MINISTERUL TRANSPORTURILOR, CONSTRUCŢIILOR Şl TURISMULUI

ORDINUL Nr. 642

din 23.10.2003

pentru aprobarea reglementării tehnice

„Ghid pentru dimensionarea pragurilor de fund
pe cursurile de apă", indicativ GP 084-03

În conformitate cu prevederile art. 38 alin. 2 din Legea nr. 10/1995

privind calitatea în construcţii, cu modificările ulterioare ale art. 2 pct. 45
şi ale art. 5 alin. (4) din Hotărârea Guvernului nr. 740/2003 privind
organizarea şi funcţionarea Ministerului Transporturilor, Construcţiilor şi
Turismului,
Având în vedere avizul nr. 17/20.05.2003 al Comitetului
Tehnic de Specialitate,
Ministrul transporturilor, construcţiilor şi turismului emite următorul
ORDIN:
Art. 1.-Se aprobă reglementarea tehnică „Ghid pentru
dimensionarea pragurilor de fund pe cursurile de apă", indicativ
GP 084-03, elaborată de S.C. I.P.T.A.N.A. S.A. - Bucureşti şi prevăzută
în anexa1 care face parte integrantă din prezentul ordin.
Art. 2. - Prezentul ordin va fi publicat în Monitorul Oficial al
României, Partea l.
Art. 3. - Direcţia Generală Tehnică va aduce la îndeplinire
prevederile prezentului ordin.

MINISTRU, MIRON
TUDOR MITREA

' Anexa se publică în Buletinul Construcţiilor editat de Institutul Naţional de

Cercetare-Dezvoltare în Construcţii şi Economia Construcţiilor

3
MINISTERUL CONSTRUCŢII
TRANSPORT LOR
URILOR, Şl
 TURISMULUI
0
8
4
-
0
GHID 3
PENT
RU
DIME
Elaborat de:
NSIO
S.C. I.P.T.A.N.A. SA-
NARE
Bucureşti
A Director general:
PRAG .
dr ing Corne| MARŢ|NCU

URIL Director genera,

OR adjunct: prof. dr.
DE ing. Romeo CIORTAN
FUND Colectiv de elaborare:
ing. Matilda TICHIE
PE
ing.
CURS
Const
URIL antin
E DE SIME
APĂ SCU
ing.
I Gabrie
N la
D
OPRE
I
C ANU
A
T
I
V

G
P
Avizat de:
DIRECŢIA GENERALĂ
TEHNICĂ

Director general:
ing. Ion STĂNESCU CUPRINS
Responsabil de temă:
ing Georgeta VASILACHE
Cap. 1. Prevederi
4 generale........................................................
7
1.1. Obiectul
ghidului ............................................
7
l .2. Domeniul de
aplicare al ghidului ............................
8
1.3. Utilizatorii
ghidului.............................................
8
l .4. Alinierea la
norme europene.................................
9

Cap. 2. Date şi studii

necesare proiectării.....................................
10
2.1. Cadrul general...................................
10
2.2. Studii
topohidrografice ................................
11
2.3. Studii hidrologice...............................
13
 2.4. Studii hidraulice..................................................................
pragurilor de fund
13 deasupra
2.5. Studii geotehnice şi talvegului ........................................
hidrogeologice.....................................................................
16
14 3.1. Pragul deversor .................................
2.6. Date despre sursele 17
locale de materiale 3.2. Bazinul disipator................................
de construcţii .... 19
15 3.3. Pragul disipator..................................
2.7. Studiul pedologie.................................................................
21
15 3.4. Risberma ..........................................
2.8. Studiu ecologic....................................................................
22
15
Cap. 3. Alcătuirea
5
constructivă a
3.5. Apărările de mal....................................................................
26
22
4.4. Controlul infiltraţiilor............................
3.6. Adaptări la condiţiile
27
existente ................................................................................
23 4.5. Accidente posibile pe
parcursul execuţiei
Cap. 4. Prescripţii de
exploatării
proiectare ale pragului de
şi măsurile de
fund.................................................................................................
remediere.......................................
24
27
4.1. Clasificarea pragurilor ..........................................................
4.6. Urmărirea
24
comportării în timp a
4.2. Criterii privind
pragurilor de fund ..................................
amplasarea pragurilor
29
de fund ..................................................................................
25 Cap. 5. Proiectarea
4.3. Condiţii de fundare a pragurilor de fund .........................................
30
pragurilor...............................................................................
 5.1. Dimensionarea Lista principalelor
hidraulică .................................................................
standarde, ghiduri şi
30 reglementări
5.2. Calculul hidraulic al tehnice în vigoare, care
căderilor cu mai multe se aplică la proiectarea
trepte.....................................................................................
lucrărilor
46 de apărare a
5.3. Indicaţii privind drumurilor, căilor
determinarea ferate şi podurilor
aproximativă a rutiere.....................................................
adâncimii de 68
afuiere a albiei în
Cap. 9. Bibliografie .......................................
bieful aval ......................................................................
71
46
5.4. Calcule privind
6
infiltraţiile apei la
pragurile de fund...................................................................
50
5.5. Calculul de stabilitate
a pragului de fund..................................................................
53

Cap. 6. Verificarea
construcţiilor din zonă, ce
sunt influenţate
de pragurile de fund..........................................................

58

Cap. 7. Soluţii constructive

aplicate ..........................................................................................

58

Cap. 8 - Anexe
GHID PENTRU conformitate cu prevederile
DIMENSIONAREA Legii 10/1995 urmărindu-se
PRAGURILOR DE FUND PE realizarea şi menţinerea pe
Indicativ GP 084-03 întreaga durată de existenţă a
CURSURI DE APĂ construcţiei, a cerinţelor de
calitate obligatorii: rezistenţa
si stabilitatea, siguranţa în
Cap. 1. - PREVEDERI exploatare şi igiena,
GENERALE sănătatea oamenilor,
refacerea şi protecţia
1.1. Obiectul mediului.
Pragurile de fund se
ghidului
vor proiecta cu respectarea
Obiectul ghidului este „Normativului privind
de a prezenta prescripţiile proiectarea lucrărilor de
generale de proiectare apărare a drumurilor, căilor
(alcătuirea, amplasarea şi ferate şi podurilor
calculul hidraulic) a împotriva acţiunii apelor
pragurilor de fund. Ghidul curgătoare şi lacurilor"
urmăreşte şi armonizarea cu -NP 067/2002.
normele europene existente
în domeniu. A
Pragul de fund este o probat de: MINISTRUL
lucrare de regularizare a Elaborat de-
albiei care se execută TRANSPORTURILOR,
transversal pe toată lăţimea
albiei, în scopul menţinerii S.C. I.P.T.A.N.A. S.A.-
Bucureşti
talvegului la o cotă necesară, CONSTRUCŢIILOR
în amonte de lucrare, prin
reducerea vitezei curentului TU
şi limitând afuierile în RIS
adâncime. MU
Pragul de fund LUI
protejează patul şi malurile , cu
albiei împotriva eroziunilor ordi
şi prin amplasarea sa în nul
avalul unor construcţii nr. 642 din
contribuie la menţinerea 23.10.2003
stabilităţii acestora.
Proiectarea pragurilor 7
de fund se va face în
 Conform legii nr. unor obiective din zonă.
10/1995, documentaţia şi Ghidul se aplică la
caietul de sarcini cu proiectarea lucrărilor de
cerinţele de calitate apărare a reţelelor de
obligatorii a materialelor transporturi rutiere sau cale
de execuţie vor fi verificate ferată ce traversează
de verificator atestat de cursurile de apă sau sunt în
organele abilitate prin lege. lungul malului râului,
Proiectantul va stabili fazele precum şi pentru conductele
determinante de control a amplasate în situaţii similare.
execuţiei, şi beneficiarul le De asemenea, se poate aplica
va prezenta inspecţiei în la lucrările de regularizare a
construcţii spre avizare. râurilor, în zonele în care sunt
Execuţia pragurilor va fi necesare micşorări ale vitezei
realizată de personal apei.
calificat şi instruit pentru
acest gen de lucrări, condus
de responsabili cu calitatea, 1.3. Utilizatorii
atestaţi tehnic. ghidului
Utilizatorii potenţiali ai
ghidului sunt toţi cei interesaţi
1.2. Domeniul de de lucrări în albie: proiectanţii
aplicare al care elaborează proiecte,
ghidului verificatorii de proiecte,
Ghidul se aplică în experţii tehnici,
toate situaţiile în care este responsabilii tehnici de
necesară oprirea eroziunii execuţie şi exploatare,
fundului albiei, prin beneficiarii lucrărilor,
ridicarea cotei acestuia în organele administraţiei
publice centrale şi locale cu
zona unor lucrări,
atribuţii în domeniu
ameninţate de acest
(ministere, consilii judeţene
fenomen. şi locale), CN Apele Române.
Pragul de fund are Ghidul pune la
drept scop micşorarea dispoziţie elemente
vitezei apei şi colma-tarea teoretice şi
locală, în amonte de prag, a constructive
fundului albiei. Astfel se privind aceste lucrări.
reface talvegul la cote
iniţiale sau impuse de 8

condiţiile de exploatare a
 1.4. Alinierea la sol
norme europene icit
ări
Nu există ext
Eurocoduri care se referă eri
la pragurile de fund. oar
Pentru proiectarea unor e,
elemente ale pragurilor de acţ
fund se pot folosi iu
Normele ni
europene. pe
În vederea du
armonizării prescripţiilor rat
şi alinierea la normele a
europene, standardele şi ex
reglementările tehnice în ec
vigoare în România, se uţi
vor aplica şi respecta în ei
concordanţă cu şi
Eurocodurile următoare: ac
• EN 1990 : 2002 cid
Eurocode - Bazele ent
proiectării structurilor; ale
• EN 1991 : 2002 ;
Eurocode 1 - acţ
Acţiuni asupra iun
structurilor i
(d ale
e util
ns aje
it lor
ăţ de
i; ex
gr plo
e ata
ut re)
ăţ ;
i • ENV 1992 : 1998
pr Eurocode 2 -
o Proiectarea
pr structurilor din
ii; bet
o zat
n e;
(r fu
e nd
g aţi
ul i);
i • ENV 1997 : 1999
g Eurocode 7 -
e Elemente geotehnice
n (reguli
er ge
al ner
e;
ale
el
e ;
m tes
e te
nt de
e
lab
p
re ora
fa tor
b ;
ri det
c er
at
e mi
şi năr
st i/st
ru udi
ct i
ur
în
i;
a ter
gr en)
e ;
g • ENV 1998 : 1994
at Eurocode 8 -
e Proiectarea
ut structurilor rezis-
ili ten
te div
la ers
cu e
tr ma
e teri
m ale
ur şi
(r str
eg uct
ul uri;
i co
ge nso
ne lid
ra ări
le şi
; rep
ac ara
ţi ţii
u ale
ni str
şi uct
so uri
li lor
ci ;
tă fun
ri daţ
se ii
is şi
m ele
ic me
e; nte
re de
g sus
ul ţin
i ere
sp /sp
ec riji
ifi nir
ce e).
pe
Un extras al
nt
ru standardelor de
 specialitate specifice, Directiva 93/68. Produsele
aplicate în România, este trebuie să fie adecvate
pentru lucrările de
prezentat în anexe (cap.
construcţii potrivit
8). scopului, luându-se în
Proiectarea considerare cerinţele
construcţiilor trebuie să fie esenţiale, care trebuie
în conformitate şi cu satisfăcute pentru o
Directiva Consiliului nr. perioadă rezonabilă din
89/106/CEE cu privire la punct de vedere economic,
armonizarea legilor, şi anume de stabilitate,
reglementărilor şi rezistenţă mecanică şi de
prevederilor legislative siguranţă în exploatare.
ale Statelor Membre
referitoare la produsele de
9
construcţii, modificată prin
Cap. 2. - DATE ŞI c
STUDII e
;
NECES -
ARE h
PROIE i
CTĂRII d
r
2.1. Cadru a
u
general l
În vederea proiectării i
pragurilor de fund sunt c
necesare următoarele date e
sau studii: ;
- topohidrografice; - geotehnice şi
- h hidrogeologice;
i - surse locale de
d materiale de
r construcţii;
o - ecologice şi
l pedologice.
o
g În funcţie de
i amploarea lucrărilor şi a
condiţiilor naturale sunt
necesare date sau studii - identificarea
legate de analiza evoluţiei naturii terenului la
formei albiei în condiţiile de suprafaţă şi stabilirea
amenajare actuală şi de studiilor geotehnice
perspectivă. necesare;
Pentru elaborarea - examinarea
temelor necesare întocmirii comportării în timp a
acestor date sau studii este lucrărilor de apărare
necesară recunoaşterea existente şi efectele
terenului. acestora;
La recunoaşterea - identificarea
terenului se urmăresc nivelurilor maxime
următoarele: istorice, înregistrate pe
- stabilirea cursul de apă şi efectele
scopului lucrărilor asupra zonei;
hidrotehnice şi
lungimea 10
sectorului de aplicare;
- efectuarea
releveului şi
stabilirea stării
lucrărilor de
apărare existente în
zona studiată;
- delimitarea
zonei pe care urmează
să se execute studiile
topohidrografice şi
stabilirea poziţiei
profilelor transversale;
- identificarea
construcţiilor,
amenajărilor şi
proprietăţilor;
- examinarea
naturii acoperirilor în
albie, în vederea
aprecierii coeficientului
de rugozitate
corespunzător,
diferenţiat
pentru albia minoră şi
albia majoră;
 - culegerea de topohidrografice
informaţii privind
Ridicările
modificările de
traseu ale topohidrografice se vor
raporta la nivelmentul gene-
albiei în timp;
ral al ţării. Când se adoptă
- stabilirea surselor
un nivel de comparaţie
de materiale locale,
convenţional, acesta se va
a posibilităţilor de
materializa pe teren cu 2-3
exploatare şi distanţele
borne. Pe planul de situaţie
de transport;
se vor menţiona bornele cu
- stabilirea
amplasamentului cotele lor şi eventual se va
pentru organizarea întocmi şi o schiţă de reperaj
şantierului; a bornelor dacă este necesar.
- stabilirea Planul de situaţie se
posibilităţilor de va întocmi la scara l : 500
acces în albie sau l : 1000 în funcţie de
pentru execuţia suprafaţa de raportat şi
lucrărilor; importanţa construcţiei ce se
- culegerea de proiectează. Planul va
date referitoare la cuprinde:
elementele de mediu, - cote sau curbe de
privind situaţia faunei nivel pentru
şi florei specifice în redarea reliefului;
amplasamentul lu- - limitele albiei
crării şi aprecierea minore,
efectelor de poluare a identificate pe
mediului înconjurător, teren şi din
cauzate de execuţia informaţii;
lucrărilor - limitele albiei
(ex.:existenţa unor majore la nivelul
lucrări de
maxim al apelor,
captare a apei şi
posibile consecinţe identifi-
asupra stabilităţii cate din informaţii;
acestora- - linia oglinzii apei
tehnologică şi la data efectuării
constructivă). măsurătorilor;
- contururile
ostroavelor,
2.2. Studii grindurilor sau
 denivelărilor existente
mari, pentru nivelul (clădiri, diguri,
minim şi maxim conducte,
cunoscut; canale,
- contururile praguri etc.);
tuturor - detalierea
accidentelor de cotelor în zonele
teren (stânci, gropi de degradare sau
etc.); eroziune;
- construcţii
11
- baza de referinţă al ridicării
măsurători, care va fi topografice. Profilele
utilizată şi pentru transversale se vor face în
trasarea
lucrărilor proiectate; dreptul podurilor,
ostroavelor, grindurilor sau
- delimitarea denivelărilor mari,
proprietăţilor şi accidentelor de teren etc.
proprietarii
La pragurile de fund
respectivi; proiectate pentru stabilizarea
- natura terenului infrastructurii podurilor se
din albie. vor ridica:
- minim un
Suprafaţa - care se
profil transversal
raportează trebuie să se
realizeze până la limita de închis amonte de
influenţă a remuului noii pod;
amenajări proiectate. - un profil
transversal închis în
Profilele axul podului, care
transversale se vor ridica la va
scara l : 100 sau l : 200, un menţiona cota
număr suficient de mare intrados pod, cota
pentru a modela cât mai fidel rostului fundaţie-
zona. Se vor executa din mal elevaţie pile
în mal şi vor depăşi cu 2 m pod, cota rostului
nivelul maxim cunoscut fundaţie-elevaţie
(conform STAS 8593 art. 2. l culei;
.8). Se va executa obligatoriu - minim trei
un profil în secţiunea profile
postului hidrometric (dacă transversale aval
este în zonă), reperându-se de pod.
„0" miră faţă de sistemul de
 În cazul a două 2.3. Studii
poduri apropiate analiza se
va face pentru amândouă. hidrologice
Pe profilele Principalele
transversale se vor specifica caracteristici hidrologice
natura terenului şi tipul de
vegetaţie, nivelul apei la care intervin direct în
data ridicării, lucrările proiectare sunt:
existente pe maluri şi în - debitele
albie şi starea acestora. maxime cu asigurarea
Obligatoriu pe de calcul în regim
profilul transversal se va natural
poziţiona axul bazei de sau în regim amenajat,
măsurători. după caz, conform
STAS 4068/2;
Profilul longitudinal - inundabilitatea
prin talvegul albiei va terenurilor la debite
cuprinde şi cotele malurilor, maxime de calcul, în
suprafaţa apei la data situaţia existentă şi în
ridicării, lucrările existente regim amenajat;
în albia minoră şi majoră. - nivelul maxim
înregistrat
(nivelul maxim
12 istoric);
- coeficienţii de
rugozitate, atât în
albia minoră cât şi în
cea majoră;
- pantele suprafeţei
libere a apei,
eventual ale
talvegului;
- evoluţia
morfologică a albiei
minore, regimul de
depuneri
şi afuieri în albie;
- regimul de
iarnă al cursului de
apă, cu zonele de
formare
a zăpoarelor,
frecvenţei acestora,
 grosimii podului de lucrării proiectate. Pentru
gheaţă, început se face studiul
curgerii gheţurilor în hidraulic în regim natural.
sectorul studiat; După stabilirea soluţiei
- debitele medii şi proiectate se face din nou
minime necesare studiu hidraulic în regim
calculului de nivel al amenajat, comparând
apei, pentru proiectarea vitezele şi nivelurile apei cu
lucrărilor provizorii. cele din regim natural.
Rezultatele vor fi utilizate la
Datele hidrologice
proiectare.
pentru râuri vor fi obţinute de
În cazul în care
la unităţile abilitate (C.N.
urmează a se proiecta lucrări
Apele Române, l.N.M.H. sau
complexe sau de importanţă
de la unităţile teritoriale de
majoră, a căror influenţă
gospodărire a apelor).
asupra cursului de apă este
dificil de apreciat prin
calcule, se vor efectua studii
2.4. Studii de laborator pe modele
hidraulice fizice.
Studiul hidraulic se
face pe zona de influenţă a
13

2.5. Studii zonei (descrierea

principalelor forme de
geotehnice şi
relief, eventual
hidrogeologice direcţia şi modalitatea
de evoluţie a acestora
Studiile geotehnice şi în
hidrogeologice se vor viitor);
întocmi pe baza temei emisă - structura
de proiectant, pentru a geologică
furniza date cu privire la (stratificaţia
stabilirea caracteristicilor terenului);
necesare dimensionării - încadrarea
lucrărilor (conform STAS seismică după
1242/1). P100-92;
Studiile vor cuprinde - caracteristicile
în principal, fizico-mecanice ale
următoarele date: pământului din fie-
- geomorfologia care strat
 (granulozitatea, în sistemul de referinţă al
parametri de ridicărilor topografice.
rezistenţă la forfecare Adâncimea forajelor
- se va stabili după natura
unghiul de frecare terenului şi importanţa
interioară, coeziunea - lucrării, în situaţia când
limitele de plastici- studiile geotehnice premerg
tate, gradul de ridicărilor topografice,
îndesare, greutatea forajele se vor raporta la
volumică a puncte fixe cu caracter
pământului, permanent, care se vor repera
modulul de deformaţie şi cota cu ocazia ridicărilor
liniară, umiditatea); topografice.
- presiunea
admisibilă pe terenul
de fundare şi 14
propuneri
de soluţii de fundare;
- condiţii de
săpare;
- condiţii de
compactare;
- caracteristicile
hidrogeologice
(coeficientul de
filtraţie,
nivelul apei freatice
întâlnit în foraje,
chimismul apei
subterane).

În funcţie de
importanţa şi caracteristicile
lucrării, precum şi de faza de
proiectare, se va preciza
amploarea studiului
geotehnic şi hidrogeologic.
Amplasamentele
profilelor transversale şi ale
forajelor se vor marca pe
planul de situaţie.
Forajele vor fi cotate
 În zone cu material dezvolta vegetaţia utilizată la
granular adâncimea de protecţia malurilor.
forare va fi de cel puţin două
ori adâncimea de afuiere.
2.8. Studiu
ecologic
2.6. Date despre
Studiul ecologic
sursele locale de trebuie să dea indicaţii
materiale privind protejarea florei şi
de construcţii faunei existente.
Aceste studii stabilesc Pentru reducerea
rezervele de materiale locale impactului asupra
cu caracteristicile lor, ecosistemelor, când apa
influenţa lor asupra sănătăţii curgătoare este populată cu
oamenilor şi mediului, peşti, iar înălţimea
condiţiile de exploatare, deversorului depăşeşte
distanţele şi mijloacele de posibilitatea acestora de a
transport, punerea lor în trece din bieful aval în
operă. In funcţie şi de acest bieful amonte, se
studiu se definitivează recomandă prevederea scării
soluţia constructivă a de peşti. Astfel se dă
amenajării de prag. posibilitatea migrării peştilor
din aval spre amonte de prag.

2.7. Studiul
pedologie
Studiul pedologie
trebuie să stabilească tipurile
de sol, caracteristicile lor şi
condiţiile în care se poate
15
Cap. 3. - DE
ALCĂTU FUND
IREA DEASU
CONSTR PRA
UCTIVĂ TALVE
A GULUI
PRAGUR
ILOR Amenajarea unui
prag de fund implică ator
realizarea unui ansamblu de (prag
construcţii care să conducă aval);
la: reducerea vitezelor,
reducerea pantei apei şi
colmatarea albiei în
amonte de pragul de fund,
revenirea în aval la vitezele
iniţiale.

• risbermă;
• lucrări de
apărare a
malurilor.
Pierderile de sarcină
Amenajarea este corespunzătoare fiecărui
alcătuită din: element al amenajării sunt
• prag deversor; indicate în figura următoare
• lucrări de (fig. l.).
disipare: - bazin
disipator;
-
prag
disip
 3.1. Pragul
deversor
Este componenta
determinantă cu care
se realizează ruperea
de
pantă.
Cota coronamentului
pragului se stabileşte
funcţie de cerinţele
profilului longitudinal
necesar în amonte.
Această cotă
determină diferenţa de nivel
între amonte şi aval. Dacă
diferenţa de nivel este mai
mică decât 3,00 m,
amenajarea pragului se
poate face cu o treaptă de
cădere. Dacă diferenţa de transversal,
nivel este mai mare decât 3.00 pragurile
m, amenajarea pragului se deversoare se
recomandă să se proiecteze cu clasifică în:
mai multe trepte de cădere. • praguri deversoare cu
Clasificarea pragului profil practic
deversor poate fi: (dreptunghiular,
a) după forma trapezoidal);
profilului
cu o grosime de lamă de apă
mai mică, ceea ce este
benefic în cazul albiilor cu
maluri joase.

c) după materialul
sau elementele
de construcţie
folosite pragurile
sunt realizate din:
• anrocamente;
• gabioane;
Pragurile poligonale
au ca scop mărirea lungimii
crestei de deversare. Când
albia este îngustă pentru a
putea evacua debitul maxim
 • beton monolit; disiparea celei mai mari
• prefabricate de părţi a energiei apei, prin
beton simplu sau dezvoltarea saltului
beton armat; hidraulic în apropierea
• saci de lucrării (salt înecat).
Pentru formarea
geosintetic umpluţi cu
saltului hidraulic înecat
material local. bazinul disipator poate fi
Alegerea materialului realizat în funcţie de
şi a tipului de condiţiile de racordare cu
bieful aval, în următoarele
construcţie se va face
variante:
funcţie de viteza de a) adâncire faţă de
curgere din albie. Toate talveg;
materialele vor fi rezistente b) prag disipator în
aval deasupra
la îngheţ-dezgheţ. talvegului;
c) adâncire parţială
de talveg şi prag
disipator.

Bazinele disipatoare,
în funcţie de
materialul folosit, pot
fi:
a) din saltea de
gabioane placate
cu beton;
b) realizate din
prefabricate
3.2. Bazinul umplute parţial
disipator cu beton;
c) realizate din
Este amplasat la
beton monolit.
piciorul aval al pragului
deversor, pe o lungime în 19
care să se producă
 3.3. Pragul disipator
Este amplasat la capătul aval al bazinului disipator şi are rolul
de a influenţa formarea saltului înecat prin elementele stabilite la
proiectare.
Pragul disipator se studiază:
• din punctul de vedere al materialului folosit sau al elementelor
de construcţie, din:
- gabioane;
- beton monolit;
- prefabricate;
• din punct de vedere al continuităţii coronamentului:
- continuu;
- dinţat.

21
 3.4. Risberma
Se realizează o albie cu
o rugozitate mare care asigură
protecţia fundului albiei în
aval de pragul disipator prin
reducerea macro-pulsaţiilor
de presiune şi viteză
provocate de saltul hidraulic.
Ea are rolul de a împiedica
avansarea eroziunilor dinspre
aval spre amonte, fiind un
element elastic care se
mulează pe profilul creat de
debitul maxim de calcul.
3.5. Apărările de
mal
Apărările de mal au
rolul de a asigura stabilitatea
malurilor şi de a împiedica
erodarea acestora în zonele
de încastrare a umerilor
pragului, precum şi în zonele
de viteze mari ce se dezvoltă
în bazinul disipator şi în zona

eroziune, protejându-l. ei.

Risberma se poate În amonte de pragul
realiza din: deversor viteza apei este mai
- prefabricate de mică faţă de situaţia din regim
beton; natural, în timp ce în aval şi în
- anrocamente special pe lungimea saltului
având dimensiunile în hidraulic viteza creşte. In
funcţie de viteza apei acest sens apărarea de mal
în aval de bazinul de amonte de pragul de fund are
disipare; rol preponderent de dirijare a
- saci din geotextil apei, iar în aval, rolul
umpluţi cu principal este de menţinere a
material local; stabilităţii malurilor.
- saltea din Apărările de mal vor fi
gabioane. elastice (din gabioane) pentru
a elimina inconvenientele
Lungimea risbermei va
lăsărilor neuniforme în albie
fi aşa de mare încât să se
şi se vor încastra în maluri
realizeze în secţiunea finală o
stabile. In cazul malurilor
valoare a vitezei apei egală instabile ele au şi rol de
cu viteza în regim natural, la
susţinere şi consolidare. execuţie legate de modul de
Pentru o situaţie deviere a apelor, amenajarea
morfogeologică concretă în unui prag de fund poate să fie
albie, în funcţie de orice combinaţie între orice
materialele de construcţie tip de prag deversor cu orice
disponibile în zonă şi tip de bazin de disipare a
posibilităţile de energiei şi orice tip de prag
disipator.
22

3.6. Adaptări la
condiţiile existente
3.6.1. În situaţia în care
între bieful amonte şi bieful
aval este o diferenţă mare de
nivel, realizarea căderii
printr-o unică treaptă
necesită o structură de mari
dimensiuni cu probleme
deosebite legate de asigurarea
stabilităţii şi a protecţiei
construcţiei la vitezele mari
ale curentului de apă din
zonă.
În acest caz amenajarea
se poate realiza cu mai multe
trepte cu înălţimi mai mici
(fig. 9.).
Pragurile de fund în
trepte se aplică şi la
regularizarea râurilor, unde
este necesară realizarea unor
viteze mici pe un anumit
sector.
Elementele de alcătuire
principială ale pragului de
fund rămân aceleaşi,
repetându-se pentru fiecare
treaptă astfel:
- pragul
disipator al primei
 trepte devine prag căderii şi al debitului ce
deversor trebuie tranzitat pot lipsi
pentru treapta a doua şi unele părţi enunţate mai sus,
în mod similar pentru astfel:
următoarele; - bazinul
- întreaga disipator de energie,
amenajare se va când înălţimea
încheia în aval cu pragului
risberma. deversor este mică şi
vitezele apei nu
provoacă antrenări ale
3.6.2. În funcţie de materialului din albie;
condiţiile de teren, de
cerinţele de nivel ale pragului
23
şi respectiv ale înălţimii
- pragul fără riscul de a fi
disipator, dacă nu afuiaţi şi
este necesar din ocoliţi de curentul
calculul apei prin părţile
hidraulic; laterale;
- zidurile de - când este
dirijare şi protecţie, în vorba de căderi
cazul în care malurile, mici şi calculul
alcătuite din hidraulic arată
material care oferă că vitezele apei nu
posibilitatea unei vor provoca
încastrări eroziuni ale
corespunzătoare a materialului în aval
umerilor pragului, de lucrare.
Cap. 4. pentru
PRES menţinerea
CRIPŢ talvegului
albiei în zona
II DE unor lucrări
PROIE de apărare, a
CTAR unor construcţii
E ALE pe maluri, a
PRAG unor conducte
ULUI îngropate în
albie etc.;
DE
FUND • praguri de fund
deasupra
4.1. Clasificarea talvegului, care
pragurilor urmăresc să
refacă
Pragurile de fund sau să realizeze
sunt construcţii cu ajutorul un nou profil
cărora se realizează un longitudinal al
anumit profil longitudinal albiei într-o
al albiei, la cote impuse, zonă unde este
prin limitarea afuierilor în necesar acest
adâncime. lucru. Ele se
Pragurile de fund pot execută în
fi: general
• praguri de fund cu înălţimi mici
îngropate, care au (0,1 - 0,2) h,
cota superioară la unde h este
nivelul adâncimea
talvegului, albiei
urmărindu-se minore.
menţinerea Acestea pot
profilului avea înălţime
longitudinal mai mare dacă
existent al albiei, râurile
împiedicând transportă un
coborârea patului debit solid
albiei (vezi târât mare.
ghid NP Pentru
067/2002). Aceste proiectarea
lucrări se prevăd acestor lucrări
în general sunt necesare
 calcule hidraulice 4.2. Criterii
şi de stabi-
litate mai
privind
complexe. amplasarea
pragurilor
24 de fund
Amplasarea pragurilor
trebuie să satisfacă
următoarele condiţii:
- în aval de zona pe
care se urmăreşte
realizarea unui nou
profil longitudinal al
albiei. Distanţa la care
se amplasează
pragul de fund în aval de
lucrarea existentă sau
zona de interes,
rezultă dintr-un calcul
tehnico-economic;
- să asigure condiţii
pentru o fundare cât
mai simplă şi
economică;
- se alege o secţiune
de curgere cât mai
îngustă pentru a se
realiza o construcţie
scurtă;
- în amonte de
lucrare albia să prezinte
o lărgire (rază
hidraulică mică) care să
permită reducerea
vitezei de acces şi
depunerea materialului
solid antrenat;
- traseul amonte şi
aval al albiei să fie
rectiliniu pe o
lungime de câţiva zeci
de metri pentru ca la evitarea unor
viitură, pragul de prăbuşiri
fund aşezat normal pe ulterioare;
curent, să aibă capacitatea - să nu producă
de curgere amplificarea
maximă; fenomenelor de
- malurile să fie iarna;
stabile pentru - să nu producă
inundaţii la ape mari.
În aliniament, pragurile poziţioneze la o distanţă
de fund se realizează minimă faţă de lucrarea din
perpendicular pe direcţia de albie. Ordinul Ministrului
curgere. In curbe, pragurile Transportului nr. 48/1998 cap.
de fund sunt uşor înclinate 3.2 precizează amplasarea
pentru a dirija curentul de apă unei balastiere noi la minim l
spre malul convex. km amonte de pod şi minim 2
În cazul pragului de km în aval de pod.
fund în avalul podurilor În cazuri de
construite pentru ridicarea complexitate deosebită
cotei talvegului în albie la amplasamentul şi dimensiunile
cota rost fundaţie - elevaţie pragurilor de fund se vor
pilă, construcţia se va stabili pe bază de încercări
amplasa la 20-40 m distanţă hidraulice de laborator.
de pod astfel încât efectul
pragului în amonte să se
resimtă cât mai repede. 4.3. Condiţii de
Stabilitatea
infrastructurii podurilor este
fundare a
influenţată negativ de pragurilor
eroziunea talvegului albiei. Fundarea pragului se va
Acest fenomen se amplifică în face în mod corespunzător
situaţiile în care lucrările din cerinţelor fiecăruia dintre
albie măresc puterea de principalele lui elemente,
eroziune a curentului. De astfel încât:
exemplu, exploatările - cota de fundare
balastiere în albie măresc să se afle într-un strat al
panta hidraulică şi terenului în care
accelerează procesul de să se asigure stabilitatea
eroziune cu tendinţă de construcţiei cu tasări în
evoluţie spre amonte. De limita admisi-
aceea, se impune ca bilă. Tasările
exploatarea balastierei să se admisibile vor fi în
 funcţie de felul Trebuiesc folosite pe
structurii: cât posibil situaţiile
rigidă sau elastică; favorabile ale terenului:
- să fie praguri naturale, zone cu
asigurată cota de
teren de fundare mai bun,
îngheţ, în cazul
contur favorabil al secţiunii
fundării
structurilor rigide, pe albiei etc.
roci impermeabile;
- să se elimine
sau să se limiteze 4.4. Controlul
fenomenul de eroziune infiltraţiilor
internă în terenul de Cu pragurile de fund
fundare şi în maluri. nu se urmăreşte retenţia apei
În cazul când terenul în amonte, ci modificarea
nu permite fundarea directă, pantei de curgere,
poate fi utilizată şi fundarea acceptându-se eroziunea
prin intermediul coloanelor, internă în terenul de fundare
piloţilor, baretelor. şi în maluri, astfel încât să nu
se producă afuierea
materialului de sub fundaţie
26
şi destabilizarea construcţiei.
Controlul infiltraţiilor
pe sub lucrare sau prin
părţile laterale se
va realiza prin:
- lungimea
drumului pe care apa îl
parcurge din amonte
spre aval, pe sub
lucrare sau prin jurul
acesteia. Lungimea de
infiltraţie a apei va
putea fi mărită cu
pinteni sau diafragme;
- ecrane din
palplanşe, pereţi mulaţi,
voaluri, sau înlocuire
de material. Acestea se
vor realiza până la
stratul impermeabil,
 sau de o adâncime care execuţiei,
să reducă convenabil exploatăr
gradientul vitezei;
- saltele
ii şi
impermeabile în măsurile
amonte şi/sau în de
aval; remedier
- filtre din material e
granular sau din
materiale 4.5.1. Amenajarea
geosintetice. pragurilor de
Se vor adopta, după caz, fund se execută
combinaţii ale acestor de obicei prin
metode. Se va da o atenţie devierea râului.
deosebită soluţiilor de Se recomandă ca
fundare în cazul terenurilor execuţia lucrărilor să se facă
nisipoase fine sau prafurilor în perioadele cu ape scăzute,
argiloase.
la adăpostul unor batardouri.
Cota coronamentului
4.5. Accidente digului este stabilită pentru
posibile un debit mediu multianual
pe estimat pentru perioada din
an în care se execută
parcurs
ul 27
lucrarea. La calcul se ţine conservarea şi reluarea
seama de secţiunea reală de lucrărilor.
curgere a râului pe perioada Uneori execuţia
execuţiei. Sunt situaţii în lucrărilor se prelungeşte în
care, în special din lipsa timp din diferite motive.
fondurilor, se întrerup Dacă pe perioada de execuţie
lucrările într-o anumită fază lucrările din albie sunt
de execuţie. Acest lucru poate surprinse de o viitură,
dăuna atât lucrării executate consecinţele sunt grave
cât şi lucrărilor existente în întrucât albia este obturată
zonă. Dacă acest lucru se parţial de lucrare, în funcţie
întâmplă, este absolut de mărimea viiturii apar
necesară conservarea direct proporţional şi
lucrărilor executate, aspecte negative:
asigurându-se fonduri pentru - eroziuni în
 secţiunea micşorată lucrări de amploare,
cu lucrarea în neridicând nivelul apei în
execuţie; amonte de prag pe timpul
- depuneri în incinta execuţiei.
de execuţie De asemenea se pot
îndiguită. folosi tehnologii de deviere
ca: diguri fuzibile,
Dacă eroziunile sunt executarea pe trepte de
mari pot produce deplasări înălţime etc.
ale tronsonului executat. In
acest caz se consolidează
tronsonul cu o plombare cu
beton sub fundaţia
respectivă şi o supralărgire 28
pentru asigurarea stabilităţii.
Dacă deplasarea este mare se
dispune demolarea pragului
cu păstrarea fundaţiei care se
va consolida şi refacerea
elevaţiei cu racordarea la
tronsonul adiacent neafectat
de viitură.
Depunerile în incintă
nu creează probleme de
stabilitate. Ele se vor elimina
din amplasament după care
se poate continua lucrarea.
Altă soluţie de dirijare
a râului pe perioada de
execuţie, după executarea
pragului de fund pe jumătate
de albie, este realizarea unei
galerii în corpul pragului la
cota talvegului râului. Prin
această galerie tranzitează
debitul din bazinul respectiv
pe perioada execuţiei pragului
de fund pe restul albiei.
La terminarea
lucrărilor, această galerie
obligatoriu se va închide.
Această metoda are avantajul
că lucrările provizorii nu sunt
 4.5.2. În cazul unor a
viituri se pot produce p
deteriorări ale pragurilor de
fund. în astfel de situaţii se r
studiază de la caz la caz a
refacerea acestuia. Secţiunea g
veche a pragului se include u
într-o secţiune nouă care să
redea funcţionalitatea
r
pragului, sau se proiectează un il
nou prag de fund, imediat o
aval de cel avariat (care va fi r
acoperit de materialul de
d
colmatare amonte de noul
prag). e
f
u
4.6. n
U d
r Pentru a interveni într-
m un stadiu uşor de reparat se
ă recomandă urmărirea
ri comportării în timp a
re pragurilor de fund.
În acest scop, pe
a coronament, se poziţionează
c reperi spre fiecare mal şi în
o deschiderea centrală, care la
m recepţia lucrării se vor
p raporta cu cote faţă de un
reper vizibil, stabil, existent pe
o mal.
rt Beneficiarul va
ă întocmi o schiţă de reperaj cu
ri aceşti reperi. Periodic şi
obligatoriu după fiecare
i
viitură se vor citi cotele pe
în reperii de pe coronamentul
ti pragului. Aceste citiri dau
m imaginea deplasărilor
p eventuale ale tronsoanelor
pragului din amplasament. La Întreţinerea bazinelor disipa-
deplasări mai mari de 2-3 cm toare de energie intră în
se va înştiinţa proiectantul sarcina beneficiarului.
general. În cazul unor viituri,
De asemenea, se va există pericolul antrenării
urmări ca bazinul de disipare a materialului. Aceasta trebuie
energiei să fie decolmatat completată, rolul ei fiind
periodic. foarte important pentru
În general, bazinele menţinerea stabilităţii
disipatoare se colmatează. pragului.
Viiturile aduc plutitori care pot
fi reţinuţi în bazinele
disipatoare de energie. Se
recomandă curăţarea bazinelor
disipatoare în cazul în care
sistemul constructiv nu
permite autocurăţarea. 29
Cap. 5. PROIECTAREA PRAGURILOR DE FUND
Asigurarea de calcul şi de verificare stabilite conform STAS
4273, STAS 4068-2, HGR 766/1997 Anexa 3 şi Regulamentul privind
stabilirea categoriei de importanţă a construcţiilor, determină elementele de
calcul privind dimensionarea hidraulică a pragurilor de fund.
Relaţiile pentru calculele hidraulice care sunt prezentate în ghid
nu sunt limitative. Se recomandă să se aplice şi alte relaţii din
literatura de specialitate pentru verificarea corectitudinii rezultatelor şi
îmbunătăţirea soluţiilor constructive.

5.1. Dimensionarea hidraulică

Dimensionarea hidraulică a pragurilor de fund se efectuează
după principiile de calcul ale barajelor deversoare.
Problemele hidraulice care se pun în cazul pragurilor de fund
sunt legate de disiparea energiei la racordarea cu bieful aval. Fiind
vorba de trecerea de la un regim de curgere rapid la unul lent, soluţia
economică pentru pragul de fund este aceea de a se favoriza prin
alcătuirea acestuia, formarea saltului hidraulic înecat.
Din punct de vedere al cotei pragurilor faţă de nivelul apei din aval,
acestea pot fi:
- neînecate (când nivelul apei în aval nu influenţează
curgerea);
- înecate (când nivelul apei în aval este situat deasupra
cotei pragului şi influenţează mărimea debitului deversat).

Calculul hidraulic al pragurilor de fund presupune următoarele

etape de analiză:
- racordarea biefurilor, dimensionarea bazinului disipator;
- calcule de afuiere;
- verificarea la infiltraţii;
- verificarea inundabilităţii la ape mari.

30
 5.1.2. Coeficientul de debit m
Coeficientul m poartă numele de coeficientul de debit al
deversorului şi variază în limite largi, în funcţie de caracteristicile
geometrice şi hidraulice ale deversorului.
Coeficientul de debit pentru calculul pragurilor de fund depinde
substanţial de forma profilului pragului deversor (m0 = 0,30  0,50)
după cum urmează:
• Pragul deversor cu profil poligonal (cu perete gros)
În această categorie se înscriu pragurile la care c < 2H şi sunt în
general, de două tipuri:
- cu profil dreptunghiular;
- cu profil trapezoidal.

34
5.1.3. Dimensionarea bazinului disipator disipator, ci numai o risbermă, care să preia efectele vitezelor sporite în
aval de prag.
Dacă racordarea se face fără salt hidraulic, nu este necesar bazin
În cazul racordării cu salt hidraulic, este necesară prevederea
unui bazin disipator şi experienţa a arătat că, dintre formele de 5.1.3. l. Calculul bazinului de disipare
racordare cu bieful aval, cea cu salt hidraulic apropiat, cu un grad de
înecare de l ,05 sau puţin mai mare, este cea care realizează un control Calculul bazinului, în sensul controlului saltului, se poate face prin
eficient al poziţiei saltului şi cea mai intensă disipare a energiei. metoda debitului fictiv, formulată pentru bazinul mixt, aplicabilă la limită
Pentru realizarea racordării cu salt apropiat, este nevoie să
se construiască un bazin, cu o saltea de apă de grosime hav >hcc ,
denumit bazin disipator.
Formele de realizare ale bazinului sunt:
- prin adâncire;
- prin prag disipator;
- mixt, prin combinarea formelor anterioare.
Pentru aprecierea oportunităţii soluţiei cu bazin disipator simplu
(fără alte dispozitive de disipare a energiei), se analizează valoarea
numărului Froude:

În ceea ce priveşte disiparea energiei, bazinul simplu nu se

comportă bine la numere Froude mici (F'r < 20) deoarece disiparea este
slabă, iar formele saltului sunt neconvenţionale.
La numere Froude mari (F'r> 80-100) saltul nu are o poziţie
stabilă, ci se deplasează oscilând în jurul unei poziţii medii.
Pentru numere Froude 20 < F'r < 80 se recomandă folosirea
bazinului, iar pentru F' r < 20 şi F' r > 80 se recomandă folosirea
bazinelor complexe.
În concluzie, din punct de vedere al disipării energiei, bazinul
simplu se comportă bine dacă: 20 < F'r < 80.
40
şi celorlalte două scheme.
Pentru un debit de calcul q, trebuie să se determine adâncirea
bazinului d şi înălţimea pragului p, precum şi lungimea bazinufui lb.
Astfel:
- Se alege o adâncime de bazin d si apoi p daca este cazul.
- Se calculează adâncimea contractată.
Cu h2 obţinut se calculează debitul fictiv, care deversează peste
pragul cu înălţimea p, pentru care se dau diferite valori. Acest debit
trebuie să fie egal cu debitul de calcul şi se va calcula ţinând seama de
forma pragului şi de nivelul din aval, astfel încât să se obţină controlul
racordării cu coeficientul de înecare a saltului C s pentru o sarcină
H = h2-d-p.
Este necesară verificarea mai multor combinaţii ale adâncimii
bazinului şi înălţimii pragului, pentru obţinerea variantei optime
economice. De aceea, in cazul lucrărilor mari unde investiţiile sunt

41
 5.2. Calculul hidraulic al căderilor cu mai multe
trepte
În amenajarea hidraulică a unui prag de fund cu mai multe trepte
de cădere, se impune realizarea disipării energiei lamei deversante
printr-o racordare cu salt înecat în secţiunea aval a fiecărei trepte.
Importantă este determinarea înălţimii pragului disipator necesar pentru
a asigura înecarea saltului. Deci, adâncimea conjugată adâncimii
contractate trebuie să se racordeze cu adâncimea lamei pe prag.
Calculul poate fi realizat în una din următoarele două soluţii
constructive:
1. trepte de înălţime egală;
2. căderi egale pe fiecare treaptă.

Urmărind condiţiile impuse, mai sus menţionate, calculul se

reduce la calculul căderii într-o treaptă, conform capitolului 4.1.4. De
exemplu:
- se alege numărul de trepte şi se stabileşte în prealabil
adâncimea bazinelor;
- se calculează adâncimea contractată şi adâncimea
conjugată în primul bazin care trebuie să fie mai mare decât
adâncimea apei pe primul prag;
- următoarele trepte se calculează la fel;
- la ultimul bazin de disipare hcc va fi mai mic decât cota
sarcinii pe pragul de disipare din aval sau, la ieşirea din bazin
cu adâncire hcc va fi mai mic decât adâncimea din aval a râului
plus căderea de sarcina la ieşirea din bazin, respectându-se
coeficientul de siguranţă menţionat la capitolul 4.1.
- 5.3. Indicaţii privind determinarea
aproximativă a adâncimii de afuiere a albiei în
bieful aval
În ipoteza racordării biefurilor cu salt înecat într-un bazin
disipator fără elemente suplimentare de disipare (dinţi, şicane etc.) şi a

46
 Lungimea l0 se măsoară de la secţiunea contractată şi mai poate
fi determinată şi cu ajutorul graficului din fig. 16.
Lungimea de consolidare a albiei în aval de bazinul disipator se
recomandă să fie de cel puţin 3hav.
Cu aceste elemente putem estima adâncimea afuierilor care s-ar
produce în cazul neprotejării albiei.
Admiţând o anumită valoare a adâncimii de afuiere, se poate
evalua distanţa faţă de secţiunea contractată a apei la care ea se
produce şi, deci, se poate aproxima lungimea necesară a ei.
Pentru calculul vitezelor pe zona ei unde afuierile nu vor mai
avea loc, s-a introdus noţiunea coeficientului capacităţii de erodare a
curentului K, similar lui Kx:
 stabilirea diagramei de
presiune pe talpa construcţiei,
în vederea dimensionării la
stabilitate a acestuia, dar în
mod special pentru a lua
măsurile pentru evitarea
pericolului de antrenare a
materialului din fundaţie, sub
acţiunea curentului de
infiltraţie.

50

5.4. Calcule
privind
infiltraţiile
apei la
pragurile de
fund
Prin realizarea unui
prag de rund se creează o
sarcină hidraulică între bieful
amonte şi bieful aval (H =
H1- H2) sub acţiunea căreia
are loc:

5.4.1. Infiltraţia apei

pe sub construcţie
În cazul pragurilor de
fund, analizarea acestui
fenomen este necesară pentru
 În literatura de va
specialitate sunt date trebui să aibă o
următoarele metode de mărime ce poate fi
rezolvare a problemei stabilită, în funcţie
infiltraţiei plane sub de
presiune: caracteristicile
• metode bazate pe pământului, astfel
spectrul hidrodinamic încât acesta să
- metode numerice reziste la
- diferenţe finite şi antrenare şi afuiere.
elemente finite;
- cele mai utilizate Pentru calculele
în prezent sunt preliminare sau pentru
metodele condiţii în care sarcina
analitice; hidraulică este redusă şi nu
- metoda analogiei sunt prevăzute ecrane de
electro- palplanşe, datorită
hidrodinamice simplităţii, s-a impus metoda
etc.; conturului subteran de calcul
• metode care nu al infiltraţiei acceptabile,
presupun trasarea care poate fi utilizată atunci
spectrului când nu sunt folosite metode
hidrodinamic mai exacte de calcul.
- metoda Lungimea redusă
fragmentelor; minimă necesară a
- metoda conturului conturului subteran al
subteran construcţiei, va fi conform
desfăşurat etc. acestei metode, are expresia:

• pentru siguranţa
construcţiei, sub
aspectul evitării
pericolului
de antrenare a
materialului de sub
construcţie, din
experienţă
s-a stabilit că
lungimea conturului
subteran al acesteia
 Această verificare este din
obligatorie pentru toate cauza unei sarcini hidraulice
cazurile. In mari şi a unui material fin din
cazuri speciale, când lungimea terenul de
conturului rezultă foarte mare fundaţie, se vor face calcule
cu metode mai exacte şi se vor
lua
măsurile necesare de diminuare a 5.5. Calculul de
infiltraţiilor. stabilitate a pragului
52 de fund
Verificările la stabilitate
se vor efectua pe baza metodei
starea limită ultimă, gruparea
acţiunilor şi coeficienţii parţiali
de siguranţă luându-se conform
STAS 10101/0A „Acţiuni în
construcţii. Clasificarea şi
gruparea acţiunilor pentru
construcţii civile şi industriale" şi
a STAS 3300/2 „Teren de
fundare. Calculul terenului de
fundare în cazul fundării directe",
precum şi a principiilor Eurocode
(EN 1990 din 2002) - bazele
proiectării, Eurocode l part 1-1
(EN 1991-1-1 din 2002) - acţiuni
in construcţii si Eurocode 2 part
3 (ENV 1992 -3 din 1998)-
betoane în fundaţii.

5.5.1. Acţiunile
Principalele acţiuni ce
trebuie luate în considerare la
verificarea stabilităţii
pragurilor de fund sunt
următoarele:

53
 iEvaluarea acţiunilor se va face
conform normativelor şi standar-
delor în vigoare sau în lipsa
acestora a literaturii de specialitate,
astfel:
• greutatea proprie va fi
evaluată pe baza STAS
10101/1 -
„Acţiuni în construcţii.
Greutăţi tehnice şi
încărcări perma-
nente";
• împingerea pământului
sau umpluturii, precum
şi rezistenţa
pasivă a acestuia, se va
calcula prin metodele
din geotehnică,
având ca elemente de
bază studiul geotehnic
pentru amplasa-
mentul respectiv;
• presiunea hidrostatică a
apei se va determina
corespunzător
nivelurilor rezultate din
calculele hidraulice;
• subpresiunea apei va fi
calculată corespunzător
diferenţei de
nivel a apei din faţa şi
din spatele
construcţiei, putând fi
luată acoperitor cu o
variaţie liniară între
aceste puncte, sau
va fi determinată pe
baza calculelor de
infiltraţie prin metode
din literatură;
• acţiunea seismică va fi
evaluată ţinând seama de:
- GP-014-97 - Ghid
de proiectare.
Calculul terenului
de fundare la
acţiuni seismice în
cazul fundării
directe;
 - PD 197-80 - Gruparea fundamentală
Normativ pentru va cuprinde acţiunile permanente
proiectarea şi pe cele variabile în timp, dar
antiseismică cu o frecvenţă mare.
a construcţiilor
din domeniul Gruparea specială va
transporturilor şi cuprinde în afara acţiunilor din
teleco- gruparea fundamentală, pe cele
municaţiilor; excepţionale, cu o frecvenţă
- SR 11100/1 - unică, cum ar fi: seismul,
Zonarea seismică. solicitările din perioada de
Macrozonarea execuţie, sau datorate degradării
terito- unor părţi ale construcţiei
riului României; (afuierea patului, dislocări
- se vor calcula: datorate curenţilor etc.).
La evaluarea acţiunilor
- împingerea
pentru diversele grupări, se va
pământului
ţine seama de nivelurile posibile
sub
ale apei, care să conducă la
acţiunea
situaţiile cele mai deformabile de
seismică;
încărcare.
- forţa de
inerţie a
maselor
construcţie 5.5.3. Verificarea
i; siguranţei construcţiei
- forţele
hidrodina Calculul se face cu
mice metoda de calcul la stare limită
determinat ultima. Valorile sarcinilor de
e de seism. calcul se determină prin
înmulţirea valorilor normate
stabilite în STAS 10101/0 cu
5.5.2. Gruparea acţiunilor coeficienţi de încărcare (n i)
conform STAS 10101/0A care
Conform STAS 10101/0 au rolul de a spori
acţiunile se grupează în două intensităţile
grupări de calcul:
- grupare fundamentală;
- grupare specială. 55
 scurtă de timp, perioada viiturii. De aceea se admite o diagramă:
lucrărilor şi STAS 4068 ce stabileşte probabilitatea anuală de depăşire triunghiulară a efortului pe talpa pragului.
încărcarea variabilă din grupa fundamentală acţionează o perioadă
 Cap. 6. - VERIFICAREA CONSTRUCŢIILOR DIN
ZONĂ, CE SUNT INFLUENŢATE DE
PRAGURILE DE FUND
Pragurile de fund deasupra talvegului au rolul de a ridica talve-
gul albiei prin colmatare amonte de prag. Ridicarea talvegului duce la
ridicarea nivelului apei în albie şi implicit la ridicarea nivelului freatic
în maluri.
La malurile joase, nivelul freatic ridicat influenţează vegetaţia
existentă în zonă. Se vor dezvolta plantele iubitoare de umezeală.
De asemenea, se va verifica dacă la debitele maxime de calcul în
amonte de prag este necesară ridicarea malului pentru a scoate de sub
inundaţie construcţiile existente pe mal.
Cap. 7. - SOLUŢII CONSTRUCTIVE APLICATE
După cum s-a detaliat în cap. 2, pragul de fund este o amenajare
a albiei râului capabilă să preia energia râului la debitul de calcul.
Soluţiile sunt variate, ele fiind o combinaţie posibilă între părţile
componente descrise în cap. 2. în continuare sunt prezentate două
amenajări pe râul Cerna (fig. 19, 20) şi râul Sohodol (fig. 21, 22).
Pe râul Cerna, amenajarea a avut ca scop, refacerea talvegului la
cote iniţiale execuţiei podului în secţiune. Terenul de fundare este un
depozit aluvionar grosier stabilizat.
Pragul deversor s-a executat din prefabricate umplute cu beton
slab, şi o placă de beton rezistent cu parament aval 3/2, racordat cu arc
de cerc la cota coronamentului şi a bazinului de disipare.
58
Secţiunea de prag s-a încastrat în mal. Această încastrare formează
un umăr în care se reazemă apărările de mal în amonte şi aval de prag pe
toată lăţimea secţiunii de apărare de mal.
Pragul deversor are rosturi de lucru la 6.00 m. Se recomandă
rosturi de lucru la 6,00 - 10,00 m distanţă între ele.
Bazinul disipator s-a realizat din saltea de gabion de 0,50 m
placat cu beton rezistent. Pentru micşorarea subpresiunii după viitură,
bazinul de disipare este prevăzut cu barbacane.
Se recomandă ca această descărcare să se facă cu l - 2 buc./mp
 5 cm la bazinele fundate pe terenuri necoezive cu particule fine. În
acest caz salteaua de gabion se va aşeza pe un geotextil care va păstra
calitatea pământului de fundare. Geotextilul va opri migrarea particu-
lelor fine din fundaţie în golurile saltelei din gabioane şi în bazin.
Pragul disipator s-a executat din gabioane placate cu beton
rezistent care a închis bazinul de disipare spre aval şi prin adâncirea
lui sub cota bazinului a micşorat viteza curentului sub lucrare, la ieşire
în aval.
a s-a realizat din p. brută de 50-150 kg/buc şi disipează ce
a mai rămas din energia râului.
Apărarea de mal s-a proiectat din ziduri de gabioane placate cu
beton de 10 cm grosime, racordându-se în amonte la culea podului. In
aval zidul s-a încastrat în mal pe 2,50 m. Se recomandă încastrarea în
mal să fie de 2,00 m - 3,00 m.
Pe râul Tismana s-a executat un prag de fund, cu respectarea
aceloraşi prescripţii. Regimul de curgere al râului, cu debit subteran în
timpul secetos (râul izvorând practic în aval la cea. 1,5 km) dă
posibilitatea execuţiei pragului deversor şi a bazinului disipator din
beton turnat monolit.
În continuare sunt prezentate două praguri de fund amenajate cu
două praguri de cădere pe râul Visa (fig. 23, 24) şi pe râul Buneşti
(fig. 25, 26).
59
Cap. 8. - ANEXE Lista principalelor standarde, ghiduri şi reglementări tehnice în
vigoare, care se aplică la proiectarea lucrărilor de apărare a
 drumurilor, căilor ferate şi podurilor rutiere G. 52 STAS 4068/2-87 Debite şi volume maxime de apă. Probabilităţile
anuale ale debitelor şi volumelor maxime în condiţii
normale şi speciale de exploatare
8.1. Lista principalelor standarde
G. 52 STAS 4273-83 Construcţii hidrotehnice, încadrarea în clase de
8.1.1. Terminologie importanţă
U. 04 STAS 3061-74 Hidraulică. Terminologie, simboluri, unităţi de măsură A. G. 20 STAS 6054-77 Teren de fundare. Adâncimi maxime de îngheţ.
70 STAS 3949/1-71 Geologia tehnică. Terminologie Zonarea teritoriului R.S.R.

H. 11 STAS 5089-71 Produse din piatră naturală pentru construcţii. G. 56 STAS 7883-90 Construcţii hidrotehnice. Supravegherea comportării
Terminologie în timp. Prescripţii generale

G. 61 STAS 5626-92 Poduri. Terminologie G. 51 STAS R. 8972/1-71 Hidrometrie. Determinarea debitului de apă în
sistemele de curgere cu nivel liber. Metoda
G. 53 SR 8284-98 Amenajarea bazinelor hidrografice ale torenţilor geometrică
G. 51 STAS 8972/3-81 Hidrometrie. Determinarea debitului de apă prin metoda
8.1.2. Studii pentru proiectare diluţiei. Procedeul de injectare cu debit
constant
G. 51 STAS R. 6823-71 Hidrometrie. Mijloace pentru măsurarea debitelor de apă.
Condiţii de folosire G. 51 STAS 8972/4-82 Hidrometrie. Determinarea debitului de apă în sistem de
G. 53 STAS 8593-88 Lucrări de regularizare a albiei râurilor. Studii de teren şi curgere cu nivel liber. Metoda relaţiei nivel-debit (cheia
cercetări de laborator limnimetrică)
G. 53 STAS 9269-89 Lucrări de regularizare a albiei râurilor. Prescripţii
8.1.3. Proiectare generale de proiectare

G. 71 STAS 2914-84 Lucrări de drumuri. Terasamente. Condiţii tehnice

generale de calitate 8.2. Legi, norme, normative, proiecte tip, cataloage
G. 70 STAS 2916-87 Lucrări de drumuri şi căi ferate. Protejarea taluzurilor
şi şanţurilor. Prescripţii generale de proiectare 8.2.1. Legi
G. 21 STAS 3300/2-85 Teren de fundare. Calculul terenului de fundare în cazul * ** Legea privind calitatea în construcţii, nr. 10/1995
fundării directe * ** Legea apelor, nr. 107/1996
G. 52 STAS 4068/1-82 Debite şi volume maxime de apă. Determinarea * ** Legea protecţiei mediului, nr. 137/1995
debitelor şi volumelor maxime ale cursurilor de apă * ** Legea protecţiei muncii, nr. 90/1996
* ** Legea privind autorizarea în construcţii, nr. 50/1991
68 * ** Regimul drumurilor - Ordonanţa de Guvern, nr. 43/1997
* ** Procedura reglementară a activităţilor economice şi sociale cu
impact asupra mediului, nr. 125/1996

69

8.2.2.Norme ICPTTc, 1982

*** ***
Norme de protecţia muncii specifice activităţii de construcţii-montaj
pentru transporturi feroviare, rutiere şi navale, elaborate de MTTc, Norme tehnice privind utilizarea geotextilelor şi geomembranelor la
 lucrările de construcţii - C 227-88 8.2.4. Proiecte tip, cataloage
ICPGA Proiecte tip şi module pentru lucrări de gospodărirea apelor,
Bucureşti,1980
8.2.3. Normative şi instrucţiuni tehnice
IPTANA Catalog de elemente şi detalii tip pentru apărări de maluri,
IPTANA Normativ departamental privind proiectarea lucrărilor de Bucureşti,1978
apărare a drumurilor, căilor ferate şi podurilor, Indicativ PD 161-86, Bucureşti, IPTANA Lucrări de susţinere a terasamentelor în terenuri stabile.
publicat în Buletinul Construcţiilor nr. 4/1986 Proiect tip ST 80, ziduri de sprijin pentru drumuri publice,
IPTANA Normativ departamental privind proiectarea hidraulică a podurilor şi Bucureşti, 1980
podeţelor, Indicativ PD 95-2002, Bucureşti, publicat în Buletinul Tehnic Rutier nr.
13/ian. 2002
RENEL ISPH Normativ departamental pentru clasificarea, gruparea şi
evaluarea acţiunilor pentru construcţii hidrotehnice - indicativ Cap. 9. BIBLIOGRAFIE
PE 729-89, publicat în Buletinul Construcţiilor nr. 3/1989
(revizuit în 1994) [1]BĂLOIUV.
ISPIF Instrucţiuni tehnice departamentale pentru proiectarea digurilor de - Amenajarea bazinelor hidrografice şi a cursurilor de apă,
apărare împotriva inundaţiilor, Indicativ PD 5-72, Bucureşti, 1973 Bucureşti, Editura Ceres, 1980
INCERC
Cod de practică pentru executarea lucrărilor din beton, beton
armat şi beton precomprimat NE 012-99, Bucureşti, 2000 [2] BOERU S. şi MÎNDRU T.
MAPPM Instrucţiuni pentru calculul debitelor maxime în bazine mici -Ordinul nr. -Îndiguiri, Bucureşti, Editura Ceres, 1970
98 din febr. 1997
MTTC Ordinul Ministrului Transporturilor nr. 48/98 pentru aprobarea „Normelor [3] GERTOUSOV M. D.
privind amplasarea şi exploatarea balastierelor din zona - Hidraulică (traducere din limba rusă), Bucureşti, Editura
drumurilor şi a podurilor" Tehnică, 1966

[4] CIOC D.
-Hidraulică, Bucureşti, Editura Didactică şi Pedagogică, 1983

[5] *** ICH

70 - Simpozionul utilizarea geotextilelor în hidrotehnică,
transporturi şi în alte domenii ale tehnicii construcţiilor.
Culegere de articole, Bucureşti, 1980

[6] KELLNER L. şi GĂZDARU A.

- Geosinteticele în construcţii voi. I, Bucureşti, Editura Inedit,
1994

71
[7] LATEŞ M. şi ZAHARESCU E. [8] LATEŞ M. şi ZAHARESCU E.
- Stabilitatea malurilor şi taluzurilor, Bucureşti, Editura
Apărarea malurilor şi protejarea taluzurilor, Bucureşti, Ceres, 1966
Editura Ceres, 1972 .[9] LEHR H.
 - Fundaţii, Exemple de calcul, Bucureşti, Editura Tehnică, [16]MATUSEVICIV.
1967 - Regularizarea râurilor şi debitelor (traducere din limba
rusă), Bucureşti, Editura Tehnică, 1951
[ 10] MAIOR N. şi PĂUNESCU M.
- Geotehnică şi fundaţii, Bucureşti, Editura Didactică şi [17] RÂILEANU P., ATHANASIU C., GRECU V., MUŞAT V.,
Pedagogică, 1967 STANCIU A, BOŢI N şi CHIRICĂ A.
- Geotehnică şi fundaţii, Exemple de calcul, Bucureşti,
[ 11 ] MANEA S. şi GĂZDARU A. Editura Didactică şi Pedagogică, 1983
- Geosinteticele în construcţii. Proprietăţi, utilizări, elemente
de calcul, Bucureşti, Editura Academiei Române 1999 [18] RUSU G., STATHI V şi PUSTELNIAC M.
-Apărări de maluri, Bucureşti, Editura tehnică, 1965
[12] MANOLIU I.
- Fundaţii şi procedee de fundare, Bucureşti, Editura [19]SCHOKLITSCHA.
Didactică şi Pedagogică, 1977 şi 1983 -Handbuchdes Wasserlanes, I – II, Wien Spring Verlag, 1964
[13] MANOLIU I. [20] STRUNGĂ V.
- Regularizări de râuri şi căi de comunicaţie pe apă, - Elemente de calcul pentru proiectarea lucrărilor cu
Bucureşti, Editura Didactică şi Pedagogică, 1973 geotextile, Bucureşti, Revista Transporturilor şi
Telecomunicaţiilor nr. 2, 1984, p. 15-27
[14]***
- Manualul inginerului hidrotehnician, Bucureşti, Editura [21] VLADIMIRESCU I.
Tehnică, 1969-1970 - Hidrologie, Bucureşti, Editura Didactică şi Pedagogică,
1978
[15]MATEESCUC.
- Hidraulică, Bucureşti, Editura Didactică şi Pedagogică, [22] ŞELARESCU M., PODANI M.
1962 -Apărarea împotriva inundaţiilor. Bucureşti, Editura
Tehnică, 1993
72 [23] ***
- Regularizări de râuri. Note de curs, Institutul de
Construcţii, Bucureşti, 1999

[24] ***
- Regularizări, îndrumător de proiectare, Institutul de
Construcţii, Bucureşti, 1993.

73
 [25] ***
- Instrucţiuni pentru calculul scurgerii maxime în bazine
mici -I.N.M.H. -1997.
[26] ***
- Îndreptar pentru calcule hidraulice - traducere din limba
rusa sub coordonarea prof. dr. doc. Simion Hancu - 1989

[27] ELENA TROFIN

- Hidraulică şi hidrologie - Editura Didactică şi Pedagogică,
Bucureşti, 1974.

[28] MIRCEA MĂNESCU

- Hidraulica podurilor şi podeţelor - Editura Orizonturi
Universitare, Timişoara, 2002.

74