, judeţul Bacău
9. Oraşul Târgu Ocna, judeţul Bacău
10. Oraşul Sângeorz-Băi, judeţul Bistriţa-Năsăud
11. Oraşul Eforie, judeţul Constanţa
12. Oraşul Năvodari, judeţul Constanţa
13. Oraşul Covasna, judeţul Covasna
14. Oraşul Pucioasa, judeţul Dâmboviţa
15. Oraşul Băile Tuşnad, judeţul Harghita
16. Oraşul Sovata, judeţul Mureş
17. Oraşul Slănic, judeţul Prahova
18. Oraşul Ocna Sibiului, judeţul Sibiu
19. Oraşul Buziaş, judeţul Timiş
20. Oraşul Băile Olăneşti, judeţul Vâlcea
21. Comuna Moneasa, judeţul Arad
22. Comuna Bazna, judeţul Sibiu
23. Satul Bizuşa-Băi din structura comunei Ileanda, judeţul Sălaj

4
5
Caracteristici fizico-geografice

Geologia

6
Relieful
Climă
Rețeaua hidrografică
Divesitatea biopedalogică

Cu un conţinut de cel puţin un miligram de sulf

titrabil/litru de apă, apele minerale sulfuroase
sunt legate în principal de sulfaţii formaţiunilor
de gips din Carpaţii Orientali şi Depresiunea
Getică. În staţiuni precum Govora, Călimăneşti-
Căciulata, Olăneşti, Herculane, Pucioasa,
Mangalia sau Săcelu, aceste ape sunt valorificate
împreună c

u unele având caracter mixt, acestea din urmă conţinând şi componente clorurat-sodice, carbo-gazoase,
alcalin-calcice, magneziene etc. Efectele binefăcătoare din punct de vedere curativ se manifestă în
terapia unor afecţiuni digestive, hepato-biliare, ale căilor respiratorii sau ale circulaţiei cutanate.

7
 Apele minerale iodurate trebuie să conţină cel puţin 1 miligram de iod/litru de apă. Ele se găsesc în
asociaţie cu apele clorurate-sodice, bicarbonate sau de tip sulfuros. Paleta curativă pe cale externă se
referă la tratarea afecţiunilor reumatice, neurologice periferice, ginecologice, dermatologice. Apele
iodurate de slabă concentraţie sunt utilizate şi în cura internă, cu acţiune asupra ţesutului limfatic,
glandei tiroide, ficatului sau metabolismului. Cure de acest gen se pot face la Olăneşti, Călimăneşti,
Bazna, Govora, Sărata Monteoru, Bălţăteşti. Importanţa lor este cu atât mai mare, cu cât în Europa
există relativ puţine astfel de izvoare, în special în Germania, Polonia, Italia şi Slovacia.
Clima
Clima statiuni Băile Olănești se încadrează în etajul climatului de dealuri,podiș și munți josi

Climat de dealuri, podiș și munți josi

mm
36 36 °C

32

24 °C
28

24
12 °C
20

16
0 °C
12

8
-12°C

0 -24°C
Jan Feb Mar Apr May Jun Jul Aug Sep Oct Nov Dec
Precipitații Temperatura

"Maxima medie zilnică" (linia roșie continuă) arată temperatura maximă medie a unei
zile pentru fiecare lună pentru Băile Olăneşti. De asemenea, "minima medie zilnică"
(linia albastră continuă) arată media temperaturii minime. Zilele calde și nopțile reci
(liniile punctate albastre și roșii) arată media celei mai calde zile și a celei mai reci nopți
ale fiecărei luni din ultimii 30 de ani. Pentru planificarea vacanțelor te poți aștepta la
temperaturi medii, fii pregătit pentru zile mai calde sau mai reci. Viteza vântului nu este
în mod normal afișată, însă poate fi adăugată de la baza graficului.

Harta Hipsometrică
În realizarea acestei hărți am folosit programul ArcGis,
Rolul acestei hărți este de a arăta caracteristicile acestei stațiuni : înălțimea, find la o altitudine medie
de 450 m , altitudinea maxim
Altitudinile cele mai mici se regasesc ă fiind de …..m în Vf……. . Se poate observă că cele mai mari
altitudini se înregistreză în partea

8
 Capitol Patrimoniu cultural
Obiectivele culturale aflate pe teritoriul Stațiuni Băile Olănești sunt relativ numeroase și sunt
constotuite din

Caracteristici demografice
Evoluție
Structura populației
Populația

9
Amenajarea teritoriului, aspecte socio economice

Ariilor naturale protejate de interes national

La nivelul orașului Băile Olănești se regăsesc câteva rezervații, parcuri naturale și obiective
declarate monumente ale naturii conform Legii 5/2000²
În prezent în conformitate cu Legea nr. 5/ 2000 și HG 2151/2004 sunt constituite un numar de 12
arii naturale protejate (un parcur national, 4 rezervatii naturale, 8 monumente ale naturii ), dupa cum
urmeaza:
• Rezervația Rădița-Mânzu este o rezervaţie naturală mixta, situată în Munţii Căpăţânii pe o parte
și alta a văii prâului Cainelui, pe o suprafaţa de 80,7 ha.
• Pădurea Valea Cheii este o rezervatie naturală mixta situată în Munții Capațănii în bazinul
hidrografic superior al Prârâului Cheia, pe o suprafață de 1,2 ha.
• Muntele Stogu, situata în masivul Buila – Vânturariţa, se prezită ca o rezervaţie naturală mixtă,
cu o suprafață de 31,4 ha
• Mlaștina Mosoroasa este o rezervație naturală botanică, situată în Subacrpații Getici
(Subcarpații Vâlcii) la sud de satul Mosoroasa, cu o sprafață de 1,4 ha.
• Peşterile din Cheile Cheii (Peştera cu Lac, Peştera Pagodelor, Peştera Caprelor, Peştera cu
Perleşi Peştera Rac, Peştera Clopot, Peştera Munteanu- Murgoci) sunt localizate în Munții Capatanii,
Masivul Buila – Vanturarita
• Parcul National Buila –Vânturariț cu o suprafață de doar 4186 ha acesta este cel mai mic parc
național, situat în sudul Muntii Căpătânii, 11% din aria protejată Buila –Vânturarița se află pe teritoriu
localități Băile Olănești restul de 89% aflăndu-se pe teritoriu localităților Costești respectiv Bărbătești.

Nr. Suprafață
Denumire Obsevații
crt. (ha)
1. Rezervația Rădița - Mânzu 80,7 Rezervatie naturala mixta
2. Pădurea Valea Cheii 1,2 Rezervatie naturala mixta
3. Muntele Stogu 31,4 Rezervatie naturala mixta
4. Mlaștina Mosoroasa 1,4 Rezervatie naturala botanica

10
 5. Peștera Caprelor 0,08 Monument al naturii (Speologic)
6. Peștera Clopot 0,13 Monument al naturii (Speologic)
7. Peștera cu Lac (Peștera Lacul Verde) 0,08 Monument al naturii (Speologic)
8. Peștera cu Perle 0,17 Monument al naturii (Speologic)
9. Peștera Munteanu - Murgoci 0,1 Monument al naturii (Speologic)
10. Peștera Pagodelor 0,1 Monument al naturii (Speologic)
11. Peștera Rac 0,14 Monument al naturii (Speologic)
12. Peștera Arnăuților 9,4 Monument al naturii (Speologic)
13. Parcul National Buila 4186 Parcuri nationale
Sursă: Agenția Naturală pentru Protecșia Mediului

Monitorul Oficial Nr.152 / 12 aprilie 2000

Nr.
Denumire Localizare Datare
crt.
1. Biserica de lemn Sf. Pantelimon Olănești 1746
2. Biserica Sf. Ilie a fostului schit Cheia 1694
Pahomie
3. Biserica Sf. Vouevozi Cheia 1770-1778
4. Ansamblu Schitul Iezer Cheia Sec. XVI
5. Biserica Intrarea în Bisercică Cheia 1719-1720
6. Casa Stăreției Cheia Sec XVI-XVII
7. Clopotniță Cheia 1719
8. Schitu Bradu Gurguiata 1784
9. Biserica ,,Sf. Ioan Botezătorul” Gurguiata 1784
10. Turn Clopotniță Gurguiata 1784
11. Casa Bădescu Olănești 1718
12. Biserica ,,Sf.Nicolae” Olănești 1718
13. Casa Târcă Olănești Sec. XIX
14. Biserica ,,Sf. Voievozi” Olănești 1810
15. Casa Olănescu Olănești Sec.XIX
16. Biserica ,,Sf. Ioan Botezătorul” Olănești 1820
17. Biserica ,,Toți sfinții” a fostului Pietrișu 1735-1736
schit Comanca

11
 Lista monumentelor istorice 2015 Băile Olănești
Monitorul Oficial Nr.113 /15.02.2016

Capitol Situația actuală a turismului balnear în stațiunea Băile Olănești

Voi trece rapid în revistă principalele evoluții ale stațiuni balnear, asa cum reies acestea din datele statistice
colectate și puse la dispoziție de către Institutul Național de Statistică sau din cele elaborate prin compunerea
datelor INS.
Potrivit datelor colectate și puse la dispoziție de către Instituțiul Național de Statistică, voi arata situația actuală a
turismului balnear în stațiunea Băile Olănești
Vom analiza cele două categorii de date statistice cu privire la turism și anume cele care vizeaza evoluția
capacității de cazare disponibile și cele care vizează fluxurile de turiști (sosiri și înnoptări).
În perioada de referință (2010-2019), situația frecventării la stațiuniunea balneară Băile Olănești este
satisfăcătoare, după scăderea importantă înregistrată în anul 2013 se observă o creștere constantă în ceea ce
priveste numărul de turiști sosiți în stațiune.

12