Studiu de Fezabilitate Extindere Sistem Supraveghere Video

STUDIU DE FEZABILITATE
”Extindere sistem de supraveghere video din municipiul Turnu Măgurele”

Rev.1
Elaborator: AM PROJECT DESIGN & CONSULTING SRL

Beneficiar: MUNICIPIUL Turnu Măgurele
Studiu de fezabilitate
„Extindere sistem de supraveghere video din Municipiul Turnu Măgurele”
1
Pagina de capăt
Atributele documentului
Cod proiect:
Titlul Proiectului: „Extindere sistem de supraveghere video din
Municipiul Turnu Măgurele”
Tipul documentului Studiu de fezabilitate
Beneficiar: Municipiul Turnu Măgurele
Numărul Contractului: 31165 / 13.11.2018
Data documentului: 10.01.2019
Versiunea: 2.0 Rev.1
Statutul Documentului: Document livrabil
Număr de înregistrare:
Istoricul modificărilor:
Versiune Data Rezumatul modificării
1.0 10.01.2019 Studiu de Fezabilitate, versiunea v.1.0
1.2 Studiu de Fezabilitate, versiunea v.2.0, Rev. 1.0
Elaboratori:
Nume Funcția Semnătura
Adriana MIHALCEA Manager proiect
Valentin STAN Expert centre de comanda si de coordonare
rutiera
Marius GRIGORE Expert sisteme de supraveghere video
Studiu de fezabilitate 2
Cuprins
A. PIESE SCRISE ............................................................................................................... 6

1. INFORMAŢII GENERALE PRIVIND OBIECTIVUL DE INVESTIŢII ....................................... 6
1.1. DENUMIREA OBIECTIVULUI DE INVESTIŢII ................................................................ 6
1.2. ORDONATOR PRINCIPAL DE CREDITE/INVESTITOR ................................................... 6
1.3. ORDONATOR DE CREDITE (SECUNDAR/TERŢIAR) ..................................................... 6
1.4. BENEFICIARII INVESTIŢIEI .......................................................................................... 6
1.5. ELABORATORUL STUDIULUI DE FEZABILITATE .......................................................... 8
2. SITUAŢIA EXISTENTĂ ŞI NECESITATEA REALIZĂRII PROIECTULUI DE INVESTIŢII ............ 9
2.1. CONCLUZIILE STUDIULUI DE PREFEZABILITATE / ALTE STUDII .................................. 9
2.2. PREZENTAREA CONTEXTULUI: .................................................................................. 9
2.3. ANALIZA SITUAŢIEI EXISTENTE ŞI IDENTIFICAREA DEFICIENŢELOR ......................... 13
2.3.1. Indicatorii socio-economici ............................................................................. 13
2.3.2. Rețeaua stradală ............................................................................................. 15
2.3.3. Transportul rutier ............................................................................................ 16
2.3.4. Transportul naval ............................................................................................ 17
2.3.5. Economie ........................................................................................................ 17
2.3.6. Turism si monumente ..................................................................................... 18
2.3.7. Siguranța cetatenilor la nivelul Municipiului .................................................. 19
2.3.8. Concluzii .......................................................................................................... 20
2.4. ANALIZĂ SI PROGNOZE, ÎN SCOPUL JUSTIFICĂRII NECESITĂŢII OBIECTIVULUI DE
INVESTIŢII ............................................................................................................................ 22
2.5. OBIECTIVE PRECONIZATE A FI ATINSE PRIN REALIZAREA INVESTIŢIEI PUBLICE ...... 26
3. IDENTIFICAREA, PROPUNEREA ŞI PREZENTAREA SCENARIILOR TEHNICO-ECONOMICE
27
3.1. PARTICULARITĂŢI ALE AMPLASAMENTULUI ........................................................... 27
3.1.1. Descrierea amplasamentului .......................................................................... 27
3.1.2. Relații cu zone învecinate, accesuri existente și/sau căi de acces posibile ..... 31
3.1.3. Orientări propuse față de punctele cardinale și față de punctele de interes
naturale sau construite ................................................................................................... 31
3.1.4. Surse de poluare existente în zonă ................................................................. 31
3.1.5. Date climatice și particularități de relief ......................................................... 32
3.1.6. Caracteristici geofizice ale terenului din amplasament .................................. 33
3.2. DESCRIEREA DIN PUNCT DE VEDERE TEHNIC, CONSTRUCTIV, FUNCŢIONAL-
ARHITECTURAL ŞI TEHNOLOGIC .......................................................................................... 37
3.2.1. Caracteristici tehnice și parametri specifici obiectivului de investiții ............. 37
3.2.2. Varianta constructivă de realizare a investiției, cu justificarea alegerii acesteia
44
3.2.3. Echiparea și dotarea specifică funcțiunii propuse........................................... 57
3.3. COSTURILE ESTIMATIVE ALE INVESTIŢIEI ................................................................ 60
3.3.1. Costurile estimate pentru realizarea obiectivului de investiții ....................... 60
3.3.2. Costurile estimative de operare pe durata normată de viață a investiției ..... 66
3.4.STUDII DE SPECIALITATE, ÎN FUNCŢIE DE CATEGORIA ŞI CLASA DE IMPORTANŢĂ A
CONSTRUCŢIILOR, DUPĂ CAZ.............................................................................................. 70
3.3.3. Studiu topografic............................................................................................. 70
3.3.4. Studiu geotehnic sau studii de analiză și de stabilitate a terenului ................ 70
3.3.5. Studiu hidrologic, hidrogeologic ..................................................................... 70
3.3.6. Studiu privind posibilitatea utilizării unor sisteme alternative de eficientă
ridicată pentru creșterea performanței energetice ........................................................ 70
3.3.7. Studiu de trafic şi studiu de circulație ............................................................. 70
3.3.8. Raport de diagnostic arheologic preliminar în vederea exproprierii, pentru
obiectivele de investiții ale căror amplasamente urmează a fi expropriate pentru cauză
de utilitate publică .......................................................................................................... 70
3.3.9. Studiu peisagistic în cazul obiectivelor de investiții care se referă la amenajări
spatii verzi și peisajere .................................................................................................... 70
3.3.10. Studiu privind valoarea resursei culturale; ..................................................... 70
3.3.11. Studii de specialitate necesare în funcție de specificul investiției .................. 70
3.4. GRAFICE ORIENTATIVE DE REALIZARE A INVESTIŢIEI .............................................. 71
4. ANALIZA COST – EFICACITATE ................................................................................... 72
4.1. PREZENTAREA CADRULUI DE ANALIZĂ ................................................................... 72
4.2. ANALIZA VULNERABILITĂŢILOR............................................................................... 78
4.3. SITUAŢIA UTILITĂŢILOR ŞI ANALIZA DE CONSUM: .................................................. 78
4.3.1. Necesarul de utilităţi şi de relocare/protejare, după caz ................................ 78
4.3.2. Soluţii pentru asigurarea utilităţilor necesare ................................................ 79
4.4. SUSTENABILITATEA REALIZĂRII OBIECTIVULUI DE INVESTIŢII ................................. 79
a) Sustenabilitatea financiara privind implementarea proiectului ............................. 79
b) Impactul social şi cultural, egalitatea de şanse ....................................................... 82
c) Estimări privind forţa de muncă ocupată prin realizarea investiţiei ....................... 83
d) Impactul asupra factorilor de mediu, inclusiv impactul asupra biodiversităţii şi a
siturilor protejate, după caz; ........................................................................................... 85
e) Impactul obiectivului de investiţie raportat la contextul natural şi antropic .......... 85
4.5. ANALIZA CERERII DE BUNURI ŞI SERVICII ................................................................ 85
4.6. ANALIZA FINANCIARĂ ............................................................................................. 86
4.7. ANALIZA ECONOMICĂ ............................................................................................. 96
4.8. ANALIZA DE SENZITIVITATE ................................................................................... 100
4.9. ANALIZA DE SENZITIVITATE ................................................................................... 105
4.10. ANALIZA DE RISCURI, MĂSURI DE PREVENIRE/DIMINUARE A RISCURILOR ...... 108
5. SCENARIUL OPTIM, RECOMANDAT ..........................................................................113
5.1. COMPARAŢIA SCENARIILOR PROPUSE .................................................................. 114
5.1.1. Generalitati ................................................................................................... 114
5.1.2. Analiza scenariilor propuse ........................................................................... 114
A. Scenariul „0” – fără investiție............................................................................... 114
B. Scenariul 1 – Sistem de supraveghere digital, pentru aprox. 335 locații .............. 114
C. Scenariul 2 – Sistem de supraveghere video cu număr mic de camere, analogic. 115
5.2. SELECTAREA ŞI JUSTIFICAREA SCENARIULUI RECOMANDAT ................................ 122
5.3. DESCRIEREA SCENARIULUI OPTIM RECOMANDAT ............................................... 123
a) Obținerea si amenajarea terenului ....................................................................... 123
b) Asigurarea utilităților necesare funcționării obiectivului ...................................... 123
c) Soluția tehnică pentru investiția de bază .............................................................. 125
d) Probe tehnologice și teste .................................................................................... 127
5.4. PRINCIPALII INDICATORI TEHNICO-ECONOMICI ................................................... 128
a) Indicatori maximali ............................................................................................... 128
b) Indicatori minimali ................................................................................................ 129
c) Indicatori financiari, socio-economici, de impact, de rezultat .............................. 129
d) Durata estimată de execuţie a obiectivului de investiţii ....................................... 129
5.5. PREZENTAREA MODULUI ÎN CARE SE ASIGURĂ CONFORMAREA CU
REGLEMENTĂRILE SPECIFICE FUNCŢIUNII PRECONIZATE ................................................. 131
5.5.1. Aspecte generale........................................................................................... 131
5.5.2. Prevederi legale - respectarea dreptului la viaţă privată .............................. 133
5.5.3. Norme si standarde obligatorii ..................................................................... 133
5.6. NOMINALIZAREA SURSELOR DE FINANŢARE A INVESTIŢIEI PUBLICE.................... 143
6. URBANISM, ACORDURI ŞI AVIZE CONFORME ...........................................................143
6.1. CERTIFICATUL DE URBANISM ................................................................................ 143
6.2. EXTRAS DE CARTE FUNCIARĂ ................................................................................ 143
6.3. ACTUL ADMINISTRATIV AL AUTORITĂŢII COMPETENTE PENTRU PROTECŢIA
MEDIULUI .......................................................................................................................... 143
6.4. AVIZE CONFORME PRIVIND ASIGURAREA UTILITĂŢILOR ...................................... 143
6.5. STUDIU TOPOGRAFIC ............................................................................................ 144
6.6. AVIZE, ACORDURI ŞI STUDII SPECIFICE .................................................................. 144
7. IMPLEMENTAREA INVESTIŢIEI .................................................................................144
7.1. INFORMAŢII DESPRE ENTITATEA RESPONSABILĂ CU IMPLEMENTAREA INVESTIŢIEI
144
7.2. STRATEGIA DE IMPLEMENTARE ............................................................................ 145
7.3. STRATEGIA DE EXPLOATARE, OPERARE ŞI ÎNTREŢINERE ŞI RESURSE NECESARE .. 149
7.4. RECOMANDĂRI PRIVIND ASIGURAREA CAPACITĂŢII MANAGERIALE ŞI
INSTITUŢIONALE ............................................................................................................... 151
8. CONCLUZII ŞI RECOMANDĂRI ..................................................................................152
ANEXA ............................................................................................................................154
B. PIESE DESENATE ..........................................................................................................162
1. PLAN DE AMPLASARE ÎN ZONĂ ................................................................................. 162
2. PLAN DE ANSAMBLU ................................................................................................. 162
3. PLAN DE SITUAŢIE; .................................................................................................... 162
A. PIESE SCRISE
1. INFORMAŢII GENERALE PRIVIND OBIECTIVUL DE INVESTIŢII
1.1. DENUMIREA OBIECTIVULUI DE INVESTIŢII
1.2. ORDONATOR PRINCIPAL DE CREDITE/INVESTITOR

Denumirea legala complete: MUNICIPIUL TURNU MĂGURELE
Acronim
Numărul de înregistrare ca plătitor de TVA
nu este plătitoare de TVA
(după caz):
Naţionalitatea Română
Statutul legal (precizaţi forma de organizare
Administrație publica locala
– ONG, etc.)
Strada Republicii 2, Turnu Măgurele 145200,
Adresa oficială
județul Teleorman
Strada Republicii 2, Turnu Măgurele 145200,
Adresa poştală
județul Teleorman
Nr. telefon: +40247.416451
Nr. fax: +40247.416453
Adresa de e-mail a organizaţiei
Situl organizaţiei http://www.municipiulturnumagurele.ro
Persoana de contact Mihaela MITROFAN
E-mail-ul persoanei de contact
1.3. ORDONATOR DE CREDITE (SECUNDAR/TERŢIAR)

Nu este cazul.
1.4. BENEFICIARII INVESTIŢIEI

Beneficiarii investitiei sunt reprezentati de lucuitorii Municipiului Turnu Măgurele.
Extinderea sistemului de supraveghere video în Municipiul Turnu Măgurele, vor contribui, pe de o
parte, la creşterea gradului de siguranță pentru toţi membrii comunităţii locale și al turiștilor care
vizitează zona, precum şi la realizarea unor importante obiective ale administraţiei locale legate de
dezvoltarea durabilă a localităţii, prin asigurarea siguranței cetățenilor în spațiul public.
Supravegherea video este menită să asigure un nivel ridicat de securitate urbană și totodată o
îmbunătățire considerabilă a calității vieții cetățenilor în întreg Municipiul Turnu Măgurele prin
asigurarea unei bune monitorizări a zonelor publice cu potențial criminogen de pericol la adresa
cetățenilor (parcări, spatii de joacă, zone de agrement etc.), înregistrarea permanentă a imaginilor si
arhivarea acestora in vederea utilizării ulterioare ca mijloc de probațiune, precum si minimizarea
timpului de transmitere a evenimentelor, după caz. Implementarea acestui sistem de supraveghere
video metropolitană în vederea creșterii siguranței cetățenilor și scăderii infracționalității va aduce
beneficii atât directe, cât și indirecte.
Beneficiarii direcți ai proiectului sunt:
a) Cetățenii orașului aflați pe spatiile publice - măsurile specifice asigurate de acest serviciu modern
le va oferi siguranța pietonală de care au nevoie, lucru care va duce la sporirea încrederii în
instituțiile publice:
Ø monitorizarea permanentă a zonelor publice în vederea reducerii infracționalității (spitale,
școli, grădinițe, parcări, parcuri, intersecții, etc.);
Ø monitorizarea obiectivelor turistice, a elementelor decorative si a mobilierului urban si
utilitar, in vederea menținerii acestora in cea mai buna stare;
Ø monitorizarea vehiculelor care intră si ies din Municipiu, prin înregistrarea automată a
numerelor de înmatriculare si a parametrilor de trecere (data, ora, informații specifice,
etc.);
Ø îmbunătățirea timpului de intervenție în cazul sesizării unor evenimente care perturbă
ordinea publică;
Ø gestionarea cu o mai mare ușurință a situațiilor în care se constata acțiuni ilegale;
Ø identificarea și stoparea din faze incipiente a conflictelor sociale și prevenirea situațiilor
contravenționale;
Ø identificarea mai rapidă a persoanelor aflate in urmărire sau a celor care desfășoară
activități ilegale.
b) Primăria și instituțiile publice din Municipiul Turnu Măgurele, printre care enumeram:
- Politia Locală, Poliția Județeană, Jandarmeria Română, Inspectoratul pentru Situații de
Urgență Turnu Măgurele – posibilitatea supravegherii obiectivelor de interes care includ
zonele cu risc ridicat de infracționalitate, de aglomerare urbană, a evenimentelor stradale
temporare (manifestații, marșuri, etc.) și a traficului rutier;
- Serviciile de gestiune a spațiului public, printr-o mai eficientă si organizată monitorizare a
acestuia si o gestiune mai bună a zonelor de interes (de exemplu alei de acces, parcări
etc.).
Instituțiile beneficiare vor avea acces la imaginile din sistemul de supraveghere video, asigurându-
se astfel realizarea cu promptitudine a serviciilor de ordine și siguranță publică. Prin intermediul
acestui sistem se pot rezolva o serie de situații intr-un timp scurt de răspuns si eliminând riscurile
de incertitudine. Sistemul asigură o serie de măsuri specifice:
Ø rezolvarea în timp util a unor situații critice prin intervenții mai rapide;
Ø monitorizarea permanentă a parcărilor publice pentru evitarea comiterii de infracțiuni
(furturi de si din mașini, distrugeri etc.);
Ø păstrarea ordinii și curteniei spațiului public, prin depistarea și acționarea la timp asupra
unor situații diverse: îndepărtarea zăpezii, colectarea gunoiului, înlocuirea si/sau
repararea corpurilor care asigura iluminatul public corespunzător, supravegherea
aglomerării urbane, etc.;
Ø evitarea vandalizării parcurilor, monumentelor și celorlalte obiective de patrimoniu
național sau local;
c) Serviciile publice de urgentă și de intervenție rapidă (Poliția Municipiului Turnu Măgurele,
Inspectoratul pentru Situații de Urgentă, Ambulanța, Apelul de urgenta 112) – sistemul de
supraveghere video urbană va facilita intervenția mult mai rapida a echipelor instituțiilor mai sus
menționate printr-o serie de avantaje pe care le oferă:
Ø Detectarea în timp real a evenimentelor și acționarea mult mai organizată si eficientă în
funcție de informațiile transmise video din teren;
Ø Analiza intervențiilor post-eveniment si eficientizarea acțiunilor si a resurselor alocate;
Ø Evaluarea gravitații situațiilor din teren și gestionarea corectă a necesarului de resurse
umane și materiale la fiecare caz în parte.
Beneficiarii indirecți ai sistemului:
a) Servicii publice:
- Serviciul Circulației Rutiere – prin posibilitatea supravegherii mai eficiente a traficului
rutier si luarea unor măsuri care să contribuie la fluidizarea acestuia;
- Tribunalul Municipiului Turnu Măgurele si Parchetul de pe lângă acesta - posibilitatea
oferirii de probe în instanță în cazul incidentelor;
- Inspectoratul Școlar – monitorizarea generală, creșterea siguranței in unitățile de
învățământ (scoli, licee, grădinițe) si împrejurul acestora, precum și oferirea posibilității de
obținere de statistici la nivelul instituțiilor de învățământ vizate ca urmare a procesării
imaginilor;
- Consiliul Județean Turnu Măgurele – monitorizarea facilă de ansamblu la nivelul
Municipiului Turnu Măgurele precum și oferirea posibilității de obținere de statistici de
interes local;
- Alte instituții;
b) Agenții economici din Municipiul Turnu Măgurele și din zonele limitrofe - supravegherea
video urbană va avea un impact pozitiv și în ceea ce privește creșterea economică pe termen
mediu si lung a Municipiului prin asigurarea ordinii și siguranței publice in zonele in care agenții
economici își vor desfășura activitatea - in cazul unor informații video doveditoare de
săvârșirea / depistarea de infracțiuni, organele competente vor acționa mai eficient, imaginile
video oferind indicii importante în rezolvarea acestora, aplanarea situațiilor critice si chiar
recuperarea rapida a prejudiciilor.
c) Cetățeni și turiști aflați în tranzit prin oraș: asigurarea unui climat de siguranță și confort la
nivelul întregului oraș va constitui, pentru toate persoanele care îl tranzitează un beneficiu
substanțial, mai ales prin prisma faptului că vor fi astfel încurajați să vină să desfășoare
activități deplin legale sau să utilizeze serviciile publice culturale, sociale, medicale etc. oferite
de oraș și în acest mod să contribuie la menținerea și dezvoltarea activităților economice și cu
caracter social din oraș. Pe termen lung, prin atragerea populației din zonele limitrofe și
îmbunătățirea și dezvoltarea relațiilor dintre acesta și reședința de județ, se vor putea propaga
ideile de civilității și modernitate în zonele mai îndepărtate și se va îmbunătăți calitatea vieții
și din aceste zone.
1.5. ELABORATORUL STUDIULUI DE FEZABILITATE
Studiu de fezabilitate este realizat de AM PROJECT DESIGN & CONSULTING S.R.L., București,
str. Petru Rareș nr.26-28, etaj 1, sector 1, cod 011102, tel/fax. 021.222.5490, mail. office@am-
project.ro, web. www.am-project.ro.
2. SITUAŢIA EXISTENTĂ ŞI NECESITATEA REALIZĂRII PROIECTULUI DE INVESTIŢII

2.1. CONCLUZIILE STUDIULUI DE PREFEZABILITATE / ALTE STUDII
Nu este cazul.
2.2. PREZENTAREA CONTEXTULUI:

Primăria municipiului Turnu Măgurele a instalat un sistem centralizat de supraveghere video
a unor intersecții și străzi din oraș, în vederea creșterii siguranței cetățenilor și, implicit, a
calității vieții acestora.
a) Actualul sistem cuprinde 24 de camera video, aplasate astfel:
Nr Plansa Tip Locatie Conexiune

1 CV01 Fixa Intersectia str. Popa Sapca / str. Primaverii FO5
2 CV02 Mobila Intersectia str. I. Slavici – str. Oltului – str. Balciului FO1
(Chimiei)
3 CV03 Mobila Intersectia sos. Alexandriei - str. Stadionului FO2
4 CV04 Mobila Str. Calarasi FO5
5 CV05 Mobila Intersectia sos. Alexandriei - Str. Panduri – bd. FO2
Independentei
6 CV06 Fixa Intersectia str. Ion Creanga – str. Vlad Tepes – str. FO5
Calamati
7 CV07 Mobila Str. Libertatii FO3
8 CV08 Mobila Intersectia Str. Libertatii - str. Gr. Alexandrescu – FO3 + FO5
str. Scanteii
9 CV09 Mobila Str. Libertatii, la nord de intersectia cu str. FO3
Viitorului
10 CV10 Fixa Intersectia Calea Dunarii – str. Cazarmii – str. FO4
Castanilor
11 CV11 Fixa Intersectia Bd. Independentei – str. Republicii FO2 + FO3
12 CV12 Mobila Intersectia Bd. Independentei – str. Cetatea Turnu FO2 + FO3 +
FO5
13 CV13 Fixa Intersectia str. Avantului – str. Unirii FO5
14 CV14 Fixa Str. Alexandru Vlahuta FO5
15 CV15 Fixa Str. Chimiei FO1
16 CV16 Fixa Str. General Praporgescu FO1
17 CV17 Fixa Str. Cetatea Turnu FO5
18 CV18 Fixa Str. Pompierilor FO4
19 CV19 Fixa Str. Oituz FO5
20 CV20 Mobila Intersectia Str. General Praporgescu – str. Mihai FO1
Bravu
21 CV21 Mobila Intersectia Str. General Praporgescu – str. 1 Mai – FO1
str. Sf. Vineri (Cooperatiei)
22 CV22 Mobila Str. Mihail Eminescu FO5
23 CV23 Mobila Intersectia str. Panselelor – str. Livezilor FO5
24 CV24 Fixa Str. Grigore Alexandrescu FO5
Camerele video existente sunt de tip DAHUA IR (mobila) si respectiv SONY CH-160 (fixa, având
următoarele performante:
• Tip: camera video mobila, cu carcasă semi-sferică, camuflată;
• Definiție fizică: 2 Mpix
• Tip senzor: CMOS
• Format senzor: 4/3
• Frame-rate: tipic 30 fps, maxim 50 fps.
• Zoom optic: 36x
• Zoom digital: 10x
• Gama temperaturilor de utilizare: - 33˚C --- + 80˚C
• Interfața: Ethernet 10/100Base-T
• Protocoale suportate: IP v4, SNMP, TCP, UDP
Toate camerele video funcționează permanent, atât ziua cât si noaptea (atât in spectru vizibil
cât si utilizând lumina reziduală (mod de înaltă sensibilitate) si in spectru infraroșu (IR).
b) Reteaua de comunicatii
La nivel central, rețeaua descarcă toate fluxurile de date prin 5 (cinci) tronsoane de rețea
majore, fiecare asigurând, în prezent, un flux de maxim 120 Gbps (12 flux x 2 porturi FO Single-
Mode x 10 Gbps) în regim simplu. Reteaua fizica inregistreaza un grad de incarcare sub 50%,
ceea ce permite asigurarea regimului de functionare redundant.
Rețeaua de comunicații este de mare capacitate, de tip Back-Bone Ethernet, realizata pe
arhitectura radiala și cu viteza de transfer de 1Gbps per port disponibil – acest tip de
implementare asigura necesarul sistemului prezent, dar si disponibilitate suficienta pentru
eventuale extensii viitoare.
La nivel de rețea locală, echipamentele de conectare sunt de tip Switch, care asigură
următoarele performanțe de conectare:
• Tip: Switch Layer 3 cu management și routare, VPN și securitate IP;
• Nr. porturi: 24 Ethernet 1Gbit + 2SFP 10Gbit (LAN Lite);
• Management: da, Cisco TC, MIB, Etherlike, IEEE8021x, RMON, TCP, UDP, ePM, etc.;
• Securitate: da, BPDU, 802.1X, TAT, Acces P4, QoS, TACACS+, MAC adr sec, etc.;
• PoE: nu;
• Routare IP: da, OSPF, HSRP, VRRP, PBR, PIM, RIPv1, RIPv2 etc.;
• VLAN: da, max ID 4096, max active 64;
• Rack: da, 19 inch;
• Viteza de transfer: FW 50Gbps, SW 100Gbps, L3 Packs 68,5Mbps;
• Altele: DRAM 512Mb, Flash 64Mb, Proc Dual Core cu WatchDog Autostart;
• Consum: 38Wh.
Toate nodurile de rețea sunt alimentate local și sunt rezervate cu surse neîntreruptibile (UPS),
dimensionate astfel încât sa asigure o rezerva de minim 2 ore de la întreruperea energiei
electrice. De asemenea, toate echipamentele sunt monitorizate prin SNMP1 în rețea,
raportând la o aplicație automata de tip FMS2.
Trasarea rețelei de fibră optică a fost făcută fie aerian fie îngropat, utilizând tubulatură de
protecție și cabluri de fibră (cu cabluri de 24 fibre).
Pentru executarea și mentenanța facila a rețelei, in cazul tronsoanelor ingropate, au fost
amplasate camere de tragere la cca. 100 metri atunci când traseele sunt în linie dreapta
(deviație 0˚), la 60-80 metri atunci când traseele au deviație de direcție mai mare de 15˚ și la
fiecare schimbare de direcție cu mai mult de 15˚. Fiecare cameretă este realizată din beton
turnat local, având dimensiuni minime de 600 x 600 mm si adâncime 600-800mm, cu capac
de vizitare carosabil.
Tronosanele de retea fizica implementata sunt:
1
SNMP - Simple Network Management Protocol – protocol de rețea dedicat prin care se asigura raportarea
si/sau monitorizarea de la distanta a echipamentelor și a evenimentelor din rețea
2 FMS – Fault Management System – aplicație sau suita de aplicații software care asigura monitorizarea
funcționarii echipamentelor sau a aplicațiilor și managementul defectelor.
• Tronson FO1 (albastru):
o str. Balciului (str. Chimiei, de la intersectia cu str. I. Slavici, str. Oltului, str.
Memoriile 2 Mai) – str. Chimiei – str. General Praporgescu – str. Republicii –
str. 1 Decembrie – Centrul de Comanda.
• Tronson FO2 (verde):
o Sos. Alexandriei (de la intersectia cu str. Stadionului) – bd. Independentei – str.
Republicii – str. 1 Decembrie – Centrul de Comanda.
• Tronson FO3 (rosu):
o Calea Dunarii (de la intersectia cu str. Cazarmii) – str. Pompierilor – str. 1
Decembrie – Centrul de Comanda.
• Tronson FO4 (violet):
o str. Libertatii (de la intersectia cu str. Mihai Viteazul) – bd. Independentei – str.
Republicii – str. 1 Decembrie – Centrul de Comanda.
• Tronson FO5 (bleu):
o Str. Popa Sapca (intre str. Primaverii si str. Republicii);
o Str. Oituz (intre punctul de prezenta CV19 si bd. Independentei);
o Str. Cetatea Turnu (intre punctul de prezenta CV17 si bd. Independentei);
o Str. Unirii (intre str. Avantului (punctul de prezenta CV13) si bd.
Independentei);
o Str. Ion Creanga (intre str. Vlad Tepes (punctul de prezenta CV06) si str.
Libertatii);
o Str. Calarasi (punctul de prezenta CV04) – str. Closca – str. Nucilor – str.
Libertatii
o Str. Panselelor (punctul de prezenta CV23) – str. Viitorului – str. Scanteii – str.
Libertatii
o Str. Al. Vlahuta (punctul de prezenta CV14) - str. Scanteii
o Str. Grigore Alexandrescu (punctul de prezenta CV24) – str. Libertatii (punctul
de prezenta CV08)
Figura 1 – Harta rețelelor de date ale Primăriei Municipiului Turnu Măgurele deja
implementate
c) Centrul de comanda si supraveghere

Centrul de comanda si supraveghere functioneaza la adresa Dispeceratului Poliției
Municipiului Turnu Măgurele, str. 1 Decembrie nr. 4, localitatea Turnu Măgurele, județul
Teleorman.
2.3. ANALIZA SITUAŢIEI EXISTENTE ŞI IDENTIFICAREA DEFICIENŢELOR

2.3.1. Indicatorii socio-economici
AMPLASAMENT
Municipiul Turnu Măgurele este situat în sudul României, în județul Teleorman, aproape de
confluența râului Olt cu Dunărea.
Situat între coordonatele geografice: 24 grade şi 35 minute longitudine estică și 43 grade și 45
minute latitudine nordică, municipiul Turnu Măgurele se desfășoară între limitele
administrative reprezentate de:
• nord, nord-vest: comuna Lița
• est: comuna Ciuperceni
• sud: fluviul Dunărea, care constituie granița cu Bulgaria.
Figura 2 – Amplasamentul geogratic orașului Turnu Măgurele (Sursa: Google Maps)
Municipiul Turnu Măgurele și împrejurimile sunt dominate de întinsa Câmpie Română, fiind
reprezentat de două formațiuni bine individualizate: așa-zisele câmpii joase (luncile râurilor)
și spațiile inter-fluviale. Din prima categorie fac parte: lunca Dunării, care este cea mai întinsă
luncă și cu altitudinea cea mai mică și lunca Oltului, care este ceva mai extinsă în zona
confluenței râului cu Dunărea, în rest reducându-se la o fâșie îngustă, cu o vegetație
constituită din păduri de copaci de esență moale.
În categoria spațiilor inter-fluviale intră terasele Dunării, cu aspectul unor „Câmpuri
suspendate” la altitudinea de 60 până la 175 m. Zona municipiului Turnu Măgurele face parte
din marea unitate structurală „platforma moesică“. Terasa Dunării este cunoscută și sub
numele de „Terasa Turnu Măgurele”.
În subsol, Turnu Măgurele nu dispune de mari resurse exploatabile, aflându-se într-o zonă
aluvionară. Nisipurile și pietrișurile, care constituie materie primă pentru industria
materialelor de construcții, nu pot fi exploatate prea intens, pentru a nu accelera eroziunea.
În schimb, solul este în bună parte de luncă, bogat în humă, ceea ce poate favoriza dezvoltarea
agriculturii.
EVOLUȚIA DEMOGRAFICA
Conform recensământului efectuat în 2011, populația municipiului Turnu Măgurele se ridică
la 24.772 de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se
înregistraseră 30.089 de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (85,69%), cu o
minoritate de romi (2,78%). Pentru 11,5% din populație, apartenența etnică nu este
cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (87,7%).
Pentru 11,53% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională.
Figura 3 – Evoluția populației orașului Turnu Măgurele (Sursa: Wikipedia)
Forța de munca
Din cauza lipsei locurilor de muncă la nivel local, un număr însemnat de persoane au plecat în
străinătate, fără să existe o statistică a acestora. De asemenea, în ultimii ani s-a înregistrat o
migrație puternică, mai ales în rândul tinerilor, către orașe mai mari sau către capitală.
Numărul șomerilor în anul 2016 era de 3082, în creștere față de anii anteriori.
2.3.2. Rețeaua stradală

Rețeaua majoră de drumuri publice care tranzitează Municipiul Turnu Măgurele este formată
din:
o DN51A - leagă Turnu Măgurele de Zimnicea – 2,5 km
o DN52 - leagă Turnu Măgurele de Alexandria – 2 km
o DN65A – leagă Turnu Măgurele de Roșiori de Vede – 2 km
o DN54 – leagă Turnu Măgurele de Corabia – 1,5 km
o DJ546 – leagă Turnu Măgurele de Slatina (la limita județului Olt) – 3 km
Rețeaua stradala a municipiului este formată din aprox. 76 km de străzi, din care 36,9 km de
străzi asfaltate și 39,1 km de străzi neasfaltate. De asemenea, între orașele Turnu Măgurele și
Nicopole (Bulgaria) exista legătura de trecere pentru pasageri prin intermediul serviciilor de
transport cu feribotul, disponibil de-a lungul întregului an, în funcție de cerere și de condiții
meteorologice.
Circa 55% dintre arterele situate în rețeaua municipiului se află într-o stare tehnică rea și
foarte rea. Dintre cartierele având infrastructură rutieră într-o stare tehnică
necorespunzătoare se evidențiază cartierul Măgurele, în care doar strada principală (Libertății,
suprapunere peste DN51A) și strada Cristian Tell / Grigore Alexandrescu sunt modernizate.
Restul străzilor sunt alcătuite, în general, din amestec de pământ cu piatră spartă, fapt ce
creează probleme de deplasare și de asigurare a unui trai civilizat, în special în timpul
sezoanelor mai secetoase sau a celor cu precipitații însemnate. Doar un sfert din rețeaua
orașului se prezintă într-o stare bună și foarte bună, iar 20% din lungimea rețelei este într-o
stare mediocră.
2.3.3. Transportul rutier

Rețeaua de transport rutier din zonă cuprinde:
• Drumuri naționale:
1. DN52, Turnu Măgurele Port (punct de trecere cu bacul) - Turnu Măgurele – Crângu
– Alexandria , 50 km.
2. DN51A, Turnu Măgurele – Suhaia – Zimnicea, 60 km.
3. DN54, Turnu Măgurele – Islaz – Corabia, 33 km.
4. DN65A, Turnu Măgurele – Putineiu – Roșiorii de Vede, 45 km.
• Drumuri județene
5. DJ546, Turnu Măgurele – Lița – Slobozia Mândra, 30 km.
• Drumuri comunale
6. DC39, Segarcea Vale – Segarcea Deal, 5 km.
Căile rutiere menționate mai sus sunt asfaltate, au fundație de piatră și șanțuri pe ambele
părți.
Orașul Turnu Măgurele este legat prin căi feroviare de restul României prin intermediul unei
căi ferate Turnu Măgurele Port – Turnu Măgurele – Salcia – Roșiori Nord, de 55 km. În stația
Roșiori Nord se face legătura cu magistrala CFR 900, București Nord - Timișoara. Calea ferată
Turnu Măgurele - Roșiori Nord este simplă, cu ecartament normal. Stația de cale ferată Turnu
Măgurele are 7 linii de garare, iar stația Turnu Măgurele Port are 5 linii de garare.
Conform Institutului Național de Statistică, drumurile au fost folosite pentru aproape 75%
dintre kilometri parcurși pentru transportul de persoane și pentru aproximativ 50% dintre
kilometrii parcurși pentru transportul de bunuri având ca punct de referință numărul total de
kilometri parcurși în România (date din 2013).
Conform datelor furnizate de Primăria Municipiului Turnu Măgurele, la sfârșitul anului 2014,
în evidențele Direcției Locale de Taxe și Impozite figura un număr de 868 vehicule
înmatriculate de persoane juridice și 6.189 vehicule înregistrate de persoane fizice. Având în
vedere faptul că populația orașului număra 26.845 locuitori la 01.01.2014, rezultă un grad de
motorizare calculat de aproximativ 230 vehicule / 1.000 locuitori, valoare aflată sub media
națională de 282 vehicule / 1.000 locuitori, însă peste media județului Teleorman.
Raportat la valorile înregistrate la sfârșitul anului 2011, numărul de vehicule înregistrate de
persoanele juridice a scăzut de la 1.048 vehicule la 868, iar valoarea aferentă persoanelor
fizice a crescut ușor de la 6.149 vehicule la 6.189 în prezent. Lipsa de dinamică reflectată în
aceste valori, poate fi pusă pe seama faptului că agenții economici și-au restrâns activitatea
sau, atât persoanele fizice cât și agenții economici au preferat înmatricularea vehiculelor în
Bulgaria, de asemenea unele dintre vehicule au fost radiate din circulație cu ocazia
programului “Rabla”.
Gradul de deținere în proprietate a vehiculelor reprezintă un indicator important de apreciere
a gradului de mobilitate a populației. Valoarea redusă a acestui indicator reflectă și potențial
important de creștere a mobilității urbane.
În anul 2014 a fost raportat un număr de 23 de accidente rutiere s-au soldat cu victime
omenești, dintre care unul grav pe str. Memoriile 1 Mai, iar restul ușoare (7 pe str. General
Praporgescu, 3 pe Calea Dunării, 2 pe str. Oltului, 2 pe str. Griviței și câte unul pe străzile
Republicii, Ion Creangă, Mihai Eminescu, Cetatea Turnu, Chimiei, Libertății și str. Gării; 39 de
accidente rutiere soldate cu pagube materiale.
2.3.4. Transportul naval

„În locul în care se află astăzi portul a fost punct de trecere și totodată de tranzacții comerciale
din vechi timpuri.
In anul 1910, portul Turnu Măgurele era considerat ca al patrulea port românesc la Dunăre.
Cheiul de piatră al portului a fost construit în anul 1906, iar clădirea navigației fluviale (pe care
muncitorii o numeau “marchiza”) în anii 1910. În anii 1930 a fost construit pentru acele
timpuri un impozant siloz pentru grânele ce se “scurgeau de pe valea Dunării, a Oltului și a
Calmățuiului, până de departe dinspre Roșiori, Slatina si Pitești”. În anul 1892 a fost realizată
construcția căii ferate între oraș și port. Până în anul 1960, activitatea portuară la Turnu
Măgurele a fost puțin semnificativă. Odată cu construirea Combinatului de îngrășăminte
chimice, portul a cunoscut o spectaculoasă renaștere, fiind astăzi dotat cu instalații moderne
de încărcare-descărcare și cu o clădire ce adăpostește gara fluvială. Astăzi, portul Turnu
Măgurele, aflat la 5 km de oraș este al patrulea port fluvial al României în ceea ce privește
capacitatea de tranzit.
La Turnu Măgurele există și un punct de trecere a frontierei între România
și Bulgaria,operațional din luna aprilie 2010, trecerea către portul Nicopole de pe malul
bulgăresc făcându-se cu bacul.”
(sursa Wikipedia)
2.3.5. Economie
Conform datelor furnizate de Camera de Comerț, Industrie și Agricultură Teleorman, numărul
total al societăților comerciale din localitate este de 1.233. Industria este dominantă în
sectorul chimic, prin Combinatul de îngrășăminte chimice S.C. DONAU CHEM S.A. deținut de
grupul INTERAGRO, alături de care se regăsesc ramurile: echipamente electrice (S.C. Bega
Electroturris , industria textilă (MTM Manufactura Turnu Măgurele, S.C. Imperial S.A., S.C.
Lorentz S.A., S.C. Panoreea S.A.), industria de prelucrare a lemnului (S.C. Mobila S.A.), morărit
și panificație (S.C.Mopan S.A.). Este de remarcat faptul că volumul investițiilor străine în
municipiul Turnu Măgurele este foarte restrâns, și-l regăsim doar în industria textilă. La nivelul
municipiului există și o rețea de supermarket - PENNY Market (2 magazine).
(sursa Wikipedia)
2.3.6. Turism si monumente

Principalele obiective turistice din Municipiul Turnu Măgurele sunt:
• Catedrala ortodoxă. Unul dintre obiectivele turistice din oraș este impunătoarea
catedrală ortodoxă „Sfântul Haralambie”. Planul acestui edificiu de cult, plan întocmit de
catre arhitectul francez Andre Lecomte de Noüy, a împrumutat multe motive
arhitehtonice și de mobilier de la biserica episcopală a mănăstirii Curtea de Argeș.
Construcția a fost executată de inginerul Dimitrie Maimarolu, cel care a ridicat
în București clădirea Palatului Mitropoliei și cea a Cercului Militar. Clădirea în roșu a fost
ridicată între anii 1900-1902 din cărămidă. Stilul arhitectonic al construcției este
combinat, recunoscându-se și influența de la Curtea de Argeș. Turlele din față sunt în
stil baroc, iar în rest se vede influența bizantină. Întregul acoperiș este făcut din tablă de
aramă, iar pictura interioară, executată în ulei pe gled de ghips, bine finisat, a fost realizată
de Eugen Voinescu, director la Școala de Belle-arte din București și de italianul Girolamo
Romeo. Mobilierul, din stejar masiv, dens, fără noduri și foarte uscat, a fost executat
artistic la atelierul de tâmplărie Ilie Mateescu din Turnu Măgurele. Vitraliile, mari și
frumoase, au fost făcute tot în România. Încă de la construcție, biserica a avut instalații
de calorifer în sistem roman, cu aer cald, cu energie termică obținută prin sobe încălzite
cu lemne. În prezent are montată o centrală termică folosind drept combustibil gazul
metan. Printre obiectele patrimoniale pot fi amintite un candelabru cu șapte brațe,
confecționat din aliaj de argint, icoane încărcate cu argint de la vechea biserică, precum și
altele mai noi, provenite din donații particulare. Același stil asortează toate piesele: de
la mozaic la pictură, sculptura în lemn, în zinc și bronz ori în piatră și chiar ornamentațiile
exterioare de la streașină și de la turle. Cu excepția turlei mari, care s-a prăbușit, restul
bisericii a rezistat foarte bine cutremurului de la 4 martie 1977. Între anii 1985-1991, turla
mare a catedralei a fost refăcută complet și întreaga clădire a fost consolidată.
• Ruinele cetății medievale Turnu se află în partea de sud a municipiului Turnu Măgurele la
o distanță de 4 km de oraș și la 1 km de confluența fluviului Dunărea cu Oltul. Cetatea
Turnu a jucat un rol de seamă în sistemul defensiv al Țării Românești, mai ales în vremea
domniei lui Mircea cel Bătrân, în cadrul conflictelor cu Imperiul Otoman, de la sud de
Dunăre. La sfârșitul domniei lui Mircea, cetatea a intrat sub stăpânire otomană, devenind
mai târziu o raia turcească, fiind un niyabet din sangeacul Nicopolelui. Prin tratatul de
pace de la Adrianopole din anul 1829, raiaua Turnu a fost restituită Țării Românești.
Cetatea Turnu a fost dărâmată, arsă, iar teritoriul fostei raiale a fost incorporat Tării
Românești.
• Parcul central din oraș, denumit Grădina Publică, cu o suprafață de 2 hectare, a fost
înființat în anul 1876 de un grup de horticultori din București, după modelul
parcului Prater din Viena. Pot fi admirați unii arbori exotici, cum ar fi ''Sophora japonica'',
ce înflorește în luna august, o specie de castan numit ''Aesculum hipocastanum'', arbori
de ''Thuya'', tufe de ''Paeonia arborea'' cu flori roz-pal, precum și de ''Mahonia
aquifolium'' cu flori galbene și frunze permanente.
• Tribunalul – Palatul de Justiție. A fost construit în anul 1893, după model francez. Edificiul
este utilizabil și astăzi, aici funcționând Judecatoria Turnu Măgurele.
• Clubul copiilor. Amplasat în fața gării CFR, a servit, până în anul 1945, ca sediu al Camerei
agricole (în perioada interbelică, prețul național la cereale se stabilea în această
clădire). Clădirea este construită în stilul bizantin cu rotonde, coloane și incrustații.
• În apropierea orașului, se află plaje la malurile Dunării și al Oltului, precum și locuri
prielnice pentru pescuitul de agrement.
• În Turnu Măgurele există un hotel de trei stele, situat pe bulevardul Independenței, cu 208
locuri de cazare (camere cu un pat, două paturi și apartamente cu două sau trei camere).
Hotelul are trei restaurante, cu 155 locuri. În municipiu mai funcționează două restaurante
mari cu circa 400 locuri.
(sursa Wikipedia)
2.3.7. Siguranța cetatenilor la nivelul Municipiului

România se confruntă cu o problemă semnificativă în ceea ce privește numărul de accidente
rutiere, prin comparație cu alte țări din cadrul Uniunii Europene (UE). Comisia Europeană
utilizează trei indicatori distincți pentru măsurarea gradului de siguranță rutieră, după cu
urmează:
- Număr decese la un milion de locuitori;
- Număr decese la 10 miliarde de pasageri-kilometri;
- Număr decese la un milion de autoturisme.
Din statisticile europene reiese că România are cea mai mare rată a accidentelor mortale din
Europa, cu un număr de 1400 de decese pe an, urmare a accidentelor înregistrate pe rețeaua
de drumuri naționale. 30% din totalul accidentelor corespund rețelei de autostrăzi și drumuri
naționale. Drumurile cu o singură bandă pe sens sunt recunoscute ca fiind cele mai
periculoase, cu un risc de patru ori mai mare decât pe autostrăzi.
Cele mai multe accidente rutiere sunt înregistrate pe str. Memoriile 2Mai, str. Gării, str.
Libertății, str. Chimiei, str. Cetatea Turnu.
Infracţionalitatea stradala si rutieră reprezintă un domeniu de interes pentru populaţie, iar
acest interes este legat nu atât de evoluţia statistică a infracţiunilor care sunt săvârşite în
spaţiul public, cât de impactul social pe care îl generează acest tip de infracţiuni, astfel fiind
afectat sentimentul de siguranţă al cetăţeanului. Monitorizarea intersecţiilor și a altor zone cu
infracționalitate ridicată prin intermediul unui sistem integrat de camere video va asigura pe
deoparte contextul legal pentru detectarea şoferilor care încalcă prevederile Codului Rutier si
totodata va crea şi bazele unui perimetru de siguranţă în care vor fi respectate condiţiile
legale. Implementarea unui sistem de supraveghere video, combinat cu sistemul de
identificare a numerelor de înmatriculare amplasat pe rutele de acces în oraș, poate contribui
în mod semnificativ la diminuarea criminalităţii prin posibilitatea identificării autorilor şi
tragerii acestora la răspundere. Un astfel de sistem, amplasat corespunzător și având o
capacitate de arhivare (înregistrare și stocare) a imaginilor pentru o perioadă de timp
suficientă pentru derularea activităților de cercetare ăva reduce semnificativ numărul de fapte
antisociale comise.
2.3.8. Concluzii
Sistemul implementat la nivelul Municipiului Turnu Măgurele este de un real folos autorității
locale, însă se remarcă următoarele deficiente:
• numărul de camere video este mic în comparație cu necesarul de supraveghere în
interiorul întregului oraș;
• rețeaua de transmisie este de tip proprietar și nu permite conectarea directa de
camere video suplimentare, ci numai prin extinderea sistemului cu capacitati
suplimentare;
• capacitatea limitata a spațiului de stocare face imposibilă extinderea sistemului si
totodată arhivarea imaginilor cel puțin pentru 30 zile (conform legislației in vigoare).
In concluzie, situația actuală impune, cu și mai multă necesitate, efectuarea unor dezvoltări la
sistemul actual si/sau implementarea unui sistem nou, dedicat supravegherii video in zonele
care nu sunt acoperite de sistemul actual, precum si dezvoltarea in mod corespunzător a
infrastructurii aferente (transmisie, stocare, procesare, vizualizare).
În urma analizei efectuate au fost identificate doua direcții principale de dezvoltare în zona de
acțiune urbană stabilită:
ü Realizarea unui sistem de monitorizare siguranța si securitate si supraveghere în
vederea creșterii siguranței cetățenilor in spațiul public şi prevenirii criminalității;
ü Dezvoltarea soluției existente cu sisteme de identificare automata a numerelor de
înmatriculare a vehiculelor, instalate pe rutele de acces in Municipiul Turnu Măgurele;
Implementarea acestui proiect va asigura rezolvarea simultană și concertată a problemelor
identificate legate de siguranța și confortul cetățenilor din Municipiul Turnu Măgurele și va
asigura modernizarea si menținerea la nivelul standardelor europene a infrastructurii urbane
și îmbunătățirea serviciilor oferite locuitorilor întregului Municipiu.
Abordarea integrata a direcțiilor de implementare, va fi realizata pe baza principiilor de
dezvoltare durabila, prin mai buna gestionare si economisire a resurselor existente, prin
evitarea unor lucrări care pot stânjeni pe perioada executării lor traficul pietonal si care s-ar
multiplica daca proiectele ar fi realizate separat.
Implementarea acestor proiecte implică părți comune, fie ca lucrări de infrastructură care
urmează a fi executate, fie anumite componente importante pe care le conțin ca soluții
tehnice, evitându-se astfel eventuale suprapuneri de lucrări, investiții dublate sau
incompatibilități tehnice.
Principalele avantaje ale instalării unui sistem de supraveghere video metropolitana sunt:
ü Sistemul va permite realizarea unei supravegheri eficace a zonelor de interes pentru
creșterea siguranței persoanei și asigurarea supravegherii pietonale, monitorizarea
parcărilor, esplanadelor si in zonele unităților de învățământ, gestionarea unor situații
de criză cu posibilitatea intervenției operative, prevenirea și depistarea precoce a
elementelor de pericol sau care au înfăptuit fapte antisociale, respectiv a unor
activități infracționale ce se desfășoară în stradă;
ü Vor fi urmărite principalele zone de interes public din oraș: grădinițe, scoli, licee,
spitale, zona centrală pietonală, esplanadele, parcurile publice, parcări si locuri de
joaca;
ü Sistemul de monitorizare va permite transmiterea într-un timp foarte scurt a alarmelor
către echipele de intervenție, ceea ce va permite acțiunea mult mai rapida si eficienta
a acestora;
ü De asemenea, o data cu primirea unei alarme, din locațiile respective pot fi preluate
imagini de la camerele video, ceea ce va ajuta echipele de intervenție să își pregătească
acțiunea, crescând, astfel, eficienta intervenției;
ü Echipamentele folosite prin noul sistem sunt de ultimă tehnologie, iar calitatea mare
a imaginilor vor permite observarea la un grad mare de detaliu;
ü Sistemul se pretează unei extinderi ulterioare, modernizări, prin introducerea de
camere video noi, eventual cu caracteristici dedicate sau superioare in funcție de
modul de operare, prin extinderea capacității de stocare și adăugarea de puncte noi
de monitorizare;
ü Sistemul de supraveghere va permite stocarea și prelucrarea imaginilor de la nivelul
unui Centru de Tele-supraveghere, care va fi extins în cadrul proiectului.
Beneficiile sistemului sunt, dar nu se limitează la:
ü din punct de vedere tehnologic, prin utilizarea ultimelor tehnologii în domeniu şi prin
îmbinarea perfectă a elementelor hardware, de comunicații şi software, sistemul
alcătuit este modern, oferind cele mai bune concepte din acest moment. Tehnologiile
noi utilizate asigura cel puțin următoarele caracteristici:
o Sistemul nu poluează, singurul consum al acestuia fiind acela de energie
electrica, care, datorita utilizării de echipamente de înaltă eficientă, este redus
la minim posibil (consumul camerelor video este aproape nesemnificativ);
o Camere video color IP de ultima generație cu vedere zi-noapte care asigură o
calitate superioară a imaginilor capturate și posibilități multiple de configurare;
o Infrastructura de comunicații de fibră optică asigură posibilitatea extinderii
sistemului cu oricâte camere fără a fi nevoie de realizarea de lucrări
suplimentare semnificative ca anvergura si efort;
o Soluție de management al echipamentelor care permite detectarea în timp real
a unor defecțiuni apărute in orice punct de infrastructură de comunicații,
camerele video sau echipamentele de calcul incluse în cadrul sistemului. De
asemenea, soluția propusă va asigura si programul de mentenanță pro-activa,
capabil sa asigure semnalizarea din timp a uzurilor sau a programelor de
intervenție programată, in vederea asigurării continuității funcționării
sistemului;
ü din punct de vedere social, soluția propusă va îndeplini obiectivele de creștere a
siguranței cetățenilor, prin următoarele funcționalități principale:
o Scăderea costurilor cu patrularea la nivelul Poliției Locale;
o Scăderea timpului de răspuns in cazul intervențiilor pentru situații de urgenta
si criză;
o Evaluarea vizuala rapida a gradului de încărcare al traficului, a manifestațiilor
publice sau a situațiilor cu potențial de pericol;
o Prevenirea infracțiunilor si a operațiunilor ilegale desfășurate pe spațiul public;
o Asigurarea de baze de date pentru analiza evenimentelor;
o Asigurarea de probe juridice;
o Crearea factorului psihologic pentru scăderea infracționalității in zonele de risc;
o Asigurarea coordonării eficiente a echipelor de intervenție;
o Supravegherea directa a persoanelor suspecte pentru determinarea incipientă
a fenomenelor contravenționale și infracționale;
o Descurajarea fenomenului contravențional/infracțional și creșterea eficienței
serviciilor de asigurare a liniștii și ordinii publice;
ü Implementarea etapizată a proiectului prezinta multiple avantaje, atât pentru
Beneficiar cât si pentru cetățeni, astfel:
o Reducerea disconfortului cetățenilor generat de efectuarea lucrărilor pe spațiul
public si implicit limitarea efectelor sociale negative (nemulțumire publică) in
perioada desfășurării lucrărilor;
Limitarea efortului financiar pentru Beneficiar, datorită posibilității realizării lucrării in funcție
de disponibilități.
2.4. ANALIZĂ SI PROGNOZE, ÎN SCOPUL JUSTIFICĂRII NECESITĂŢII OBIECTIVULUI DE

INVESTIŢII
Municipalitatea acestui oraș trebuie să facă față obligațiilor legate de necesitățile dezvoltării
urbana și celor legate de protecția mediului, care generează cheltuieli la limita de
suportabilitate financiară și care, mai mult ca oricând, fac necesară abordarea sistematică și
integrată a soluțiilor de rezolvare a acestora.
Condițiile inițiale nu sunt însă foarte favorabile unei dezvoltări rapide, deoarece:
Ø Procesul de restructurare si dezindustrializare a afectat puternic economia
municipiului și a întregului județ;
Ø Baza de infrastructura existentă este medie, iar investițiile în infrastructură au fost
întârziate din lipsa de fonduri;
Ø Gradul de ocupație a forței de muncă este în declin, iar forța de muncă calificată
migrează către București, către vestul tarii sau chiar un procent semnificativ părăsește
tara;
Ø Pe fondul lipsei de resurse financiare, în condițiile în care județul Turnu Măgurele
păstrează un caracter predominant agricol, scăderea la nivel național a industriei, a
fost mai accentuata în acest județ şi in cele limitrofe si s-a înregistrat mai ales în
ramurile prelucrătoare, antrenând și o agravare a problemelor sociale pe plan local;
Pe de alta parte, in conformitate cu prioritățile strategice de dezvoltare ale Municipiului Turnu
Măgurele ca spațiu urban cu caracter metropolitan, administrația locală urmărește sa asigure
o dezvoltare durabilă şi echilibrată a municipiului și in secundar a localităților componente
colaterale. Pentru aceasta, eforturile administrației s-au concentrat și se vor direcționa către
asigurarea condițiilor favorabile de dezvoltare a orașului.
In ultimii 10 ani s-a constatat o dezvoltare continuă a centrului orașului și o creștere a
densității de populație, în special în perioadele diurne active, în principal datorită dezvoltării
mediului de afaceri si a fluxului turistic, aflat in continua creștere. Astfel, municipalitatea
urmărește amenajarea, reabilitarea si/sau construirea de facilitați (piețe, zone publice, parcări
moderne) în întregul oraș, pentru a da posibilitatea orașului sa se dezvolte, in condiții de
maximă siguranță pentru cetățeni si mediul de afaceri, fără apariția de fenomene nedorite,
dintre care unele chiar antisociale.
Zona centrala a orașului are un mare potențial de dezvoltare mai ales în condițiile în care
administrația își concentrează eforturile în vederea creșterii atractivității zonei prin acțiuni de
modernizare si amenajare a infrastructurii publice si de transport, a utilităților publice, a
spațiilor verzi precum și prin asigurarea accesului la servicii publice de calitate- actualmente
Esplanadele fiind un bun exemplu de amenajare urbanistica corespunzătoare.
Prin acțiunile propuse, municipalitatea intenționează să crească gradul de atractivitate a
orașului astfel încât sa asigure o dezvoltare puternică din punct de vedere economic și
investițional și crearea condițiilor propice dezvoltării atât a mediului de afaceri cât și zonelor
rezidențiale si a celor de agrement, colaterale.
In ceea ce privește siguranța cetățenilor, conform datelor primite de la Biroul de Ordine
Publica din cadrul Poliției Municipiului Turnu Măgurele, se constată că în ultima perioadă de
timp fenomenul infracțional a cunoscut o diversificare a modurilor de operare (furturi din
mașini, furturi din case, furturi de bani (direct sau prin infracțiuni de înșelătorie sau cămătărie),
furturi din bancomate etc.), dar și sub aspectul autorilor acestora, înregistrând fapte de
violență inclusiv comise de minori, fapte care solicită din partea polițiștilor o nouă abordare,
mai ales de către efectivele de ordine publică care trebuie să cunoască populația sub toate
aspectele (obiceiuri, tradiții, factori generatori și devianți precum și cauzele producerii tuturor
faptelor antisociale).
In vederea creșterii siguranței publice, prioritățile asupra cărora s-au concentrat toate
activitățile derulate de către Poliția Municipiului Turnu Măgurele sunt:
o reducerea numărului de infracțiuni stradale și a celor comise prin violenta;
o combaterea mai eficientă a criminalității;
o creșterea gradului de încredere a populației în Poliție in general si in autoritățile locale
in ansamblu, in special;
Îndeplinirea acestora presupune măsuri concrete pe care autoritățile locale le-au adoptat,
implementat și asupra cărora își concentrează în continuare atenția. Câteva dintre aceste
măsuri sunt:
a) Reducerea numărului de infracțiuni stradale și a celor comise prin violenta prin:
o inițierea și derularea unui program de prevenire a infracționalității;
o mobilitate în realizarea dispozitivului de siguranță publică în funcție de zonele
cu risc criminogen ridicat;
o suplimentarea efectivelor de la compartimentul de siguranță publică cu
efective de la alte compartimente atunci când situația din teren impune acest
lucru;
o identificarea persoanelor care ar putea fi victimele unei infracțiuni cu violentă;
o atragerea și altor forte (jandarmerie, firme de paza, etc.) la activități de
prevenire a infracțiunilor stradale, în special a celor cu violentă care afectează
în mod grav comunitatea;
o identificarea activităților ilegale care, deși nu au un impact anti-social imediat,
contribuie la creșterea ratei infracțiunilor si la scăderea încrederii in autoritățile
statului;
b) Combaterea mai eficientă a criminalității prin:
o contracararea și controlul eficient al criminalității stradale;
o combaterea criminalității transfrontaliere;
o identificarea vehiculelor care au fost sau pot fi implicate in activități
infracționale sau criminale;
o prevenirea și combaterea micii criminalități care afectează în mod deosebit
prin frecvență sporită cu care se produce acest tip de infracțiune mai puțin prin
gravitatea sa;
o Organizarea de acțiuni specifice cu rol preventiv și educațional;
c) Creșterea gradului de încredere a populației în autoritatea locală prin:
o Reducerea timpilor de reacție la evenimentele sesizate la 112;
o Creșterea operativității și calității verificărilor efectuate la sesizările cetățenilor;
o Impunerea și permanentizarea unui mod civilizat de comportare în raport cu
cetățeanul;
Media de soluționare a infracțiunilor, așa cum reiese si din graficul de mai sus se menține însă
sub un nivel acceptabil, experiența arătând că peste 50% din cazuri nu reușesc sa fie
soluționate, acesta in deosebi din cauza lipsei de dotări si a infrastructurii rudimentare.
Este evident deci că se impun măsuri suplimentare pentru asigurarea siguranței cetățenilor,
cu atât mai mult cu cât tendințele generale privitoare la infracționalitate înregistrează o
caracteristica evident crescătoare in ultimii 10 ani.
Concluziile analizelor efectuate la nivelul anului 2014 nu sunt dintre cele mai încurajatoare și
aceasta în principal datorită faptului că se constată că evoluția infracțiunilor comise se
păstrează la un nivel înalt în ultimii ani, toate măsurile implementate deja nereușind să scadă
valorile înregistrate la acest capitol. Cele mai multe dintre infracțiuni au fost săvârșite în mod
spontan, din păcate unele dintre ele fiind realizate de minori, cu complicitatea minorilor sau
in care aceștia au fost victime, acest tip de infracțiune manifestându-se in principal in zonele
unităților de învățământ si in locurile de joacă.
In raport cu siguranța cetățeanului cel mai important indicator este cel al criminalității
stradale. In acest sens măsurile ample luate de către reprezentanții Poliției Municipale și ai
Poliției Locale si-au produs efectele ducând la o îmbunătățire semnificativa prin reducerea cu
12% a infracțiunilor stradale comparativ cu anul 2014.
O atenție deosebită este acordată pazei unităților de învățământ și implicit asigurării
securității elevilor în zona instituțiilor de învățământ și pe traseele de afluire/defluiră a
acestora, care se face în mod integrat, prin patrule și echipaje comune.
In vederea reducerii numărului de infracțiuni si a cazurilor antisociale ce se petrec in
Municipiu, concluziile converg spre necesitatea implementării unui sistem complex de
supraveghere video metropolitana, acesta conferind următoarele avantaje directe:
- Supravegherea video permanenta (atât ziua cat si noaptea), a tuturor zonelor cu
potențial de pericol din oraș, cu precădere spatiile de joaca, parcările, esplanadele
si unitățile de învățământ;
- Monitorizarea intrărilor si a ieșirilor rutiere din oraș si înregistrarea tuturor
numerelor de înmatriculare ale vehiculelor si reținerea acestora inclusiv cu
informațiile accesorii (data si ora, sensul de deplasare etc.) si realizarea de liste
statistice si a unui sistem informatic de semnalizare automată;
- Stocarea imaginilor referitoare la posibili autori de infracțiuni contra patrimoniului
public ori privat, a infracțiunilor petrecute in trafic si in cazul celor petrecute cu
violenta in spațiul public;
- Identificarea autovehiculelor folosite la comiterea de infracțiuni si menținerea
listelor cu vehicule aflate pe teritoriul Municipiului;
- Identificarea persoanelor care se ocupa cu comerțul stradal ilicit (o situație aparte
in Municipiu reprezentând-o vânzarea de țigări netimbrate si/sau de contrabanda);
- Identificarea si localizarea autoturismelor furate;
- Identificarea si probarea activităților de taximetrie ilegală precum si a
autovehiculelor folosite in acest scop;
- Descoperirea si identificarea autorilor accidentelor rutiere care părăsesc locul
accidentului;
Monitorizarea parcărilor si a zonelor rutiere aglomerate va asigura pe deoparte contextul legal
pentru amendarea șoferilor care încalcă prevederile Codului Rutier, dar va crea și bazele unui
perimetru de siguranță în care vor fi respectate condițiile legale.
2.5. OBIECTIVE PRECONIZATE A FI ATINSE PRIN REALIZAREA INVESTIŢIEI PUBLICE

Obiectivul general al proiectului vizează îmbunătăţirea siguranței cetățeanului în spațiul
public pe raza Municipiului Turnu Măgurele, prin extinderea sistemului integrat de
supraveghere video metropolitană.
Pe de altă parte, o problemă importantă cu care se confruntă municipalităţile este siguranţa
rutieră, care poate fi pusă în pericol prin posibilitatea de săvârşire în oraş a diverselor tipuri
de contravenții și infracţiuni și a cărei supraveghere și coordonare poate fi extinsă prin proiect.
Municipiul Turnu Măgurele a identificat ca prioritară extinderea sistemului de management
rutier si supraveghere video care să contribuie la creşterea siguranţei rutiere şi la reducerea
numarului de accidente.
Proiectul va contribui la creşterea rolului economic şi social al Municipiului Turnu Măgurele
prin extinderea sistemelor de semaforizare sincronizate și adaptive într-o serie de intersecţii,
asigurând astfel creşterea siguranţei și fluentei traficului în oraş şi, indirect, crearea unui climat
general sigur şi atractiv pentru întreaga comunitate, inclusiv cea reprezentată de mediul de
afaceri local. Totodată, instalarea camerelor video va duce implicit la o mai bună siguranță a
cetățeanului, la îmbunătățirea calității vieții și la creșterea nivelului socioeconomic, în general.
Proiectul privind extinderea sistemului de management al traficului și supraveghere video
propus de Municipalitatea din Turnu Măgurele este inclus în lista de proiecte propuse pentru
investiție în Strategia de dezvoltare urbană al Municipiului Turnu Măgurele. În descrierea
componentelor sistemului de management al traficului inclusă în documentul strategic
amintit sunt menționate:
o Amplasarea de camere de supraveghere video;
o Extinderea infrastructurii de comunicatie specifice;
Proiectul analizat în prezentul Studiu de fezabilitate, prin componenta de supraveghere video,
va conduce la:
- Creşterea gradului de atractivitate al oraşului capitala de judeţ prin: revitalizarea
urbană, asigurarea calităţii infrastructurii oraşului şi creşterea calităţii serviciilor
sociale la nivelul standardelor europene, îmbunătăţirea calităţii vieţii şi siguranţei
rutiere si a cetăţenilor;
- Crearea unui climat propice pentru atragerea investiţiilor, menţinerea şi dezvoltarea
afacerilor, îmbunătăţirea accesibilităţii şi a legăturilor cu arealele înconjurătoare;
- Creşterea siguranţei cetăţenilor şi prevenirea criminalităţii în Municipiul Turnu
Măgurele prin implementarea unui sistem dedicat, care va realiza premizele
transformării acestui oraş într-un pilon de dezvoltare economică şi socială durabilă
pentru întreaga zonă;
- Creşterea rolului economic şi social al Municipiului Turnu Măgurele prin îmbunătățirea
condițiilor de circulație din oraş, cu precădere în zonele dens populate.
Obiectivele specifice avute în vedere de proiect sunt:
- Creșterea siguranței cetățenilor în traficul rutier și în spațiul public, în general, prin
dotarea cu echipamente de supraveghere (camere video).
Pentru realizarea acestui obiectiv vor fi întreprinse următoarele activităţi:
o Identificarea zonelor cu potențial criminogen sporit;
o Identificarea amplasării optime a camerelor de supraveghere;
o Instalarea camerelor video şi asigurarea alimentării acestora prin intermediul
infrastructurii realizate la nivelul proiectului (infrastructura de transmisiuni
date va fi comună cu cea a soluției de management a traficului);
o Asigurarea comunicației între sistemul de camere video de supraveghere și
Centrul de comandă și control.
- Creșterea siguranței cetățenilor și alarmarea instituțiilor abilitate în cazul pătrunderii
în municipiu a unor vehicule aflate pe lista celor urmărite, prin instalarea unui sistem
modern de recunoaștere și interpretare a numerelor de înmatriculare la
intrările/ieșirile din oraș.
Pentru realizarea acestui obiectiv vor fi întreprinse următoarele activităţi:
o Identificarea punctelor în care este necesară instalarea sistemului de
recunoaștere și interpretare a numerelor de înmatriculare, astfel încât
beneficiile obținute să fie maxime;
o Montarea componentelor sistemului în punctele respective, acestea având
rolul de a înregistra și transmite numerele de înmatriculare ale vehiculelor care
intră în oraș, cu scopul de identificare a eventualelor vehicule aflate pe lista
celor urmărite, precum și pentru verificarea, dacă este necesar, a duratei de
tranzitare a municipiului de către anumite vehicule.
3. IDENTIFICAREA, PROPUNEREA ŞI PREZENTAREA SCENARIILOR TEHNICO-ECONOMICE

3.1. PARTICULARITĂŢI ALE AMPLASAMENTULUI
3.1.1. Descrierea amplasamentului
Aria de analiză este mare parte din suprafața municipiului Turnu Măgurele, întrucât obiectivul
este extinderea sistemului video de supraveghere ce vizează școli, licee, grădinițe, intersecții,
zone pietonale și intrări în oraș.
Toate amplasamentele (atât echipamentele de dirijare a traficului cât si rețelele de
comunicații) vor fi instalate pe domeniul public, proprietate a Municipiului Turnu Măgurele.
Nu va fi acceptată nici o excepție, nici chiar in cazul conexiunilor radio.
a) Locațiile propuse pentru extinderea sistemului de supraveghere video se prezintă
astfel:
Nr Tip Locatie Conexiune
1 Mobila Str. Dobrogeanu Gherea – str. FO2-01: fibra optica trasata de-a lungul
Memoriile 2 Mai strazii Memoriile 2 Mai, pana la jonctiunea
cu FO2-02 (intersectia str. Memoriile 2 Mai –
str. Sf. Vineri (Cooperatiei), punct de
prezenta CV2-02)
2 Mobila Str.Memoriile 2 Mai – str. Sf. FO2-02: fibra optica trasata de-a lungul
Vineri (Cooperatiei) – str. strazii Sf. Vineri (Cooperatiei), pana la
Grivitei jonctiunea cu FO1 (intersectia str. Gen.
Praporgescu – str. Sf. Vineri (Cooperatiei) -
str. 1 Mai, punct de prezenta CV21)
3 Fixa Str. Oltului – str. Aurora – str. FO2-03: fibra optica trasata de-a lungul
Marasesti strazii Oltului, pana la jonctiunea cu FO1
(intersectia str. Oltului – str. Chimiei)
4 Mobila Str. Chimiei – str. Stadionului FO2-04: traseu de retea Cu/FO,
subtraversare pe sub str. Chimiei, , pana la
jonctiunea cu FO1 (str. Chimiei)
5 Mobila Str. Stadionului – str. Taberei FO2-5: fibra optica trasata de-a lungul strazii
Taberei, pana la jonctiunea cu FO1
(intersectia str. Chimiei)
6 Fixa Piata Centrala FO2-06: fibra optica trasata de-a lungul
strazii Mihail Eminescu, pana la jonctiunea cu
FO5 (str. Mihail Eminescu, punct de prezenta
CV22)
7 Mobila Str. Independentei – str. 1907 Conexiune la punctul de prezenta FO2 / FO4
aflat in intersectia Str. Independentei – str.
1907
8 Mobila Str. Cuza Voda – str. Vlad Tepes FO2-08: fibra optica trasata de-a lungul
– str. Cetatea Turnu strazii Cetatea Turnu, pana la jonctiunea cu
FO5 (str. Cetatea Turnu, punct de prezenta
CV17)
9 Fixa Str. Gradinilor – str. Ion Creanga FO2-09: fibra optica trasata de-a lungul
strazii Ion Creanga, pana la jonctiunea cu
FO5 (str. Ion Creanga, punct de prezenta
CV06)
10 Mobila Str. Anton Pann – str. Carpati FO2-10: fibra optica trasata de-a lungul
strazii Carpati, pana la jonctiunea cu FO4
(intersectia str. Carpati – str. Libertatii)
11 Mobila Str. Libertatii – str. Poienilor Conexiune la punctul de prezenta FO4 aflat
in intersectia Str. Libertatii – str. Poienilor
12 Mobila Str. Mihai Viteazul (imobil nr. FO2-12: fibra optica trasata de-a lungul
106) strazii Mihai Viteazul, pana la jonctiunea cu
FO4 (intersectia str. Mihai Viteazul – str.
Libertatii, CV9)
13 Mobila Str. Mihai Viteazul – str. Scolii FO2-13: fibra optica trasata de-a lungul
strazii Scolii, pana la jonctiunea cu FO4
(intersectia str. Carpati – str. Libertatii)
14 Fixa Parc FO2-15: fibra optica trasata de-a lungul
parcului, pana la jonctiunea cu straseul
magistral str. Republicii, pana la jonctiunea
din intersecția str. Republicii –str.Popa Sapca
15 Fixa Str. Panselelor – str. Calarasi FO2-15: fibra optica trasata de-a lungul
strazii Panselelor, pana la jonctiunea cu FO5
(intersectia str. Panselelor – str. Chimiei)
16 Mobila Str. Viitorului – str. Christian Tell Conexiune la punctul de prezenta FO5 aflat
in intersectia Str. Viitorului – str. Christian
Tell
17 Mobila Str. Scolii – str. Libertatii FO2-13: fibra optica trasata de-a lungul
strazii Scolii, pana la jonctiunea cu FO4
(intersectia str. Carpati – str. Scolii – str.
Libertatii)
18 Mobila Calea Dunarii - str. Primaverii FO2-18: fibra optica trasata de-a lungul
strazii Calea Dunarii, pana la jonctiunea cu
FO4 (comun cu CV10)
19 Mobila Str. Primaverii - Drum Centura FO2-19: fibra optica trasata de-a lungul
strazii Drum Centura, apoi pe str. Popa
Sapca, pana la jonctiunea cu FO5 (comun cu
CV1)
20 Mobila Str. Ioan Slavici - Drum Centrura FO2-20: fibra optica trasata de-a lungul
strazii Ioan Slavici, pana la jonctiunea cu FO1
(comun cu CV2)
21 Mobila Str. Calarasi FO2-21: fibra optica trasata de-a lungul
strazii Calarasi, pana la jonctiunea cu FO2-15
(intersectia str. Panselelor – str. Calarasi)
b) Reteaua de comunicatii
Pentru deservirea camerelor video propuse spre instalare in Municipiu se vor instala
tronsoane de retea noi, acestea asigurand conectivitatea intre fiecare echipament din teren si
centrul de supraveghere, direct sau prin transfer prin reteaua existenta (si care are capacitate
suficienta pentru preluarea datelor suplimentare):
• Tronson FO2-01: fibra optica trasata de-a lungul strazii Memoriile 2 Mai, pana la
jonctiunea cu FO2-02 (intersectia str. Memoriile 2 Mai – str. Sf. Vineri (Cooperatiei),
punct de prezenta CV2-02)
• Tronson FO2-02: fibra optica trasata de-a lungul strazii Sf. Vineri (Cooperatiei), pana la
jonctiunea cu FO1 (intersectia str. Gen. Praporgescu – str. Sf. Vineri (Cooperatiei) - str.
1 Mai, punct de prezenta CV21)
• Tronson FO2-03: fibra optica trasata de-a lungul strazii Oltului, pana la jonctiunea cu
FO1 (intersectia str. Oltului – str. Chimiei)
• Tronson FO2-04: traseu de retea Cu/FO, subtraversare pe sub str. Chimiei, , pana la
jonctiunea cu FO1 (str. Chimiei)
• Tronson FO2-5: fibra optica trasata de-a lungul strazii Gen. Praporgescu, pana la
jonctiunea cu FO1 (intersectia str. Chimiei)
• Tronson FO2-06: fibra optica trasata de-a lungul strazii Mihail Eminescu, pana la
jonctiunea cu FO5 (str. Mihail Eminescu, punct de prezenta CV22)
• Conexiune la punctul de prezenta FO2 / FO4 aflat in intersectia Str. Independentei –
str. 1907
• Tronson FO2-08: fibra optica trasata de-a lungul strazii Cetatea Turnu, pana la
jonctiunea cu FO5 (str. Cetatea Turnu, punct de prezenta CV17)
• Tronson FO2-09: fibra optica trasata de-a lungul strazii Ion Creanga, pana la jonctiunea
cu FO5 (str. Ion Creanga, punct de prezenta CV06)
• Tronson FO2-10: fibra optica trasata de-a lungul strazii Carpati, pana la jonctiunea cu
FO4 (intersectia str. Carpati – str. Libertatii)
• Conexiune la punctul de prezenta FO4 aflat in intersectia Str. Libertatii – str. Poienilor
• Tronson FO2-12: fibra optica trasata de-a lungul strazii Mihai Viteazul, pana la
jonctiunea cu FO4 (intersectia str. Mihai Viteazul – str. Libertatii, CV9)
• Tronson FO2-13: fibra optica trasata de-a lungul strazii Scolii, pana la jonctiunea cu FO4
(intersectia str. Carpati – str. Scolii – str. Libertatii)
• Conexiune la punctul de prezenta FO5 aflat in intersectia str. Panselelor – str. Chimiei
• Tronson FO2-15: fibra optica trasata de-a lungul parcului, pana la jonctiunea cu
straseul magistral str. Republicii, pana la jonctiunea din intersecția str. Republicii –
str.Popa Sapca
• FO2-18: fibra optica trasata de-a lungul strazii Calea Dunarii, pana la jonctiunea cu FO4
(comun cu CV10)
• FO2-19: fibra optica trasata de-a lungul strazii Drum Centura, apoi pe str. Popa Sapca,
pana la jonctiunea cu FO5 (comun cu CV1)
• FO2-20: fibra optica trasata de-a lungul strazii Ioan Slavici, pana la jonctiunea cu FO1
(comun cu CV2)
• Tronson FO2-21: fibra optica trasata de-a lungul strazii Calarasi, pana la jonctiunea cu
FO2-15(intersectia str. Panselelor – str. Calarasi)
• Conexiune la punctul de prezenta FO5 aflat in intersectia Str. Viitorului – str. Christian
Tell
• Conexiune la punctul de prezenta FO5 aflat pe Str. Grigore Alexandrescu (comun cu
CV24)
c) Centrul de comandă și supraveghere (Dispecerat) va funcționa, în continuare, la

adresa Dispeceratului Poliției Municipiului Turnu Măgurele, str. 1 Decembrie nr. 4,
localitatea Turnu Măgurele, județul Teleorman.
Figura 4 – Cladirea în care funcționează Centrul de Comanda
3.1.2. Relații cu zone învecinate, accesuri existente și/sau căi de acces posibile
Turnu Măgurele este municipiu al județului Teleorman, Muntenia, România. Se află așezat
într-un punct geografic sudic al României, trecere către Bulgaria, prin DN52, care face legătura
cu Alexandria. Legătura municipiului cu nordul țării, prin Roșiorii de Vede, spre Pitești se face
prin DN65A, iar spre vest, de-a lungul Dunării, prin DN54.
3.1.3. Orientări propuse față de punctele cardinale și față de punctele de interes

naturale sau construite
Municipiul Turnu Măgurele se află pe partea stângă a fluviului Dunărea, în partea de sud a
României. Se găsește la o altitudine de 60 - 175 m, pe așa numitele câmpuri suspendate ale
teraselor Dunării, din marea structură a platformei moesice. Această terasă mai este
cunoscută și sub numele de Terasa Turnu Măgurele. Are ca vecinătăți la nord, nord-vest -
comuna Lița; est - comuna Ciuperceni; sud - fluviul Dunărea, care constituie granița cu
Bulgaria.
Orașul este situat la intersectia coordonatelelor 43045, latitudine nordica si 24035, longitudine
estica.
Se găsește pe unul dintre traseele de trecere spre sud, către Bulgaria, prin Nicopole, ceea ce
determină un flux auto însemnat și în creștere.
Orasul este situat la o distanta de 60 km de orasul Alexandria – resedinta judetuluiTeleorman,
iar fata de capitala tari, la o distanta de 160 km.
3.1.4. Surse de poluare existente în zonă

În anul 1999, Combinatul Chimic din Turnu Măgurele era închis parțial pentru retehnologizare,
în urma numeroaselor cazuri de poluare transfrontalieră, ca urmare a numeroaselor sesizări
ale statului vecin de la sud. Apoi, Ministerul Mediului a dispus, în mod repetat, încetarea
activității unor secții ale combinatului, tot pe fondul poluării. În 2009, șapte tone de amoniac
se scurgeau în Dunăre de la Combinatul Chimic din Turnu Măgurele, fiind semnalată o poluare
pe un braț al Dunării, cuprins între malul românesc și Ostrovul Sredniak, în dreptul comunei
Ciuperceni. La momentul acela, poluarea s-a produs ca urmare a unui incident survenit la
combinat, rezultat din descărcarea apărută din blocarea pompelor de amoniac și carbamat.
Sursele generatoare de emisii de amoniac cu ponderea cea mai mare au fost reprezentate de
activitățile din agricultură (utilizarea îngrășămintelor chimice în culturile vegetale și
managementul dejecțiilor) – 76.19 %, respectiv de procesele de producție ale SC Donau Chem
SRL Turnu Măgurele – 22.55%, arderi în industria de transformare – 9,27 %, precum și de
tratarea și depozitarea deșeurilor 1.24%, de arderi în energetică, în industria de prelucrare,
transport rutier sau instalații de ardere neindustriale, totalizând 0,02%.
3.1.5. Date climatice și particularități de relief

Municipiul Turnu Măgurele și împrejurimile sunt dominate de întinsa Câmpie Română, fiind
reprezentată de două formațiuni bine individualizate: așa-zisele câmpii joase (luncile râurilor)
și spațiile interfluviale. Din prima categorie fac parte: lunca Dunării, care este cea mai întinsă
luncă și cu altitudinea cea mai mică și lunca Oltului, care este ceva mai extinsă în zona
confluenței râului cu Dunărea, în rest reducându-se la o fâșie îngustă, cu o vegetație
constituită din păduri de copaci de esență moale.
În categoria spațiilor interfluviale intră terasele Dunării, cu aspectul unor „Câmpuri
suspendate” la altitudinea de 60 până la 175 m. Zona municipiului Turnu Măgurele face parte
din marea unitate structurală „platforma moesică“. Terasa Dunării este cunoscută și sub
numele de „Terasa Turnu Măgurele”.
În subsol, Turnu Măgurele nu dispune de mari resurse exploatabile, aflându-se într-o zonă
aluvionară. Nisipurile și pietrișurile, care constituie materie primă pentru industria
materialelor de construcții, nu pot fi exploatate prea intens, pentru a nu accelera eroziunea.
În schimb, solul este în bună parte de luncă, bogat în humă, ceea ce poate favoriza dezvoltarea
agriculturii.
Clima în zona municipiului Turnu Măgurele este temperat-continentală, specifică pentru
Câmpia Română și se caracterizează printr-un potențial caloric ridicat, amplitudini mari ale
temperaturii aerului, cantități reduse de precipitații și adeseori în regim torențial vara, precum
și frecvente perioade de secetă. Radiația solară, sub raport cantitativ una dintre cele mai mari
din țară, înregistrează o medie de 127,5 kcal/cmp. Durata de strălucire a soarelui este cuprinsă
între 2.200-2.300 ore/an (cca. 250 zile).
Temperatura medie anuală la Turnu Măgurele înregistrează 11,5 °C, mediile lunilor calde sunt
de 23 °C, iar mediile lunilor reci coboară sub -2 °C. Nebulozitatea corespunde mediei anuale a
părții sudice a județului Teleorman. În medie, la Turnu Măgurele se înregistrează 94 zile
senine, 82 sunt cu cer acoperit, iar restul cu cer schimbător. În lunca Dunării ceața este un
fenomen meteorologic, destul de frecvent, mai ales în lunile noiembrie-ianuarie și în lunile de
la începutul primăverii. Vânturile sunt determinate de relief, direcțiile predominante din care
bat fiind estul și vestul.
Date și informații privind cotele și debitele istorice ale fluviului Dunărea din luna aprilie 2006
DETALII stația HIDROMETRICĂ Turnu Măgurele: Cota de atenție (cm) = 500; Cota de inundație
(cm) = 550; Cota de pericol (cm) = 650; Cota istorică (cm) / data = 641 / 06.04.2005; Ultima
Cotă istorică (cm) / data = 792 / 23.04.2006; Debitul mediu multianual ale lunii aprilie (mc/s)
= 7900; Debit istoric (mc/s) / data = 12.700 / 06.04.2005; Ultimul Debit istoric (mc/s) / data =
15.700 / 23.04.2006.
3.1.6. Caracteristici geofizice ale terenului din amplasament

i. Date privind zonarea seismică
Pe teritoriul României, nivelul hazardului seismic este determinat de prezenţa mai multor zone
seismogene cu potenţial distructiv. Cea mai importantă, atât din punct de vedere al energiei
seismice eliberate, cât şi al ariei distrugerilor provocate, este sursa de cutremure majore de
adâncime intermediară (60 – 200 km), localizată la curbura Carpaţilor Orientali – regiunea
Vrancea. Pe lângă aceasta, există câteva zone de cutremure superficiale (adâncimi < 60 km),
de importanţă locală: zona Făgăraş – Câmpulung, în partea estică a Carpaţilor Meridionali;
zonele Danubiană, Banat şi Crişana – Maramureş, situate în sud-vestul, vestul şi respectiv
nord-vestul României; zona de adâncime crustală Vrancea; depresiunea Bârlad şi depresiunea
Predobrogeană, localizate în estul României; falia Intramoesică, în sud-est; depresiunea
Transilvaniei, în partea centrală a teritoriului. Sud-estul extrem al ţării este, de asemenea,
expus efectelor zonei seismice Shabla, generatoare de cutremure puternice, din nord-estul
Bulgariei.
Figura 5 – Harta seismică a României
Probabilitatea unui cutremur cu un grad seismic ridicat în Turnu Măgurele este, potrivit
experţilor, destul de mare. Teleormanul este un judeţ destul de expus, având în vedere ce s-a
întâmplat în 1977. Atunci, după cutremurul din Vrancea, de peste 7 grade pe scara Richter,
oraşul Zimnicea a fost aproape distrus, multe clădiri fiind demolate din cauza fisurilor care au
intervenit după cutremur. Şi la Turnu Măgurele au fost probleme în 1977, însă nu atât de mari.
Expertize seismice în Turnu-Măgurele nu s-au mai făcut de ani de zile, deşi multe dintre
imobile ar avea nevoie de noi evaluări. Ultimele date despre starea blocurilor şi riscul seismic
al imobilelor din municipiul Turnu-Măgurele datează din 2008, insa ultimele expertizari s-au
facut in 1999.
O listă cu blocurile de locuinţe cu risc seismic III care se găsesc în Turnu Măgurele, publicată
pe site-ul Ministerului Dezvoltării cuprinde: blocurile A1, A2, A3 si A4 de pe strada Rahovei,
Bloc A 2 de pe strada Cuza Vodă, blocurile D12 şi D14 de pe strada Independenţei, blocurile F
19, F20 şi F21 de pe strada 1 Mai, blocul F2 de pe strada Taberei, Bloc M 4 de pe strada
Pompierilor, blocul E 1 de pe strada Horia, Cloşca şi Crişan, blocul V 2 de pe strada Taberei,
blocurile X1 şi X2 de pe strada Taberei. Acestea sunt imobile construite între 1963-1968.
Clasificarea la gradul III de risc seismic presupune faptul că imobilul respectiv are nevoie de
reconsolidări parţiale ale infrastructurii. Altfel, în cazul unui seism, clădirea riscă avarii minore.
De la expertizarea din 1999, niciunul din imobilele incluse pe lista clădirilor cu risc seismic nu
a avut parte de consolidări.
ii. Date preliminare asupra naturii terenului de fundare, inclusiv presiunea

convențională și nivelul maxim al apelor freatice
Figura 6 – Harta zonelor după adâncimea maximă de îngheț
Adancimea de fundare este distanta măsurată de la nivelul terenului (CT) până la partea cea
mai de jos a fundatiei (talpa fundației). Atunci când se stabilește adancimea de fundare se tine
cont de:
Ø adancimea de inghet
Ø natura terenului de fundare
Ø nivelul apei subterane
Ø înălțimea minimă constructivă a fundatiei și condițiile tehnologice
Ø sarcinile exercitate de constructie asupra fundatiilor
Adancimea de fundare este un parametru foarte important în constructia unei clădiri.
Tabelul după care se stabilesc adancimile de fundare, în funcție de natura terenului, de
adancimea de ingheț și de nivelul apei subterane, conform NP112 din 2004 – Cod de proiectare
fundații:
H Adâncimea minimă de fundare
Hî adâncimea apei (cm)
Terenul adâncimea subterane față de Terenuri
de fundare de îngheț cota terenului supuse Terenuri ferite
(cm) natural acțiunii de îngheț*)
(m) înghețului
Roci stâncoase oricare oricare 30÷40 20

Pietrișuri curate, H≥2.00 Hî 40
nisipuri mari și oricare
H<2.00 Hî+10 40
mijlocii curate
H≥2.00 80 50
Hî≤70
Pietris sau nisip H<2.00 90 50
argilos, argila grasa H≥2.00 Hî+10 50
Hî>70
H<2.00 Hî+20 50
H≥2.50 80 50
Nisip fin prafos, praf Hî≤70
H<2.50 90 50
argilos, argila
H≥2.50 Hî+10 50
prafoasa si nisipoasa Hî>70
H<2.50 Hî+20 50
Tabelul nr. 3 – Adâncimi de forare
Talpa fundației trebuie să pătrundă cel puțin 20 cm în stratul natural bun de fundare sau în
stratul de fundare îmbunătățit.
Pentru construcțiile fundate pe terenuri dificile (pământuri sensibile la umezire, pământuri
contractile, pământuri lichefiabile etc.), adâncimea de fundare este indicată în reglementările
tehnice de referință specifice acestor cazuri.
Adâncimea de îngheț în zona Turnu Măgurele, conform hărții din figura nr. 4 este de 70-80
cm.
iii. Date geologice generale
Figura 7 – Unități relief
Morfologia zonei o formeaza terasele si luncile Dunarii si Oltului.Orasul s-a dezvoltat pe terasa
superioara a Dunarii si are o latime de 2-5 km.
Lunca Dunarii, cu o latime de 2-5km,se prezinta cu o usoara inclinare N-S.
Trecerea de la terasa la lunca se face prin intermediul unei pante de racord(faleza).Aceasta
faleza se prezinta ca un teren stabil avand cotele cuprinse intre 38m in vest si 30m in est,pe
terasa, si cote cuprinse intre 25m si 22m, in lunca.
Zona municipiului Turnu Măgurele face parte din marea unitate structurala cunoscuta sub
denumirea ”Platforma moesica”.
Acestea sunt strans legate de structura geologica si de relief. Terasa Dunarii, cunoscuta sub
numele de 'Terasa Măgurele', este constituita din urmatoarele formatiuni;
- in baza, argile marnoase cenusii cu intercalatii nisipoase de varsta levantina;
- nisipuri si pietrisuri de varsta cuaternara, cunoscute in literatura de specialitale ca
”strate de Fratesti”;
- in partea superioara, depozitele loessoide galbui depuse direct peste nisipuri.
Sub aspect hidrografic, municipiul Turnu Măgurele este situat in bazinul Dunarii, pe malul
stang al acestuia, intre km 4750-4800, in apropierea varsarii Oltului in fluviu.
Debitul mediu multianual al fluviului in zona orasului ajunge la 3.270 nr/s.
Debitul total captat din subteran in bazinul hidrografic Olt insumeaza circa 10,7m3/s.
Cotele absolute la care se gaseste nivelul hidrostatic (21-23m, evidentiate prin foraje) indica
existenta unei singure panze freatice(variatiile sezoniere ale acesteia sunt de circa 1m).
Apele subterane - acestea sunt inmagazinate in depozitele de nisipuri si pietrisuri ale Stratelor
de Fratesti, la adancimi de 20 m si in depozitele aluviale nisipo-argiloase, de terasa si de
lunca,la adancimi de 0-5 m.
3.2. DESCRIEREA DIN PUNCT DE VEDERE TEHNIC, CONSTRUCTIV, FUNCŢIONAL-

ARHITECTURAL ŞI TEHNOLOGIC
3.2.1. Caracteristici tehnice și parametri specifici obiectivului de investiții
Sistemele de supraveghere video metropolitana sunt din ce in ce mai prezente, iar tehnologia
a ajuns la o maturitate suficienta încât soluţiile adoptate şi strategiile de dezvoltare au devenit
standarde general acceptate. Principalul avantaj este creşterea siguranţei si securităţii
personale in spaţiul public si nu numai acolo, însă cel mai important beneficiu al unei reţele
integrate moderne de supraveghere al unui oraş este acela ca imaginile din reţea pot fi folosite
si de alte servicii ale oraşului cum ar fi: politia, pompieri, serviciul de ambulanta, alte servicii
de utilitate publica etc. Ca opţiune, unele imagini pot fi publicate pe Internet iar participanţii
la trafic le pot accesa evitând astfel blocajele in trafic schimbându-si rutele in funcţie de
situaţia reala din teren. Pe de alta parte, sistemele se dimensionează si se amplasează in aşa
fel încât să respecte intimitatea persoanelor, astfel încât să nu prezinte un impact deranjant
asupra acestora. In acest sens, in zonele in care se amplasează sisteme de supraveghere video
se montează indicatoare, acestea informând populaţia asupra prezentei sistemului. Masurile
de informare a populaţiei precum şi indicatoarele si semnele standard se aplica conform
legilor in vigoare.
Sistemul de camere video de supraveghere reprezintă ansamblul total de echipamente,
instalate in teren, care asigura, pe lângă preluarea efectivă a imaginilor, si procesarea locală a
acestora, memorarea temporară (dacă este cazul), comanda platformelor mobile pe care sunt
amplasate camerele, asigurarea operatiunilor locale de mentenantă automată etc.
Sistemele de supraveghere video au castigat intr-un timp foarte scurt unul dintre locurile cele
mai importante in ceea ce priveste tehnologiile de securitate.
Tehnologia cea mai folosita in prezent este aceea de captare a imaginilor direct in formate de
rezolutii mari (tipic peste 1 Mpixel). Pe de alta parte, cresterea rezolutiei duce implicit la
cresterea volumelor de transmisie, ceea ce poate deveni, in cazul retelelor de mare anvergură,
un veritabil inconvenient. Camerele video moderne au capacitatea să transmită imagini
arhivate, de preferintă in formate standard (de exemplu MPEG, Mpeg4, MxPEG etc.).
Conceptul de sistem modern este unul descentralizat, la care fiecare camera video are propriul
sistem de transmisie. Spre deosebire de alte sisteme, conceptul descentralizat are incorporat
in fiecare camera un mini-computer de mare viteza iar unde este necesar si o memorie digitala
pentru înregistrări pe termen lung in fiecare camera. Mini-computerul este folosit acum numai
pentru vizualizare, fara a mai fi nevoie de analiza si inregistrare. Prin urmare, camerele pot
înregistra evenimente fără sa fie nevoie de un computer functional, si pot inregistra digital
filme cu sunet care ulterior pot fi arhivate. Dintre avantajele solutiilor de camere video IP
remarcam:
- mai putine camere datorita claritătii detaliilor vizibile in imaginile cu unghi larg cu
tehnologie megapixel;
- mai putine computere / inregistratoare;
- largime de banda ocupata mai mica, deoarece totul se procesează in interiorul camerei
si astfel imaginile „high-resolution” nu trebuie transferate permanent pentru analiză.
In general, camerele IP nu implica costuri pentru software sau licente, deoarece software–ul
este întotdeauna incorporat si furnizat împreună cu camera pentru un număr nelimitat de
utilizatori. Pachetul software furnizat impreuna cu camera contine de asemenea si un
software de management profesional folosit, iar, in general, furnizorii de solutie asigură si
programe de imbunătătire permanenta a performantelor software, gratuit. Toate tipurile de
camere de supraveghere IP moderne folosesc formatul de streaming MPEG sau superior, fac
ca receptia video sa aiba o calitate deosebit de ridicata la incărcări reduse ale retelei (1-2
Mbps). Prin dotarea optională cu senzori de detectie a miscării (sau a altor evenimente
semnificative scopului sistemului), semnalul video poate fi transmis numai in momentul
detectiei miscarii, sau se pot face optimizari suplimentare in ceea ce priveste arhivarea si/sau
procesarea video.
Toate camerele video moderne permit supravegherea atât ziua cat si noaptea, parametrii de
operare permitand un spectru foarte larg de nivele de iluminare (practic, lumina reziduala de
noapte este suficienta pentru functionarea in conditii normale). Totusi, in conditii de iluminare
scazută, pentru mentinerea unui nivel de calitate bună a imaginii, camerele video trec
automat intr-un mod de captare de noapte, mod in care isi cresc automat sensibilitatea
simultan cu supravegherea in mod alb/negru. Toate modelele de camere video sunt certificate
conform standardului IP 65 si sunt destinate atât pentru uz interior cat si exterior. Acestea
sunt rezistente la intemperii, stres termic, sunt etanse si climatizate. In general, camerele
moderne pot fi utilizate chiar si la temperaturi mai joase de -30°C . Principalii parametrii
tehnici care trebuiesc acoperiti de camere video moderne sunt:
- parametrii video si optici
o tip captor video: CCD sau CMOS, ¼ sau 1/3, color
o Zoom optic/digital: min. 24x
o Montura obiectiv: Integrat sau tip Q-mount
o Filtru IR
o Definitie nativă: min. 1Mpix
o sensibilitate: 0.0002 lux at 35 IRE
- parametrii electrici si de transmisie
o Număr de porturi full-duplex: 1
o Standard conectare: 10/100Base-T, CAT-5 sau superior
o Protocoale suportate Video/Audio/Data RTP, UDP, IP, TCP/IP
o Protocoale de management suportate: SNMP, HTTP, Telnet, DHCP, SSH
o Conectica RJ-45 CAT-5
o Tensiuni de alimentare: 10.5 - 18 Vdc / 200 – 240 Vac
o Consum: 20 W max
o Compatibilitate electromagnetica : EN61000-6-4, CE, FCC, EN50130-4
- alti parametri
o grad de protectie mediu: min. IP65
o greutate / suprafată portantă: max. 5kg / 0,5 m2
o Gama temperaturilor de operare: -20 - +50 °C
Camerele video vor fi montate în exterior, în zonele în care se face supravegherea. Zonele
supravegheate vor fi marcate cu panouri de informare, conform legii.
Sistemul de comunicaţii: principala problema tehnica care poate apărea la implementarea

unui sistem complex de supraveghere video integrat este volumul mare de date care trebuie
transportat de la fiecare camera video la Centrul de Comanda si Supraveghere, acesta fiind
nodul central al sistemului dar si locatia in care se stocheaza si proceseaza toate datele
provenite din teren, sigur, fiabil si in timp real. Acest volum mare de date trebuie stocat, criptat
si trimis la serverul de la centrul de control simultan de la toate camere video din sistem.
Pornind de la aceasta situaţie, sistemul trebuie implementat pe o reţea de transmitere a
datelor cu viteza mare in întreg oraşul. Solutia pentru asigurarea comunicatiilor sistemului
propus al Muncipiului Turnu Măgurele este utilizarea unei retele virtuale de comunicatii, cu
conectare la fiecare locatie in parte si canale tip VPN (Virtual Private Network – retea privata
virtuala) la Centrul de Comanda si Control. Necesarul estimat de resurse de telecomunicatii
este:
- Numar de puncte de conectare locala: 17
- Parametrii de retea la punctele de conectare din teren:
o viteza pe port (largime de banda): min. 1 Gbps / locatie
o capacitate canal backbone: min. 10Gbps (recomandat 10Gbps pentru asigurarea
disponibilitatii pentru extensii ulterioare ale sistemului sau completarea cu noi
servicii locale, necesare beneficiarului);
o cerinte protocol de transfer: autoconfigurabil in caz de avarie si posibilitate de
functionare insulara, dispecerizabil;
o redundanta de alimentare la nivelul fiecarui nod local;
o redundanta de alimentare la nivelul Centrului de Comanda si Control (nodul
central al retelei)
o nod local redundant: nu este cazul, fiecare locatie (intersectie) reprezinta un nod
unic in retea;
o mod de adresare locala: IP, TCP/IP v4, pana la 16 adrese fizice per locatie,
tunelare VPN, criptare;
- Parametrii de retea la Centrul de Comanda si Control:
o o viteza pe port: 1 Gbps (ideal 10Gbps pe porturile de intrare din exterior)
o o numar de porturi fizice de intrare din exterior: min. 4
o o numar de porturi fizice locale: min. 8
o o redundanta de alimentare: N+1 (sursa de baza, UPS si grup electrogenerator,
optional);
o o porturi disponibile si posibilitati de extensie a retelei la nivel fizic.
Pentru implementare, prezentul proiect propune utilizarea unor switch-uri cu management
care să asigure necesarul de porturi de minim 100/1000 Mbs pentru fiecare nivel de conexiune
locala şi porturile 10 Gigabit necesare conexiunilor de mare viteză între switch-uri la nivel
central. Posibilitatea administrării echipamentelor active ale reţelei de date oferă beneficii în
multe reţele, in special in cazul celor virtualizate. Marile reţele cu aplicaţii critice sunt
administrate cu ajutorul unor programe software sofisticate, folosind SNMP pentru a
monitoriza sănătatea dispozitivelor din reţea. Reţelele care folosesc SNMP sau RMON (o
extensie a SNMP care oferă mai multă informaţie folosind mai puţină lăţime de bandă)
administrează fiecare dispozitiv sau secţiunile critice. VLAN reprezintă un alt avantaj al switch-
urilor cu management. VLAN permite reţelei să grupeze nodurile în LAN-uri logice, care se
comportă ca o singură reţea indiferent de conexiunile fizice. Cel mai important câştig este
administrarea traficului broadcast şi multicast. Un switch fără management va trimite
pachetele broadcast şi multicast tuturor porturilor. Dacă reţeaua este împărţită în grupuri
logice care sunt diferite de grupurile fizice, atunci un switch cu VLAN poate fi cea mai bună
alegere pentru optimizarea traficului. Topologia de retea este una extinsa, deschisa, care
foloseste un backbone de fibra optica, amplasata in oras (prin amplasare fizica ingropata)
precum si linii de conexiune radio, acolo unde reteaua cablata nu poate ajunge. Toate
echipamentele, lucrariile si solutiile de retea adoptate vor trebui sa repecte urmatoarele
standarde si reglementari tehnice:
- ANSI/EIA/TIA-568B2 “Commercial Building Telecommications Wiring Standard”
- TIA/EIA-568-B.2-1;TIA/EIA-568-B.2-2;TIA/EIA-568-B.2-3
- TIA/EIA-568-B.3 “Transmisson performance specifications for 4-pair 100 Ohm category
6 cabling”
- EIA/TIA 569 “Commercial Building Standard for Telecommunications Pathways &
Spaces”
- EIA/TIA 606 “ Administration Standard for the Telecommunication Infrastructure of
Commercial Buildings”
- ANSI/TIA/EIA-TSB-67/95 -"Transmission Performance Specifications for Field Testing
of Twisted Pair Cabling System."
- IEEE 802.1d Spanning Tree Bridge
- IEEE 802.1p LAN Layer 2 QoS/CoS Protocol for Traffic Prioritization
- IEEE 802.1Q Virtual LANs (VLAN);
- IEEE 802.3 CSMA/CD or Ethernet;
- IEEE 802.3u 100 Mbps (Fast Ethernet);
- IEEE 802.3ab 1000 Mbps (Gigabit Ethernet);
- IEEE 802.3ad Link aggregation;
- IEEE 802.3z Gigabit Ethernet over fiber standard (1000BaseX);
- IEEE 802.1w Rapid Spanning Tree Protocol (RSTP);
- IEEE 802.11 a / b / g - Radio Communications data standard;
Centrul de Comanda si Supraveghere - Centrele de comanda sunt sisteme operaţionale non-

stop, funcționând 24 ore pe zi, 7 zile pe săptămâna si reprezintă „inima” oricărui sistem
integrat. Operatorii unui centru de supraveghere sunt responsabili de urmărirea si
managementul imaginilor si pot răspunde si coordona corespunzător in caz de necesar de
intervenție. Un centru de supraveghere echipat cu cea mai înalta tehnologie poate integra si
chiar prelua activitatea mai multor sub-centre in mod unitar, folosind resursele tehnice si
operaţionale mai eficient si eliminând acţiunile paralele ale mai multor centre operaţionale
care, in unele cazuri, pot fi defazate si pot avea efect folosirea mai multor resurse decât cele
necesare sau pot genera chiar situaţii neprevăzute in teren.
Centrul de comandă și supraveghere este implementat și funcționează. Acesta a fost utilat și
permite conectarea echipamentelor ce vor constitui extinderea sistemului de supraveghere
video existent.
Centrele de supraveghere integrează mai multe servicii intr-o structura complexa care poate
fi controlata, gestionata si supravegheata ca un proces extensiv major, cum ar fi procesele
industriale, automatizările, sistemele de transport energetic, telecomunicaţiile sau
transporturile. Soluţia cea mai viabila reprezintă centrul de supraveghere unic, acesta fiind
mult mai fezabil si având multe avantaje:
- asigura controlul tuturor situaţiilor dintr-un singur punct;
- accesul la informaţii este simultan, rapid si direct, fara dispecerate sau servicii
intermediare;
- managementul situaţiilor de criza poate fi realizat simplu si eficient, coordonând toate
acțiunile dintr-un singur punct si beneficiind de o echipa de operare omogena;
- echipele de întreținere pot rezolva toate problemele ce pot apare in mod eficient si in
cel mai scurt timp posibil;
- eficienta financiara foarte buna in cazul implementărilor majore.
Fiind un spațiu in care se lucrează non-stop, ergonomia centrelor de supraveghere este
deosebit de importanta si trebuie luata in considerare. De exemplu, amplasarea operatorilor
va fi proiectata astfel încât aceştia sa aibă o buna vizibilitate asupra ecranelor. Toate aceste
conditii sunt acoperite de echiparea actuala a cladirii Centrului, asa cum este pusa la dispozitie
de beneficiar.
Principalele spaţii ale Centrului de Comanda si Supraveghere sunt:
Ø Camera de Comanda, cel mai important spaţiu al centrului, reprezentând nucleul
zonei operaţionale a sistemului. Camera de Comanda este dimensionata astfel
încât sa poată deservi, în caz de necesitate, volume de personal operativ mai mari
decât dimensionarea prezenta (in prezent se estimează ca vor fi permanent un
număr minim de 2 operatori în zona centrala, precum şi 1 operator supervizor şi
1 operator tehnic), astfel încât spaţiul sa permită dezvoltări ulterioare (pentru
minim 4 operatori suplimentari). Din punct de vedere tehnic, aria va fi dotata cu
un sistem de ecrane de mari dimensiuni, soluţii de acces la reţelele de date (fixe)
şi voce, ecrane şi console de operare.
Ø Sala de echipamente asigura condiţiile necesare echipamentelor electronice şi
electrotehnice, precum şi reţelelor de cabluri şi a repartitoarelor aferente, fiind
amplasata cât mai aproape de Camera de Comanda (astfel încât sa se minimizeze
lungimile traseelor de cabluri).
Ø Alte Săli: săli specifice, dedicate, echipate în condiţii moderne, pentru
desfăşurarea întâlnirilor la nivel profesional (reţele de voce/date, sistem audio
integrat, ecran de proiecţie, proiector etc.).
In mod real, in camera de control vor lucra mai multe echipe operaţionale, acestea
funcționând in schimburi. Programul schimburilor va fi stabilit de directoratul beneficiarului.
Opţional, este posibil sa mai fie adăugate posturi de lucru in camera de control, in funcţie de
necesitățile permanente sau ocazionale si in funcţie de volumul de munca sau daca acesta va
creste peste așteptări. Astfel, camera de control va oferi suficient spaţiu astfel încât sa permită
adăugarea de noi birouri, posturi de lucru si echipamente electronice aferente. In functie de
numarul estimat de contraventii (estimarea va fi facuta prin masuratori succesive la locatiile
propuse in cadrul fazei de analiza) se va propune solutie tehnica (editare, prinatre, implicuire
si gestiune) corespunzatoare. Specificatiile tehnice minimale pentru solutia de emitere a
proceselor verbale aferente contraventiilor vor fi prezentate in documentatia tehnica de
achizitie a echipamentelor.
Rolul major in centrul de supraveghere este afişajul central, de tip perete-imagine (wall-
screen), acesta fiind succesorul tradiţionalului afişaj tip mozaic însă având avantajul eliminării
spatiilor „negre” dintre unitățile de afişare. Astfel, toate informaţiile de pe ecran sunt clare si
vizibile pentru toţi operatorii. Ecranele de afişare moderne afișează imagini de rezoluţie foarte
mare, permitad afişarea imaginilor din teren, dar si a schemelor si a harţilor GIS in condiţii
optime si respectând dinamica datelor si a imaginilor. Afişajele moderne sunt realizate din
module de proiecţie montate in spatele ecranului de afişare. Aceste module sunt realizate in
tehnologie LCD (Afişaj cu Cristale Lichide) sau DLP (Procesor Digital de Imagine). Controlerele
corespunzătoare combina si adaptează modulele intr-un monitor gigant ce permite obţinerea
de rezoluţii si dimensiuni practic nelimitate. Integrarea afişajelor mari in stucturi de calcul IT
se face prin reţele de date, sisteme de operare si protocoale standardizate. Managementul
afişajului se face integral digital, prin programe software specializate incorporate intr-un
calculator dedicat (numit server video) care poate sa adapteze sistemul pentru funcţionare in
conformitate cu o serie de scenarii specifice (harta sinoptica, schema de proces, proceduri,
alarme, imagini video, situaţii de urgenta etc.). Sistemul de afişare reprezintă principala
interfaţa intre personalul de operare şi sistem, oferind acestuia informaţiile de care are nevoie
în forma cea mai directa (vizual). Astfel, sub-sistemul este realizat astfel încât sa asigure o
imagine de mari dimensiuni şi mai multe imagini „normale” pentru întreg personalul din
centrul de comanda. Operatorii vor avea console locale (staţie de lucru cu monitoare,
tastatura, mouse, telefon etc.) prin intermediul cărora operează efectiv sistemul. Ca atare,
informaţiile specifice foarte detaliate sunt plasate pe ecranele locale, fiecare operator având
posibilitatea sa afişeze pe consola proprie informaţiile de interes propriu. în afara de aceasta,
operatorii au nevoie de o imagine de ansamblu cuprinzătoare asupra statusului actual al
situaţiei aflate sub control, intru-cat echipamentele locale le oferă informaţiile de bază de care
au nevoie pentru a-si îndeplini sarcinile. Atunci când se produce un eveniment sistemul de
proiecţie ampla este folosit pentru a afişa informaţia direct către operatori şi către toţi în
acelaşi timp. Acest lucru le oferă posibilitatea de a reacţiona foarte rapid şi de a se coordona.
Practic, sistemul de vizualizare acţionează ca un instrument pentru obţinerea unei vederi de
ansamblu pentru toţi operatorii din Camera de Comanda.
Fiind un dispecerat de înaltă siguranţă în care se lucrează 24 ore din 24, în cazul în care se
adopta soluţia afişajelor cu proiecţie cea mai buna aplicaţie ar fi cea în care se utilizează lămpi
duale (lampa de proiecţie normala şi lampa de rezerva). Astfel, în cazul în care lampa de bază
se întrerupe, sistemul detectează defecţiunea şi comuta automat pe lampa secundara, astfel
încât afişarea continua a imaginii sa nu aibă de suferit. Principlalele avantaje ale conceptului
de vizualizare in retea IP, spre deosebire de conceptul clasic, sunt urmatoarele:
ü capacitatea de a vizualiza orice sursa, in orice moment, in orice marime si pozitie, in
mod independent si concurent, pe oricare din dispozitivele de afisare. Acesta nu poate
fi realizata in sistemele clasice decat partial si limitat, in conditiile instalarii unei
infrastructuri video dedicate si costisitoare, formata din elemente pasive (cabluri,
conectori) si active (convertoare de semnal, matrici, splitere) proprietare.
ü posibilitatea de a extinde capacitatea sistemului, rapid si flexibil, prin simpla conectare
de noi elemente (surse informatie, dispozitive de afisare) in reteaua IP , indiferent de
localizarea acestora in spatiu, fara a fi necesare modificari la nivel conceptual sau de
infrastructura, iar in majoritatea cazurilor fara a implica intreruperea activitatii curente
in dispecerat. Aceasta este una dintre principalele deosebiri fatza de solutiile clasice,
capacitatea de extindere a infrastructurii unui sistem bazat pe conceptul clasic care
este limitata atat capacitiv (ca numar de conexiuni) cat si spatial (pe distante mari).
Foarte frecvent, o astfel de extindere va afecta, total sau partial, activitatea curenta a
dispeceratului.
Capaciatea de a integra orice fel de surse de informatie, indiferent de standardul / formatul
de semnal utilizat (in solutia clasica, integrarea in acelasi sistem a surselor de informatie
formate variate, (RGB, DVI, video compozit, etc.) poate necesita utilizarea de echipamente
suplimentare de conversie – foarte frecvent conversie digital spre analog, ceea ce poate avea
drept consecinta pierdere de calitate si posibil pierdere de continut. Pierderile sunt direct
proportionale cu distanta intre sursa si destinatie). Posibilitatea de a automatiza diverse
actiuni, prin interfatarea aplicatiei software de management cu alte aplicatii computerizate
specifice. Posibilitatea de a actualiza sau moderniza facil capabilitatile sistemului, prin upgrade
software (aplicatie imposibil de realizat prin tehnologia clasica, actualizarea si modernizarea
reprezinta o problema majora. Timpul de viata al echipamentelor si infrastructurilor este
scurt, din cauza uzurii morale. In prezent, tehnologia se dezvolta preponderent in domeniul
IP, iar o modernizare ulterioara a unei va implica aproape sigur inlocuirea infrastructurii sau
elementelor active (de exemplu, matrice video, transmittere/receivere semnal, etc.).
Disponibilitatea de a schimba si partaja informatii complexe cu alte dispecerate sau centre de
monitorizare/vizualizare din cadrul dispeceratului, la nivel local sau extern, prin simpla
interconectare cu acestea prin retea IP (in cazul solutiei clasice, partajarea informatiei cu alte
centre de monitorizare este foarte limitata, atat spatial (pe distante mari) cat si ca volum de
informatie. Intretinerea curenta a sistemului va putea fi realizata de catre specialistii IT
existenti pe plan local, fara a fi necesara angajarea sau contractarea unor specialisti dedicati
pe tehnologii video, solutie clasica va atrage costuri ridicate de intretinere, orice interventie
tehnica necesitand personal specializat in managementul, diagnosticarea si remedierea
sistemelor video dedicate. In funcţie de dimensiunea spaţiului de deservire, operatorii vor fi
plasaţi la o distanta aproximativa calculata conform standardului ISO 11064 – distanta minima
de 2,22 metrii fata de ecranul central. Formula de calcul a distantelor, precum şi modelele de
amplasare a ecranelor gigant sunt specificate conform standardului specificat mai sus.
Afişajele gigant pentru centrele de control utilizează matrici de module cu retro-proiecţie.
Principala activitate a controllerului de aplicaţie pentru sistemele de afişare gigant este sa
combine imaginile provenite de la mai multe surse în imagini complexe şi continue – altfel
spus, sistemul poate afişa orice, de la o imagine gigant pana la mai multe imagini mici
provenite de la diverse surse. în plus, poziţionarea imaginilor poate fi configurata si/sau
mutata în funcţie de necesităţile operatorilor. Astfel, aplicaţiile pot beneficia de întreaga
rezoluţie utila a unui ecran gigant sau pot fi partajate în zone de afişare dedicate. Comutarea
intre mai multe scenarii pe ecran (de exemplu in situaţii de urgenta) trebuie sa se facă simplu,
fără intervenţii majore si astfel încât sa se evite situaţiile care pot produce greşeli.
3.2.2. Varianta constructivă de realizare a investiției, cu justificarea alegerii acesteia

Solutia tehnica de implementare propune un sistem modern, integral digital, folosind camere
video digitale (tip „IP”), transmisie a datelor prin intermediul unei solutii de retea standard IP,
unitara si redundanta, precum si preluarea imaginilor si arhivarea acestora pe suport digital.
Arhitectura sistemului va cuprinde:
• Camere video digitale;
• Retea de transport a datelor de mare capacitate si echipamente aferente;
• Echipamente pentru afisarea imaginilor;
• Echipamente de inregistrare a imaginilor;
• Aplicatii software de management.
Schematic, solutia tehnica este prezentata mai jos:
Camera mobila
IP
Camera fixa Camera mobila
radio IP
Camera mobila
Camera fixa radio
radio
Camera fixa IP
WiFi Acces Point
Camera fixa IP
FO - LAN
Centrul de
Supraveghere
Figura 8 – Arhitectura unui sistem de supraveghere metropolitana – exemplu
Aceasta varianta include toate functionalitatile unui sistem de supraveghere de tip clasic
(analogic), insa se bazeaza pe folosirea unor camere de supraveghere cu tehnologie moderna,
bazata pe transmisia digitala a imaginilor, folosind protocolul standard IP.
Solutia aleasa pentru acest subsistem deriva din tipul de camere folosit si din distanta
potential mare pana la locatia de instalare a centrului de comanda. Transmiterea imaginilor
de la subsistemul de culegere de date se va face pe suport cablu fibra optica folosind
protocolul IP. Suportul de comunicatii va face parte din prezentul proiect.
Camerele video digitale, fixe. Aceste camere video sunt specializate pentru captarea
imaginilor de exterior, pot fi controlabile de la distanta atat ca pozitie cat si ca plan vizual
(apropiere, focalizare, luminozitate) si vor fi conectate printr-o retea de transmisie digitala,
proprie sistemului, la Centrul de Supraveghere.
Principalele caracteristici tehnice minimale ce vor trebui indeplinite de camerele video IP
sunt:
• Tip camera: Digital, cu transmisie IP (motorizare Pan/Tilt/Zoom in cazul camerelor
mobile)
• Tip captor imagine: CCD sau CMOS, matrice digitala nativa, fara transfer analogic
• Tip transmisie: digital, protocol IP, criptare si arhivare Mpeg4 sau superior
• Zoom: min. 24x optic
• Rezolutie minima: 1 - 3Mpix nativ
• Numar de cadre: 10-20fps
• Iluminare minima: 1 lux (mod de zi), 0.02 lux (mod de noapte)
Procesarea digitala a imaginii la nivelul camerei video permite obtinerea unor imagini de
foarte buna calitate, inca de la origine si totodata ofera utilizatorului numeroase functii de
analiza si control (cum ar fi de exemplu reglaje in imagine, control luminanta la nivel de punct,
vedere tinta chiar si in conditii de iluminare inversa etc.), functii care, prin conceptie, nu pot fi
realizate cu ajutorul camerelor video analogice.
Analizand facilitatile si performantele tehnice ale sistemului de supraveghere care va deservi
perimetrul Municipiului Turnu Măgurele, precum si solutiile tehnico¬economice abordate in
prezenta lucrare, rezulta urmatoarele:
Camerele de supraveghere video ce urmeaza sa fie instalate in noul sistem, vor trebui sa fie
perfect compatibile, asigurandu-se calitatea profesionala ale imaginilor captate si stocate la
un nivel profesional, conform cerintelor impuse de rezolvarea rapida si eficienta a problemelor
de siguranta a populatiei amintite la subcapitolele anteriore.
Camerele video vor prelua si inregistra imagini video atat pe timp de zi, cat si pe timp de
noapte, 24 de ore pe zi, 365 zile pe an.
Reteaua de fibra optica, care deserveste sistemul de supraveghere, are rezervele fizice de
fascicole optice necesare pentru extinderi in zonele de interes, localizate conform descrierii
amplasamentului obiectivului.
Camerele de supraveghere video IP vor fi interconectate in reteaua de fibra optica de date
utilizand cabluri de date ecranate de tip FTP/STP cat 5E.
Reteaua de transmisie digitala permite transmisia imaginilor in format de date catre Centrul
de Supraveghere si catre eventualele dispecerate secundare. Aceasta va fi realizata prin
interfatarea cu o retea fixa de fibra optica, pe baza unei topologii tip punct-la-punct, eventual
dublata de o retea radio de acces, pentru acele pozitii in care este relativ dificil sa se ajunga
cu fibra optica (de exemplu imposibilitatea realizarii lucrarilor de instalare subterana, etc.). In
cadrul proiectului se va folosi reteaua de infrastructura ce va fi implementata pentru aplicatia
de monitorizare si automatizare a traficului rutier.
Principalele caracteristici ale tehnologiilor de retea IP pe suport de fibra optica sunt:
• Banda garantata pana la 622Mbps per tronson (mult peste necesarul sistemului,
practic acoperind posibilitati de dezvoltare pentru o perioada de peste 10 ani);
• In conditiile in care reteaua se pozeaza initial (nu exista retele deja pozate) costurile
de implementare sunt relativ mari, insa comparabile cu ale oricarei retele cablate, insa
costurile de mentenanta sunt foarte mici, practic nule;
• Foarte usor de administrat centralizat, de la o consola de administrare unica;
• Permite asigurarea de suport tehnic si logistic pentru alte dezvoltari ulterioare, proprii
sistemului sau ale altor servicii de interes public, proprii primariei (de exemplu
transport in comun, management de trafic etc.)
Amplasare cablurilor de fibra optica se va face aerian pe stalpii existenti de energie electrica
sau dupa caz pe stalpi noi instalati pentru acest scop.
Conexiunile catre reteaua de fibra optica, care reprezinta practic infrastructura de baza a sub-
sistemului de transmisie a imaginilor si accesul din punctele indepartate se vor face folosind
linii de cablare directe, linii de fibra optica sau conexiuni radio, tip „unda directa”, de mare
capacitate. Acestea asigura transmisia video de la camerele aflate la mare distanta, precum si
concentrarea mai multor fluxuri video in puncte comune si transmisia unitara a acestora, pana
la cele mai apropiate pozitii de conectare la back-bone-ul de fibra optica.
• Principalele avantaje oferite de tehnologiile digitale de retea sunt:
• Retele digitale IP standard, usor de configurat si cu intretinere minimala;
• Posibilitatea de functionare in medii – suport diferite, insa transparente pentru servicii
sau beneficiari;
• Suport pentru rutare dinamica in retea;
• Standard deschis, capabil sa accepte orice aplicatii standardizate precum si dezvoltari
ulterioare;
• Suport pentru transmisii criptate si de inalta siguranta – asigura practic imposibilitatea
interceptiei si/sau a interventiei neautorizate;
• Implementarea de noi servicii fara interventie fizica asupra retelei.
Dispeceratul Central de Supraveghere video digital reprezinta punctul central sistemului de

supraveghere. Acesta este operational 24 ore din 24 si 7 zile pe saptamana, operatorii lucrand
in schimburi. Dispeceratul de Supraveghere este direct responsabil cu supravegherea in
ansamblul, informarea serviciilor operative si managementul retelei sistemului. Personalul
operational beneficiaza de conditii de lucru corespunzatoare, astfel ca centrul de control
asigura un mediu corespunzator, ergonomic, placut si functional, asigurand conditii optime
atat pentru operatiuni de rutina cat si in cazul lucrului in conditii de stres si sub presiunea
timpului.
La nivel functional, zona operativa a Dispeceratul de Supraveghere este amplasata in Camera
de Control, aceasta gazduind toti operatorii sistemului precum si personalul extern operativ.
Camera de Control este dominata de spatiul necesar insulelor operatorilor, iar principalul
sistem este cel de informare si operare sinoptica, realiat cu un sistem sofisticat de
calculatoare, retele de comunicatii si sistemul de afisare de mari dimensiuni.
In cadrul Centrului de Supraveghere, va fi implementat si un sistem automat de management
intern, acesta avand rolul de urmarire si monitorizare a functionarii intregului sistem, astfel
incat defectiunile sau disfunctionalitatile potentiale precum si intarzierile informationale
si/sau eventualele accidente se detecteaza cat mai rapid posibil, astfel incat sa asigure
operarea eficienta si reactia serviciilor implicate in cele mai bune si mai rapide conditii
posibile.
Solutia tehnica propusa este una moderna, de ultima generatie si proiectata in concordanta
cu cele mai noi tendinte si experiente dobandite la nivel mondial in ceea ce priveste sistemele
de management, supraveghere si/sau coordonare operativa, in special in cazul sistemelor de
utilitate publica. Astfel, la acest nivel, intregul centru este realizat din sub-sisteme
operationale, fiecare dintre acestea asigurand functiile proprii implicate si programate.
Sistemul propus va fi implementat pe baza unei structuri hardware proprii, implementata in
jurul unui nucleu central, conectat permanent la sistemele de informare privitoare la situatiile
de urgenta si totodata la toate sistemele si serviciile de interventie.
Din punct de vedere fizic, sistemul este organizat in urmatoarele arii de implementare:
• retea de date sigura si de mare capacitate;
• arhitectura de servere;
• consolele operatori si dispecerate;
• sistemele de afisare;
• sub-sistemele de mentinere a conditiilor de functionare normale.
In plus, pe langa Dispeceratul Central, solutia digitala permite realizarea de dispecerate locale
(sau reorganizarea ori imbunatatirea dispeceratelor existente), intrucat, experienta
acumulata pe plan mondial cu privire la sisteme de management metropolitan si in special in
cazul sistemelor de supraveghere video demonstreaza faptul ca, in general, o data cu
cresterea volumica a sistemelor se implica si angajarea unor volume mari de persoane,
specializate, distribuite in sub-centre organizate zonal sau pe specialitati (de exemplu Politie
Rutiera, deservire zonala sau sectoriala etc.).
Din punct de vedere functional, fluxurile de date se realizeaza in cadrul retelei interne sau prin
virtualizare in cadrul unei alte retele, tot proprietate a Primariei Turnu Măgurele (in speta
reteaua exterioara de transmisiuni date care deserveste sistemul de supraveghere video
existent). Acestea sunt prezentate in figura urmatoare:
Camere video IP
LAN
Centrale de efractie
C C
C C
Switch Statii
administrare
sistem
Proxy
Server aplicatii
Server streaming
Server Internet
Controller Inregistrator
video wall video IP
Firewall
Video Wall
Sistem stocare
Internet
Figura 9 – Arhitectura logica a sistemului
Principalele caracteristici si functionalitati ale echipamentelor propuse in cardul sistemului

sunt urmatoarele:
Camera video IP
Camerele video IP sunt camere pentru CCTV care folosesc Protocolul Internet (IP) pentru a
transmite imaginile captate, precum si pentru semnalele de control, printr-un link Fast
Ethernet. Acestea sunt numite si camere de retea, avand aceeasi functionalitate cu camerele
analogice de supraveghere video.
Camerele video IP capteaza imaginile din zona supravegheata si le convertesc in fluxuri de
date comprimate (MPEG4) pentru transmisia catre punctele de supraveghere si inregistrare,
spre deosebire de cele analogice care folosesc formate de televiziune (PAL, SECAM, NTSC etc.).
De asemenea, folosirea acestor camere in dauna celor analogice mai prezinta urmatoarele
avantaje:
ü Camerele pot fi integrate intr-o retea IP existenta, reducand costurile de cablare
(aceste costuri ar fi mai mici chiar si in cazul crearii unei retele noi, pentru locatii de
mari dimensiuni);
ü Poate fi folosita alimentarea Power over Ethernet ceea ce permite folosirea unui singur
cablu atat pentru date cat si pentru alimentare;
ü Capabilitatea de a fi integrata intr-o retea wireless ceea ce permite plasarea camerelor
in orice locatie;
ü Pot fi setate nivele de protectie pentru a restrictiona accesul persoanelor fara drepturi
la vizualizarea imaginilor sau modificarea parametrilor de configurare;
ü Se pot efectua operatiuni de la distanta pentru configurare, diagnosticare si
mentenanta;
ü Sistemul poate fi extins cu usurinta.
Media convertor
Convertoarele de fibra optica sunt echipamente de retea care permit conectarea a doua medii
de transmisie diferite: cabluri de fibra optica cu cabluri de retea (perechi incrucisate).
Concret, permit conectarea camerelor IP video cu o interfata Ethernet cu punctele de
supraveghere si inregistrare prin intermediul unei retele de fibra optica. Fibra optica este
preferata pentru distante foarte lungi, dar si in medii cu interferente electromagnetice mari.
Astfel, in teren se foloseste un Media Converter pentru trecerea de la Ethernet la fibra optica
urmand ca in dispecerat fibra optica sa fie conectata la un switch in care sunt conectate
serverele, statiile de lucru, inregistratoarele de retea. Fibra optica poate fi conectata fie intr-
un switch cu porturi de fibra optica, fie intr-un switch classic, prin folosirea unui alt Media
Converter pentru a trece de la fibra optica la Ethernet.
Switch
Switch-ul este echipamentul care asigura conectarea mai multor echipamente de date
concurente si accesul acestora la reteaua de date. Toate switch-urile din sistem vor asigura
conectivitate cablata (cupru, UTP / FTP / STC si fibra optica FO – single mode). Toate switch-
urile vor asigura o banda de transmisie 10/100/1000Mbps si functii de management de grup
si port.
Server aplicatii
Este responsabil pentru managementul sistemului, manipularea update-urilor pentru sistem,
arbitrajul resurselor si a utilizatorilor de sistem.
De asemenea, acesta mentine baza de date a sistemului si updateaza sistemul cu modificarile
de configurare facute, este responsabil de managementul resurselor, rezolvarea conflictelor.
Cu alte cuvinte, serverul de aplicatii asigura functionalitati de automatizare a proceselor de
supraveghere, de control al drepturilor si activitatilor operatorilor, ruleaza componentele de
integrare cu alte sisteme.
Serverul de aplicatii este redundant, fiind implementat pe o platforma dubla, cu aplicatie de
sincronizare standard RAID sau similar.
Statie de lucru si administrare sistem

Ruleaza aplicatii de operare si configurare ale sistemului integrat si ale elementelor acestuia
(inclusiv aplicatii ale producatorilor de echipamente).
Astfel, statia de lucru sistem confera o interfata interactiva pentru controlul sistemului,
permitand operatorului sa controleze dispozitivele din sistem, componentele si resursele.
Inregistrator video IP
Este echipamentul IP responsabil pentru inregistrarea streamurilor video precum si a
informatiilor auxiliare (metadata) din sistemul de monitorizare video. Acesta inregistreaza
datele video pe un hard disk local (sau o matrice de hard-diskuri atasate la retea – sistem de
stocare inregistrari video), asigurand ca toate evenimentele critice sa fie inregistrate inainte
ca operatorul sa poata reactiona la ele.
Permite utilizatorilor sa salveze continutul unei inregistrari intregi sau doar a unor parti din
aceasta, daca a avut loc un incident.
Suporta controlul camerelor si functia tour si permite atat criptare media cat si watermarking.
Permite acces multiplu pe nivele de utilizatori, asigurand accesul la inregistrari in concordanta
cu drepturile de acces si prioritatile definite in configurarea sistemului.
Poate fi administrat si diagnosticat de la distanta, ceea ce permite reducerea timpului si
costurilor de mentenanta si configurare.
Sistem stocare inregistrari video

Este un sistem de discuri in configuratie RAID al carui scop este sa ofere servicii de stocare
date dispozitivelor din retea. In cazul de fata, acesta este extensia inregistratorului video.
Prezinta avantaje prin faptul ca permite o extensie foarte mare a capacitatii de stocare si o
viteza ridicata de inregistrare si acces la date. Capacitata propusa este rezultata din calcului
de volum, astfel incat toate imaginile provenite de la cele 63 camere video sa fie stocate
pentru minim 30 zile consecutive (conform Legea 333 / 2003 si normele de aplicare);
Controller video wall
Asigura decodarea fluxurilor video (nu mai mult de 16), permitand afisarea imaginilor captate
de camere pe monitoare de mari dimensiuni. Pentru mai multe fluxuri video se folosesc, in
acelasi sistem, mai multe Controller-e. Acestea au caracteristicile unui PC, insa nu necesita
operare directa, fiind controlare direct de pe statiile de operare. Prin urmare nu conteaza nici
locatia fizica a acestor Controller-e.
Ca echipare, Controller-ul video wall este prevazut cu 2 sau 4 iesiri VGA/DVI, insa exista si
posibilitatea de a afisa mai multe formate de imagine (tip videowall) pe un singur monitor,
configuratia layout-urilor fiind ajustabila. De asemenea permite trecerea la modul full-screen
printr-un simplu dublu click si suporta decodarea streamurilor multiplexate.
Monitor operator
Este un monitor profesional, cu o lunga durata de viata, ce permite o functionare continua
(24/7), special destinat aplicatiilor de operare pe termen lung.
Este conectat la iesirea fiecarei statii de lucru (cate 2 monitoare per statie de lucru).
Acesta se remarca prin contrast, luminozitate, unghiuri de vizualizare si rezolutie mari ce
permit vizualizarea celor mai mici detalii captate de camerele video.
Monitor profesional de mari dimensiuni (Video-Wall)

Este un monitor profesional, cu o lunga durata de viata, ce permite o functionare continua
(24/7), special destinat aplicatiilor de supraveghere video.
Este conectat la iesirea Controller-ului video wall pentru a afisa imagini de la camerele din
sistem, in formatul selectat de operator.
Acesta se remarca prin contrast, luminozitate, unghiuri de vizualizare si rezolutie mari ce
permit vizualizarea celor mai mici detalii captate de camerele video.
Caracteristici:
o Interfata HTTP cu informatii de baza despre component
o Control al video, audio si conexiuni de date
o Managementul resurselor dispozitivelor si al parametrilor
o Arbitraj bazat pe nivele multiple de drepturi de acces si prioritati pentru utilizatori
Firewall
Reprezinta o colectie de masuri de securitate al carui scop este prevenirea accesului
neautorizat din Internet la reteaua de supraveghere.
Toate mesajele ce intra sau parasesc reteaua de supraveghere trec prin firewall, care le
examineaza si le va bloca pe cele care nu indeplinesc cerintele de securitate necesare.
Echipamente integrare pentru conectare la sistemul de comunicatii FO
La fiecare camera video se va asigura o suita de echipamente si accesorii cu ajutorul carora
acestea vor fi conectate la reteaua de comunicatii prin intermediul carora imaginile vor fi
transmise catre Centrul de Supraveghere. Echipamentele de integrare vor include switch-uri,
media-convertoare si acces-point-uri radio, configurate la fiecare locatie, de la caz la caz, in
functie de specificul locatiei in caz.
Detalierea fiecarei configuratii, la fiecare caz in parte, va fi prezentata in detaliu la faza Proiect
Tehnic.
Reteaua de telecomunicatii
Interconectarea camerelor de luat vederi cu sistemul de operare, management si analiza a
inregistrarilor se va face utilizand suport fibra optica. Interconectarea utilizand fibra optica
este o solutie facila, permite extinderea sistemului din punctele de prezenta reprezentate de
cutiile de jonctiune fibra optica instalate pe stalpii de iluminat public.
O componenta importanta a sistemului de supraveghere o constituie si asigurarea autonomiei
functionale in cazurile intreruperii accidentale a surselor de alimentare cu energie electrica.
Dimensionarea si distributia tronsoanelor de cabluri cu fibra optica se face dupa urmatoarele
reguli:
§ identificarea conexiunilor directe de tip "stelar" intre locatiile camerelor de
supraveghere din sistem sediul dispecerat ;
§ identificarea conexiunilor de tip "loop" (bucla) pentru locatiile de amplasare a
camerelor, unde nu se pot realiza conexiuni "stelare" utilizand rezervele de fibra optica
;
§ asigurarea rezervelor de fibra optica pentru conexiunile de tip "stelar" sau "bucla" intr-
o proportie de minim 20%, pentru dezvoltari ulterioare ale retelei ;
§ asigurarea rezervelor de cablu fibra optica necesare procedeelor tehnologice de lipire
prin fusiune cu "splicer-aparat de sudura" automat ;
§ alegerea tipului de fibra optica conform repartitiei uniforme si balansate zonal a
bugetului de semnal optic ;
§ repartizarea uniforma a tronsoanelor secundare catre punctele "terminus" ale retelei
optice extinse ;
§ incadrarea parametrilor de transmisie in specificatiile impuse de functionarea optima
a media convertoarelor prin diminuarea numarului de "hop-uri" din retea.
Calculul lungimilor tronsoanelor de fibra se face dupa formula:
Ltronson(m)= D(m)+R(m)
Unde: D = distanta in metrii intre punctele de conecatre
R = este rezerva in metrii de fibra care trebuie lasata in vederea operatiunilor de lipire
si montaj.
Infrastructura mecanica
Infrastructura de sustinere a cablurilor optice va fi constituita din stalpii de iluminat public,
care vor fi echipati cu urmatoarele elemente mecanice:
- bride metalice de prindere a suportilor tip "barcuta" de sustinere a cablurilor optice
- bride metalice de sustinere a elementelor de intindere (armorozi) pentru capetele de
fibra optica
- elemente metalice de tip "cruce" pentru fixarea pe stalpii de iluminat a rezervelor
tehnologice de fibra optica
- cutii metalice de exterior, standard IP 54 care vor gazdui interfetele de conectare ale
camerelor de supraveghere, in reteaua de date avand ca suport de transport fibra
optica.
- carcase de exterior, standard IP 54, care gazduiesc camerele video, impreuna cu
iluminatoarele in infrarosu, pentru achizitia imaginilor pe timp de noapte.
- prinderi de tip brida pentru fixarea pe stalpi a cutiilor metalice
Montajul aerian al fibrei optice se va face avea in vedere urmatoarele prevederi:
• Deschiderea LEA joasa tensiune, de regula, trebuie sa fie cu 40 m.
• Elementele de prindere si sustinere a fibrei optice tip ADSS trebuie sa prezinte o
rezistenta mecanica corespunzatoare solicitarilor.
• Distantele minime intre cablul FO si sol trebuie sa fie de:
- 4,5 m in aliniament pe traseul LEA pe stalpi montati pe trotuare;
- 5,5 m la traversari peste strazi (masurata in axul partii carosabile);
- 3,0 m la traversari peste treceri de pietoni si trotuare (masurata la nivelul
trecerii);
- 6,0 m la traversari peste drumuri publice de interes national sau local (masurata
in axul drumului).
• Distanta minima intre conductorul cel mai de jos al LEA joasa tensiune si cablul cu FO,
determinata in conditii de calcul, este de 1,25 m.
Infrastructura cablata de tip retea de date locala (LAN)

Schema generala de cablare pentru cablu de cupru se va face conform standardului EIA/TIA
568 si EIA/TIA 569.
Pentru cablare se va folosi cablu UTP CAT 5E si se va respecta specificatia (10.3.1) din
standardul EIA/TIA-568:
- Zonele de lucru si cutiile de conexiuni trebuie sa fie plasate pe acelasi etaj al cladirii.
- Toate legaturile de pe etaje trebuie sa convearga catre un dulap de conexiuni unic
(RCD) care va colecta tot traficul Collapse Backbone;
- Lungimea maxima a legaturii dintre portul din Switch destinat unei "prize client" si
acesta va fi de maximum 100 m pentru cablul UTP;
- Lungimea maxima a cablarii orizontale reprezentata de traseul dintre portul din patch
panel si portul din priza de user va fi de maximum 90 m;
- Un patch cord utilizat de user intre priza sa si card-ul de retea va avea maximum 3 m;
- Suma lungimilor patch cord-urilor din rack-ul de conectare nu va depasi 6 m.
Conectica
Va fi utilizata numai conectica certificata Categoria 5E, RJ 45 atat pentru porturi (jack) cat si
pentru conectori. Orice conector sau port de categorie inferioara va crea o legatura specifica
acelei categorii conform principiului legaturilor in serie unde cel mai slab punct dicteaza
caracteristicile generale.
Toate perechiie din cablul UTP vor fi terminate pentru a preveni aparitia curentilor paraziti
care pot crea zgomot. De asemenea sunt prevazute "cheite" de blocare pentru toate "patch-
cordurile" UTP utilizate in vederea deconectarii accidentale.
Fiecare locatie-utilizator va fi echipat cu cate o priza dubla si un patch cord.
Impamantari
Toate echipamentele de telecomunicatii vor fi obligatoriu impamantate. Valoarea prizei de
pamant nu va depasi 10 ohm.
Impamantarea va determina pe langa protectia la electrocutari si descarcari accidentale de
curent si reducerea EMI conform standardului EIA-568.
Echipamentele active vor fi de asemenea obligatoriu legate la priza de pamant.
Solutii de alimentare cu energie electrica a echipamentelor active

Analiza solutiilor de alimentare cu energie electrica a camerelor video pleaca de la situatia
concreta oferita de pozitiile de amplasare si anume stalpii de iluminat public.
Prezenta tensiunii de alimentare standard de 230 V, 50 Hz curent alternativ este in
permanenta si deserveste cosnumatorii casnici si publici ceea ce faciliteaza alimentarea
echipamentelor amplasate pe fiecare stalp.
Local, in apropierea camerlor unde se vor instala firidele de alimentare (pe stalp), energia
electrica necesara functionarii camerelor de supraveghere IP, va fi aplicata conform
standardului 802.3 af/at (Power over Ethernet).
Acest tip de alimentare presupune existenta convertoarelor Swicth-urilor de tip 'mid-span"
care permit injectarea tensiunii de alimentare prin intermediul cabluiui FTP/UTP cat 5E utilizat.
Alimentarea cu energie electrica se va face local din retelele de distributie existente in
momentul de fata la imobilele apartinand Primariei Turnu Măgurele si din reteaua
distribuitorului local de energie.
Sistemul dispecer va avea surse de tip UPS pentru a permite functionarea neintrerupta si dupa
caderea accidentala a retelei nationale Dimensionarea capacitatii UPS se va face dupa
alegerea echipamentelor active care deserveste sistemul dispecer.
Conform observatiei de mai sus rezulta urmatoarele:
- Swicth-urile PoE se vor alimenta cu energie electrica din bransamentele actuale ale
stalpilor ;
- Iluminatoarele IR (unde este cazul) se se vor alimenta cu energie electrica din
bransamentele actuale ale stalpilor ;
- Controrizarea consumului se va realiza in regim pausal.
Argumentele care sustin alegerea expertului de implementare a variantei digitale sunt:

ü Datorita arhitecturii de tip modular a sistemului daca pe viitor se doreste
extinderea zonelor de supraveghere acest lucru se va putea realiza fara a fi nevoie
de inlocuirea tehnologiei deja existente(implicit costurile alocate acestei etape vor
fi mai mici decat pentru solutia analogica).
ü Posibilitatea gestionarii unui numar nelimitat de operatori si de posturi de lucru,
atat in locatia centrala initiala (Centrul de Comanda) cat si la alte locatii (de
exemplu autoritati publice, Politie, Salvare, ISU etc);
ü Gestionarea prioritatilor pentru activitatile utilizatorilor din sistem;
ü Asigurarea unui management unic al drepturilor de acces in intregul sistem;
ü Calitatea buna a informatiilor transmise catre alte Centre de Comanda si Control
sau alte terte parti;
ü Informatiile transmise de camerele video vor putea fi vizualizate atat pe statiile de
lucru cat si peretele de monitoare, la aceeasi calitate;
ü Imaginile vor putea fi inregistrate pe suport digital, revizualizarea acestora fiind
posibila de nenumarate ori fara a se altera in timp calitatea inregistrarii;
ü Functiile suport de analiza de care beneficiaza acest sistem si care faciliteaza
operarea imaginilor (stop-cadru, marire, analiza color, redare la viteza redusa etc.)
simplifica munca operatorilor
ü Din punct de vedere economic costurile de instalare si intretinere sunt mai mici in
cazul solutiei digitale decat in cazul sistemului de tip analog.
De asemenea, modernizarea prin introducerea unor camere cu caracteristici tehnice
superioare, extinderea capacitatii tehnice de stocare si adaugarea de Centre de Supraveghere
auxiliare vor putea fi realizate la un cost mai mic si la o durata de implementare relativ redusa,
varianta utilizarii camerelor video IP fiind evident mult mai eficienta.
Nu este de neglijat aspectul posibilitatii transmiterii imaginilor pe terminale mobile (tablete
sau telefoane tip smart-phone) care permit o mai buna informare a factorilor de decizie, dar
si o mult mai eficienta si sigura operationalizare a activitatii din teren.
Din punct de vedere al costului de operare trebuie precizat faptul ca aparatura moderna
(camere video economice din punct de vedere al consumului de energie) garanteaza costuri
mai mici pe termen lung.
Un alt avantaj pe termen lung care ne determina sa recomandam acest tip de sistem face
referire la deplasarile in teren ale echipei de mentenanta - in acest caz fiind mai rare datorita
posibilitatii efectuarii tuturor verificarilor si modificarilor prin intermediul retelei.
3.2.3. Echiparea și dotarea specifică funcțiunii propuse

Analiza privind echiparea și dotarea specifica este realizata pe doua paliere, respectiv
echiparea la fiecare localtie in parte si echiparea la nivel de sistem, per ansamblu.
Astfel:
a) Echiparea si dotarea Centrului de Comanda

Nr. Echipament / dispozitiv u/m Cantitate
1.1 Display profesional de 42” tip HD buc 2
Switch industrial cu gama extinsa de temperatura minim
1.2 buc 1
3xFO
1.3 Inregistrator hibrid HD de retea 12Tb. buc 1
1.4 Unitate de stocare inclusa pe NVR buc 1
1.5 UPS 5 KVA buc existent
1.6 Switch agregare dispecerat buc existent
1.7 Rack dispecerat 27U buc existent
1.8 Unitate de comanda si control - Joystick buc existent
b) Echiparea si dotarea locatiilor din teren

Nr Element u/m Cantitate
Camera video de tip IP PTZ, carcasa de exterior IP66 , IK10 ,
BUC
2.1 inclusiv brat 16.00
2.2 Camera video fixa , HD , 1.4 Mpx BUC 3.00
2.3 Camera video fixa cu lentila 5-50mm, inclusiv BUC 2.00
2.4 Sursa de alimentare filtrata si stabilizata BUC 21.00
2.5 Brat pentru stalp CVM BUC 16.00
2.6 Display profesional de 42” tip HD BUC 3.00
2.7 Media convertor industrial cu gama extinsa de temperatura BUC 32.00
Switch industrial cu gama extinsa de temperatura minim
BUC
2.8 3xFO 1.00
2.9 Inregistrator hibrid HD de retea 12Tb. BUC 1.00
2.10 Unitate de stocare inclusa pe NVR BUC 1.00
2.11 Retea fibra optica ADSS BUC 6,945.90
2.16 Manson conexiune fibra optica BUC 4.00
2.17 Cutie conexiune de exterior IP 65 BUC 19.00
2.18 Stilp nou pentru sustinere BUC 5.00
2.19 Proiectare BUC 1.00
2.20 Manopera instalare BUC 1.00
c) Descrierea gradului de echipare la nivelul fiecarui sub-sistem in parte

Sistem de supraveghere video va fi echipat cu următoarele componente si sisteme:
§ Cameră video mobila tip IP , Full-HD (inclusiv accesorii);
§ Cameră video fixa tip IP , Full-HD (inclusiv accesorii);
§ Camere video locale, pentru deservirea centrului de comanda (inclusiv accesorii si
functii de detectie analitica);
§ Switch-uri de teren cu gamă extinsă de temperaturi si managementul fluxurilor de date
pentru prioritizarea serviciului video;
§ Media Convertoare de teren cu gamă extinsă de temperaturi;
§ Stâlp de susținere galvanizat, Hmin = 9 metri;
§ Înregistratoare tip NVR server base;
§ Soluție de stocare de mare capacitate;
Din totalitatea camerelor video proiectate, o parte sunt camere video fixe, dedicate
monitorizarii transportului public si pietonilor / biciclistilor, iar restul sunt camere video
mobile, dedicate monitorizarii intersectiilor rutiere tranzitate de transportul public. Camerele
propuse in cadrul acestui proiect sunt camera IP, megapixel, rezoluție Full HD.
Pentru camerele mobile se vor folosi camere tip Speed Dome iar pentru camerele fixe se vor
folosi camera video cu iluminare IR. Caracteristicile tehnice minimale sunt următoarele:
- pentru toate tipurile de camere video:
o Rezoluție: 1920x1080
o Număr cadre/secunda: 50
o Lățime de banda: 6Mbp/s
o Tip compresie: H.264
o Functionalitati incluse: analiza video in timp real
Au fost alese camere care asigura acest tip de compresie in vederea reducerii la maximum a
volumelor de date tranzitate prin rețea (si stocate), dat fiind faptul ca din cauza numărului
mare de camere video este importanta optimizarea traficului de date, in caz contrar
tronsoanele centrale ale rețelei riscând sa se blocheze din cauza volumelor mari de date
recepționate.
Reteaua de comunicatii
§ Retea locala pe suport de fibra optica
§ Retea locala pe suport de cupru (FTP Cat.6)
§ Echipamente de acces (Media Convertor)
§ Switch local;
§ Echipamente de acces radio (AP)
§ Retea de comunicatii, unificata – retea structurata IP, redundanta, capabila sa asigure
urmatoarele performante:
o Asigurarea suportului de date la toate terminalele din sistem;
o Retea locala de telefonie IP, locala;
o Retea locala radio, standard, capabila sa asigure serviciu de date si voce local,
utilizand terminale standard GSM/WiFi;
o Reteaua va fi dotata cu un server de comunicatii unificate propriu, independent
de operatori, capabil sa asigure operarea locala permanenta si indiferent de
conditiile externe;
Centrul de comanda va fi realizat dedicat, propriu sistemului. Sistemele componente

principale sunt:
§ Afisajul de mari dimensiuni
o Ecrane pentru alcătuirea Wall-Display-ului
o Controller video;
o Server management video
o Sursa injectie semnal video (non-IP);
§ Pachet software specific, format din aplicații specifice:
o Prioritizarea transportului public si managementul rutier;
o Managementul surselor video VMS
o Aplicatie generala de operare grafica (GUI)
o Semnalizarea sistemelor si monitorizarea defectelor (FMS)
o Managementul retelelor & Network Monitoring (NMS);
§ Centru de date:
o Infrastructura de servere: min. 2 buc
o Arie de stocare de mare capacitate: min. 20 Tb util, cu redundanta tip RAID sau
similar;
§ Stații de lucru operatori, dotate cu 2 ecrane dedicate, fiecare;
§ Statii de lucru administrativ: 2 bucati;
§ Statii de lucru portabile: 2 bucati;
§ Retelistica si conectica;
§ Sisteme de climatizare locala: dual, redundant, separat pentru spatiile tehnice si cele
cu operatori. Sistemul de climatizare va fi unitar, aferent cladirii.
§ Sisteme de securitate si avertizare locala:
o controlul accesului, realizat cu sisteme de cartele RFID si/sau identificare
biometrica (amprenta). Aplicatia de control-acces va fi integrata si va asigura
atat functii de management (la nivel de usa / sens si persoana) cat si raportare
si integrare cu sistemul de pontaj;
o alarma antiefractie, instalata in zonele cu acces sensibil si in care in mod uzual
nu se gaseste personal: centrul de date, sali de echipamente, terase cu
echipamente etc;
o anti-incendiu si stingere automata: sistem ce va acoperi toate spatiile din
cladire, avand functii de alarmare, avertizare, evacuare, stingere automata (cu
gaz inert);
o supraveghere video locala;
3.3. COSTURILE ESTIMATIVE ALE INVESTIŢIEI

3.3.1. Costurile estimate pentru realizarea obiectivului de investiții
a) Lista de cantitati
Obiect 1 - Sistem de supraveghere video
Pret unitar
Nr Element u/m Cantitate (lei) Valoare (lei)
Camera video de tip IP PTZ, carcasa de
BUC
1 exterior IP66 , IK10 , inclusiv brat 16.00 9,507.30 152,116.73
2 Camera video fixa , HD , 1.4 Mpx BUC 3.00 3,069.94 9,209.82
3 Camera video fixa cu lentila 5-50mm, inclusiv BUC 2.00 3,069.94 6,139.88
4 Sursa de alimentare filtrata si stabilizata BUC 21.00 475.96 9,995.15
5 Brat pentru stalp CVM BUC 16.00 327.23 5,235.64
6 Display profesional de 42” tip HD BUC 3.00 3,301.98 9,905.93
Media convertor industrial cu gama extinsa
BUC
7 de temperatura 32.00 840.21 26,886.60
Switch industrial cu gama extinsa de
BUC
8 temperatura minim 3xFO 1.00 4,285.90 4,285.90
9 Inregistrator hibrid HD de retea 12Tb. BUC 1.00 8,049.67 8,049.67
10 Unitate de stocare inclusa pe NVR BUC 1.00 2,712.97 2,712.97
11 Retea fibra optica ADSS BUC 6,945.90 4.80 33,334.46
12 UPS 5 KVA BUC 0.00 4,661.76 0.00
13 Switch agregare dispecerat BUC 0.00 7,317.88 0.00
14 Rack dispecerat 27U BUC 0.00 1,784.85 0.00
15 Unitate de comanda si control - Joystick BUC 0.00 1,314.84 0.00
16 Manson conexiune fibra optica BUC 4.00 267.73 1,070.93
17 Cutie conexiune de exterior IP 65 BUC 19.00 208.24 3,956.51
18 Stilp nou pentru sustinere BUC 5.00 6,609.72 33,048.60
19 Proiectare BUC 1.00 8,328.25 8,328.25
20 Manopera instalare BUC 1.00 19,904.03 19,904.03
Total sisteme in teren (Lei, fara TVA): 334,181.09
b) Detalierea pe structura Devizului pe Obiect

Proiectant
AM PROJECT DESIGN & CONSULTING S.R.L.
Strada Petru Rares, nr 26-28, Sector 1, Bucuresti
RO 3170727; Nr. Reg. Com. J40/1592/1992
DEVIZUL OBIECTULUI
”Extindere sistem de supraveghere video din municipiul Turnu
Măgurele”
Obiect 1 - Sistem de supraveghere video
Nr. Valoare Valoare cu
TVA
crt. Denumirea capitolelor şi subcapitolelor de cheltuieli (fara TVA) TVA
lei lei lei
1 2 3 4 5
Cap. 4 – Cheltuieli pentru investitia de baza
4.1 Constructii si instalatii 0.00 0.00 0.00
Terasamente, sistematizare pe verticala si amenajari
4.1.1.
exterioare 0.00 0.00 0.00
4.1.2. Rezistenta 0.00 0.00 0.00
4.1.3. Arhitectura 0.00 0.00 0.00
4.1.4. Instalatii 0.00 0.00 0.00
TOTAL I – subcap. 4.1 0.00 0.00 0.00
4.2 Montaj utilaje, echipamente si functionale 19,904.03 3,781.77 23,685.80

Manopera instalare 19,904.03 3,781.77 23,685.80
TOTAL II – subcap. 4.2 19,904.03 3,781.77 23,685.80
Utilaje, echipamente tehnologice si functionale care

4.3
necesita montaj 200,800.90 38,152.18 238,953.08
Camera video de tip IP PTZ, carcasa de exterior IP66 ,
IK10 , inclusiv brat 152,116.73 28,902.18 181,018.91
Camera video fixa , HD , 1.4 Mpx 9,209.82 1,749.87 10,959.69
Camera video fixa cu lentila 5-50mm, inclusiv 6,139.88 1,166.58 7,306.46
Retea fibra optica ADSS 33,334.46 6,333.55 39,668.01

4.4
nu necesita montaj si echipamente de transport 0.00 0.00 0.00
4.5 Dotari 105,147.91 19,978.10 125,126.01
Sursa de alimentare filtrata si stabilizata 9,995.15 1,899.08 11,894.23
Brat pentru stalp CVM 5,235.64 994.77 6,230.41
Display profesional de 42” tip HD 9,905.93 1,882.13 11,788.06
Media convertor industrial cu gama extinsa de
temperatura 26,886.60 5,108.45 31,995.05
Switch industrial cu gama extinsa de temperatura
minim 3xFO 4,285.90 814.32 5,100.22
Inregistrator hibrid HD de retea 12Tb. 8,049.67 1,529.44 9,579.11
Unitate de stocare inclusa pe NVR 2,712.97 515.46 3,228.43
Manson conexiune fibra optica 1,070.93 203.48 1,274.41
Cutie conexiune de exterior IP 65 3,956.51 751.74 4,708.25
Stilp nou pentru sustinere 33,048.60 6,279.23 39,327.83
4.6 Active necorporale 0.00 0.00 0.00
TOTAL III – subcap. 4.3+4.4+4.5+4.6 305,948.80 58,130.28 364,079.08
Total deviz pe obiect (Total I + Total II + Total III) 325,852.83 61,912.05 387,764.88
c) Detalierea pe structura Devizului General

Proiectant
AM PROJECT DESIGN & CONSULTING S.R.L.
Strada Petru Rares, nr 26-28, Sector 1, Bucuresti
RO 3170727; Nr. Reg. Com. J40/1592/1992
DEVIZ GENERAL
al obiectivului de investitii
”Extindere sistem de supraveghere video din
municipiul Turnu Măgurele”
Denumirea capitolelor şi subcapitolelor de cheltuieli TVA
crt. (fara TVA) TVA
lei lei lei
1 2 3 4 5
CAPITOLUL 1 Cheltuieli pentru obtinerea si amenajarea
terenului
1.1 Obtinerea terenului 0.00 0.00 0.00
1.2 Amenajarea terenului 0.00 0.00 0.00
Amenajari pentru protectia mediului si aducerea
1.3 0.00
terenului la starea initiala 0.00 0.00
1.4 Cheltuieli pentru relocarea/protectia utilitatilor 0.00 0.00 0.00
Total capitol 1 0.00 0.00 0.00
CAPITOLUL 2 Cheltuieli pentru asigurarea utilitatilor

necesare obiectivului de investitii
2.1 Obiect 1 - Sistem de supraveghere video 166,500.00 31,635.00 198,135.00
2.1.1. Bransamente electrice 166,500.00 31,635.00 198,135.00
Total capitol 2 166,500.00 31,635.00 198,135.00
CAPITOLUL 3 Cheltuieli pentru proiectare si asistenta tehnica

3.1 Studii 0.00 0.00 0.00
3.2 Documentatii-suport si cheltuieli pentru obtinerea de 380.00 2,380.00

avize, acorduri si autorizatii 2,000.00
3.3 Expertizare tehnica 0.00 0.00 0.00
Certificarea performantei energetice si auditul
3.4 0.00 0.00
energetic al cladirilor 0.00
3.5 Proiectare si inginerie 30,578.25 5,809.87 36,388.12
3.5.1. Tema de proiectare 0.00 0.00 0.00
3.5.2. Studiu de prefezabilitate 0.00 0.00 0.00
3.5.3. Studiu de fezabilitate 10,000.00 1,900.00 11,900.00
3.5.4. Documentatiile tehnice necesare in vederea 0.00 0.00 0.00
obtinerii avizelor / acordurilor / autorizatiilor
3.5.5. Verificarea tehnica de calitate a proiectului si a 237.50 1,487.50
detaliilor de executie 1,250.00
3.5.6. Proiectare solutii de alimentare energie
2,090.00 13,090.00
electrica 11,000.00
3.5.7. Proiect tehnic si detalii de executie 8,328.25 1,582.37 9,910.62
3.6 Organizarea procedurilor de achizitie 0.00 0.00 0.00
3.7 Consultanta 0.00 0.00 0.00
3.8 Asistenta tehnica 0.00 0.00 0.00
Total capitol 3 32,578.25 6,189.87 38,768.12
CAPITOLUL 4 Cheltuieli pentru investitia de baza

Obiect 1 - Sistem de supraveghere video 0.00 0.00 0.00
Montaj utilaje, echipamente tehnologice si

4.2
functionale 19,904.03 3,781.77 23,685.80
Obiect 1 - Sistem de supraveghere video 19,904.03 3,781.77 23,685.80
Manopera instalare 19,904.03 3,781.77 23,685.80

4.3
necesita montaj 200,800.89 38,152.18 238,953.07
Camera video de tip IP PTZ, carcasa de exterior IP66 ,
28,902.18 181,018.91
IK10 , inclusiv brat 152,116.73
Camera video fixa , HD , 1.4 Mpx 9,209.82 1,749.87 10,959.69
Camera video fixa cu lentila 5-50mm, inclusiv 6,139.88 1,166.58 7,306.46
Retea fibra optica ADSS 33,334.46 6,333.55 39,668.01
4.4 Utilaje, echipamente tehnologice si functionale care

4.5 Dotari 105,147.90 19,978.10 125,126.00
Sursa de alimentare filtrata si stabilizata 9,995.15 1,899.08 11,894.23
Brat pentru stalp CVM 5,235.64 994.77 6,230.41
Display profesional de 42” tip HD 9,905.93 1,882.13 11,788.06
Media convertor industrial cu gama extinsa de
5,108.45 31,995.05
temperatura 26,886.60
Switch industrial cu gama extinsa de temperatura
814.32 5,100.22
minim 3xFO 4,285.90
Inregistrator hibrid HD de retea 12Tb. 8,049.67 1,529.44 9,579.11
Unitate de stocare inclusa pe NVR 2,712.97 515.46 3,228.43
Manson conexiune fibra optica 1,070.93 203.48 1,274.41
Cutie conexiune de exterior IP 65 3,956.51 751.74 4,708.25
Stilp nou pentru sustinere 33,048.60 6,279.23 39,327.83

Obiect 1 - Sistem de supraveghere video 0.00 0.00 0.00
Total capitol 4 325,852.82 61,912.05 387,764.87
CAPITOLUL 5 Alte cheltuieli

5.1 Organizare de santier 0.00 0.00 0.00
5.1.1. Lucrari de constructii si instalatii aferente
0.00 0.00
organizarii de santier 0.00
5.1.2. Cheltuieli conexe organizarii santierului 0.00 0.00 0.00
5.2 Comisioane, cote, taxe, costul creditului 2,143.64 0.00 2,143.64
5.2.1. Comisioanele si dobanzile aferente creditului
bancii finantatoare 0.00 0.00 0.00
5.2.2. Cota aferenta ISC pentru controlul calitatii
lucrarilor de constructii 932.02 0.00 932.02
5.2.3. Cota aferenta ISC pentru controlul statului in
amenajarea teritoriului, urbanism si pentru
autorizarea lucrarilor de constructii 186.40 0.00 186.40
5.2.4. Cota aferenta Casei Sociale a Constructorilor –
CSC 932.02 0.00 932.02
5.2.5. Taxe pentru acorduri, avize conforme si
autorizatia de construire 93.20 0.00 93.20
5.3 Cheltuieli diverse si neprevazute 5,000.00 950.00 5,950.00
5.4 Cheltuieli pentru informare si publicitate 0.00 0.00 0.00
5.4.1. Cheltuieli de informare și publicitate 0.00 0.00 0.00
5.4.2. Cheltuieli de promovare a obiectivului de
0.00 0.00
investiţie 0.00
Total capitol 5 7,143.64 950.00 8,093.64
CAPITOLUL 6 Cheltuieli pentru probe tehnologice si teste

6.1 Pregatirea personalului de exploatare 0.00 0.00 0.00
6.2 Probe tehnologice si teste 0.00 0.00 0.00
TOTAL GENERAL 532,074.71 100,686.92 632,761.63
din care: C + M 186,404.03 35,416.77 221,820.80
In preturi la data: 20.12.2018 ; 1 euro=4.6598 lei Intocmit,
Valentin A.
Data: 20.12.2018 STAN Inginer ………………
Beneficiar: Municipiul Turnu Magurele
NOTA: In vederea estimării bugetare, s-a procedat la realizarea unei analize de piață, prin
analiza ofertelor primite de la diferiți ofertanți care livrează si implementează sisteme similare
pe piața din Romania si Uniunea Europeana.
Valoarea de achiziție a sistemului se estimează pe baza calculării și însumării tuturor sumelor
plătibile pentru implementarea sistemului, fără taxa pe valoarea adăugată, luând in
considerare minimum 3 opțiuni de la furnizori diferiți.
3.3.2. Costurile estimative de operare pe durata normată de viață a investiției

Costurile de operare estimate pentru operarea pe durata de viață a sistemului sunt împărțite
in următoarele categorii:
Ø Cheltuieli cu intretinerea echipamentelor
Ø Cheltuieli cu inlocuirea echipamentelor amortizate
Ø Cheltuieli cu inlocuirea echipamentelor defecte
Ø Cheltuieli cu utilitati
Ø Cheltuieli cu mentenanta
Ø Calcul cheltuieli salariale anuale
Detalierea cheltuielilor estimate pe fiecare categorie in parte este prezentata in tabelele
urmatoare:
Cheltuieli cu intretinerea echipamentelor
Nr. Anul Anul
Denumire
crt 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15
1 Materiale consumabile IT si birotice 1,000.00 1,000.00 1,000.00 1,000.00 1,000.00 1,000.00 1,000.00 1,000.00 1,000.00 1,000.00 1,000.00 1,000.00 1,000.00 1,000.00 1,000.00
2 Licente software (update) 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00
3 Taxe cu etalonarea sistemelor de masura 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00
4 Combustibil grup electrogenerator 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00
5 Alte consumabile 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00
Cheltuieli cu intretinerea echipamentelor 1,000.00 1,000.00 1,000.00 1,000.00 1,000.00 1,000.00 1,000.00 1,000.00 1,000.00 1,000.00 1,000.00 1,000.00 1,000.00 1,000.00 1,000.00
* licente Antivirus: 3 ani * licente Antivirus: 3 ani * licente Antivirus: 3 ani
*aplicatie management SIP *aplicatie management SIP
*Grup electrogenerator: estimare 1 ora / luna
Cheltuieli cu inlocuirea echipamentelor amortizate (defecte)
Nr. Anul Anul
Denumire
crt 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15
1 Sisteme de calcul (terminale management) 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00
2 Sisteme de calcul (terminale operare) 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00
3 Imprimante 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00
4 UPS, accesorii Rack, climatizare, grup etc 0.00 0.00 0.00 0.00 1,000.00 0.00 0.00 0.00 0.00 1,000.00 0.00 0.00 0.00 0.00 1,000.00
5 Echipamente teren 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 26,182.22 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00
6 Echipamente centru comanda 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 24,750.90 0.00 0.00 0.00 0.00
7 Echipamente imbarcate pe vehicule 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00
8 Echipamente statii calatori 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00
Cheltuieli cu inlocuirea echipamentelor amortizate (defecte) 0.00 0.00 0.00 0.00 1,000.00 0.00 0.00 0.00 26,182.22 1,000.00 24,750.90 0.00 0.00 0.00 1,000.00
*durata medie de viata 5 ani *durata medie de viata 10 ani *durata medie de viata 5 ani
* acumulatori UPS *durata medie de viata 7 ani * acumulatori UPS *durata medie de viata 15 ani
*avarii 1% la echipamemente teren / 8 ani * acumulatori UPS
*avarii 1% la echipamemente teren / 10 ani
Cheltuieli cu inlocuirea echipamentelor defecte
Nr. Anul Anul
Denumire
crt 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15
1 Echipamente IT 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 2,475.09 0.00 0.00 0.00 0.00
2 Echipamente telecomunicatii teren 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 2,618.22 0.00 0.00 0.00 0.00
Cheltuieli cu inlocuirea echipamentelor defecte 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 5,093.31 0.00 0.00 0.00 0.00
* garantie extinsa: min.5 ani / tipic 7 ani * echipamente: defecte 10% la fiecare 10 ani
* acumulatori: durata de viata 8 an, reducere cost 20%
Cheltuieli cu utilitati
Nr. Anul Anul
Denumire
crt 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15
1 Energie electrica (sistem central) 14,634.89 14,634.89 14,634.89 14,634.89 14,634.89 14,634.89 14,634.89 14,634.89 14,634.89 14,634.89 14,634.89 14,634.89 14,634.89 14,634.89 14,634.89
Energie electrica (sisteme in teren) 4,975.86 4,975.86 4,975.86 4,975.86 4,975.86 4,975.86 4,975.86 4,975.86 4,975.86 4,975.86 4,975.86 4,975.86 4,975.86 4,975.86 4,975.86
2 Gaze naturale si echivalent KW incalzire 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00
3 Apa si canalizare 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00
4 Internet si/sau telecomunicatii 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00
5 Paza si protectie 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00
6 Alte utilitati, daca este cazul 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00
Cheltuieli cu utilitati 19,610.76 19,610.76 19,610.76 19,610.76 19,610.76 19,610.76 19,610.76 19,610.76 19,610.76 19,610.76 19,610.76 19,610.76 19,610.76 19,610.76 19,610.76
*reducerea costului energiei cu 10%
Cost energie electrica (Lei / kWh): 0.33413 *reducerea costului de comunicatii cu 5% la 5 ani *reducerea costului de comunicatii cu 5% la 5 ani
68
Cheltuieli cu mentenanta
Nr. Anul Anul
Denumire
crt 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15
1 Reparatii curente si intretinere 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00
2 Curatare echipamente teren 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00
3 Lucrari de intretinere 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00
4 Cheltuieli de mentenanta (serviciu de mentenata extern) 10,200.00 10,200.00 10,200.00 10,200.00 10,200.00 10,200.00 10,200.00 10,200.00 10,200.00 10,200.00 10,200.00 10,200.00 10,200.00 10,200.00 10,200.00
Cheltuieli cu mentenanta 10,200.00 10,200.00 10,200.00 10,200.00 10,200.00 10,200.00 10,200.00 10,200.00 10,200.00 10,200.00 10,200.00 10,200.00 10,200.00 10,200.00 10,200.00
*1% anual vin valoarea echipamentelor
Cheltuieli salariale anuale

Nr. crt Categorie cheltuieli / An 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15
1 Cheltuieli salariale anuale 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00
* din anul 6 se majoreaza cu 10%
TOTAL CHELTUIELI
Nr. crt Total cheltuieli / An exploatare 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15
1 TOTAL CHELTUIELI 30,810.76 30,810.76 30,810.76 30,810.76 31,810.76 30,810.76 30,810.76 30,810.76 56,992.98 31,810.76 60,654.97 30,810.76 30,810.76 30,810.76 31,810.76
3.4.STUDII DE SPECIALITATE, ÎN FUNCŢIE DE CATEGORIA ŞI CLASA DE IMPORTANŢĂ
A CONSTRUCŢIILOR, DUPĂ CAZ
3.3.3. Studiu topografic
Anexat Studiu Topografic, vizat OCPI.
3.3.4. Studiu geotehnic sau studii de analiză și de stabilitate a terenului

Nu este cazul, implementare aproiectului nu necesita lucrari de fundare sau altele similare
care sa necesite elaborarea Studiului Geotehnic.
3.3.5. Studiu hidrologic, hidrogeologic

Nu este cazul, toate informațiile necesare se regăsesc in Studiile Topografic si Studiul de
fezabilitate.
3.3.6. Studiu privind posibilitatea utilizării unor sisteme alternative de eficientă

ridicată pentru creșterea performanței energetice
Nu este cazul.
3.3.7. Studiu de trafic şi studiu de circulație

Nu este cazul.
3.3.8. Raport de diagnostic arheologic preliminar în vederea exproprierii, pentru

obiectivele de investiții ale căror amplasamente urmează a fi expropriate
pentru cauză de utilitate publică
Nu este cazul, proiectul nu implica expropieri si nici interventii in subsol in zone diferite de
trama stradala existenta, astfel ca nu sunt implicate sit-uri arheologice.
3.3.9. Studiu peisagistic în cazul obiectivelor de investiții care se referă la amenajări

spatii verzi și peisajere
Nu este cazul.
3.3.10. Studiu privind valoarea resursei culturale;

Nu este cazul.
3.3.11. Studii de specialitate necesare în funcție de specificul investiției
70
Nu este cazul in afara studiilor descrise anterior.
3.4. GRAFICE ORIENTATIVE DE REALIZARE A INVESTIŢIEI
Luna 1
Luna 2
Luna 3
Luna 4
Luna 5
Luna 6
Activitatile proiectului
1. Proiectare, verificare si autorizarea proiectului
1.1 Analiza de business, tema de proiectare
1.2 Elaborare PT si DDE
1.3 Verificarea proiectului la cerintele de specialitate
1.4 Autorizarea lucrarilor (A/C)
2. Lucrarile specifice de implementare
2.1 Instalarea utilitatilor la locatiile din teren
2.2 Amenajare si dotare Centru de comanda
2.2.1 Realizarea lucrarilor de amenajare, constructii si
instalatii
2.2.2 Livrare si instalare echipamente IT si dotari la Centru
2.2.3 Livrare si instalare licente si aplicatii software
2.2.4 Testare si punere in functiune cladire
2.2.5 Predare sistem central catre Beneficiar
2.3 Livrare si instalare teren
2.3.1 Executie lucrari de constructii in teren
2.3.2 Livrare sisteme si echipamente in teren
2.3.3 Montaj si instalare sisteme si echipamente in teren
2.3.4 Testare si punere in functiune vehicule
2.3.5 Predare locatii teren catre Beneficiar
2.4 Organizare de santier
2.5 Diverse si neprevazute
3 Probe, verificari, masurari, predare finala lucrari catre
Beneficiar
3.1. Probe functionale partiale, la fiecare sub-sistem in parte
3.2 Teste de functionare a sistemului in ansamblu
4 Instruirea personalului de exploatare
4.1 Derulare programe de pregatire a personalului tehnic
4.2 Derulare programe de pregatire a personalului utilizator
4. ANALIZA COST – EFICACITATE
4.1. PREZENTAREA CADRULUI DE ANALIZĂ
Obiectivul general al proiectului este reprezentat de cresterea sigurantei cetatenilor in
municipiul Turnul Măgurele prin îmbunătățirea sigurantei publice din municipiu si creșterea
performantelor acestuia prin crearea unui sistem inteligent de management al traficului şi
monitorizare video, bazat pe instrumente inovative şi eficiente.
În îndeplinirea obiectivului general al proiectului se va avea în vedere identificarea unor soluții
oportune pentru:
- asigurarea circulației fluente între punctele importante de interes: cartiere de locuințe,
spații comerciale, platforme industriale, zone de agrement;
- asigurarea unor premise ecologice, prin promovarea soluțiilor de fluidizare
automatizată a transportului public și care să permită un timp cât mai redus în trafic și
o poluare diminuată;
- identificarea, în timp real, a disfunctionalităților din punct de vedere al desfășurării
circulației și luarea de măsuri automate de reglare a fazelor de semaforizare;
- dimensionarea capacității de circulație în functie de raportările sistemului;
- asigurarea unei mai bune respectări a graficului de circulație, prin asigurarea unei
treceri mai rapide prin intersecțiile semaforizate a vehiculelor de transport public
aflate în întârziere (integrare cu sistemul de management adaptativ al traficului);
- integrarea cu soluțiile de mobilitate alternativă și soluțiile de terminale intermodale;
- asigurarea creșterii siguranței călătorilor și pietonilor în timpul călătoriei, precum și
reducerea numărului de accidente rutiere;
- creșterea confortului în trafic.
În cazul ambelor scenarii cu proiect analizate, perioada de execuție propriu-zisă a lucrărilor
va fi de 6 luni calendaristice (după finalizarea activității de proiectare și inginerie și a procedurii
de achiziție a lucrărilor).
Pentru a avea o imagine de ansamblu asupra viabilității proiectului de investiții este necesara
previzionarea evoluției intrărilor și ieșirilor aferente acestuia pe termen mediu și lung. Astfel,
având în vedere natura proiectului de infrastructură s-a considerat un orizont de timp împărțit
în două etape:
- etapa de implementare (iunie 2019 – decembrie 2019)
- etapa de operare (2020- 2035)
În ceea ce privește perioada de referință, anul 2018 este considerat anul de referință al
proiectului pentru elaborarea analizei economico-financiare.
Scenariul de referință este considerat scenariul S0 reprezentând situația actuală, descrisă în
capitolele anterioare. În capitolul referitor la analiza comparativă a scenariilor, vor fi
prezentați inclusiv parametrii care caracterizează acest scenariu, rezultați din modelarea
sistemului existent.
Investitia de capital
Conform cu Devizul General şi cu prezenta documentaţie, valoarea totală a cheltuielilor
eligibile este estimată la 532,074.71 lei (fara TVA), respectiv 632,761.63 lei reprezentând
valoarea totală a investiţiei (inclusiv TVA şi cheltuieli neeligibile). Proiectul a fost realizat
folosind un curs de 4.6598 lei / euro, curs InfoEuro valabil la 20.12.2018:
DEVIZ GENERAL
al obiectivului de investitii
”Extindere sistem de supraveghere video din
municipiul Turnu Măgurele”
Denumirea capitolelor şi subcapitolelor de cheltuieli TVA
crt. (fara TVA) TVA
lei lei lei
1 2 3 4 5
CAPITOLUL 1 Cheltuieli pentru obtinerea si amenajarea
terenului
1.1 Obtinerea terenului 0.00 0.00 0.00
1.2 Amenajarea terenului 0.00 0.00 0.00
Amenajari pentru protectia mediului si aducerea
1.3 0.00
terenului la starea initiala 0.00 0.00
1.4 Cheltuieli pentru relocarea/protectia utilitatilor 0.00 0.00 0.00
CAPITOLUL 2 Cheltuieli pentru asigurarea utilitatilor

necesare obiectivului de investitii
2.1 Obiect 1 - Sistem de supraveghere video 166,500.00 31,635.00 198,135.00
Total capitol 2 166,500.00 31,635.00 198,135.00
CAPITOLUL 3 Cheltuieli pentru proiectare si asistenta tehnica

3.1 Studii 0.00 0.00 0.00
3.2 Documentatii-suport si cheltuieli pentru obtinerea de 380.00 2,380.00

avize, acorduri si autorizatii 2,000.00
3.3 Expertizare tehnica 0.00 0.00 0.00
Certificarea performantei energetice si auditul
3.4 0.00 0.00
energetic al cladirilor 0.00
3.5 Proiectare si inginerie 30,578.25 5,809.87 36,388.12
3.6 Organizarea procedurilor de achizitie 0.00 0.00 0.00
3.7 Consultanta 0.00 0.00 0.00
3.8 Asistenta tehnica 0.00 0.00 0.00
Total capitol 3 32,578.25 6,189.87 38,768.12
CAPITOLUL 4 Cheltuieli pentru investitia de baza

Montaj utilaje, echipamente tehnologice si
4.2
functionale 19,904.03 3,781.77 23,685.80
4.3
necesita montaj 200,800.89 38,152.18 238,953.07
4.4 Utilaje, echipamente tehnologice si functionale care

4.5 Dotari 105,147.90 19,978.10 125,126.00
Total capitol 4 325,852.82 61,912.05 387,764.87
CAPITOLUL 5 Alte cheltuieli

5.1 Organizare de santier 0.00 0.00 0.00
5.2 Comisioane, cote, taxe, costul creditului 2,143.64 0.00 2,143.64
5.3 Cheltuieli diverse si neprevazute 5,000.00 950.00 5,950.00
5.4 Cheltuieli pentru informare si publicitate 0.00 0.00 0.00
Total capitol 5 7,143.64 950.00 8,093.64
CAPITOLUL 6 Cheltuieli pentru probe tehnologice si teste

6.1 Pregatirea personalului de exploatare 0.00 0.00 0.00
6.2 Probe tehnologice si teste 0.00 0.00 0.00
TOTAL GENERAL 532,074.71 100,686.92 632,761.63

din care: C + M 186,404.03 35,416.77 221,820.80
Perioadele de referinta sunt:
- Durata de implementare (investitia initiala): 9 luni
- Durata de exploatare: 15 ani
Distributia financiara in timp

a) Activitati de pregatire, anterioare implementarii proiectului
Activitatile proiectului Activitati inaintea semnării contractului de executie
Luna 1
Luna 2
Luna 3
1. Pregatirea Dosarului de Finantare ce contine urmatoarele subactivitati
1.1 Contractarea serviciilor de consultanță în vederea elaborării Studiului de Fezabilitate 0.00 0.00
1.2 Realizare Studiu de fezabilitate 0.00 0.00 11,900.00 11,900.00
1.3 Realizare si avizare Studii de teren (topo, geo, etc, dupa caz) 0.00 0.00 0.00 0.00
1.4 Obtinerea avizelor, acordurilor necesare 2,380.00 2,380.00
TOTAL / luna 0.00 0.00 14,280.00
TOTAL GENERAL (faza pregatire) - LEI, incl. TVA 14,280.00
b) Activitati de implementare
Luna 1
Luna 2
Luna 3
Luna 4
Luna 5
Luna 6
Luna 7
Luna 8
Luna 9
Activitatile proiectului Total / etapa
1. Organizarea activitatii Echipei de Implementare din partea Beneficiarului
1.1 Intalnire de lucru, alocare sarcini, stabilire plan de lucrari 0.00 0.00
2. Achizitii
2.1 Realizarea documentatiilor de achizitie 0.00 0.00
2.2 Achizitionarea utilitatilor necesare sistemului 0.00 0.00 0.00
2.3 Achizitionarea sistemului de supraveghere video 0.00 0.00 0.00 0.00
3.1 Analiza de business, tema de proiectare 0.00 0.00
3.2 Elaborare PT si DDE 9,910.62 9,910.62
3.3 Verificarea proiectului la cerintele de specialitate 1,487.50 1,487.50
3.4 Autorizarea lucrarilor (A/C) 2,143.64 2,143.64
4.1 Instalarea utilitatilor la locatiile din teren 0.00 0.00 198,135.00 198,135.00
4.2.1 Realizarea lucrarilor de amenajare, constructii si instalatii 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00
4.2.2 Livrare si instalare echipamente IT si dotari la Centru 0.00 0.00 0.00 0.00 29,695.82 29,695.82
4.2.3 Livrare si instalare licente si aplicatii software 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00
4.2.4 Testare si punere in functiune cladire 0.00 0.00 0.00
4.2.5 Predare sistem central catre Beneficiar 0.00 0.00
4.3.1 Executie lucrari de constructii in teren 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00
4.3.2 Livrare sisteme si echipamente in teren 0.00 0.00 167,191.63 0.00 167,191.63 334,383.25
4.3.3 Montaj si instalare sisteme si echipamente in teren 0.00 0.00 11,842.90 0.00 11,842.90 23,685.80
4.3.4 Testare si punere in functiune vehicule 0.00 0.00
4.3.5 Predare locatii teren catre Beneficiar 0.00 0.00
4.4 Organizare de santier 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00
4.5 Diverse si neprevazute 0.00 0.00 0.00 0.00 5,950.00 5,950.00
5 Probe, verificari, masurari, predare finala lucrari catre Beneficiar
5.1. Probe functionale partiale, la fiecare sub-sistem in parte 0.00 0.00
5.2 Teste de functionare a sistemului in ansamblu 0.00 0.00
6.1 Derulare programe de pregatire a personalului tehnic 0.00 0.00
6.2 Derulare programe de pregatire a personalului utilizator 0.00 0.00
76
7 Managementul proiectului
7.1 Organizare servicii pentru managementul executiei investitiei proiectului 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00
7.2 Monitorizarea si controlul activitatilor 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00
7.3 Asigurarea logisticii proiectului 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00
7.4 Management financiar-contabil intern 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00
8. Asistenta tehnica
8.1 Asistenţă tehnică din partea proiectantului pe perioada de execuţie a lucrărilor 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00
8.2 Supervizare din partea dirigintelui de santier 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00
TOTAL / luna 0.00 0.00 0.00 13,541.76 0.00 0.00 377,169.53 0.00 214,680.35
TOTAL GENERAL (faza derulare investitie) - Mii LEI 605,391.63
In vederea estimării bugetare, s-a procedat la realizarea unei analize de piață, prin analiza
ofertelor primite de la diferiți ofertanți care livrează si implementează sisteme similare pe
piața din Romania si Uniunea Europeana.
Valoarea de achiziție a sistemului se estimează pe baza calculării și însumării tuturor sumelor
plătibile pentru implementarea sistemului, fără taxa pe valoarea adăugată, luând in
considerare minimum 3 opțiuni de la furnizori diferiți.
4.2. ANALIZA VULNERABILITĂŢILOR

In ceea ce privește riscurile legate de dezastre naturale(cutremure), teritoriul implementării
proiectului corespunde unei zone cu seisme rare, existând o expunere scazuta la acest risc,
cu un grad de senzitivitate mic .
Măsurile de adaptare la risc sunt preventive (presupun informarea, pregătirea şi antrenarea
angajaților privind normele de comportament în caz de fenomene extreme/cutremur) precum
și măsuri de asigurare a redundanței (pentru comunicații) și asigurarea redundanței sistemului
(pentru alte efecte negative).
Toate sistemele fiind dimensionate redundant, funcționarea in ansamblu nu va fi afectată de
defecte accidentale, remedierea la nivel de echipament asigurând revenirea in parametrii
operativi si fiabilistici inițiali.
Datorită locațiilor de amplasament ale componentelor proiectului, nu este necesară
prevederea de măsuri speciale pentru asigurarea rezilienței la dezastre.
Analiza vulnerabilităților este identică în ambele scenarii.
4.3. SITUAŢIA UTILITĂŢILOR ŞI ANALIZA DE CONSUM:

4.3.1. Necesarul de utilităţi şi de relocare/protejare, după caz
Asigurarea utilităților necesare funcționarii sistemului se face astfel:
Ø La fiecare locație nouă din teren:
o Alimentare cu energie electrica, 220Vac / 50Hz, putere instalata 0,5 kW
Ø La Centrul de Comandă si Supraveghere:
o Alimentare cu energie electrică, 220Vac / 380Vac / 50Hz, putere instalata: 28
kW – existent, eventual suplimentare de putere in funcție de disponibilul local
la momentul instalării;
Se vor prevedea un număr de 21 branșamente electrice noi, de mică putere.
Nu sunt necesare relocări sau protejări de rețele de utilități.
78
4.3.2. Soluţii pentru asigurarea utilităţilor necesare
Sistemul utilizează exclusiv alimentarea cu energie electrică. Aceasta se va asigura prin
branșamente realizate de furnizorul local de energie electrică, la fiecare locație în parte. În
cazul locațiilor aflate la intersecții rutiere în care semaforizarea este deja funcțională, precum
și în cazul intersecțiilor deja semaforizate, se va avea în vedere utilizarea branșamentelor
existente.
4.4. SUSTENABILITATEA REALIZĂRII OBIECTIVULUI DE INVESTIŢII

a) Sustenabilitatea financiara privind implementarea proiectului
Sustenabilitatea proiectului reprezintă posibilitatea ordonatorului principal de credite de a
achita obligațiile de plată asumate în perioada implementării proiectului de investiții publice
evaluate ca suma a fluxurilor anuale. Pentru ca un proiect de investiții publice să fie considerat
sustenabil, fluxul financiar înregistrat în fiecare an trebuie să fie pozitiv.
Sustenabilitatea proiectului propus va fi evaluata și din punctul de vedere al încadrării
obiectivului în politicile de investiții generale sectoriale sau regionale. Sustenabilitatea
investitiei reprezinta capacitatea beneficiarului proiectului de a gestiona implementarea
investiţiei propuse este critică pentru succesul intervenţiei şi, în final, pentru garantarea
atingerii obiectivelor stabilite. Din această perspectivă, beneficiarul proiectului trebuie să
demonstreze că intervenţia propusă este sustenabilă din punct de vedere financiar şi nu va
pune în pericol capacitatea sa de a îndeplini toate obligaţiile financiare pe parcursul perioadei
de referinţă.
Sustenabilitatea financiară implică existenţa unui flux de numerar cumulat pozitiv pentru
fiecare an al proiecţiilor (mai simplu, suficient numerar pentru desfăşurarea fără probleme a
operaţiunilor în fiecare an).
Sustenabilitatea preturi propus analizează cele două etape ale proiectului respectiv:
a) sustenabilitatea în perioada de implementare, în speță capacitatea beneficiarului de a asigura toate resursele necesare punerii în
operă a proiectului
Sustenabilitatea financiară a proiectului pe perioada implementării (LEI)
Tabelul sustenabilitatii financiare pe Luna
perioada de implementare 1 2 3 4 5 6 7 8 9
Total resurse financiare (Rambursari) 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00
Total resurse financiare (Cerere de plata) 0.00 0.00 0.00 26,642.41 0.00 0.00 202,313.77 0.00 162,209.67
Buget propriu 14,280.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00
Venituri 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00
Vanzari 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00
Total intrari 14,280.00 0.00 0.00 26,642.41 0.00 0.00 202,313.77 0.00 162,209.67
Total Costuri de exploatare 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00
Total costuri investitii 14,280.00 0.00 0.00 26,642.41 0.00 0.00 202,313.77 0.00 162,209.67
Dobanda 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00
Indemnizatie de pensionare 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00
Rambursare credite 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00
Taxe 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00
Total iesiri 14,280.00 0.00 0.00 26,642.41 0.00 0.00 202,313.77 0.00 162,209.67
Total flux numerar 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00
Flux de numerar total cumulat 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00
80
b) sustenabilitatea proiectului pe toată durata de viață acestuia:
Sustenabilitatea financiară a proiectului pe perioada de operare (LEI)
Tabelul sustenabilitatii financiare pe Investitie An de exploatare
toata perioada de exploatare 0 1 2 3 4 5 6 7
Total resurse financiare (Grant) 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00
Buget propriu 0.00 810.76 810.76 2,992.58 2,992.58 3,992.58 5,576.05 5,576.05
Venituri 0.00 30,000.00 30,000.00 27,818.18 27,818.18 27,818.18 25,234.71 25,234.71
Vanzari 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00
Total intrari 0.00 30,810.76 30,810.76 30,810.76 30,810.76 31,810.76 30,810.76 30,810.76
Total Costuri de exploatare 0.00 30,810.76 30,810.76 30,810.76 30,810.76 31,810.76 30,810.76 30,810.76
Total costuri investitii 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00
Dobanda 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00
Indemnizatie de pensionare 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00
Rambursare credite 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00
Taxe 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00
Total iesiri 0.00 30,810.76 30,810.76 30,810.76 30,810.76 31,810.76 30,810.76 30,810.76
Total flux numerar 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00
Flux de numerar total cumulat 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00
Sustenabilitatea financiară a proiectului pe perioada de operare (LEI)

Tabelul sustenabilitatii financiare pe An de exploatare
toata perioada de exploatare 8 9 10 11 12 13 14 15
Total resurse financiare (Grant) 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00
Buget propriu 5,576.05 31,758.27 7,520.56 36,364.77 6,520.56 6,520.56 6,520.56 7,520.56
Venituri 25,234.71 25,234.71 24,290.20 24,290.20 24,290.20 24,290.20 24,290.20 24,290.20
Vanzari 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00
Total intrari 30,810.76 56,992.98 31,810.76 60,654.97 30,810.76 30,810.76 30,810.76 31,810.76
Total Costuri de exploatare 30,810.76 56,992.98 31,810.76 60,654.97 30,810.76 30,810.76 30,810.76 31,810.76
Total costuri investitii 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00
Dobanda 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00
Indemnizatie de pensionare 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00
Rambursare credite 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00
Taxe 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00
Total iesiri 30,810.76 56,992.98 31,810.76 60,654.97 30,810.76 30,810.76 30,810.76 31,810.76
Total flux numerar 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00
Flux de numerar total cumulat 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00
Concluzie privind sustenabilitatea financiara a proiectului:
Ø In perioada de implementare, avand in vedere faptul ca „Flux numerar” este zero sau
pozitiv si „Flux de numerar total cumulat” zero sau pozitiv in fiecare luna de
implementare, consideram ca implementarea proiectului este sustenabila.
Ø In perioada de exloatare, avand in vedere faptul ca „Total flux numerar” este zero sau
pozitiv in fiecare an de functionare, consideram ca proiectul este viabil din punct de
vedere al sustenabilitatii financiare.
b) Impactul social şi cultural, egalitatea de şanse

Extinderea sistemului informatizat de management al transportului public presupune o serie
de lucrări de infrastructură, în corelație cu cele pentru implementarea sistemului de
management inteligent al traficului, care, în perioada acestor lucrări vor avea o influență
minimă asupra cetățenilor și a zonelor istorice. Finalizarea acestor lucrări de instalare a noii
tehnologii va readuce spațiile în care s-a intervenit la forma inițială.
Din punct de vedere al egaliătății de șanse, aceasta se va îmbunătăți prin aplicarea proiectului,
un număr mai mare de cetățeni ai orașului, dar și de turiști, vor beneficia de un transport
public îmbunătățit, mai confortabil și de informațiile necesare planificarii călătoriilor. De
asemenea, proiectul urmărește să determine cât mai multe persoane să renunțe la utilizarea
autoturismului propriu și să folosească transportul public, ceea ce va duce la creșterea calității
aerului respirat și al vieții în acest oraș.
În cadrul Primăriei Municipiului Turnu Măgurele, s-a dezvoltat si s-a menținut o politică de
descurajare a oricărui tip de discriminare, măsurile concrete referindu-și la următoarele
aspecte:
ü Asigurarea accesului nediscriminatoriu la angajare în toate posturile vacante și la toate
nivelurile ierarhice pentru persoanele cu dizabilități, femei, tineri absolvenți, persoane de
diferite etnii si religii;
ü Programe de perfecționare si specializare, alături de condiții de muncă ce respectă
normele de sănătate și securitate în muncă, conform prevederilor legislației in vigoare;
ü Asigurarea posibilităților de promovare în cadrul instituției, atât pentru bărbați, cât și
pentru femei;
ü Adaptarea infrastructurii/echipamentelor pentru accesul persoanelor cu dizabilități.
Ca principiu de dezvoltare și implementare a proiectului în toate etapele sale, vor fi luate in
considerare toate politicile și practicile prin care să nu se realizeze nici o deosebire, excludere,
restricție sau preferință, pe bază de: rasă, naționalitate, etnie, limbă, religie, categorie socială,
convingeri, sex, vârstă, handicap, apartenență la o categorie defavorizată, precum și orice alt
criteriu care are ca scop sau efect restrângerea, înlăturarea recunoașterii, folosinței sau
exercitării, în condiții de egalitate, a drepturilor omului și a libertăților fundamentale sau a
drepturilor recunoscute de lege.
La elaborarea și implementarea proiectului vor fi luate în considerare următoarele aspecte:
82
o Procesul de selecție si recrutare a persoanelor responsabile cu întreținerea
sistemului va încuraja în mod egal candidații bărbați și femei, indiferent de
naționalitatea lor;
o Se va asigura egalitatea de șanse şi egalitatea de gen inclusiv prin formarea echipei
de management, care este compusă atât din bărbați, cât și din femei;
o Se vor asigura condiții egale pentru toți participanții la realizarea proiectului pentru
utilizarea serviciilor si bazei materiale existente, inclusiv a masurilor privind
protecția si securitatea in activitatea pe care o desfășoară;
o Instruirea personalului prevăzută in planul de realizare al proiectului – in domeniul
administrării si utilizării sistemului de supraveghere video se va realiza de
asemenea pe baza criteriului egalității de gen;
o În stabilirea grupurilor țintă ale proiectului, s-au luat în considerare toți cetățenii,
indiferent de etnie, sex, religie, dizabilități, vârstă. De rezultatele implementării
proiectului, care vor viza creșterea siguranței în spatiile publice din Municipiul
Turnu Măgurele, vor beneficia toate categoriile de populație, fără discriminare și
fără a li se îngrădi în vreun fel drepturile și libertățile fundamentale. Astfel, se va
asigura siguranța tuturor cetățenilor în trafic, fără discriminare, indiferent de etnie,
inclusiv a persoanelor cu dizabilității.
Principiul privind egalitatea de șanse va fi respectat atât în cazul atribuirii, cât și derulării
contractelor de achiziție publică ce vor fi încheiate pe durata implementării proiectului,
urmărindu-se asigurarea îndeplinirii celor mai bune criterii economice și de calitate pentru
realizarea obiectivelor stabilite.
În cadrul derulării procedurilor de achiziție publică se vor respecta toate normele în
vigoare. Licitațiile se vor desfășura pe baza procedurilor de licitație deschisă, cerere de ofertă
sau atribuire directă, în funcție de valoarea contractelor. Condițiile de participare și
specificațiile din caietele de sarcini vor fi întocmite cu respectarea principiilor egalității de
șanse, tratament egal, transparență, fără a se favoriza un anumit furnizor sau tehnologie.
De asemenea, principiul egalității de șanse va fi luat în considerare inclusiv la întocmirea
comisiilor de evaluare, care vor avea în componentă atât bărbați, cât și femei.
c) Estimări privind forţa de muncă ocupată prin realizarea investiţiei

Estimarea privind forța de muncă ocupată atât în perioada de execuție a proiectului cât și în
fazele de operare efectiva se fac statistic, ținând cont de tipul lucrării și de specificul activității
în cadrul sistemului central.
Ø Număr de locuri de muncă create în faza de execuție
Număr de locuri de muncă create în faza de execuție: 10 persoane, distribuiți astfel:
- 1 manager de proiect;
- 3 ingineri specialiști:
o 1 inginer proiectant, arhitect de sistem IT&C;
o 1 inginer, responsabil tehnic cu execuția;
o 1 inginer, diriginte de șantier;
- 4 tehnicieni calificați;
- 2 muncitori.
Ø Număr de locuri de muncă create în faza de operare

Numărul de locuri de muncă estimat a fi create în faza de operare: 2 persoane, astfel:
- 1 dispecer;
- 1 tehnician sistem si intretinere;
Organizarea programului de lucru se realizează astfel încât activitatea Centrului de
Dispecerizare sa poată fi continua la nivel operațional și de execuție, fără sincope sau
întreruperi de activitate.
Program permanent, reprezintă programul de lucru în posturile în care activitatea nu se
întrerupe niciodată, programul fiind organizat pe echipe operaționale de lucru și perioade
specifice de odihna.
Un exemplu de program de lucru permanent (in general adoptat ca model funcțional în
majoritatea serviciilor de permanenta) este:
Zi L > M > M > J > V > S > D

Echipa 1 2 3 1 4 3 2 4 1 2 3 1 4
In modelul prezentat mai sus programul de lucru continuu al unei ture de personal este de 12
ore, respectiv:
• tura de zi: 8:00 – 20:00
• tura de noapte: 20:00 – 8:00
Se pot alege și alte modele de program, însă experiența arată că modelul prezentat mai sus
este cel mai viabil și maxim folosit în prezent în sisteme pentru deservire de activități care pot
coordona situații urgente (dispecerate de urgenta, dispecerate comunicații, sistemul de
sănătate de urgenta etc. etc.).
Astfel, pentru operare permanenta, la nivelul Primariei se vor aloca 2 echipe pentru lucrul in
Centrul de Comanda si Supraveghere, astfel:
- perioada de zi: va fi acoperita de 1 operatori si 1 administrator tehnic / tehnician;
- perioada de noapte: 1 operator.
Pe lângă persoanele menționate anterior, vor fi prevăzuți 2 operatori rezerva, aceștia urmând
sa acopere situațiile urgente (de exemplu când un operator nu se poate prezenta la post din
motive de sănătate) si perioadele de concedii.
NOTA: in modelul de program exemplificat mai sus s-a avut in vedere intreaga activitate la
nivel de dispecerat, respectiv atat personalul existent (avand in vedere faptul ca dispeceratul
este functional) cat si cel suplimentar incadrat ca urmare a proiectului propus.
d) Impactul asupra factorilor de mediu, inclusiv impactul asupra biodiversităţii şi

a siturilor protejate, după caz;
Prin concepție, sistemul propus nu reprezintă o sursa de poluare si nu are impact asupra
mediului, biodiversității și a siturilor protejate.
Pe parcursul execuției și în timpul exploatării nu pot apare surse de radiații.
In timpul execuției nu vor exista surse de vibrații care să depășească nivelul de 60 dB, iar
deșeurile rezultate din activitatea de șantier vor fi colectate corespunzător, depozitate și
evacuate conform prevederilor legale.
Activitatea în cadrul investiției preconizate nu afectează apele de suprafață și nici apele
subterane.
Toate echipamentele instalate in zonele cu acces public, asigura un consum mic de energie,
corespund cu standardele aplicabile de protectie si electro-alimentare, fiind conforme cu
directiva 2002/95/EC a Uniunii Europene - Restriction of Hazardous Substances (RoHS), privind
materialale utilizate in constructia acestora.
Privind reteaua de comunicatii, solutia are la baza legaturi de comunicatii de fibra optica, care
asigura radiatii electromagnetice minime, fiind neutra din punctul de vedere al impactului
asupra mediului. Legaturile de date intre camerele video si echipamentele de comunicatii se
vor asigura utilizand cabluri de tip STP/FTP (Shielded Twisted Pair/ Foiled Twisted Pair)
proiectate special pentru reducerea radiatiilor electromagnetice.
Echipamentele ce vor fi utilizate la nivelul dispeceratului respecta norma RoHS, acestea
asigurand un consum redus de energie electrica. Pentru o abordare uniforma privind
consumul energetic redus si eforturile de minimizare a impactului asupra mediului
inconjurator echipementele de tip server si statii de lucru vor avea implementate politici de
economisire a consumului energetic atunci cand nu sunt utilizate pe anumite perioade de
timp.
e) Impactul obiectivului de investiţie raportat la contextul natural şi antropic

Nu este cazul
4.5. ANALIZA CERERII DE BUNURI ŞI SERVICII

Din prognozele realizate în capitolele anterioare rezultă clar tendința de creștere a gradului
de mobilitiate populatiei si simultan a nivelului financiar general, implica si cresterea
necesarului de siguranta a cetatenilor. În condițiile în care nu se implementează proiecte care
să asigure cresterea sigurantei cetatenilor al cetățenilor fenomenele infractionale si vor
accentua treptat, ducand treptat la reducerea eficientei administratiei publice si la reducerea
calitatii vietii in oras, implicit la reducerea atractivitatii acestuia.
Prin urmare, analiza cererii de bunuri și servicii, realizată pe baza prognozelor din cap. 2.3.2 și
a rezultatelor studiului de teren, a fost utilizată pentru dimensionarea obiectului de investiții,
astfel încât acesta să corespundă necesităților constatate și să conducă la atingerea
obiectivelor propuse prin implementarea proiectului fundamentat prin prezentul Studiu de
fezabilitate.
În documentul de față au fost analizate două scenarii cu proiect, pentru care au fost descrise
în capitolele anterioare intervențiile necesare, componentele și arhitectura corespunzătoare:
– Scenariul 1 cu proiect – extins, include toate componentele, cu funcțiuni extinse;
– Scenariul 2 cu proiect – moderat, include doar anumite componente ale
proiectului, iar pentru unele componente comune cu scenariul extins sunt
prevăzute dotări moderate;
Așadar, valorile rezultate drept necesare sunt următoarele:
– Componenta centrală:
o 1 centru de comanda si supraveghere – extinderea centrului existent prin
modernizare si dotarea acestuia cu echipamente noi, capabile sa acopere
necesarul de resurse pentru deservirea camerelor video noi instalate in
teren;
– Componenta fixa din teren:
o 21 locatii modernizate, dotate cu camere video pentru cresterea sigurantei
cetatenilor aflati pe spatiul public;
4.6. ANALIZA FINANCIARĂ

Obiectivul Analizei Financiare este de a calcula performanta financiara a proiectului pe
parcursul perioadei de referinta, cu scopul de a stabili cel mai potrivit sistem de finantare
pentru aceasta. Analiza financiara va evalua in special:
- sustinerea financiara si sustenabilitatea pe termen lung;
- indicatorii de performanta financiari;
- justificarea pentru volumul asistentei UE necesare;
În vederea întocmirii analizei financiare, s-au avut în vedere următoarele elemente:
o Orizontul de timp;
o Determinarea costurilor totale;
o Veniturile generate de proiect;
o Valoarea rezidualã a investitiei;
o Corectia pentru inflatie;
o Determinarea ratei actualizãrii;
o Determinarea indicatorilor de performanta;
o Determinarea ratei cofinantãrii.
Perioada de referintă
o Timp de implementare proiect: 9 luni;
o Perioada de referintã luatã în calcul pentru analiza financiarã: 15 ani (fara perioada
implementãrii).
Rata financiară de actualizare

o Rata de actualizare luata în calcul pentru analiza financiarã: 4 %
Rata co-finantării
o Nu este cazul, finantarea este asigurata integral de catre Beneficiar;
Analiza fluxurilor de numerar

Intrări de numerar
Finanţarea proiectului se va realiza conform contractului de finanţare încheiat ulterior
aprobării proiectului, în limitele prevăzute pentru acesta.
Având în vedere că proiectul este de utilitate publică iar veniturile de operare actualizate nu
acoperă costurile de operare actualizate, acesta nu este generator de venituri financiare în
sensul art. 61 din Regulamentul UE 1303/2013.
Valoarea reziduală
Întrucât după 15 ani, toate utilajele şi echipamentele tehnologice de specialitate achizitionate
sunt amortizate, valoarea reziduală a acestora este evaluată prin revalorificarea acestora
drept 12% din valoarea initială (utilaje şi echipamentele tehnologice de specialitate), precum
si o rata de depreciere de 20% pentru mijloacele fixe si respectiv 15% pentru activele
necorporale,
Ø valoarea reziduală totala obtinută este de 11,905.70 Lei.
Calcul valoare reziduala (distributia valorica anuala - mii LEI) Implementare An exploatare
1 2 3 4 5 6 7
Mijloace fixe si obiecte de inventar (mii RON) 270.70 270.70 216.56 173.25 138.60 110.88 88.70 70.96
Active necorporale (mii RON) 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00
Calcul valoare reziduala (distributia valorica anuala - mii LEI) An exploatare
8 9 10 11 12 13 14 15
Mijloace fixe si obiecte de inventar (mii RON) 56.77 45.42 36.33 29.07 23.25 18.60 14.88 11.91
Active necorporale (mii RON) 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00
Tabel nr. 4.1 - Calcul valoare reziduala (distributia valorica anuala)
Ieşiri de numerar
Cheltuielile cu investitia
Cheltuieli desfăsurate înaintea implementării complete a proiectului - contravaloarea
cheltuielilor eligibile este recuperată în cadrul rambursarilor.
89
Tabel nr. 4.2 – Investitii si costuri totale
Evolutia prezumata a costurilor de operare directe, indirect si a celorlalte costuri:
Costurile direct investitionale sunt justificate in Devizul General si devizele pe obiecte.
Costurile de operare constau in:
Ø Cheltuieli cu personalul: După realizarea investiţiei vor fi necesari 1 operator si 1
tehnician, specialişti care să se ocupe de operare si de service-ul şi mentenanţa
echipamentelor instalate pe plan local, in cadrul activitatilor de rutina (procesarea
sesizarilor, alertarea service-ului in cazul constatarii unor defecte, programari
punctuale in cazul unor evenimente nocturne anuntate etc.)
Ø Costuri de personal
Ø Costuri de mentenanta anuala
Ø Costuri cu uitilitati
Ø TOTAL costuri operare/an
În tabelul urmator sunt prezentate cantitativ valoric costurile de operare (numărul de salariaţi,
salariu mediu, costurile de mentenanţă, etc.) pentru varianta cu proiect şi pentru varianta fără
proiect si sub forma tabelara costurile in varianta fara proiect si costurile estimate pe perioada
de operare a proiectului.
NOTA: Valorile estimate pentru consumuri de utilitati si costurile unitare aferente au fost
calculate in conformitate cu informatiile publicate de autoritatiile de reglementare
competente si/sau operatorii de utilitati:
- http://www.anre.ro/ro/info-consumatori/operatori-economici/energie-
electrica1391006213/furnizare-catre-consumatori1391006442
- http://energy-gas.ro/furnizor-gaze-zona-distributie-
eon/?gclid=CPftyOTXsMsCFQ0SGwodpjYLwQ
- http://www.aparegio.ro/category/tarife/
- http://www.pretbenzina.ro/pret-motorina
Datele statistice folosite la modelare sunt urmatoarele:
Rata depreciere Mijloace fixe si obiecte de inventar 20.00%
Rata depreciere Active necorporale 15.00% * amortizare liniara
Total active IT&C (mii LEI)

Mijloace fixe si obiecte de inventar 270.70
Active necorporale 0.00
Salariu mediu brut (Lunar, LEI) 4162.00 * conform INS / 2018
91
Procent mentenanță (medie contabila) 2%
Valoarea reziduala totala (LEI) 11,905.70
Tabel nr. 4.3 – Date statistice privind evolutia costurilor de operare
Implementare An exploatare
Costuri și venituri din exploatare (mii LEI) 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15
Cheltuieli cu intretinerea echipamentelor 0.00 1.00 1.00 1.00 1.00 1.00 1.00 1.00 1.00 1.00 1.00 1.00 1.00 1.00 1.00 1.00
Cheltuieli cu inlocuirea echipamentelor amortizate (defecte) 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 1.00 0.00 0.00 0.00 26.18 1.00 24.75 0.00 0.00 0.00 1.00
Cheltuieli cu inlocuirea echipamentelor defecte 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 5.09 0.00 0.00 0.00 0.00
Cheltuieli cu utilitati 0.00 19.61 19.61 19.61 19.61 19.61 19.61 19.61 19.61 19.61 19.61 19.61 19.61 19.61 19.61 19.61
Cheltuieli cu mentenanta 0.00 10.20 10.20 10.20 10.20 10.20 10.20 10.20 10.20 10.20 10.20 10.20 10.20 10.20 10.20 10.20
Cheltuieli salariale anuale 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00
TOTAL Costuri de exploatare totale 0.00 30.81 30.81 30.81 30.81 31.81 30.81 30.81 30.81 56.99 31.81 60.65 30.81 30.81 30.81 31.81
Venituri directe din exploatare 0.00 24.00 24.00 21.82 21.82 21.82 19.83 19.83 19.83 19.83 18.89 18.89 18.89 18.89 18.89 18.89
Venituri indirecte din exploatare 0.00 6.00 6.00 6.00 6.00 6.00 5.40 5.40 5.40 5.40 5.40 5.40 5.40 5.40 5.40 5.40
TOTAL Venituri echivalente din expoatare 0.00 30.00 30.00 27.82 27.82 27.82 25.23 25.23 25.23 25.23 24.29 24.29 24.29 24.29 24.29 24.29
Venit net din exploatare 0.00 -0.81 -0.81 -2.99 -2.99 -3.99 -5.58 -5.58 -5.58 -31.76 -7.52 -36.36 -6.52 -6.52 -6.52 -7.52
Tabel nr. 4.4 – Fluxul de numerar pentru activitatea cu proiect
Tabel nr. 4.5 – Durabilitatea financiara pentru activitatea cu proiect
93
Calcularea fluxurilor financiare
Metoda utilizata in dezvoltarea ACB financiara este cea a „fluxului net de numerar actualizat”.
Rezultatul reprezinta impactul aditional al proiectului din punct de vedere al fluxului de
numerar financiar pentru toti anii de operare.
In tabelul urmator s-a calculate Rata Internă a Rentabilităţii Financiare a Capitalului – Mii Lei.
Pentru calcularea RFC s-au avut in vedere urmatorii paramerii:
Rata contribuțiilor la asigurarea de sănătate 10.00%

Salariu Fictiv 3745.80
Rata de actualizare financiară: 4.0%
Rata de actualizare economică: 5.0%
*http://www.anofm.ro/statistica
94
Tabel nr. 4.6 – Performanta financiara a investitiei (mii lei)
Tabel nr. 4.7 – Rentabilitatea financiara a capitalului (mii lei)
95
Rezultatele financiare sintetice rezultate sunt:
VFNA/C -453.04 RRF/C -23.41%
VFNA/K -369.93 RRF/K -13.25%
În urma analizei financiare se pot trage următoarele concluzii:

ü Valoarea actualizată netă financiara a investiție = - 453.04 mii lei< 0 este justificată
de faptul că proiectul nu este generator de venituri nete; implicit valoare ratei
interne de rentabilitate financiară a investitiei este negativă = -23.41% <4%.
ü Valoarea netă financiară a capitalului = -369.93 mii lei < 0 si implicit Rata de
rentabilitate financiara a capitalului = -13.25% < 4%, este justificata de faptul ca
proiectul nu este generator de venit;
Durata de recuperare a investitiei si durata de recuperare a valorii reale a investiţiei iniţiale nu
sunt relevante întrucât proiectul nu este generator de venituri. In conformitate cu
metodologia in vigoare pentru acest tip de proiecte de investiții, condițiile de acordare a
asistentei pentru prezentul proiect sunt îndeplinite, neexistând premise pentru
suprafinanțare.
4.7. ANALIZA ECONOMICĂ

Obiectivul analizei economice este de a demonstra că proiectul are o contributie pozitivă netă
pentru societate si, în consecintă, merită să fie cofinantat din fonduri ale UE. În practică,
aceasta înseamnă:
Ø Valoarea economică netă actualizată (VNAE) trebuie să fie pozitivă;
Ø Rata de rentabilitate economică (RIRE) trebuie să fie superioară ratei de
actualizare economice (5%, recomandat pentru Romania);
Ø Raportul beneficii/cost trebuie să fie supraunitar.
În cadrul analizei economice au fost urmate toate cele 3 faze:
Ø Corectii ale taxelor/subventiilor sau altor transferuri – preturile
considerate sunt fără TVA, costurile privind salariile cu forta de munca nu
cuprind contribuțiile salariale.
Ø Corectii pentru externalităti – Trebuie luate in considerare impacturile
proiectului in economie si mediu:
Impacturi negative:
96
• pe perioada lucrarilor, iluminatul public va fi afectat local, din cauza dezafectarii
partiale a unora dintre stalpii si corpurile de iluminat
• circulatia rutera va duce la intarzieri si ingreunari in trafic datorita lucrarilor ce se vor
efectua il carosabil;
• lucrarile de constructii vor genera poluare fonica si emisii de pulberi in suspensie
atmosferica;
Impacturi pozitive:
ü Reducerea maxim posibil a consumului de energie electrica si limiarea amprentei de
carbon specifica sistemului;
ü Respectarea condiţiilor de mediu si încadrarea in normele Europene cu privire la
utilizarea tehnologiilor cu impact de mediu scăzut ;
ü Reducerea la mimim a costurilor de mentenanţă;
ü Durata de viaţă a sistemului prelungita 5 - 25 ani;
ü Realizarea unei infrastructure complet noua (electroalimentare si fibră optică) care va
permite dezvoltari ulterioare la nivelul comunei;
ü Implementarea centrului de date dedicat al Beneficiarului va permite atat
managementul sistemului cat si dezvoltari ulterioare nelimitate.
ü Imbunatatirea aspectului arhitectural.
Conversia preturilor de piata in preturi contabile care sa includa si costurile si beneficiile
sociale (determinarea factorilor de conversie):
Factorul de conversie standard luat in considerare este 1 prin prisma urmatoarelor
considerente:
- proiectul nu implica bunuri sau servicii care se pot comercializa;
- nu genereaza articole sau produse care se pot exporta;
- costurile cu forta de munca implicata reflecta preturi economice
- achizitie de teren – nu este cazul;
- transferurile financiare - TVA-ul inclus in preturile de piata utilizate la estimarea
costurilor proiectului este eliminat in cadrul analizei economice;
In vederea analizei calcularii Ratei Rentabilitatii Economice Interne a Investitiei, s-au luat in
considerare urmatoarele surse de venituri:
A. Venituri directe din exploatare
- Vanzari, cuantizarea in bani a cresterii incasarilor din amenzi din contraventii
detectate datorita sistemului: s-a estimat o crestere procentuala cu 11% a
veniturilor provenite din amenzi;
B. Venituri indirecte din exploatare
- Reducerea cheltuielilor cu mentenanta si mobilier stradal in statiile
modernizate (aprox 50%) – datorita sistemului de monitorizare video se
estimeaza o utiliare mai responsabila a mobilierului stradal si totodata
reducerea pana la eliminare a cazurilor de vandalism, ceea ce reduce costurile
de intretinere a infrastructurii stradale aferente transportului public
(adaposturi de calatori, mobilier urban etc.).
Pe lângă beneficiile cuantificabile monetar (indicatori cantitativi), se pot asimila şi următorii

indicatori calitativi – oportunităti, respectiv beneficii necuantificabile monetar:
§ Beneficii prin reducerea numarului de infractiuni si contraventii
§ Cuantificarea beneficiului cresterii numarului de deplasari pe jos sau cu
bicicleta
§ Cuantificarea beneficiului cresterii satisfactiei cetatenilor
§ Beneficii prin cresterea numarului de turisti
§ Beneficii prin reducerea vehiculelor personale in trafic (ca urmare a cresterii
gradului de utilizare a modurilor ne-motorizate)
§ Beneficii prin reducerea numarului de accidente rutiere
În cadrul scenariului de implementare a proiectului de investiţie, se vor identifica şi aprecia
toate elementele din perspectiva ipotezelor luate în considerare:
- orizontul de timp pentru implementare nu va depăşi 9 luni;
Tabel nr. 4.8 – Valoarea neta economica a investitiei (mii lei) (Aplicat la Scenariul 2 – propus spre implementare)
99
Rezultatele modelarii socio-economice sunt:
VNAE 1,187.41 RIR 35.66% B/C 2.81
Concluziile desprinse în urma determinării indicatorilor:

Ø Raportul beneficiu / cost inclusiv cu beneficiile sociale este supraunitar =
2.81, ceea ce demonstreaza eficienta sociala si de mediu a proiectului;
Ø Valoarea actuală netă economică a investiției = 1,187.41 mii lei > 0 si implicit
Rata internă a rentabilității economice = 35.66% denota faptul ca proiectul
este rentabil din punct de vedere socio-economic si de mediu.
Ø Proiectul este sustenabil din punct de vedere economic, mai exact prin
prisma beneficiilor generate care sunt în măsură să compenseze valoarea
negativă a fluxului de numerar, caracteristică specifică proiectelor de
investiţii negeneratoare de venituri;
Ø Valoarea RIR(E) peste valoarea de 5,0% a ratei de actualizare economice
demonstrează că proiectul este rentabil din punct de vedere socio-
economic si de mediu; valorile acestuia sunt destul de temperate, dar
suficient pentru a contracara riscurile posibile şi pentru a justifica
oportunitatea implementării proiectului;
Ø Raportul beneficii/cost supraunitar argumentează oportunitatea
implementării proiectului;
4.8. ANALIZA DE SENZITIVITATE

Analiza de senzitivitate este o tehnică de evaluare cantitativă a impactului modificării unor
variabile de intrare asupra rentabilității proiectului investițional.
Instabilitatea mediului economic caracteristic României presupune existența unei palete
variate de factori de risc care mai mult sau mai puțin probabil pot influența performanța
previzionată a proiectului. Acești factori de risc se pot încadra în două categorii:
§ categorie care poate influență costurile de investiție;
§ categorie care poate influență elementele cash-flow-ului previzionat.
Metodologia abordată se bazează pe:
§ analiza senzitivităţii, respectiv identificarea variabilelor critice ale parametrilor
proiectului;
§ calcularea valorii așteptate a indicatorilor de performanță ai proiectului.
Scopul analizei de senzitivitate este:
§ Identificarea variabilelor critice ale proiectului, adică acelor variabile care au cel mai
mare impact asupra rentabilității sale. Variabilele critice sunt considerate acei parametri
100
pentru care o variație de 1% provoacă creșterea cu 1% a ratei interne de rentabilitate
sau cu 5% a valorii actuale nete;
§ Evaluarea generală a robusteții și eficienței proiectului;
§ Aprecierea gradului de risc: cu cat numărul de variabile critice este mai mare, cu atât
proiectul este mai riscant;
§ Sugerează măsurile care ar trebui luate în vederea reducerii riscurilor proiectului.
Indicatorii luați în calcul pentru analiza senzitivităţii sunt:
§ Rata internă de Rentabilitate (IRR);
§ Valoarea neta actualizată (NPV).
În principiu, analiza constă în calcularea, pentru fiecare variabilă a următorilor indicatori:
§ Indicele de senzitivitate (IS), după formula:
P1 - P0
IS = P0
V1 - V 0
V0
unde,
P = parametrul studiat (NPV sau IRR);
V = variabila;
Indicele 1 = valori modificate;
Indicele 0 = valori inițiale.
Indicele de senzitivitate este de fapt un coeficient de elasticitate care ne arată cu câte
procente se modifică parametrul studiat în cazul modificării cu un procent a variabilei. Dacă
acest indice este mai mare decât 1, respectiva variabilă este purtătoare de risc.
§ Indicele critic (switching value) – SV. Acest indice ne arată cu cât ar trebui să se modifice
o variabilă pentru ca NPV-ul să ia valoarea 0 (altfel spus pentru ca proiectul să devină
neviabil).
NPV 0
SV = NPV 0 - NPV 1 ´ 100
V 0 -V 1
V0
O valoare mică a SV pentru o variabilă dată ne indică un risc legat de acea variabilă: o abatere
mică de la valoarea medie pune în pericol rentabilitatea investiției. Cu cât indicele critic este
mai mare cu atât riscurile sunt mai reduse.
Etapele analizei de senzitivitate sunt:

1. Identificarea variabilelor de intrare susceptibile a avea o influență importantă asupra
rentabilității proiectului
Pentru analiza de față s-a luat în considerare următoarele variabile:
§ costul investiției;
§ economiile din reducerea numărului de infracțiuni in spațiul public.
2. Formularea ipotezelor privind abaterile variabilelor de intrare de la valorile probabile
Pentru fiecare din aceste variabile a fost considerată ipoteza unei abateri rezonabile de la
valoarea medie stabilită în secțiunile anterioare (analiza financiară), abateri exprimate
procentual. Aceste abateri sunt privite dintr-o perspectivă pesimistă, urmând ca prin
intermediul graficelor de tip PLOT să se analizeze abaterile şi din perspectiva optimistă:
§ pentru costul investiției, s-a estimat o creștere cu 1% față de nivelul preconizat inițial;
§ pentru costul investiției, s-a estimat o scadere cu 1% față de nivelul preconizat inițial;
§ pentru reducerea beneficiilor economice, s-a estimat o variatie cu 1% față de nivelul
preconizat inițial;
3. Calcularea valorilor indicatorilor de performanță în ipoteza realizării abaterilor

prognozate
Evoluția indicatorilor în funcție de modificările variabilelor este prezentată în tabelul următor:
IS
Variabilă Modificare (%) EIRR (%) pentru SV (%)
EIRR
Valori inițiale ale parametrilor 8.59%
Costul investiției 1.00% 5.48% -36.19 24.54%
Reducerea beneficiilor economice 1.00% 5.77% -0.33 19.71%
Ca atare, se calculeaza indicii de variatie la variabila Costul investiției pentru cele 2 scenarii
analizate, astfel:
a) Scenariul ales de investitie (S2)
Variații VNAE B/C
Scenariul de ales spre implementare (S2) 0% 1,187.41 2.81
Variația cheltuielilor investiționale:
Scenariul pesimist - creștere 1% 1.00% 1,232.42 3.01
Scenariul optimist - reducere 1% -1.00% 1,238.91 3.04

NOTA: la realizarea simularilor s-a utilizat modelul matematic prezentat in Tabelul nr. 4.8 –
Valoarea neta economica a investitiei.
b) Scenariul alternativ (S1)

Pentru calculul parametrilor de variatie in cazul Scenariului alternativ (S1) se calculeaza
Valoarea neta economica a investitiei (VNAE) utilizand acelasi model de calcul ca si in cazul
Scenariului anterior (ales pentru investitie):

Tabel nr. 4.8 – Valoarea neta economica a investitiei (Aplicat la Scenariul 2 – investitie)
104
Utilizand modelul de calcul anterior, se calculeaza indicii de variatie la parametrul Costul
investiției:
Variații VANE B/C
Scenariul alternativ (S1) 0% 1,278.61 1.01
Variația cheltuielilor investiționale:
Scenariul pesimist - creștere 1% 1.00% 1.166,33 1.00
Scenariul optimist - reducere 1% -1.00% 1.390,90 1.02
Din analiza influenței asupra indicatorului cheie de performanță se deduc următoarele:

§ proiectul prezintă o sensibilitate mică la creștere costului investiției cu 1%;
§ proiectul prezintă o sensibilitate medie la reducerea economiilor din reducerea
numărului de infracțiuni ar scădea cu 1%.
4.9. ANALIZA DE SENZITIVITATE

Analiza de senzitivitate este o tehnică de evaluare cantitativă a impactului modificării unor
variabile de intrare asupra rentabilității proiectului investițional.
Instabilitatea mediului economic caracteristic României presupune existența unei palete
variate de factori de risc care mai mult sau mai puțin probabil pot influența performanța
previzionată a proiectului. Acești factori de risc se pot încadra în două categorii:
§ categorie care poate influență costurile de investiție;
§ categorie care poate influență elementele cash-flow-ului previzionat.
Metodologia abordată se bazează pe:
§ analiza senzitivităţii, respectiv identificarea variabilelor critice ale parametrilor
proiectului;
§ calcularea valorii așteptate a indicatorilor de performanță ai proiectului.
Scopul analizei de senzitivitate este:
§ Identificarea variabilelor critice ale proiectului, adică acelor variabile care au cel mai
mare impact asupra rentabilității sale. Variabilele critice sunt considerate acei
parametri pentru care o variație de 1% provoacă creșterea cu 1% a ratei interne de
rentabilitate sau cu 5% a valorii actuale nete;
§ Evaluarea generală a robusteții și eficienței proiectului;
§ Aprecierea gradului de risc: cu cat numărul de variabile critice este mai mare, cu atât
proiectul este mai riscant;
§ Sugerează măsurile care ar trebui luate în vederea reducerii riscurilor proiectului.
105
Indicatorii luați în calcul pentru analiza senzitivităţii sunt:
§ Rata internă de Rentabilitate (IRR);
§ Valoarea neta actualizată (NPV).
În principiu, analiza constă în calcularea, pentru fiecare variabilă a următorilor indicatori:
§ Indicele de senzitivitate (IS), după formula:
P1 - P0
IS = P0
V1 - V 0
unde, V0
P = parametrul studiat (NPV sau IRR);
V = variabila;
Indicele 1 = valori modificate;
Indicele 0 = valori inițiale.
Indicele de senzitivitate este de fapt un coeficient de elasticitate care ne arată cu câte
procente se modifică parametrul studiat în cazul modificării cu un procent a variabilei. Dacă
acest indice este mai mare decât 1, respectiva variabilă este purtătoare de risc.
§ Indicele critic (switching value) – SV. Acest indice ne arată cu cât ar trebui să se
modifice o variabilă pentru ca NPV-ul să ia valoarea 0 (altfel spus pentru ca proiectul să
devină neviabil).
NPV 0
SV = NPV 0 - NPV 1 ´ 100
V 0 -V 1
V0
O valoare mică a SV pentru o variabilă dată ne indică un risc legat de acea variabilă: o
abatere mică de la valoarea medie pune în pericol rentabilitatea investiției. Cu cât indicele
critic este mai mare cu atât riscurile sunt mai reduse.
Etapele analizei de senzitivitate sunt:

4. Identificarea variabilelor de intrare susceptibile a avea o influență importantă asupra
rentabilității proiectului
Pentru analiza de față s-a luat în considerare următoarele variabile:
§ costul investiției;
§ economiile din reducerea numărului de infracțiuni in spațiul public.
5. Formularea ipotezelor privind abaterile variabilelor de intrare de la valorile probabile
Pentru fiecare din aceste variabile a fost considerată ipoteza unei abateri rezonabile de la
valoarea medie stabilită în secțiunile anterioare (analiza financiară), abateri exprimate

procentual. Aceste abateri sunt privite dintr-o perspectivă pesimistă, urmând ca prin
intermediul graficelor de tip PLOT să se analizeze abaterile şi din perspectiva optimistă:
§ pentru costul investiției, s-a estimat o creștere cu 1% față de nivelul preconizat inițial;
§ pentru economiile din reducerea numărului de infracțiuni in trafic, s-a estimat o
scădere de 1% față de nivelul preconizat inițial.
6. Recalcularea valorilor indicatorilor de performanță în ipoteza realizării abaterilor

prognozate
Evoluția indicatorilor în funcție de modificările variabilelor este prezentată în tabelul
următor:
Analiza de senzitivitate
Variabilă
Modificare (%) EIRR (%) IS pentru EIRR SV (%)
Valori inițiale ale parametrilor 9,82%

Costul investiției +1% 9,60% 2,24 65,40%
Economii din reducerea
numărului de infracțiuni pe -1% 9,72% 1,02 95,30%
domeniul public
§ Indicele de senzitivitate (IS) al EIRR faţă de variabila Costul investiţiei este:
P1 - P 0 0,0960 - 0,0982
0,0982
IS = P 0 = = 2,24
V 1 -V 0 0,01
V0
Ca atare, rezultă ca variabila Costul investiției este purtătoare de risc în raport cu parametrul
EIRR.
§ Indicele de senzitivitate (IS) al EIRR față de variabila Economii la VTTS este:
P1 - P 0 0,0972 - 0,0982
0,0982
IS = P 0 = = 1,02
V 1 -V 0 0,01
V0

Ca atare, rezultă ca variabila Economii din reducerea numărului de infracțiuni este
purtătoare de risc în raport cu parametrul EIRR.
§ Indicele critic (switching value) – SV calculat pentru variabila Costul investiției:
NPV 0 6.446.705,05
6.446.705,05 - 6.348.138,61
SV = NPV 0 - NPV 1 ´ 100 = x100 = 65,40%
V 0 -V 1 0,01
V0
Acest indice
ne arată că la o creștere cu 65,40% a costului investiției, ENPV ajunge la valoarea 0 (risc
relativ scăzut).
§ Indicele critic (switching value) – SV calculat pentru variabila Economii la VTTS:
NPV 0 6.446.705,05
6.446.705,05 - 6.379.061,47
SV = NPV 0 - NPV 1 ´ 100 = x100 = 95,30%
V 0 -V 1 0,01
V0
Acest indice ne arată că riscul ca ENPV să ajungă la valoarea 0 se manifestă doar în momentul
în care economiile din reducerea numărului de infracțiuni in trafic ar scădea cu mai mult de
95,30% față de ceea ce s-a preconizat inițial în analiza socio-economică.
Din analiza influenței asupra indicatorului cheie de performanță se deduc următoarele:
§ proiectul prezintă o sensibilitate mică la creștere costului investiției cu 1%;
§ proiectul prezintă o sensibilitate medie la reducerea economiilor din reducerea
numărului de infracțiuni ar scădea cu 1%.
4.10. ANALIZA DE RISCURI, MĂSURI DE PREVENIRE/DIMINUARE A RISCURILOR

Principalele riscuri identificate în Matricea Cadru Logic a proiectului sunt evidențiate în figura
următoare:
Nivelul 4. Pre-condiția necesară înainte de începerea proiectului este obținerea aprobării
implementării proiectului. Aceasta presupune:
§ obținerea tuturor aprobărilor și avizelor specificate în Certificatul de Urbanism și Studiul
de Fezabilitate pentru lucrările ce urmează a fi executate;
§ aprobarea finanțării proiectului (in speță la nivelul Consiliului Local).
În cazul în finanțarea nu a fost aprobată din diverse motive, proiectul nu poate fi implementat.
Beneficiarul va lua măsurile necesare pentru a îndeplini toate cerințele necesare în faza de
contractare.

Având în vedere anvergura proiectului de investiții, susținerea financiară prin Bugetul local
este imperativ necesară, deoarece finanțarea din surse proprii ar face imposibilă realizarea
obiectivelor propuse.
Nivelul 3. Riscurile abordate la acest nivel sunt legate de:
§ Întârzieri în procedurile de achiziții a contractelor de furnizare, servicii sau lucrări;
Respectarea graficului de organizare a procedurilor de achiziții reprezintă o ipoteză care poate
fi controlată prin proiect de către echipa de implementare, dar în același timp, pot exista
factori externi care să producă decalaje față de termenele stabilite inițial. Aceste condiții
externe, necontrolabile prin proiect pot fi determinate, de exemplu, de lipsa de interes a
furnizorilor specializați pentru tipul de acțiunii ce vor fi licitate, refuzul acestora de a accepta
condițiile financiare impuse de procedurile legislației în vigoare sau neconformitatea ofertelor
depuse, aspecte care pot conduce la reluarea unor licitații și depășirea perioadei de
contractare estimate.
Nivel 2. Nu există riscuri asumate la acest nivel.

Nivel 1. Riscurile abordate la acest nivel sun legate de:
§ Legislația instabilă
Acest aspect poate fi considerat un factor de risc în măsura în care, din diverse motive,
revizuirea planului regional pentru managementul deșeurilor nu va tine cont de rezultatele ce
se vor obține în urma implementării proiectului propus.
Măsuri de administrare a riscurilor

Procesul gestionării riscurilor se desfășoară pe parcursul a trei etape principale:
(A) identificarea;
(B) evaluarea;
(C) tratamentul (managementul) riscurilor.
(A) Identificarea riscurilor

Principalele riscuri susceptibile să afecteze proiectul se pot clasifica astfel:
§ riscuri interne:
• întârzieri în procedurile de achiziții a contractelor de furnizare, servicii sau lucrări;
§ riscuri externe:
• legislația instabilă.
(B) Evaluarea riscurilor

Această etapă este utilă în determinarea priorităților în alocarea resurselor pentru controlul
și finanțarea riscurilor. Estimarea riscurilor presupune conceperea unor metode de măsurare
a importanței riscurilor precum și aplicarea lor pentru riscurile identificate.
Evaluarea riscurilor presupune cuantificarea dimensiunilor riscurilor potențiale, prin
delimitarea riscurilor funcție de gravitatea consecințelor de producere a lor – abordare
ordinală.
Abordarea ordinală
Abordarea ordinală a probabilității de apariție a riscurilor proiectului s-a făcut funcție de
frecvență (probabilitatea de producere a evenimentului) și severitatea consecințelor
(impactul pe care îl poate avea asupra proiectului fenomenul vizat). In acest caz, poziționarea
riscurilor în diagrama riscurilor este subiectivă și se bazează doar pe expertiza echipei de
proiect.
Pentru aceasta etapa, esențială este matricea de evaluare a riscurilor, in funcție de
probabilitatea de apariție si impactul produs. In acest caz, poziționarea riscurilor in diagrama
riscurilor este subiectiva si se bazează doar pe expertiza echipei de proiect.
Impact /
REDUSA MEDIE MARE
Probabilitate
Nerespectarea termenelor
de plata conform
Posibile neconcordante calendarului prevăzut.
intre strategiilor locale si Mediu legislativ incert
MIC
cele naționale de datorita dorinței de
dezvoltare armonizare a legislației
romanești la cea
europeana
Subutilizarea drumului nou
Condiții meteorologice realizat
nefavorabile pentru Întârzieri in procedurile de
MEDIU
realizarea lucrărilor de achiziții a contractelor de
construcții furnizare servicii, bunuri sau
lucrări
Neîncadrarea efectuării
lucrărilor de către
constructor in graficul de
MARE
timp aprobat si in cuantumul
financiar stipulat in
contractul de lucrari
Figura 10 – Diagrama de analiza a riscurilor

Matricea poate fi folosită în stabilirea strategiei de management astfel:
§ riscurile din prima categorie (frecvență mică, severitate redusă) – pentru acest tip se
recomandă tehnici de reținere a riscului;
§ pentru riscurile din a doua categorie (frecvență mică și severitate ridicată) ca de
exemplu „Întârzieri în procedurile de achiziții a contractelor de furnizare, servicii sau
lucrări”, este recomandată asigurarea, deoarece materializarea lor ar avea un impact
foarte puternic asupra proiectului;
§ pentru riscurile din a treia categorie (frecvență mare, severitate scăzută) se impun a fi
aplicate tehnici de control al riscului, în scopul reducerii frecvenței de producere.
Tehnicile de control vor fi combinate cu tehnicile de reținere;
§ riscurile din ultima categorie (frecvență mare, severitate ridicată) ar trebui evitate.
(C) Tratamentul (managementul) riscurilor

Tehnici de control a riscului recunoscute în literatura de specialitate se împart în două mari
categorii:
§ tehnici care reduc probabilitatea de apariție a riscurilor (frecvența);
§ tehnici care reduc impactul riscurilor (severitatea).
Din categoria tehnicilor care reduc probabilitatea de apariție a riscurilor fac parte:
§ evitarea riscului;
§ prevenirea pierderilor.
Din categoria tehnicilor care reduc impactul riscurilor fac parte:
§ reducerea pierderilor;
§ dispersia expunerilor la pierderi;
§ transferul contractual al riscului.
Aceste tehnici de control a riscului pot fi adaptate la riscurile identificate la proiect, astfel:
Nr. Probabilitate Impact Punctaj

Riscuri Index risc
Crt. Risc Risc Risc
Riscuri de design
Atacuri informatice în timpul
1 2 2 12 MINOR
testării infrastructurii
Management defectuos pe
2 2 4 14 MARE
perioada implementării
Depistare erori neprevăzute în
3 3 3 18 MARE
specificația inițială a sistemului

Riscuri Index risc
Crt. Risc Risc Risc
Necesar lucrări neprevăzute
datorita unor evenimente de
4 2 3 13 MODERAT
construcție care nu puteau fi
estimate
Design defectuos datorat unor
5 estimări eronate din perspectiva 1 2 7 MINOR
complexității
Documentare insuficienta a
6 soluțiilor tehnologice si modificări 2 3 13 MODERAT
in etapa de implementare
Defectare echipamente livrate sau
7 1 2 7 MINOR
neconformități
Echipamente care nu sunt în
8 conformitate cu cerințele din 1 2 7 MINOR
caietul de sarcini
Incompatibilități hardware,
9 software sau intre echipamente de 1 2 7 MINOR
cercetare
Riscuri externe
Așteptări prea mari din partea
factorilor de decizie - întârzierea
1 acceptanței, modificări ulterioare 2 3 13 MODERAT
ale specificațiilor sau ale
planificării
Schimbări legislative -
2 2 5 15 CRITIC
indisponibilitate fonduri
Dificultăți in obținerea avizelor si
3 1 2 7 MINOR
autorizațiilor
Dificultăți in realizarea
4 2 3 13 MODERAT
branșamentelor la utilități
Schimbări tehnologice majore care
5 2 3 13 MODERAT
implica modificarea soluției
Schimbare buget - evoluție schimb
6 2 4 14 MARE
valutar, cost echipamente
Riscuri fizice

Riscuri Index risc
Crt. Risc Risc Risc
Condiții meteorologice
1 2 3 13 MODERAT
nefavorabile pe termen lung
Identificarea de site-uri ori
2 artefacte pe teren si care necesita 1 2 7 MINOR
lucrări de protejare
Identificarea de lucrări existente si
3 1 2 7 MINOR
necunoscute in teren
Calamități naturale: cutremure,
4 1 2 7 MINOR
incendii, inundații
Riscuri organizaţionale
Slaba experiență a
1 2 3 13 MODERAT
implementatorului soluției
2 Schimbări organizare internă 2 3 13 MODERAT
Supraîncărcarea echipei
3 responsabile cu managementul 2 4 14 MARE
proiectului
Lipsa înțelegerii procedurilor
4 interne și a fluxurilor din partea 2 3 13 MODERAT
implementatorului
Schimbarea
5 priorităților/strategiilor de alocare 2 4 14 MARE
a bugetului/fondurilor
Riscuri management proiect
Planificare greșită a resurselor,
1 2 4 14 MARE
timpului alocat, obiective, activități
2 Lipsa de coordonare / comunicare 2 3 13 MODERAT
Neatingerea obiectivelor de
3 2 2 12 MINOR
mediatizare
Deficiența de comunicare între
beneficiar, proiectant, consultant
4 2 4 14 MARE
si implementator, lipsa de
documente transmise in timp util
5. SCENARIUL OPTIM, RECOMANDAT

5.1. COMPARAŢIA SCENARIILOR PROPUSE
5.1.1. Generalitati
Sistemele de supraveghere video sunt din ce in ce mai prezente in viața de zi cu zi a cetățenilor,
devenind una dintre facilitățile care asigura siguranța atât de necesara desfășurării cursului
normal al vieții. De la o simpla supraveghere locala pana la un control complex si de înaltă
calitate, tehnologia televiziunii cu circuit închis (CCTV – en. Closed Circuit Television) este cea
mai importantă sursă de informații in acest domeniu. Mai mult, analiza imaginilor si
recunoașterea electronică permite prevenirea posibilelor situații de pericol, accidente precum
si identificare de vehicule ori persoane.
In prezent, din ce in ce mai multe zone publice (orașe si zone metropolitane extinse, autostrăzi
si drumuri etc.) apelează la instalarea de sisteme de supraveghere video locală sau zonală,
acestea reprezentând soluțiile optime in ceea ce privește asigurarea siguranței cetățenilor si
monitorizarea spatiilor publice de către serviciile profesioniste cu atribuții in acest sens.
Tehnologia actuală dezvoltată pentru supravegherea video metropolitană a ajuns la un nivel
de maturitate suficient încât să asigure soluții viabile si eficiente pentru acest tip de aplicație.
In vederea analizei oportunității si fezabilității implementării unui sistem de supraveghere
video de mare anvergură in Municipiul Turnu Măgurele, au fost analizate următoarele trei
scenarii posibile privind implementarea:
5.1.2. Analiza scenariilor propuse

A. Scenariul „0” – fără investiție
Scenariul „0” (fără investiție) nu implică realizarea de lucrări sau implementarea sistemului,
păstrând organizarea si situația actuala.
Un astfel de scenariu nu implica efort financiar la nivelul administrației si nici disconfortul
cetățenilor pe perioada lucrărilor (provocat de lucrările de punere in operă) dar pe de altă
parte nu se asigură nici un fel de îmbunătățire a situației siguranței publice a cetățenilor si/sau
a bunurilor, ci, dimpotrivă, este de așteptat ca dinamica activității infracționale să crească,
înregistrându-se implicit si indirect o scădere a calității vieții cetățenilor si reducerea gradului
de satisfacție a acestora fată de autoritatea publică.
B. Scenariul 1 – Sistem de supraveghere digital, pentru aprox. 335 locații

Principala soluție tehnică de realizare a investiției o reprezintă un sistem de supraveghere
integrat, integral digital, folosind camere video digitale si rețea de comunicații IP.
Pentru realizarea acestei variante se vor folosi camere video de supraveghere IP de exterior si
echipament de transmitere date. Sistemul este compus din:
Ø Camere video IP, majoritar fixe, cu vedere de zi si noapte;
Ø Echipamente de transmitere date;
Ø Echipamente de afișare a imaginilor video;

Ø Echipamente de înregistrare a imaginilor video;
Ø Aplicații de management.
Figura 11 – Schema sistemului CCTV cu camere IP
Din punct de vedere al performantelor tehnice, camere de luat vederi IP fixe, in număr mare,
cu performanta de minim 2 Mpix pentru instalare in exterior cu vedere pe timp de noapte,
sistemul de înregistrare digital si stocarea imaginilor pe unități de stocare va fi instalat la
centrul de monitorizare din cadrul Primăriei, conectarea camerelor de luat vederi prin
intermediul nodurilor de comunicații si conexiune de tip Back-bone realizat pe Fibră Optică.
Fiind un număr mare de camere video, se va opta pentru instalarea acestora pe stâlpii de
iluminat public existenți, aceștia fiind in proprietatea Primăriei Municipiului Turnu Măgurele
sau fiind la dispoziția acesteia.
Alimentarea camerelor video si a echipamentelor de teren se va face din branșamente locale,
pentru o mai buna gestionare optându-se pentru gruparea geometrica a cat mai multor
camere video in jurul unui branșament local. Contorizarea consumului de energie se va realiza
in conformitate cu clauzele contractuale intre Beneficiar si furnizorul local de energie.
C. Scenariul 2 – Sistem de supraveghere video cu număr mic de camere, analogic

Ca varianta alternativa, se presupune utilizarea camerelor video analogice de exterior, a
echipamentelor de conversie a semnalelor video fibra optica si a echipamentelor de
transmitere a imaginilor in format analogic, pana la dispecerat si prelucrarea in mod hibrid (in
principal analogic, parțial digital) la nivelul acestuia. Arhitectura sistemului va fi compusa din:
Ø Camere video analogice;
Ø Echipamente de conversie a semnalului video si transmisie prin fibra optica;
Ø Echipamente pentru multiplexarea imaginilor;

Ø Echipamente de afișare a imaginilor video;
Ø Echipamente de înregistrare a imaginilor video;
Ø Aplicații de management.
Camere video mobile Camere video fixe
Media convertor
Media convertor Media convertor

Retea FO
Media convertor
Multiplexor / splitter
Sistem de inregistrare
Cablare SVCC
Controller dispecer Consola
Monitoare operare
``` ```
Multiplex Multiplex Multiplex
Monitoare tactice
Figura 12 – Schema sistemului CCTV de tip analogic
Motivul pentru care se poate opta si pentru sisteme de supraveghere video analogice este
acela că in prezent exista încă pe piață un număr mare de furnizori de astfel de echipamente
(mult mai mare decât al celor de digital) iar prețul de achiziție al camerelor video este
semnificativ mai mic. De asemenea, prin utilizarea unor camere video mobile, este posibila
reducerea numărului de camere video la o parte dintre locații, ceea ce va reduce si mai mult
efortul financiar, in condițiile păstrării relativ similare a infrastructurii.
De asemenea, soluția locala de tip analogic permite, in unele cazuri, acoperirea unor distante
mai mari intre camera video si locația in care se face concentrarea locala (tipic 4-500m, spre
deosebire de soluțiile native IP care sunt limitate la 80m cablu, conform standardelor IEEE).
In acest caz camerele utilizate vor fi camere analogice color, din care cca. 50% fixe si 25%
mobile si care permit selectarea distantei de focalizare. Acestea vor fi montate pe suport fix,
in exterior, in zonele care se doresc supravegheate.
Caracteristicile camerelor de supraveghere exterioara:
o Tip: Color, analogic, PTZ

o Tip transmisie: Analog, PAL-SVCC cu posibilitate de conversie IP
o Rezoluția : min. 1,3Mpix;
o Sensibilitate: 0,1 lux color / 0,02 lux alb/negru ;
o Zoom optic : min. 24x;
o Carcasa termostatată, rezistentă la intemperii.
Conexiunea intre camere si Centrul de Tele-supraveghere se va face prin rețea de fibră optică
la o matrice video de tip analogic, scalabilă. Semnalul video transmis de camere se face in mod
analogic astfel încât vizibilitatea este bună in orice moment al zilei (in timpul nopții camerele
furnizând imagini alb-negru, din cauza modului IR).
Soluția folosirii cablării analogice (cablu de Cupru sau fibra optica) asigură transmisia pe cate
un cablu separat, de la fiecare camera video pana in Centrul de Tele-supraveghere, asigurând
un control total asupra transmisiei precum si pierdere minimă de calitate. Pe de alta parte,
numărul mare de cabluri implică lucrări edilitare de mare anvergură.
Centrul de Tele-supraveghere va fi realizat pe platforma hibridă, astfel:
o soluție analogică pentru preluarea, procesarea si înregistrarea imaginilor
provenite din teren, bazată pe o rețea locală de fibră optică, media-convertoare
si matrici video specializate;
o soluția de management a imaginilor înregistrate si de evidentă a evenimentelor
se realizează digital, prin folosirea unui terminal tip PC cu acces pe serverele
specializate care rulează aplicații software dedicate.
Sistemul de afișare a imaginilor din teren se face cu monitoare multiple, amplasate pe perete,
color, de preferința plate, sau cu sisteme de tip display-wall. Din motive de volum mare de
imagini si pentru optimizarea utilizării spațiului disponibil, pentru fiecare monitor se va
amplasa un dispozitiv de multiplexare a imaginilor (multiplexor analogic tip „Splitter”) astfel
încât sa fie afișate mai multe imagini pe un singur ecran (tipic 4 sau 8 imagini, simultan sau
ciclic).
Sistemul de înregistrare a imaginilor va asigura preluarea imaginilor de la fiecare camera video
si stocarea acestora pe suport extern. Tehnologia actuală asigură înregistrarea imaginilor pe
suport digital, din motive de arhivare mai eficienta decât in cazul arhivarii analogice (si care in
prezent nu mai este utilizata in industria de profil). Codarea imaginilor in format digital se face
la nivelul echipamentelor de înregistrare, iar decodarea si redarea se asigura fie intern (cu
ajutorul unei interfețe dedicate) fie extern, cu ajutorul unor aplicații software furnizate de
dezvoltatorii acestor soluții (integrata in funcție de tipul echipamentului care asigură
înregistrarea, tip DVR (Digital Video Recorder)).
Caracteristici tehnice si funcționale ale matricelor si înregistratoarelor video (DVR matriceal):
o Moduri de înregistrare: split in 1, 4, 9, 16;
o Control contrast, culoare, luminozitate pe oricare camera;
o Afișarea stării fiecărei camere din sistem (live, recording, alarma, inactiva);
o Afișarea stării suportului de înregistrare;

o Număr de cadre pe secunda : min. 25 fps / camera;
o Playback local si la distanta (mod „remote”).
Camerele de luat vederi analogice de 1.3 Mpix vor fi instalate in carcasa termostatată si
dotate cu proiectoare IR pentru vedere pe timp de noapte. Sistemul de înregistrare va fi de
tip digital cu stocarea imaginilor pe HDD la centrul de Tele-supraveghere din cadrul Primăriei,
conectarea camerelor de luat vederi realizându-se prin intermediul media-convertoarelor
COAX la Fibra Optica. Alimentarea echipamentelor (camera, carcasa termostatată, media
convertor, iluminatoare IR) se va face individual de pe stâlpii de iluminat public.
Analiza comparativa a scenariilor propuse

Prin analiza comparativa se urmărește determinarea soluției optime in ceea ce privește
implementarea sistemului de camere video amplasate in zona metropolitana si a Centrului de
Tele-supraveghere.
a) Avantaje
Scenariul „0” Scenariul 1 Scenariul 2
(fără investiție) (maximal) (minimal)
- Efort investițional - Soluție scalabilă si modulară, - Calitatea imaginilor video

imediat minim (practic se pot integra oricâte camere live este foarte buna in
zero); video fără a înlocui dispeceratul principal,
- Lipsa costurilor de echipamente existente; deoarece nu se realizează
mentenanță a - Soluție modernă, de ultimă conversia prin arhivare
sistemului; generație, care oferă cele mai digitală si compresia
- Eliminarea bune performante tehnice si imaginilor;
disconfortului cel mai bun raport - Timpul de răspuns al
cetățenilor in ceea ce calitate/preț pe termen lung; sistemului la comenzile de
privește derularea - Număr nelimitat de operatori; mișcare a camerelor este
lucrărilor in spațiul - Număr nelimitat de posturi de foarte mic (insesizabil);
public. lucru; - Transmisia se efectuează in
- Există posibilitatea de a timp real, fără întârzieri ce
gestiona prioritățile pentru pot fi datorate procesării
activitățile utilizatorilor din digitale;
sistem; - Înregistrări in mod de
- Se asigură un management imagine standard analogic,
unic al drepturilor de acces in eliminând-se riscurile de
întregul sistem (considerand incompatibilitate ce pot fi
si sistemul existent in acelasi generate de formatele
centru de Tele- proprietare, in general
supraveghere); utilizate in sistemele digitale,
- Posibilitate de transmitere la singurele restricții fiind cele
distanta a informațiilor legate de formatele efective

(imagini in timp real si ale suporturilor de memorie
înregistrări) către alte locații utilizate.
sau centre de comanda, la Ø
calitatea originală (prin
funcția „secondary stream”
specifică camerelor IP);
- Este posibilă implementarea
unei topologii redundante (de
exemplu tip inel sau liniar-
multipla) care sa asigure
fiabilitate foarte mare si
implicit costuri de
mentenanță reduse;
- Redarea imaginilor se poate
face pe orice stație de lucru si
pe display-wall, independent
sau simultan;
- Securizarea imaginilor
transmise, prin criptarea
acestora la nivelul
protocolului IP;
- Posibilitatea gestionarii in
sistem a unui număr practic
nelimitat de camere video;
- Camerele video si sistemele
de transmisie digitale au un
consum de energie mult mai
redus decât cele analogice,
pretându-se si soluții de
alimentare alternative (de
exemplu solare);
- Costurile de implementare si
întreținere sunt mai mici
decât in cazul sistemelor
similare realizate pe
platforme analogice, in
condițiile in care, tendința
mondială este de renunțare
completă la analogic si
migrarea spre digital;
b) Dezavantaje

- Creșterea pe termen - Poate exista o latentă (deși - Transmisia către alte locații
mediu si lung a neglijabila) in comanda (dispecerate auxiliare) se
fenomenului camerelor video, generată de face numai prin acces de la
infracțional la nivelul timpii de procesare digitală – distanta la înregistratoarele
orașului, ceea ce va totuși, acești timpi sunt video, calitatea transmisiei
relativ mici (de ordinul mili- fiind scăzută comparativ cu
genera, subsecvent,
următoarele secundelor, greu perceptibili imaginile live, iar costul
dezavantaje: de către operatorul uman) implicat de infrastructura
- Reducerea încrederii ceea ce nu constituie un dedicata exorbitant;
cetățenilor in dezavantaj major; - Reconfigurarea greoaie in
- Complexitatea crescută a cazul necesității relocării
autoritatea publica;
- Creșterea costurilor sistemelor digitale poate fi unor camere;
generale generate de perceputa ca un impediment - Posibilitățile de extindere a
către fenomenul de către personalul de sistemului sunt mai mici
întreținere local, acesta decât in cazul unui sistem IP;
infracțional;
- Scăderea eficientei trebuind sa fie școlarizat - Nu se face un management
forțelor de ordine corespunzător; unitar al drepturilor de acces
publica, acestea fiind - Costurile de licențiere ale pe toate echipamentele din
din ce in ce mai sub- aplicațiilor software sunt sistem;
dimensionate in relativ mari in cazul - Deși se poate implementa un
comparație cu sistemelor extensibile. sistem de priorități pentru
anvergura controlul mișcării camerelor,
fenomenului anti- acesta nu se poate extinde la
social; alte operațiuni;
- Creșterea costurilor - Segmentele de rețea de
alocate pentru transmisie de tip analogic
serviciile de siguranță realizate cu cablu de Cupru
si ordine publica; (cablu tip „coaxial”) sunt
- Reducerea foarte sensibile la perturbații
potențialului turistic al electromagnetice de orice fel
orașului; (atât atmosferice cat si
- Reducerea nivelului de locale, artificiale), calitatea
atractivitate al orașului imaginii având de suferit
in ceea ce privește semnificativ din aceasta
investițiile si mediul de cauza;
afaceri in general; - Redarea înregistrărilor se
- Creștea costurilor face pe stațiile de lucru, nu si
implicate de pe display-wall;
menținerea - Fiind o tehnologie relativ
infrastructurii publice învechită, este de așteptat ca
in stare normala, in in următorii ani, la nivel
vederea compensării mondial sa se sisteze
fenomenului de producția de sisteme
vandalism in spațiul analogice. Astfel, asigurarea
public; cu piese de schimb va fi din

- Lipsa dezvoltării ce in ce mai dificilă,
orașului la un nivel reducându-se si posibilitatea
tehnologic considerat de extindere ulterioară a
normal si corect la sistemului;
nivelul prezentului; - Imaginile transmise de
- Reducerea volumului camerele video pot fi
de forța de muncă reproduse numai pe stațiile
calificată (operatori de de lucru, nu si către alte
sistem, personal IT sisteme auxiliare, la cerere;
etc.) in favoarea - Costurile rețelei de fibră
personalului de teren optică care transmite
(agenți de pază, imaginile in format analogic
patrula etc.) cu efecte sunt mult mai mari
negative pe termen comparativ cu cele ale rețelei
lung in ceea ce privește echivalente de tip digital
nivelul general de (datorita volumului fibrei
pregătire al populației. optice);
- Fiabilitatea sistemului in
ansamblu este redusă
datorită lungimilor foarte
mari de trasee cablate si a
sensibilității
electromagnetice mari. Din
acest motiv masurile de
întreținere sunt mai scumpe
si se efectuează mult mai
des.
- Tehnologia analogică nu
permite procesarea
funcțională si redundanta la
transmisie, astfel ca, in cazul
unei căderi locale a rețelei
(de exemplu in cazul ruperii
accidentale a unui cablu de
fibra optica) toate camerele
video de pe segmentul
respectiv își întrerup
transmisia pană la
remedierea defectului;
- In următorii ani se așteaptă
ca la nivel mondial
tehnologia analogică sa fie
înlocuită total de cea digitală,
astfel încât extinderea
sistemului va fi greu de

realizat (lipsa pieselor de
schimb de pe piață)
- Consumul de energie
electrică al sistemelor
analogice este sensibil mai
ridicat decât in cazul celor
digitale, ceea ce induce un
cost de operare suplimentar,
semnificativ pe termen lung.
c) Costuri estimate de investiție (Euro)

--- 532.000 LEI 500.000 LEI
d) Costuri estimate pe termen lung (Euro / an)

Directe: 0 euro / an Directe: 10.000 euro / an Directe: 15.000 euro / an
Indirecte: 43.000 e / an Indirecte: --- Indirecte: ---
5.2. SELECTAREA ŞI JUSTIFICAREA SCENARIULUI RECOMANDAT

In urma analizei avantajelor si dezavantajelor celor doua variante se remarca următoarele
aspecte comparative:
Scenariu / Scenariul „0” Scenariul 1 Scenariul 2
Aspect analizat (fără investiție) (maximal) (minimal)
Număr de avantaje relevante 3 13 4
Număr de dezavantaje relevante 9 3 14
Cost de implementare zero mare mare
Cost de operare si mentenanță pe mare foarte mic mediu
termen lung
Costuri indirecte pentru condiții mare foarte mic mic
generale similare la nivelul orașului

NOTA: la evaluare s-a avut in vedere durata medie de viată a sistemului, respectiv minim 10
ani de la data punerii in funcțiune (interval in care este de așteptat ca sistemul sa funcționeze
fără intervenții tehnice si/sau de mentenanță cu costuri majore)
Consideram că soluția optimă de supraveghere video urbană constă in implementarea

sistemului de tip digital (Scenariul 1). Această variantă prezinta beneficiile unui sistem complet
digital, scalabil, modern si fiabil, totodată extensibil cu costuri optime.
Concluzia studiului tehnic si a analizei sistemelor propuse este aceea de adoptare a soluției
digitale, moderne, bazată pe o rețea de transmisie a datelor de mare putere, camere video
digitale, performante si de ultimă generație, precum si dezvoltarea Centrului de Tele-
supraveghere bazat pe platforme digitale, de mare capacitate. In acest mod, se obține un
sistem complet, modern si fiabil, capabil sa asigure funcționarea in condiții normale pentru o
perioadă lungă de timp, cu costuri optime de implementare si costuri minime de operare in
timp.
Varianta propusă (cea digitală) se pretează cel mai bine unei extinderi ulterioare, modernizării
prin introducerea de camere cu caracteristici superioare, extinderii capacității de stocare si
adăugarea de puncte noi de monitorizare.
Din punct de vedere al eforturilor de mentenanță, varianta aleasă este optimă, asigurând
acces prin rețea pentru verificări, diagnosticări si reglaje, minimizând necesarul de deplasări
in teren.
Deși costul implementării unei soluții reduse si cu camere video mai ieftine este ceva mai mic
(cu cca. 15%, din cauza costului mare al infrastructurii de transport a imaginilor), costurile
totale pe termen mediu si lung ale unui astfel de sistem sunt mult mai mari, depășind
semnificativ chiar si costul investiției inițiale.
Concluzia elaboratorului este ca Scenariul 1 – „Implementarea sistemului complet si cu cel
mai înalt grad de performanță” reprezintă soluția optimă pentru implementare la nivelul
Municipiului Turnu Măgurele.
5.3. DESCRIEREA SCENARIULUI OPTIM RECOMANDAT

a) Obținerea si amenajarea terenului
Toate terenurile pe care se efectuează lucrări sunt in proprietatea Beneficiarului si nu se
impune achiziționarea de terenuri noi.
Toate terenurile se afla pe teritoriul Municipiului Turnu Măgurele și sunt amenajate conform
necesarului de urbanizare locala (respectiv spațiu verde, trotuar sau sistem rutier).
Anterior execuției lucrării nu se prevăd lucrări suplimentare de amenajare a terenului.
b) Asigurarea utilităților necesare funcționării obiectivului

Sistemul, în ansamblul său, utilizează exclusiv alimentarea cu energie electrică. Aceasta se va
asigura prin branșamente realizate de furnizorul local de energie electrică, la fiecare locație în
parte. În cazul locațiilor aflate la intersecții rutiere în care semaforizarea este deja funcțională,
precum si in cazul unităților de învățământ, se va avea în vedere utilizarea branșamentelor
existente.
În cadrul analizei de consum se vor lua în calcul următoarele consumuri, tipice pentru
tehnologia utilizată:
Locație teren
Echipament Consum mediu estimat
Cameră video fixa /mobila fără climatizare 30W
Echipamente de comunicație 50W
Alte consumuri sau rezerva 40W
Total consum (estimat maximal): 120W / locație
NOTA: calculul de consum este mediu, acesta putând varia în funcție de condițiile de mediu
(temperaturi si nivel de iluminare).
Centrul de Tele-supraveghere
Echipament Nr unitati Consum unitar Consumestimat
Servere 4 400W 1600W
Arie de stocare 1 2000W 2000W
Sistem afișare de mari dimensiuni 2 150W 300W
Total consum (mediu estimat): 3.900 W
Calculul de consum se face prin însumarea consumurilor medii la locații și respectiv centrul de
comandă, astfel:
Ptotal= PCentru comanda+ (nrCCTV) x PCCTV
Consum total estimat= 3.900W + (21 x 120W)
Consum total estimat = 6,42 kW
Necesarul de utilități pentru varianta propusa este:

Ø La fiecare locație nouă din teren:
o Alimentare cu energie electrica, 220Vac / 50Hz, putere maxima estimata
0,12kW – estimat 21 branșamente noi.
Ø La Centrul de Tele-supraveghere:

o Alimentare cu energie electrică, 220Vac / 380Vac / 50Hz (putere maxima
estimata: 4,00kW – existent, eventual suplimentare de putere in funcție de
disponibilul local la momentul instalării;
o Alimentare cu apa curentă – existent;
o Branșament de canalizare – existent.
c) Soluția tehnică pentru investiția de bază

Sistemul de supraveghere video reprezintă ansamblul total de echipamente, instalate in teren,
care asigură, pe lângă preluarea efectivă a imaginilor, procesarea locală a acestora,
memorarea locală temporară (dacă este cazul), comanda platformelor mobile (dacă este
cazul) pe care sunt amplasate camerele, asigurarea operațiunilor locale de mentenanță
automată etc.
Sistemele de supraveghere video au câștigat într-un timp foarte scurt unul dintre locurile cele
mai importante in ceea ce privește tehnologiile de securitate.
Din punct de vedere funcțional, fluxurile de date se realizează in cadrul rețelei interne sau prin
virtualizare in cadrul unei alte rețele, tot proprietate a Primăriei Municipiului Turnu Măgurele
(in speță rețeaua exterioară de transmisiuni date care deservește sistemul de management al
traficului rutier). Acestea sunt prezentate in figura următoare:
Camere video IP
LAN
Centrale de efractie
C C
C C
Switch Statii
administrare
sistem
Proxy
Server aplicatii
Server streaming
Server Internet
Controller Inregistrator
video wall video IP
Firewall
Video Wall
Sistem stocare
Internet
Figura 13 – Structura arhitecturii sistemului de supraveghere video

Sub-sistemul de camere video instalate in teren
Tehnologia cea mai folosita in prezent este aceea de captare a imaginilor direct in formate de
rezoluții mari (tipic peste 4-6 Mpixel). Pe de alta parte, creșterea rezoluției duce implicit la
creșterea volumelor de transmisie, ceea ce poate deveni, in cazul rețelelor de mare anvergură,
un veritabil inconvenient. Camerele video moderne au capacitatea să transmită imagini
arhivate, de preferință in formate standard (de exemplu MPEG, Mpeg4, MxPEG etc.).
Conceptul de sistem modern este unul descentralizat, la care fiecare camera video are propriul
sistem de transmisie. Spre deosebire de alte sisteme, conceptul descentralizat are incorporat
in fiecare camera un mini-computer de mare viteza iar unde este necesar si o memorie digitala
pentru înregistrări pe termen lung in fiecare camera. Procesorul este folosit acum numai
pentru vizualizare, fără a mai fi nevoie de analiza si înregistrare. Prin urmare, camerele pot
înregistra evenimente fără sa fie nevoie de un server funcțional, si pot înregistra digital filme
cu sunet care ulterior pot fi arhivate.
Dintre avantajele soluțiilor de camere video digitale remarcam:
- mai puține camere datorita clarității detaliilor vizibile in imaginile cu unghi larg cu
tehnologie megapixel;
- mai puține servere de procesare si înregistratoare la Centrul de date;
- lărgime de bandă ocupata mai mică, deoarece totul se procesează in interiorul camerei
si astfel imaginile „high-resolution” nu trebuie transferate permanent pentru analiză.
In general, camerele digitale nu implică costuri pentru software sau licențe, deoarece
software–ul este întotdeauna incorporat si furnizat împreună cu camera pentru un număr
nelimitat de utilizatori. Pachetul software furnizat împreună cu camera conține de asemenea
si un software de management profesional folosit, iar, in general, furnizorii de soluție asigură
si programe de îmbunătățire permanenta a performantelor software, gratuit.
Toate tipurile de camere de supraveghere IP moderne folosesc formatul de streaming MPEG
sau superior, fac ca recepția video să aibă o calitate deosebit de ridicata la încărcări reduse ale
rețelei (1-2 Mbps) spre deosebire de camerele video clasice, analogice si care necesită o banda
disponibilă mult mai mare (de cca. 6Mbps). Prin dotarea opțională cu senzori de detecție a
mișcării (sau a altor evenimente semnificative scopului sistemului), semnalul video poate fi
transmis numai in momentul detecției mișcării, sau se pot face optimizări suplimentare in ceea
ce privește arhivarea si/sau procesarea video.
Toate camerele video moderne permit supravegherea atât ziua cat si noaptea, parametrii de
operare permițând un spectru foarte larg de nivele de iluminare (practic, lumina reziduala de
noapte este suficienta pentru funcționarea in condiții normale). Totuși, in condiții de iluminare
scăzută, pentru menținerea unui nivel de calitate bună a imaginii, camerele video trec
automat intr-un mod de captare de noapte, mod in care își cresc automat sensibilitatea
simultan cu supravegherea in mod alb/negru.
Toate modelele de camere video sunt certificate conform standardului IP 65 si sunt destinate
atât pentru uz interior cat si exterior. Acestea sunt rezistente la intemperii, stres termic, sunt
etanșe si climatizate. In general, camerele moderne pot fi utilizate chiar si la temperaturi mai
joase de -30°C .

Principalele locații în care vor fi instalate camere video de supraveghere sunt următoarele:
- Intersecțiile și trecerile de pietoni identificate cu grad sporit de periculozitate;
- Zonele adiacente unităților de învățământ;
- Parcari;
- Esplanade si zone pietonale;
- Parcuri;
- Spatii de joaca;
- Intrările / ieșirile din oraș – in cazul acestor locații se va avea in vedere instalarea de
camere video care vor avea si capacitatea de identificare a numerelor de înmatriculare
a vehiculelor, informație ce va fi transmisă, in timp real, către bazele de date centrale
in vederea post-procesării, dacă este cazul;
- Alte locații considerate potențial periculoase pentru siguranța cetățeanului.
Alimentarea cu energie electrică a camerelor video se va face local, de la firide de
230Vac/50Hz existente, cu instalarea de soluții de protecție si contorizare la fiecare locație in
parte.
Camerele video vor fi montate în exterior, în zonele în care se face supravegherea. Zonele
supravegheate vor fi marcate cu panouri de informare, conform legii.
d) Probe tehnologice și teste

In conformitate cu politicile de bune-practici in ceea ce privește implementarea proiectelor
complexe, probele tehnologice si testarea sistemului se vor face in 2 etape distincte, astfel:
1. Testarea la furnizor (sau fabricant) – aceasta procedura, general numita FAT (en.
”Factory Acceptance Tests”) implica realizarea de către furnizor a unui model
funcțional similar cu cel propus spre a fi implementat in teren, la scara mica dar
utilizând aceleași echipamentele si soluții tehnologice cu cele propuse spre
implementare in teren.
In cazul procedurii de testare la furnizor se vor avea in vedere teste pentru următoarele:
• Camerele video – se vor testa parametrii de performanta optici, prin instalarea unei
camere in condiții de laborator, urmărindu-se modul in care aceasta se comporta,
urmărindu-se respectarea performanțelor de: distanta de monitorizare, focalizare,
comportament la lumina redusa.
• Echipamentele de telecomunicații – cu ajutorul unui echipament de generare de
trafic se va proceda la testarea transmisiei prin intermediul unei rețele ad-hoc
realizata cu cate 2 echipamente de comunicații din fiecare model si se va verifica
respectarea parametrilor de transmisie, filtrare a traficului, management etc.
• Sistemul de afișare de mari dimensiuni – se va prezenta soluția funcțională, la scara
mica, urmărindu-se respectarea calității imaginii si a performantelor minimale
solicitate pentru echipamentele propuse.

2. Testarea in teren, la punerea in funcțiune si/sau la predarea sistemului către
Beneficiar, general numita SAT (en. „Site Acceptance Tests”) reprezintă procedura de
testare finala a sistemului in ansamblu, după parcurgerea si aprobarea acesteia
urmând ca sistemul sa fie acceptat de către beneficiar.
Se va urmări testarea individuala si in funcționare in ansamblu a următoarelor soluții si
echipamente:
• Camerele video
• Echipamentele de telecomunicații
• Rețeaua de telecomunicații (pe tronsoane de legatură)
• Arhitectura de servere
• Infrastructura locala a operatorilor
• Sistemul de afișare de mari dimensiuni
• Sistemele de climatizare
• Sistemul de securitate si anti-incendiu
• Sursele de alimentare neîntreruptibile si grupul electro-generator
• Suita de aplicații software – se va testa fiecare aplicație in parte, in conformitate cu
planul de testare standard si manualul de funcționalități al aplicației, atât pentru
condiții simulate (daca este posibil) cat si pentru condiții de funcționare normala, in
condiții reale.
Aceasta sub-etapa se desfășoară la finalul implementării sau se poate realiza pe tronsoane
simultan (sub-etape) corespunzătoare părților de proiect finalizate.
Toate procedurile de testare vor fi realizate in baza unei metodologii propuse de către Furnizor
(Executant) si aprobate de către Beneficiar si Consultant (sau Proiectant, după caz).
Perioada de teste se va desfășura pe parcursul 1-2 luni, in funcție de anvergura părții testate.
In acest timp, Beneficiarul va raporta toate anomaliile sau disfuncționalitățile sistemului către
implementator, acesta din urmă fiind obligat ca la sfârșitul perioadei în regim de teste să
ajusteze soluția astfel încât sa se rezolve toate disfuncționalitățile sau anomaliile raportate de
către Beneficiar.
5.4. PRINCIPALII INDICATORI TEHNICO-ECONOMICI

a) Indicatori maximali
Valoare fara Valoare
Indicator TVA TVA totala
TOTAL GENERAL 532,074.71 100,686.92 632,761.63
din care: C + M 186,404.03 35,416.77 221,820.80

b) Indicatori minimali
Indicator u/m Valoare
Numar de locatii noi supravegheate video buc 21
Numar de tronsoane de retea extinse buc 21
Extindere Centru de control si supraveghere buc 1
c) Indicatori financiari, socio-economici, de impact, de rezultat

Nu este cazul.
d) Durata estimată de execuţie a obiectivului de investiţii

Durata de realizare a investiției este de 9 luni calendaristice, din care:
o 3 luni proceduri de achiziție;
o 6 luni proiectare, livrare, punere în funcțiune, instalare sistem. In paralel cu
activitatile principale de punere in opera se vor desfasura activitatile suport:
management de proiect, dirigentie de santier, asistenta tehnica din partea
proiectantului etc;
Graficul de activitati, trimestrial, pentru intreg proiectul, este prezentat in continuare:

Luna 1
Luna 2
Luna 3
Luna 4
Luna 5
Luna 6
Luna 7
Luna 8
Luna 9
Activitatile proiectului
1. Organizarea activitatii Echipei de Implementare
din partea Beneficiarului
1.1 Intalnire de lucru, alocare sarcini, stabilire plan
de lucrari
2. Achizitii
2.1 Realizarea documentatiilor de achizitie
2.2 Achizitionarea utilitatilor necesare sistemului
2.3 Achizitionarea sistemului de supraveghere
video
3.1 Analiza de business, tema de proiectare
3.2 Elaborare PT si DDE
3.3 Verificarea proiectului la cerintele de
specialitate

3.4 Autorizarea lucrarilor (A/C)
4.1 Instalarea utilitatilor la locatiile din teren
4.2.1 Realizarea lucrarilor de amenajare,
constructii si instalatii
4.2.2 Livrare si instalare echipamente IT si dotari
la Centru
4.2.3 Livrare si instalare licente si aplicatii
software
4.2.4 Testare si punere in functiune cladire
4.2.5 Predare sistem central catre Beneficiar
4.3.1 Executie lucrari de constructii in teren
4.3.2 Livrare sisteme si echipamente in teren
4.3.3 Montaj si instalare sisteme si echipamente
in teren
4.3.4 Testare si punere in functiune vehicule
4.3.5 Predare locatii teren catre Beneficiar
4.4 Organizare de santier
4.5 Diverse si neprevazute
5 Probe, verificari, masurari, predare finala lucrari
catre Beneficiar
5.1. Probe functionale partiale, la fiecare sub-
sistem in parte
5.2 Teste de functionare a sistemului in ansamblu
6.1 Derulare programe de pregatire a personalului
tehnic
6.2 Derulare programe de pregatire a personalului
utilizator
7 Managementul proiectului
7.1 Organizare servicii pentru managementul
executiei investitiei proiectului
7.2 Monitorizarea si controlul activitatilor
7.3 Asigurarea logisticii proiectului
7.4 Management financiar-contabil intern
8. Asistenta tehnica

8.1 Asistenţă tehnică din partea proiectantului pe
perioada de execuţie a lucrărilor
8.2 Supervizare din partea dirigintelui de santier
5.5. PREZENTAREA MODULUI ÎN CARE SE ASIGURĂ CONFORMAREA CU

REGLEMENTĂRILE SPECIFICE FUNCŢIUNII PRECONIZATE
5.5.1. Aspecte generale
Transmiterea datelor si informatiilor intre diversele departamente ale sistemului este
esentiala pentru implementarea unui sistem IT eficient. Realizarea cablării se va face cu
utilizarea conceptului de precablare/cablare structurata. Retelele locale, bazate pe utilizarea
networking-ului structurat (cablare structurata conform standardului EIA/TIA 568-1991 si
utilizarea concentratoarelor de date inteligente), sunt sisteme complexe, care vor rezolva atat
problema informatizarii diferitelor sectoare (compartimente) ale instituţiilor, deosebite intre
ele din punct de vedere al specificului activitatilor desfasurate si nivelului de decizie, cat si cea
legata de centralizarea si gestionarea diferentiata a informatiilor
Astfel, in cadrul standardului sunt definite urmatoarele principale elemente:
Ø Spatiul de lucru;
Ø Cablajul orizontal;
Ø Cablajul vertical;
Ø Incinta de telecomunicatii;
Ø Sali de echipament.
Cablasea se va face astfel încât să suporte capacitatea actuală a sistemelor IT si dezvoltări
viitoare a retelei pe o perioada de 10-15 ani.
Fiind o clădire existenta se va face o verificare a cablarii a următoarelor sisteme: sistemele de
alimentare cu energie electrica, de iluminat, de instalatii sanitare, retelele de incalzire,
sistemele de alarmare-control, şi sistemele de cablare date şi voce (cablarea pentru telefonie
se bazeaza pe standardul VoIP, avand cablare comuna cu sistemul de date).
Toate cablurile din camera de echipamente, camerele tehnice şi camera de control vor fi
plasate, fără excepţie, în podeaua falsa. în restul clădirii cablarea se va face prin canale
specifice, plasate conform planurilor de instalaţii (in podeaua suspendata, în tavanul fals sau
în pereteti). Toate sistemele electrice şi electronice vor folosi strategii de cablare structurata
pe grupe separate de cabluri (cabluri de putere, iluminare, voce / date, fibra optica, securitate
şi antiincendiu), plasate corespunzător.
Cablurile folosite vor fi specifice pentru fiecare domeniu de utilizare în parte:
ü Date şi voce: STP / FTP, cabluri torsadate de cat.5+ / 5E. Cablarea pentru reţelele de
date şi voce se vor face simetric şi simultan, deoarece reţeaua de voce va putea
funcţiona şi în regim de date (integral digital). Cablarea va fi conectata la fiecare priza

de voce/date în acord cu necesarul de comunicaţii la fiecare punct în parte. Selecţia
cablurilor se va face la nivelul cabinetului repartitor.
ü Date: pentru reţeaua de mare viteza se va asigura cablarea cu fibre optice
ü Securitate: cabluri standard tip 6AF22 -- 12AF22
ü Antiincendiu (detectori de foc, fum şi temperatura): se folosesc cabluri standard,
siliconice, ignifuge, tip BC4 -- BC8
ü Audio: cabluri standard audio de mica putere, cu 6 fire în cablu şi ecran de protecţie
La realizarea instalarii si a cablării se vor ţine cont de următoarele reguli:
ü în scopul limitarii riscului interferentelor electromagnetice cablurile sunt instalate la
cel putin 2m departare fata de casa liftului, la cel putin 30cm departare fata de lampile
fluorescente, separat fata de traseele cablurilor de curenti tari (în cazuri critice, se
asigura cabluri cu ecranare corespunzatoare, iar trecerea se face sub unghi de 90
grade.
ü distanta maxima admisa între statia de lucru si dulapul de comunicatie este de 90m
ü distanta maxima admisa între dulapurile de comunicatie este de 100m
În cazul în care se foloseste fibra optica pentru realizarea conexiunilor, se vor avea în
vedere urmatoarele :
o respectarea cu strictete a razelor minime de curbura pentru fibra;
o asigurarea rezervelor de cablu si protejarea lor;
o respectarea conditilori speciale de mediu pentru realizarea conectorizarii
Instalarea echipamentelor şi a furniturilor aferente se va face numai în stricta conformitate cu
normele şi standardele tehnice în vigoare.
Proiectul, ce va a fi aplicat în spaţiul ales de client, va cuprinde o soluţie tehnica moderna şi
funcţionala de cablare structurata folosind, cabluri din cupru, Cat.6 si Cat.7 pentru traficul de
date, cabluri din cupru UTP 4p Cat.5 pentru traficul de voce şi analogic, cabluri video pentru
formatele DVI, conectori standard şi echipamente pasive şi active. Aceasta soluţie trebuie sa
respecte intocmai prevederile urmatoarelor standarde:
• Normativul I-7 (Romania) privitor la realizarea reţelelor electrice de joasa şi medie
tensiune;
• Legea 333 / 2003 şi normele de aplicare aferente privitoare la proiectarea şi realizarea
sistemelor de securitate electronice.
• ISO 11064 – Ergonomic design of control centers - design-ul sistemelor de afisare de
mari dimensiuni (cu aplicabilitate directa in ceea ce priveste Centrul de comanda)
Proiectul, în forma sa finala, va indica o soluţie de instalare a suportului fizic de transmisii de
voce/date şi video, atât pe verticala cat şi pe orizontala, precum şi instalarea echipamentelor,
în conformitate cu planurilor cladirii, pentru interconectarea tuturor posturilor de lucru şi a
fermei de servere care va fi instalata în cladire.

Ansamblul de lucrari, specific cladirii, va avea ca scop instalarea suportilor de cabluri, a
traseelor alese de trecere a suportului fizic, a cablurilor aferente statiilor de lucru, a prizelor
şi repartitorilor, a echipamentelor active, a conexiunilor de impamantare, a alimentarii cu
240Vca / 400Vca, a dulapurilor de comunicaţii şi a altor echipamente astfel încât sistemul sa
fie 100% operaţional conform specificaţiilor tehnice. în vederea asigirarii funcţionalitatii
sistemului, se va prevede o secventa de testare finala a tuturor reţelelor de transmisii de date.
La alegerea traseelor conductoarelor circuitelor de semnalizare se vor evita trecerile prin
spaţiile cu pericol de incendiu sau explozii, medii corozive etc. folosindu-se spaţiile de
circulaţie, anexele tehnice sau alte spaţii fără pericol şi posibilităţi de acumulare a gazelor
fierbinţi produse în timpul incendiului.
Traseele conductoarelor pentru semnalizare vor fi pe cât posibil separate de alte circuite de
instalaţii electrice sau de telecomunicaţie.
Dozele de tragere şi dozele de derivaţie necesare circuitelor de semnalizare nu vor putea fi
utilizate şi pentru alte circuite de instalaţii electrice sau telecomunicaţii.
Tuburile de protecţie ale conductoarelor pentru semnalizare se vor executa , de regulă, în
montaj îngropat în elementele de construcţie.
5.5.2. Prevederi legale - respectarea dreptului la viaţă privată

Respectarea dreptului la viaţă privată presupune definirea şi gestionarea zonelor de mascare.
Administratorul sistemului va putea defini, în funcţie de amplasamentul fiecărei camere,
anumite zone de mascare, necesare pentru protecţia intimităţii cetăţenilor. Astfel, pentru
fiecare camera de supraveghere, se vor defini zone in care aceasta nu va permite vizualizarea
de imagini. Având aceste zone de mascare predefinite, nici un utilizator nu va putea, nici prin
comandă manuală, să afişeze imagini, la niciun grad de detaliere.
Aceasta funcţie va oferi cetăţenilor certitudinea că sistemul de supraveghere este un serviciu
de pază şi protecţie socială, cu scopul de a reducere criminalitatea şi de a proteja viaţa
comunitară, şi nicidecum o modalitate de a pătrunde în intimitatea personală.
De asemenea, conform Legii nr 333 privind paza obiectivelor, bunurilor, valorilor şi protecţia
persoanelor emisă de Parlamentul României şi publicată în Monitorul Oficial al României nr.
525/ 22.07.2003, vor fi luate în considerare reglementările planului de securitate, ale instalării,
proceduri şi standarde în vigoare.
De completat cu GDPR (Dan Tudor)
5.5.3. Norme si standarde obligatorii

Toate documentatiile vor respecta legislatia romaneasca in vigoare, respectiv:
- Hotărârea Guvernului nr. 925/20/11/1995 pentru aprobarea Regulamentului de
verificare si expertizare tehnică de calitate a proiectelor, a executiei lucrărilor si a
constructiilor;

- Legea 333/2003 si normele de completare, privind realizarea sistemelor de securitate
locala.;
- Normativul I-7 privind proiectarea si realizarea sistemelor de alimentare cu energie
electrica de joasa tensiune;
- I18/1.01-2002 - Normativ pentru proiectarea şi executarea instalaţiilor electrice
interioare de curenţi slabi aferente clădirilor civile şi de producţie.
- PE 107/95 - Normativ pentru proiectarea si execuţia reţelelor de cabluri electrice.
- PE 119 - Norme de protecţia muncii pentru instalaţii electrice.
- SR CEI 364-4-41 - Instalaţii electrice ale clădirilor - Protecţia împotriva şocurilor.
- P 118/99 - Normativ de siguranţa la foc a construcţiilor.
- I 46-93 - Normativ pentru proiectarea, execuţia şi exploatarea reţelelor şi instalaţiilor
pentru televiziune prin cablu.
- STAS 6271-81- Prize de pământ pentru instalaţii de telecomunicaţii. Rezistenta
electrica. Prescripţii.
- STAS 12604/5-90 - Protecţie împotriva electrocutărilor. Instalaţii electrice fixe.
Prescripţii de proiectare, execute si verificare
- SR HD 384.7.707 S1:2003 - Instalaţii electrice în construcţii. Partea 7: Reglementāri
pentru instalaţii şi amplasamente speciale. Secţiunea 707: Instalaţii electrice
aferente echipamentelor informatice;
- Legea 10 / 1995 - privind calitatea in constructii;
- Legea 90 / 1996 - Norme generale de protectie a muncii;
Proiectarea, executarea, montarea si exploatarea instalatiei de ventilare si climatizare va
respecta următoarele normative şi prescripţii tehnice:
- Normativ de proiectarea si executarea instalatiilor de ventilare si climatizare I5/1998;
- Legea 10/1995 privind calitatea in constructii;
- Normativ de siguranta la foc a constructiilor P118/1999;
- STAS 6648-1,2 – Instalatii de ventilare si climatizare. Calculul aporturilor de caldura din
exterior. Prescriptii fundamentale. Parametrii climatici exteriori.
- STAS 9660 – Instalatii de ventilare si climatizare. Canale de aer. Forme si dimensiuni.
- SR 11573 – Instalatii de ventilare. Ventilarea naturala organizata a cladirilor industriale.
Prescriptii de calcul.
- STAS 4369 – Instalatii de incalzire, ventilare si climatizare a aerului. Terminologie.
- SR ISO 7730 – Ambiante termice moderate. Determinarea indicilor PMV si PPD si
specificarea conditiilor de confort termic.
- Legea 319/2006 privind securitatea si sanatatii in munca;

- NP 086/2005 - Normativ pentru proiectarea, executarea şi exploatarea instalaţiilor de
stingere a incendiilor.
Pe tot parcursul execuţiei lucrărilor, precum şi în activitatea de exploatare şi întreţinere a
instalaţiilor proiectate se va urmări respectarea cu stricteţe a prevederilor actelor normative
menţionate.
Lista de mai sus nu este limitativă şi va fi completată cu restul prevederilor legale în domeniu,
aflate în vigoare la momentul respectiv.
Răspunderea privitoare la respectarea legislaţiei în vigoare revine în întregime executantului
lucrării în perioada de realizare a investiţiei şi beneficiarului pe perioada de exploatare
normală, întreţinere curentă şi reparaţii (după recepţionarea lucrărilor şi a punerii în
funcţiune).
Norme specifice pentru instalatiile de securitate (incendiu, supraveghere video, control
acces) :
- Normativ privind proiectarea si executarea instalatiilor electrice cu tensiuni pina la
1000V c.a., indicativ NP-I7-02 ;
- Normativ pentru proiectarea si executarea retelelor de cabluri electrice, indicativ PE
107/95 ;
- Normativ pentru proiectarea si executarea instalatiilor electrice interioare de curenti
slabi aferente cladirilor civile si de productie, indicativ I18 / 1-01 ;
- Normativ pentru proiectarea si executarea instalatiilor de semnalizare a incendiilor si
a sistemelor de alarmare contra efractiei din cladiri, indicativ I18 / 2-02 ;
- EN-54 - Standard european pentru sisteme de detectie si alarmare incendiu
- Normele tehnice de protectie impotriva incendiilor la proiectarea si realizarea
constructiilor si instalatiilor, indicativ P118 / 99.
- Legea nr. 333 din 08 / 07 / 2003 – privind paza obiectivelor , bunurilor, valorilor si
protectia persoanelor;
- HG 1010 din 25 iunie 2004 – pentru aprobarea normelor metodologice si a
documentelor prevazute la art. 69 din Legea nr. 333 / 2003.
- Legea nr. 608 / 2001, cu modificarile ulterioare privind evaluarea conformitatii
produselor
- Ghidul pentru proiectarea, executarea şi exploatarea dispozitivelor şi sistemelor de
evacuare a fumului şi a gazelor fierbinţi din construcţii în caz de incendiu, indicativ GP
-063-01;
- STAS 12523 – Instalaţii de stingere a incendiilor cu gaze inerte
- Legea 307/2006, ordinul 163/2007 (PSI)
Norme si standarde specifice pentru sistemul date si voce :
- ANSI/TIA-942 Telecommunications Infrastructure Standard for Data Centres:

o Scopul standardului este de a oferi cerințele și recomandările pentru
proiectarea și implementarea de Centre de date.
o Standardul se adresează proiectanților care au nevoie de o înțelegere
cuprinzătoare a proiectării Centrelor de date, incluzând planificarea locației,
proiectarea sistemului de cablare și a rețelei de date.
o Standardul specifică proiectarea cablării, a rețelei, a locației, conține anexe de
informare cu privire la bunele practici și recomandări pentru cerințele de
disponibilitate, definirea spațiilor, a rack-urilor și cabinetelor.
- EN 50173-5 Data Centre Cabling:
o Scopul standardului este de a oferi un sistem de cablare generic pentru centre
de date, care să suporte o gamă largă de aplicații existente sau emergente
pentru LAN, SAN și WAN, care să fie scalabil, astfel încât să suporte creșterea
viitoare pe durata de viață planificată a centrului de date și să fie suficient de
flexibil pentru a face modificări în mod ușor și eficient.
- ANSI/TIA-568-C.0, Generic Telecommunications Cabling for Customer Premises:
o Standardul defineste planificarea si instalarea unui sistem de cablare
structurata pentru toate tipurile de premise ale clientilor. El specifica un sistem
care suporta o cablare de telecomunicatii generica intr-un mediu care imbina
o diversitate de produse si de producatori.
o Standardul specifica cerintele pentru un sistem de cablare de telecomunicatii
generic, incluzand:
§ Structuri ale sistemului de cablare,
§ Topologii si distante,
§ Instalare, performanta si testare,
§ Transmisie prin fibra optica si cerinte de testare.
- ANSI/TIA-568-C.1, Commercial Building Telecommunications Standard:
o Standardul defineste planificarea si instalarea unui sistem de cablare
structurata intr-o cladire comerciala si intre cladirile comerciale din cadrul unui
campus.
o Standardul defineste structurile sistemului de cablare incluzand:
§ Facilitatile de intrare a furnizorilor de comunicatii,
§ Salile de echipamente,
§ Salile de telecomunicatii,
§ Cablare backbone,
§ Cablare orizontala,
§ Zona de lucru (spatiul care contine prizele de comunicatii).

- ANSI/TIA-568-C.2 Balanced Twisted-Pair Telecommunications Cabling and
Components Standard:
o Standardul include specificatiile pentru componente si cablare, precum si
cerintele de testare pentru cablarea cu cupru (perechi torsadate), incluzand
categoria 3, 5e, 6 si 6A.
- ANSI/TIA-568-C.3 Optical Fiber Cabling Components:
o Scopul standardului este de a specifica cerintele de performanta pentru cablu
si componente de fibra optica pentru cablarea cu fibra optica.
- ANSI/TIA/EIA-569-B Commercial Building Standard for Telecommunications Pathways
and Spaces:
o Scopul standardului este de a asigura operabilitatea, flexibilitatea,
administrarea si longevitatea sistemului de cablare intr-un mediu complex de
transmisii de telecomunicatii de voce si date (voce, date, video, securitate,
semnale de control, etc.) descriind elementele de proiectare arhitecturala a
sistemelor de suport pentru cabluri si spatiilor dedicate pentru echipamentele
de telecomunicatii.
- ANSI/TIA/EIA-606-A Administration Standard for Commercial Telecommunications
Infrastructure:
o Standardul se refera la administrarea infrastructurii de comunicatii pentru
cladire, incluzand documentatia de baza si actualizarea periodica a planurilor,
etichetelor si inregistarilor. Administrarea va fi in sinergie cu sistemele de voce
date si video precum si cu celelalte sisteme de semnalizare din cladire,
incluzand sistemele de securitate, audio, alarme si management al energiei.
- J-STD-607-A Commercial Building Grounding and Bonding Requirements for
Telecommunications:
o Standardul specifica o infrastructura uniforma de impamantare si legare la
masa in cladirile comerciale.
- ISO/IEC 11801, Generic Cabling for Customer Premises:
o Standardul specifica un sistem de cablare generic, independent de aplicatie,
capabil sa suporte o gama larga de aplicatii. El ofera o schema flexibila de
cablare, astfel incat modificarile sunt atat usor de realizat cat si economice.
Standardul de cablare generica:
§ Specifica o structura de cablare care suporta o larga varietate de
aplicatii,
§ Specifica clasele de canal E si F, bazate pe componente cu performante
mai mari, capabile sa suporte aplicatii viitoare,
§ Specifica cerintele componentelor si specifica implementarile de
cablare care asigura legaturi permanente si canale care satisfac sau
depasesc cerintele pentru clasele de cablare.

- BS EN 62040 Specification for UPS Systems
- BS EN 62040-1-1 UPS Safety Requirements
- IEC 60529 Degrees of Protection provided by Enclosures
- EN 61000 Electro Magnetic Compatibility Standard
- EMC Directive 89/336/EEC
- EN 50174 – Cerinţe specifice despre administrare şi documentaţia privind cablurile,
terminaţiile acestora, spaţii de lucru, reguli de împământare (50174-1), cerinţe
referitoare la planificare, asigurarea calităţii, instalare cu privire la cablurile de cupru
şi fibră optică (50174-2)
- EN 50167 – Structura cablurilor pentru cablare orizontala ecranate
- EN 60332-1 – Teste ale cablurilor electrice si fibra optica la propagarea verticala a
flăcărilor.
- EN 60754-1 – Teste privind emisia de halogen a cablurilor supuse focului.
- EN 60793 – Condiţii generale si teste specifice pentru fibra optica multimode si
singlemode
- EN 50081-1,2 – Compatibilitate electromagnetica – standard generic de emisie in
mediu uşor industrializat (1) si industrial (2)
- EN 50082-1 – Compatibilitate electromagnetica – standard generic de imunitate in
mediu uşor industrializat
- EIA/TIA 569 – Commercial Building Standard for Telecommunications Pathways &
Spaces”
- EIA/TIA TSB-36 – “Additional Specifications for Unshielded Twisted Pair Cables”
- EIA/TIA 569 “Commercial Building Standard for Telecommunications Pathways &
Spaces”
- ANSI/TIA/EIA-TSB-67/95 -"Transmission Performance Specifications for Field Testing
of Twisted Pair Cabling System."
- IEEE 802.1d Spanning Tree Bridge
- IEEE 802.1p LAN Layer 2 QoS/CoS Protocol for Traffic Prioritization
- IEEE 802.1Q Virtual LANs (VLAN);
- IEEE 802.3 CSMA/CD or Ethernet;
- IEEE 802.3u 100 Mbps (Fast Ethernet);
- IEEE 802.3ab 1000 Mbps (Gigabit Ethernet);
- IEEE 802.3ad Link aggregation;
- IEEE 802.3z Gigabit Ethernet over fiber standard (1000BaseX);
- IEEE 802.1w Rapid Spanning Tree Protocol (RSTP);

- IEEE 802.11 a / b / g - Radio Communications data standard;
- EN 29241-3:1993 - ISO 9241 – Centre de Comanda si Control.
- Normativele I18/1, I18/2 din 2002
- Normativul MPO 86/2005
De asemenea, se va avea in vedere respectarea legislatiei in ceea ce priveste achizitia
sistemului. In acest sens, se va avea in vedere respectarea urmatoarelor acte normative:
- OUG 34/2006 privind atribuirea contractelor de achizitie publica si completari
ulterioare;
Prezentarea standardelor privind securitatea informaţiei
Pentru a asigura tratarea tuturor elementelor de securitate relevante intr-o strategie de
securitate, au fost dezvoltate mai multe standarde privind securitatea informaţiei, controlul
în domeniul tehnologiei informaţiilor, administrarea riscurilor şi calitatea serviciilor
informatice.
Cunoaşterea acestor standarde reprezintă un prim pas în procesul de organizare a activităţilor
referitoare la securitatea informaţiei, de îmbunătăţire a calităţii serviciilor informatice şi de
administrare a riscurilor, în final de îmbunătăţire a calităţii în realizarea şi prestarea acestor
servicii.
Adoptarea acestor standarde internaţionale oferă o serie de avantaje: abordarea securităţii
informaţiei în contextul general al strategiei organizaţionale, a tehnologiei şi a
comportamentului uman, ceea ce faciliteaza adoptarea unor decizii mai bune privind politica
şi implementarea soluţiilor de securitate.
Printre cele mai importante standarde şi documente publicate privind controlul securităţii
informaţiei, pot fi enumerate: CobiT, CobiT Security Baseline, Guidelines for the Security of
Information Systems, Guide for Assessing the Security Controls în Federal Information Systems
NIST 800-53A, IT Infrastructure Library – ITIL, Standardele ISO / IEC 17799 şi ISO / IEC 27001
(BS 7799 – 2), Standard of Good Practice for Information Security.
Ø Standardul CobiT 4.0 - Control Objectives for Information and related Technology
Dezvoltat şi promovat de către ITGI, standardul CobiT permite dezvoltarea de politici şi bune
practici pentru controlul informaţiei în cadrul unei organizaţii, pornind de la premisa că
tehnologia informaţiei trebuie să livreze informaţia de care organizaţia are nevoie pentru a-şi
atinge obiectivele. Standardul CobiT tratează de asemenea cerinţele de securitate şi de
calitate ale organizaţiei, furnizând şapte criterii care pot fi folosite pentru a defini generic
cerinţele referitoare la tehnologia informaţiei: eficienţă, eficacitate, disponibilitate,
integritate, confidenţialitate, credibilitate şi conformitate.
Implementarea standardului CobiT permite o mai bună aliniere a tehnologiei informaţiei la
cerinţele afacerilor organizaţiei, o perspectivă mai clară a managementului asupra activităţilor
informatice, responsabilităţi clare, condiţii generale de acceptare cu terţe părţi şi organisme
de reglementare. Sistemul de control propusă de standardul CobiT face legătura între
iniţiativele tehnologiei informaţiei şi cerinţele afacerii, creează posibilitatea organizării

activităţilor informatice într-un model de proces general acceptat, identifică principalele
resurse informatice ce pot fi utilizate şi defineşte obiective de control.
Obiectivele de control, ghidurile de management şi modelele de maturitate constituie nucleul
standardului CobiT, care este divizat în 34 de procese informatice, pentru fiecare proces fiind
asigurată o abordare clară în ceea ce priveşte controlul, administrarea şi măsurarea
procesului.
În ceea ce priveşte securitatea informaţiei, cerinţele se referă la protejarea informaţiei
împotriva utilizării neautorizate. Controlul procesului care satisface aceasta cerinţa se
activează prin controlul accesului, astfel încât accesul la sisteme, date şi aplicaţii să fie permis
doar utilizatorilor autorizaţi, prin metode şi practici precum: autentificarea, autorizarea şi
controlul accesului, crearea de profile de utilizatori, definirea cerinţelor de confidenţialitate,
administrarea cheilor criptografice, managementul incidentelor, instruirea corespunzătoare a
utilizatorilor, utilizarea unor instrumente de monitorizare etc.
Ø Standardul CobiT Security Baseline
Documentul, publicat de către ITGI utilizează structura CobiT şi evidenţiază riscurile specifice
ale securităţii informaţiei într-un mod simplu de înţeles şi de implementat de către orice
utilizator, de la utilizatorii individuali, întreprinderi mici şi mijlocii, până la personalul executiv
şi de conducere al organizaţiilor mari. Documentul furnizează sisteme de control - cheie şi o
listă de corespondenţă cu standardul ISO 27001, precum şi un sumar al riscurilor de securitate.
Ø Standardul ISO / IEC 15408 - Evaluation Criteria for IT Security
Standardul, a cărui a doua ediţie a fost publicată în anul 2005, este structurat pe trei părţi.
Prima parte defineşte criterii comune în scopul utilizării ca bază pentru evaluarea
proprietăţilor de securitate ale produselor şi sistemelor informatice. Criteriile comune permit
compararea rezultatelor unor evaluări independente ale securităţii prin furnizarea unui set
comun de cerinţe pentru funcţiile de securitate ale produselor şi sistemelor informatice şi
pentru măsurile de asigurare aplicate acestora în cursul unei evaluări de securitate.
Rezultatele evaluării pot ajuta utilizatorii să determine în ce măsură produsul sau sistemul
informatic prezintă siguranţă pentru scopul utilizării şi dacă riscurile de securitate asociate
utilizării sale sunt tolerabile. Partea a doua şi a treia a standardului cuprind cerinţele
funcţionale de securitate, respectiv cerinţele de evaluare a securităţii.
Ø Standardul ISO-IEC 13335 - Concepts and Models for Information and Communications
Technologies Security Management
Prima parte a acestui standard prezintă conceptele şi modelele fundamentale pentru
administrarea securităţii tehnologiei informatice şi de comunicaţii, tratând în general
probleme de administrare esenţiale pentru planificarea, implementarea şi operarea
securităţii. Partea a doua a standardului este un ghid operaţional al securităţii tehnologiilor
informatice şi de comunicaţii.
Ø Standardul ISO / IEC 20000 – Service Management şi Information Technology
Infrastructure Library – ITIL
Standardul ISO / IEC 20000 este primul standard internaţional pentru administrarea serviciilor
informatice, având ca bază standardul britanic BS 15000. Prima parte a standardului ISO / IEC

20000 conţine specificaţii, promovând abordarea prin procese integrate a livrării serviciilor,
care trebuie să răspundă cerinţelor organizaţiei. Partea a doua a standardului este un cod de
practică şi descrie cele mai bune practici pentru administrarea serviciilor. Standardul ISO / IEC
20000, ca şi predecesorul sau BS 15000, au fost iniţial dezvoltate sa reflecte cele mai bune
practici conţinute în Information Technology Infrastructure Library – ITIL.
ITIL reprezinta un set de documente create cu scopul de a uşura implementarea unei structuri
pentru administrarea serviciilor IT. Astfel, ITIL conţine şapte seturi de documente, referitoare
la: suportul serviciilor, livrarea, planificarea pentru implementare, administrarea
infrastructurii, a aplicaţiilor, a securităţii şi perspectiva afacerii.
ITIL a fost iniţiat de către Ministerul Apărării al Marii Britanii în anii ’80, în scopul definirii unei
structuri de administrare a serviciilor informatice bazat pe cele mai bune practici. În timp, el
s-a dezvoltat într-un standard construit şi menţinut de către organizaţia itSM (IT Service
Management), o organizaţie non-profit reprezentată în mai multe ţări. ITIL a fost rapid adoptat
ca standard „de facto“ pentru cele mai bune practici în furnizarea serviciilor informatice. În
prezent, Office for Government Commerce (OGC) împreuna cu IT Service Management Forum
(itSMF) lucrează la o versiune actualizată a publicaţiilor ITIL.
Ø NIST Special Publications
Aceste documente au fost dezvoltate de către United States National Institute of Standards
and Technology (NIST), fiind destinate agenţiilor federale, dar putând fi folosite şi de către
agenţiile non-guvernamentale. Dintre publicaţiile speciale NIST, putem menţiona seria 500
(Information Technology) şi seria 800 (Computer Security).
Seria 800 conţine mai multe publicaţii destinate securităţii informatice, printre care SP 800 –
26 - Security Self-Assessment Guide for Information Technology Systems, SP 800 – 35 - Guide
to Information Technology Security Services, SP 800 – 37 - Guide for the Security Certification
and Accreditation of Federal Information Systems, SP 800 – 55 - Security Metrics Guide for
Information Technology Systems, şi altele.
În anul 2006, a fost publicat proiectul documentului SP 800-53- Recommended Security
Controls for Federal Information Systems (Final Public Draft), un ghid ce recomandă controale
minime pentru sistemele informatice, oferă cataloage actualizate de controale de securitate
şi creează o bază pentru dezvoltarea tehnicilor şi procedurilor de verificare a eficacităţii
controalelor de securitate.
Ø Guidelines for the Security of Information Systems
Liniile directoare conţinute în acest document, publicat de către Organisation for Economic
Cooperation and Development (OECD), sunt menite să îmbunătăţească protecţia sistemele
informatice, să ofere un cadru general pentru dezvoltarea şi implementarea de măsuri
efective, practici şi proceduri pentru securitatea informaţiei, să încurajeze cooperarea între
sectorul public şi privat privind securitatea informaţiei, să promoveze încrederea în sistemele
informatice.
Ø Standard of Good Practice for Information Security
Acest standard, dezvoltat de către Information Security Forum (ISF) în baza experienţei de
cercetare şi practice a membrilor săi, priveşte securitatea informaţiei din perspectiva afacerii,

furnizând o baza practică pentru evaluarea sistemului de securitate a informaţiei al unei
organizaţii.
Ø Information Security Governance – Guidance for Boards of Directors and Executive
Management
Documentul, publicat de către IT Governance Institute (ITGI), a fost dezvoltat ca o resursă
educaţională în domeniul securităţii informaţiei pentru structurile de conducere, conducerile
executive şi profesioniştii în securitatea informaţiei.
Ø Standardele internaţionale din familia ISO/IEC 27000
Securitatea informaţiilor îşi are originea în protejarea informaţiilor militare şi a securităţii
datelor strategice ale armatelor. De asemenea, integritatea informaţiilor cu caracter financiar
a ridicat probleme de securitate precum şi datele privind zborurile spaţiale şi funcţionarea
centralelor nucleare.
Unul dintre cele mai cunoscute sisteme de securitate IT a fost denumit Department of Defense
Trusted Computer System Evaluation Criteria, cunoscut şi sub numele de Orange Book. Acest
sistem a fost impus ca standard al Departamentului de Apărare al Statelor Unite ale Americii
în anul 1985. Această “Carte Portocalie a Securităţii” cuprinde criteriile de evaluare a
securităţii sistemelor de calcul. Sistemul a fost înlocuit în 1991 cu sistemul FIPS - Federal
Information Processing Strategy, rezultat ca urmare a colaborării dintre NIST (National
Institute of Standards and Technology) şi NSA (National Security Agency). În anul 1995 a fost
elaborat standardul BS 7799 de către Institutul Britanic de Standardizare – BSI, fiind adoptat
de către Organizaţia Internaţională pentru Standardizare (ISO) sub forma standardului ISO/IEC
17799.
Standardul în vigoare pentru certificare sistemelor de management a securităţii informaţiei
este standardul ISO/IEC 27001: 2005 “Tehnologia Informaţiei. Tehnici de securitate. Sisteme
de Management al Securităţii Informaţiei. Cerinţe”, elaborat de către ISO şi Comitetul
Electrotehnic Internaţional (IEC).
Familia de standarde ISO/IEC 27000 cuprinde un număr mare de standarde referitoare la SMSI,
printre care:
- ISO/IEC 27001:2005 – utilizat pentru implementarea şi certificarea SMSI;
- ISO/IEC 27002 – un cod de bune practici privind SMSI, cunoscut înainte ca BS 7799
Partea 1, revizuit ultima dată în anul 2005 şi redenumit ISO/IEC 27002: 2005;
- ISO/IEC 27006 – un ghid pentru certificarea organizaţiilor, publicat în anul 2007;
- Următoarele standarde se afla în diferite etape de elaborare:
- ISO/IEC 27000 – un standard ce cuprinde un vocabular cu termenii folosiţi în SMSI;
ISO/IEC 27003 – un ghid de implementare al SMSI;
- ISO/IEC 27004 – un standard ce se referă la măsurarea eficacităţii SMSI;
- ISO/IEC 27005 – un standard ce se referă la managementul riscului unui SMSI;
- ISO/IEC 27007 – un ghid pentru auditarea SMSI;
- ISO/IEC 27011 – un ghid pentru certificarea SMSI în industria telecomunicaţiilor;

- ISO/IEC 27099 – un ghid pentru implementarea SMSI în domeniul sănătăţii;
- Acestea sunt câteva dintre cele mai cunoscute standarde şi documente publicate în
domeniul securităţii informatice, există multe altele la nivel local, regional sau global
care pot fi consultate. Fiecare dintre aceste documente tratează cu prioritate anumite
aspecte: în timp ce unele oferă o vedere globală asupra proceselor informatice sau
sunt focalizate pe procese operaţionale, altele se concentrează pe controalele de
securitate. Standardele se suprapun în unele zone şi sunt complementare în altele.
5.6. NOMINALIZAREA SURSELOR DE FINANŢARE A INVESTIŢIEI PUBLICE

Sursele de finanţare a investiţiilor sunt constituite în conformitate cu legislaţia in vigoare si
constau din fonduri proprii, fonduri de la bugetul local si fonduri provenite din finanţări
nerambursabile.
Proiectul va fi finanţat din următoarele surse:
Ø Fonduri provenite de la bugetul local, sume ce vor fi incluse in bugetul Primăriei
Municipiului Turnu Măgurele din anul 2019 - 2020, în vederea acoperirii cheltuielilor
de implementare. Cuantumul sumei bugetate este de 100% din valoarea proiectului la
care se adauga TVA calculat la valoarea intregului proiect, conform Devizului General;
Ø Fonduri proprii ale Municipiului Turnu Măgurele, sume care vor fi folosite pentru
mentenanţa sistemului pe o perioada de minim 5 ani. Sumele aferente asigurării
mentenanţei vor fi evaluate anual de către experţi în domeniu şi vor fi introduse în
bugetele anuale ale Primăriei.
6. URBANISM, ACORDURI ŞI AVIZE CONFORME

6.1. CERTIFICATUL DE URBANISM
Anexat Certificatul de Urbanism.
6.2. EXTRAS DE CARTE FUNCIARĂ

Anexat.
6.3. ACTUL ADMINISTRATIV AL AUTORITĂŢII COMPETENTE PENTRU PROTECŢIA

MEDIULUI
Anexat.
6.4. AVIZE CONFORME PRIVIND ASIGURAREA UTILITĂŢILOR

Exista avizele emise de operatorii de utilitati specificati in Certificatul de Urbanism.

6.5. STUDIU TOPOGRAFIC
Anexat Studiul Topografic, vizat de către Oficiul de Cadastru şi Publicitate Imobiliară.
6.6. AVIZE, ACORDURI ŞI STUDII SPECIFICE

Nu este cazul.
7. IMPLEMENTAREA INVESTIŢIEI
7.1. INFORMAŢII DESPRE ENTITATEA RESPONSABILĂ CU IMPLEMENTAREA INVESTIŢIEI
Entitatea responsabilă cu implementarea proiectului este Primăria Municipiului Turnu
Măgurele, aceasta fiind şi beneficiara sistemului în ansamblu.
Primăria Municipiului Turnu Măgurele, autoritate a Administraţiei publice locale, în
îndeplinirea atribuţiilor stabilite prin Legea Administraţiei publice locale nr. 215/2001,
republicată, cu modificările şi completările ulterioare, este o structură funcţională cu activitate
permanentă constituită din Primar, Viceprimari, Secretarul unităţii administrativ teritoriale şi
aparatul de specialitate al Primarului. Primăria duce la îndeplinire hotărârile Consiliului Local
şi dispoziţiile primarului, soluţionând problemele curente ale colectivităţii locale.
Primăria Municipiului Turnu Măgurele este organizată şi funcţionează în temeiul principiilor
autonomiei locale, descentralizării serviciilor publice, eligibilităţii autorităţilor
administraţiei publice locale, legalităţii şi al consultării cetăţenilor în soluţionarea problemelor
locale de interes deosebit.
Consiliul Local este autoritatea deliberativă a Municipiului Turnu Măgurele, având, conform
Legii nr. 215/2001, următoarele atribuţii: alege din rândul consilierilor pe viceprimari, aprobă
statutul oraşului, aprobă studii, prognoze orientative şi programe de dezvoltare economico-
socială, de organizare şi amenajare a teritoriului, aprobă bugetul local, formarea,
administrarea şi executarea acestuia, aprobă virările de credite şi modul de utilizare a rezervei
bugetare, stabileşte impozite şi taxe locale, precum şi taxe speciale, administrează domeniul
public şi privat, aprobă planurile de organizare şi de dezvoltare urbanistică, precum şi de
amenajare a teritoriului, contribuie la realizarea măsurilor de protecţie şi asistenţă socială.
Conducerea Primăriei Turnu Măgurele:

Funcţia Nume şi prenume
Primar: Danut CUCLEA
Viceprimar: Florentin CRISTEA

7.2. STRATEGIA DE IMPLEMENTARE
Implementarea sistemului de prioritizare a transportului public pentru creșterea siguranței
cetățenilor și prevenirea criminalității se va derula în mod obligatoriu în strânsa corelare cu
intervenția la infrastructura arterelor deoarece asigurarea legăturilor intre camerele video și
Centrul de Supraveghere, se va face subteran, traseele de comunicații fiind poziționate sub
trotuar sau sub spațiul verde al aliniamentelor stradale. De aceea, acțiunile de realizare a
infrastructurii de comunicații se vor derula în același timp cu reabilitarea trotuarului sau a
spațiului verde.
In locațiile in care este deja instalata tubulatura pentru telecomunicații aparținând
Municipiului Turnu Măgurele, aceasta va fi utilizata prin partajarea spațiului, pe cat posibil.
Astfel se va evita intervenția ulterioara și implicit deteriorarea elementelor deja finalizate.
Abordarea proiectului se va face direcționând eforturile și resursele alocate pe artere de
circulație majora si asigurând implementarea tuturor acțiunilor proiectelor la fiecare camera,
astfel încât, după fiecare echipament instalat in teren, acesta sa fie pus in funcțiune si conectat
la centrul de Tele-supraveghere in cel mai scurt timp posibil.
Principalele etapele de implementare sunt prezentate in continuare, structurate pe
activități specifice (si care se regăsesc in Graficul de activități):
Activitatea 1. Derularea activităților de achiziții publice

Aceasta activitate are ca scop desfășurarea a patru proceduri de achiziție publica conform
Legii nr.98 / 2016 cu completările și modificările ulterioare:
1.1. Achiziția serviciilor de dirigenție de șantier;
1.2. Achiziția sistemului de supraveghere video;
Pentru procedurile de achiziții publice ce vizează activitățile de suport (management,
asistenta tehnica, publicitatea (daca este cazul) și auditul), elaborarea documentațiilor de
atribuire vor fi realizate de către Beneficiar. Pentru operativitate, in cazul contractelor cu o
valoare estimata mai mica de 30.000 euro se va aplica procedura atribuirii directe sau a
cererii de oferta, iar în cazul contractelor cu o valoare estimata mai mare se va aplica
procedura licitației deschise.
Pentru procedura de achiziție a sistemului de supraveghere, având in vedere valoarea mare
a acesteia, se va aplica procedura licitației deschise.
In cadrul acestui punct, pentru fiecare dintre achiziții se va recurge la următoarele sub-
activități:
a) Elaborarea documentației de atribuire;
b) Elaborarea anunțurilor și a invitațiilor de participare, după caz;
c) Primirea și evaluarea ofertelor;
d) Atribuirea contractelor de furnizare.
Activitatea 2. Managementul proiectului si dirigenția de șantier

Pe toata durata proiectului se va monitoriza progresul proiectului şi evaluarea interna a
modalităților de implementare a activităților, precum şi a rezultatelor proiectului. Evaluarea
va fi asigurata și prin realizarea rapoartelor intermediare și finale conform cu cerințele
monitorilor proiectului (dirigintele de șantier, responsabilii tehnici etc.). Aceasta activitate va
cuprinde următoarele sub-activităţi:
2.1. Întâlnirea preliminară a echipei de proiect;
2.2. Stabilirea planului și a strategiei de lucru;
2.3. Monitorizarea și controlul activităților conform contractului de punere in operă
(urmărirea progresului fizic și procedural înregistrat în implementarea proiectului,
făcându-se permanent legătura cu cele stabilite prin contract; tinerea unei evidente
contabile distinct a proiectului și înregistrări contabile separate și transparente ale
implementării proiectului; păstrarea timp de cinci ani de la data închiderii recepției a
tuturor înregistrărilor);
2.4. Asigurarea managementului financiar-contabil al proiectului;
2.5. Elaborarea documentațiilor de raportare.
Perioada în care se va desfășura aceasta activitate este de 12 luni.
Activitatea 3. Implementarea sistemului de supraveghere video

3.1. Punerea la dispoziția executantului, asistentului tehnic si a dirigintelui a
documentațiilor de implementare
3.1.1.Site-survey – analiza de teren si specificarea particularităților, după caz;
3.1.2.Realizarea şi transmiterea planului de implementare și a proiectului tehnic de
detaliu (FSD – Final Schematic Design) propus de către Executant in vederea punerii
in opera, inclusiv a planului de lucrări (Graficul de execuție)
3.1.3.Formularea de observații şi realizarea de corecții la documentele tehnice din
partea Beneficiarului şi a Consultantului, după caz;
3.1.4. Aprobarea documentației de implementare de către Beneficiar și Consultant.
Prima etapă din implementarea proiectului va începe cu analiza de teren. Executantul va fi
responsabil de conducerea analizei de teren astfel încât, la fața locului se vor studia, analiza
și nota toate informațiile necesare realizării planului de implementare și a proiectului tehnic
de detaliu (FSD) – in mod special, se vor avea in vedere eventualele modificări ale situației
din teren, apărute intre data elaborării Proiectului Tehnic si începerea lucrărilor de execuție.
In urma recepției celor două documente mai sus menționate, Beneficiarul asistat de către
Consultant / Asistent Tehnic si Diriginte ii va comunica Executantului eventuale observații
privitoare la documentația primită, fiind responsabilitatea acestuia din urmă de a adapta
documentația conform cerințelor acestuia.
3.2. Realizarea, testarea și aprobarea soluției tehnice funcționale la Fabricant (sau

Executant) - (FAT – Factory Acceptance Tests)

3.2.1.Prezentarea modelului tehnic funcțional de către Executant;
3.2.2. Realizarea și aprobarea procedurilor de testare;
3.2.3. Desfășurarea testelor funcționale;
3.2.4.Formularea de eventuale observații de către Consultant și efectuarea corecțiilor
la nivelul modelului funcțional, dacă este cazul;
3.2.5. Realizarea, transmiterea și aprobarea documentelor de descriere a soluțiilor
tehnice finale.
In urma aprobării documentației de implementare de către Beneficiar, Executantul va testa
modelul tehnic funcțional intr-un cadru experimental, pentru a se asigura că soluția finală
propusă corespunde cerințelor Beneficiarului. In acest sens, Executantul va elabora
proceduri specifice de testare a soluției. In urma aprobării acestor proceduri de către
Beneficiar, Executantul va putea desfășura testele funcționale, urmând ca la sfârșitul
acestora sa livreze raportul de testare către Beneficiar și către Consultant.
Pe baza raportului de testare, Beneficiarul asistat de către Consultant va comunica
Executantului eventuale observații privitoare la capacitatea și eficienta sistemului propus de
a rezolva nevoile sale, urmând ca Executantul sa efectueze la nivel funcțional, corecțiile
cerute de către Beneficiar, în cazul în care acestea există.
Beneficiarul va aproba soluția tehnică propusă de către Executant, aceasta devenind astfel
soluția tehnica finala.
3.3. Instruirea personalului tehnic

Beneficiarul va desemna anumiți responsabili pentru a fi instruiți privind caracteristicile
tehnice, funcționale şi de administrare ale sistemului de supraveghere. Instruirea se va face
în momentul în care Executantul va cunoaște soluția tehnica finală.
3.4. Instalarea sistemului în teren și punerea în funcțiune

3.4.1. Instalarea rețelei de comunicații;
3.4.2. Instalarea camerelor de supraveghere;
3.4.3. Instalarea Centrului de Comanda;
3.4.4. Punerea în funcțiune a sub-sistemelor funcționale și integrarea acestora;
3.4.5. Predarea echipamentelor şi sub-sistemelor instalate în teren;
Aceasta etapă este formată din mai multe sub-etape ce se desfășoară simultan: se vor instala
infrastructura de comunicații, camerele de supraveghere și echipamentele aferente Centrului
de Comanda.
In urma instalării infrastructurii, Executantul va integra fizic și logic subsistemele instalate în
teren, soluția de supraveghere video urbană devenind de acum funcțională. La sfârșitul acestui
proces se va face predarea soluției către Beneficiar, printr-un proces verbal de predare-
primire.

3.5. Instruirea personalului de întreținere si administrare
In momentul în care echipamentele sunt instalate pe teren, Executantul va instrui personalul
delegat de către Beneficiar privind operațiunile de mentenanță ale echipamentelor.
Aceasta etapa se va desfășura simultan cu etapa de testare a sistemului funcțional.
3.6. Testarea sistemului funcțional (SAT – site acceptance tests)
3.6.1. Realizarea și transmiterea manualului de proceduri de testare şi aprobarea
acestuia de către Consultant;
3.6.2. Desfășurarea testelor funcționale a întregului sistem, în conformitate cu
manualul de proceduri de testare și în prezenta Consultantului și a Beneficiarului;
3.6.3. Formularea de observații privitoare la funcționarea sistemului din partea
Consultantului și a Beneficiarului;
3.6.4. Efectuarea corecțiilor formulate la punctul anterior şi reluarea testelor pana la
funcționarea integrală a sistemului;
Testarea soluției se va face în prezenta Beneficiarului, asistat de Consultant si Diriginte și va
începe propriu-zis în momentul în care procedurile de testare concepute de către Executant
vor fi aprobate de către Consultant. Aceste proceduri vor cuprinde într-o maniera detaliată
toate acțiunile ce vor fi întreprinse pentru a testa sistemul, sau pentru a dovedi ca toate
funcționalitățile sistemului au fost implementate, așa cum au fost stipulate în caietul de
sarcini.
In urma testelor, Beneficiarul va avea posibilitatea de a formula observații, putând cere
anumite corecții funcționale, în cazul în care este nevoie.
3.7. Livrarea documentații tehnice și de utilizare

Manualul de utilizare al sistemului, alături de orice alte documente specifice sistemului vor fi
livrate către Beneficiar la sfârșitul perioadei de testare a soluției.
3.8. Instruirea utilizatorilor desemnați de către Beneficiar

Beneficiarul va desemna persoanele responsabile pentru operarea sistemului. Acestea vor
participa la un curs de utilizatori, creat de către Executant.
3.9. Acceptanta finala

In urma semnării procesului verbal final de acceptantă, Executantul va fi exonerat de toate
obligațiile de implementare privind proiectul.
Termene si durate de referință

Durata de realizare a investiției este de 9 luni calendaristice, din care:
o 3 luni proceduri de achiziție;
o 6 luni livrare și instalare sistem;
o 1 luna instalare sistem si punere în funcțiune (in ultima luna de implementare).
Resurse alocate
In perioada de implementare a proiectului, toate resursele tehnice si logistice vor fi
transferate Executantului, o data cu predarea amplasamentului către acesta in vederea
punerii in opera a investiției. Beneficiarul va aloca o echipa de proiect, care va acoperi
următoarele activități interne si competente:
• Manager / Director de proiect;
• Responsabil tehnic si cu activitățile de teren – 1 persoana;
• Responsabil financiar;
• Secretar de proiect;
• Diriginte de șantier (personal extern, cooptat contractual).
Persoanele desemnate își vor desfășura activitatea pe întreaga perioadă de implementare a
proiectului.
Eșalonarea investiției
Având in vedere anvergura proiectului, este de așteptat ca acesta sa fie implementat într-o
perioadă de 1 ani de la data lansării in execuție.
7.3. STRATEGIA DE EXPLOATARE, OPERARE ŞI ÎNTREŢINERE ŞI RESURSE NECESARE

Fiind un sistem complex, acesta va putea necesita executarea unor lucrări de mentenanță,
periodice si la defectare.
Mentenanța periodică se va face conform unui program prestabilit, pentru fiecare sub-sistem
si tip de echipament in parte.
In cazul intervențiilor (indiferent că este vorba despre intervenții programate ori de acțiuni de
service de urgentă), acestea se realizează de către echipe dedicate, specializate, in general
formate din 2 persoane: inginer de sistem si tehnician.
Intervențiile de teren se realizează la fiecare site in parte, cu echipă specializată. In funcție de
tipul intervenției, aceasta se va focaliza pe lucrările necesitate, astfel:
Ø lucrări de mentenanță la sistemele de dirijare rutiera (semaforizare), camere video so
sisteme de cerere prioritate din vehicule: se asigură regulat, pentru curățarea

elementelor optice (geam protecție obiectiv) care sunt supuse permanent la factorii
de mediu (vânt, praf, apă etc.). Aceste operațiuni vor fi efectuate de către un tehnician,
dotat cu trusă de service si echipament de protecție. In cazul in care, la sistemele optice
interne apar uzuri sau defecțiuni locale, acestea vor fi remediate cu ocazia
respectivelor intervenții. Este de așteptat ca intervențiile periodice să fie necesare la
un interval de cca. 6 luni;
Ø defecte la la sistemele de dirijare rutiera (semaforizare), camere video so sisteme de
cerere prioritate din vehicule: in cazul defectelor electrice, electronice, optice la
camerele video sau defectarea etanșeității carcaselor de exterior, componentele
defecte vor fi identificate la fiecare site si vor fi înlocuite cu elemente noi, de către
tehnicianul care asigura intervenția, urmând ca elementele defecte sa fie reparate in
condiții de laborator (la sediul central sau la Furnizor). In acest sens, tehnicianul va fi
dotat cu un set de echipamente de primă înlocuire (camera video, sistem optic, mufe,
cabluri, carcasa, calculator portabil pentru efectuarea configurărilor parametrilor de
rețea etc.), trusă de scule si echipament de protecție;
Ø defecte la platformele mobile ale camerelor video (unde este cazul): platformele
mobile sunt in general suficient de rezistente pentru a opera, pe perioade foarte lungi
de timp, in condiții exterioare si chiar condiții ostile tehnic. Totuși, pentru asigurarea
bunei funcționări, platformele vor fi inspectate la fiecare intervenție periodică la
camerele video, si, in caz de necesitate, vor fi curățate (principalul factor de defectare
in zonele metropolitane li reprezintă acumulările de praf) si eventual se vor înlocui
garniturile de protecție, in cazul in care se constată uzuri ale acestora. Pe de alta parte,
in cazul defectelor majore, platformele vor fi înlocuite complet in teren, urmând ca
reparația reperelor defecte să fie realizata in condiții de laborator (la sediul central sau
la furnizor). Pentru aceasta, tehnicianul de service va fi dotat cu cel puțin o platforma
mobila de prima înlocuire, trusa de scule adecvata si echipament de protecție.
Ø defectări ale echipamentelor electronice la nodurile de rețea: in general
echipamentele de nod de rețea (echipamente de fibră optică, concentratoare de date
sau echipamente radio) sunt dimensionate astfel încât să funcționeze fără oprire sau
intervenție pe toata perioada de funcționare a sistemului, singurele eventuale reglaje
efectuându-se in cazuri de reconfigurare a rețelei si acestea se efectuează prin rețea,
de la nivelul stației de administrare din nodul central (aflat in locația Centrului de
Control). Totuși, in cazuri de defectare a echipamentelor, acestea vor fi înlocuite in
teren de către echipa de intervenție cu echipamente noi, urmând ca cele defecte să fie
reparate in condiții de laborator (la sediul central sau la furnizor). Pentru aceasta,
tehnicianul de service va fi dotat cu cel puțin cate un echipament electronic de tipul
celor aflate in site-urile din teren pentru prima înlocuire si trusa de scule adecvată
(dacă este necesară).
Ø alte defecte generate de cauze externe (de exemplu întreruperea alimentarii cu
energie electrică la unele site-uti): se vor trata independent, in funcție de tipul
defectării si cauza generatoare. Astfel, după constatarea tipului de defectare, echipa
de teren va informa Centrul de Comanda cu privire la cauza defectării precum si despre
serviciul responsabil de căderea respectivă, iar la nivel centralizat se vor lua masuri de
informare a factorilor implicați in vederea remedierii cat mai rapide.

Intervențiile la nivelul Centrului de Comanda se fac de către personal specializat, din cadrul
sistemului (administrator IT, inginer de sistem, tehnician) sau de către echipe specializate ale
Furnizorului, in funcție de tipul de intervenție. Toate sistemele si echipamentele din cadrul
centrului de supraveghere se dimensionează astfel încât acestea să funcționeze permanent,
fără intervenții periodice, singurele activități de mentenanță realizându-se in cazurile de
defectare a sistemelor locale. Toate sistemele fiind dimensionate redundant, funcționarea in
ansamblu nu va fi afectată de defecte accidentale, remedierea la nivel de echipament
asigurând revenirea in parametrii operativi si fiabilistici inițiali.
In cazul intervențiilor de anvergură sau care pot modifica structural sistemul (de exemplu in
cazul extinderii in viitor a acestuia) pentru intervenții se va apela la personal specializat din
cadrul Executantului sau a altor entități cu competente tehnice adecvate.
7.4. RECOMANDĂRI PRIVIND ASIGURAREA CAPACITĂŢII MANAGERIALE ŞI

INSTITUŢIONALE
Acest proiect se va desfășura împreună cu celelalte proiecte pe care Primăria Municipiului
Turnu Măgurele le are in implementare.
Personalul Primăriei Turnu Măgurele are experiență în derularea de proiecte complexe, dar
efortul necesar implementării prezentului proiect necesită atât alocarea unei echipe de
implementare pentru asigurarea desfășurării in bune condiții a tuturor aspectelor legate de
finanțarea proiectelor cat si a unor specialiști în implementare sisteme de supraveghere video
care să vină în sprijinul echipei de management al proiectului din partea Primăriei Turnu
Măgurele.
Echipa de management a proiectului va fi formată atât din personalul propriu al Primăriei, iar
membrii care o vor alcătui, vor trebui selecționați pe baza criteriilor de competență și
experiență profesională. Echipa Primăriei va monitoriza activitatea contractorului pe toata
perioada de implementare si va urmări si controla activitatea pe toata perioada desfășurării
contractului de execuție.
Echipa de management al proiectului din partea Primăriei Municipiului Turnu Măgurele va
avea ca atribuții principale:
§ monitorizarea și supervizarea implementării proiectului din punct de vedere tehnic si
financiar;
§ monitorizarea tuturor aspectelor legate de implementarea proiectului din punct de
vedere al proiectelor majore;
§ monitorizarea activităților financiare pe perioada de desfășurare a implementării;
§ întocmirea de rapoarte de progres privind activitatea de implementare;
§ derularea achizițiilor publice din cadrul proiectului;
§ gestionarea relațiilor cu contractorul și asigurarea unei bune colaborări pe toata
perioada de execuție;

Metode de monitorizare - recomandări:
a. Întâlniri pentru discuții între echipa de monitorizare și echipa de implementare
a proiectului – periodice, conform graficului de monitorizare aprobat de
primar;
b. Vizite pe teren pentru determinarea stadiului de implementare a proiectului –
cel puțin o dată pe lună pentru observarea progresului, a oricărei deviații de la
graficul de activități al proiectului;
c. Controlul activităților și a timpului alocat;
Instrumente de lucru utilizate în cadrul activității de monitorizare:
Ø Fișa de monitorizare – se întocmește conform formatului standard al echipei de
monitorizare, format care va fi adaptat de către echipa de monitorizare astfel încât să
răspundă in funcție de specificul proiectului implementat.
Aceasta fisă va fi întocmita conform procedurii de monitorizare in doua exemplare din
care un exemplar se comunica echipei de implementare a proiectului pentru a fi
atașata documentelor acestuia iar un exemplar se retine de către echipa de
monitorizare ca parte a dosarului de monitorizare ;
Ø Raportul de monitorizare - conține cel puțin următoarele: prezentarea gradului de
implementare a proiectului in corelație cu graficul de implementare, indicatorii
specifici, sursele de finanțare, obiectivele specific, asigurarea sustenabilității,
observații, recomandări si concluzii formulate de membrii echipei de monitorizare,
enumerarea nefiind limitative ci doar exemplificative.
Raportul de monitorizare va fi întocmit in doua exemplare din care un exemplar se
comunica echipei de implementare a proiectului iar un exemplar se retine de către
echipa de monitorizare ca parte a dosarului de monitorizare;
8. CONCLUZII ŞI RECOMANDĂRI
Sistemul de supraveghere video publica metropolitana va îmbunați semnificativ calitatea
generală a vieții la nivelul Municipiului Turnu Măgurele, rezolvând în mare măsură problema
siguranței cetățenilor și a bunurilor pe spațiul public, atât a celor private (de exemplu vehicule
aflate in parcare), cât și a celor publice, având în vedere faptul că această siguranță poate fi
pusă în pericol prin posibilitatea de săvârșite în oraș a diverselor tipuri de contravenții și
infracțiuni specifice (furturi, vandalizări etc.). De asemenea, sistemul va rezolva în mare
măsură problema siguranței copiilor și a personalului la unitățile de învățământ (școli, licee și
chiar grădinițe), monitorizarea siguranței deplasărilor acestora și a cetățenilor în general de
către sistem fiind un obiectiv important al proiectului, atingerea acestuia urmând să ducă la
îmbunătățirea condițiilor de siguranță și la scăderea fenomenelor antisociale sau cu potențial
criminogen.
Proiectul analizat în prezentul Studiu de fezabilitate, prin componenta sistemului de
supraveghere video, va conduce la:

- Creșterea gradului de atractivitate al orașului prin: revitalizarea urbană, asigurarea
calității infrastructurii orașului și creșterea calității serviciilor sociale la nivelul
standardelor europene, îmbunătățirea calității vieții, a siguranței rutiere și a
cetățenilor;
- Crearea unui climat propice pentru atragerea investițiilor, menținerea și dezvoltarea
afacerilor, îmbunătățirea accesibilității și a legăturilor cu arealele înconjurătoare;
- Creșterea siguranței cetățenilor și prevenirea criminalității în Municipiul Turnu
Măgurele prin implementarea unui sistem dedicat, care va realiza premisele
consolidării poziției acestui oraș ca pilon de dezvoltare economică și socială durabilă
pentru întreaga zonă;
- Creșterea rolului economic și social al Municipiul Turnu Măgurele prin îmbunătățirea
condițiilor de circulație rutieră și pietonală din oraș, cu precădere în zonele dens
populate, indiferent de oră sau de gradul de aglomerare.
Consultantul recomandă implementarea cât mai rapidă a sistemului propus, etapizat,
realizând simultand dezvoltarea infrastructurii centrale (Centrul de Comandă), rețeaua de
transmisie a datelor și sistemul de supraveghere video la nivelul întregului oraș.

ANEXA
Specificatii tehnice minimale pentru asigurarea functionalitatilor sistemului
Fisa tehnica nr. 1

Utilajul, echipamentul tehnologic: Camera video fixa tip box camera
Nr.crt. Specificatii tehnice impuse prin caietul de sarcini
Cerinte minimale Camere CCTV IP, fixa Full-HD 1920(H)x1080(V)
Rezolutie : minim 2 Megapixel.
Senzor de imagine : 1/1.9” 2Megapixel progressive scan CMOS.
Iluminare minima: 0.001Lux/F1.2 (Color), 0.0001Lux/F1.2 (B/W)

Raport S/N: Mai mare de 50dB.
Tipul lentilei : C/CS 5-50 mm
Compresie video : H.265/H.264
Numar de stream-uri : minim 3 Streams
Rezolutii suporttate: 1080P(1920×1080)/ 1.3M(1280x960)/ 720P(1280x720)/

D1(704×576/704x480)/ VGA(640x480)/ CIF(352×288/342x240)
Frame rate : Main Stream: 1080P(1~50/60fps)

Sub Stream: D1 (1 ~ 50/60fps)
Third Stream: 1080P(1~50/60fps)
Bit rate control: CBR/VBR
H.264: 24~ 10240Kbps
H.265: 14~ 6144Kbps
Day/Night : Auto(ICR) / Color / B/W
BLC Mode : BLC / HLC / WDR(120dB)/ SSA
Protocol de comunicatii ONVIF, PSIA, CGI.
Electronic shutter speed : 1s to 1/10000s
Motion detection control : Off / On (4 Zone, Rectangle)
Gain control : Auto/Manual;
White balance mode : Auto/Natural/Street Lamp/Outdoor/Manual
Noise reduction : 3D DNR
Digital zoom : minim 16x
Protocoale :
HTTP;HTTPs;TCP;ARP;RTSP;RTP;UDP;SMTP;FTP;
DHCP;DNS;DDNS;PPPOE;IPv4/v6;QoS;UPnP;NTP;
Bonjour;802.1x;Multicast;ICMP;IGMP;SNMP
Porturi :
TCP/IP : minim 1x10Base-t/100Base-TX
IEEE802.1X
Compresie audio : minim 1xG.711a/ G.711Mu/ AAC/ G.726
Intrari de alarma minim : minim 2x ;
Iesire de alarma minim : minim 2x;
RS485 minim 1x
Video interface minim 1x

Raport semnal/zgomot : 50 dB ;
Temperatura de functionare: -30 -+60 grade Celsius ;
Alimentare : DC12V, AC24V, PoE(802.3af)(Class 0)
Fisa tehnica nr. 2
Utilajul, echipamentul tehnologic: Camera video fixa tip bullet camera - 3 buc
Cerinte minimale Camere CCTV IP, fixa HD 720p calitatea la 30fps
Rezolutie : minim 1.3 Megapixel (1329 × 1049)
Senzor de imagine : CMOS cu tehnologie Exmor sau echivalent
dispecerat . Protocol de comunicatii ONVIF. Tehnologia folosita de camera
trebuie sa elimine complet orice neclaritate in conditii de iluminare scazuta,
camera fiind astfel capabila sa capteze imagini clare atat pe timp de zi cat si pe
timp de noapte.
Electronic shutter speed : 1s to 1/10000s
Exposure control : Auto, EV Compensation*1, Auto Slow Shutter; Gain control
: Auto (3 levels); White balance mode : Auto (ATW, ATW-PRO), Preset, One-
push WB, Manual
Permite compresia JPEG , MPEG-4 si H.264
Dual streaming.
Rezolutii : 1280 × 960, 1280 × 800, 1280 × 720,1280 × 1024, 1024 × 768, 1024
× 576, 800 × 480, 768 × 576, 720 × 576, 704 × 576, 720 × 480, 640 × 480, 640 ×
368,384 × 288, 320 × 240, 320 × 192 (H.264, MPEG-4, JPEG)
Numarul de cadre :
H264: 20 fps (1280 × 1024) / 30 fps (1280 × 720) ;
MPEG-4: 25 fps (1280 × 1024) / 30 fps (1280 × 720)
JPEG: 30 fps (1280 × 1024) / 30 fps (1280 × 720)
Dual streaming.
10Base-t/100Base-TX
IEEE802.1X
Functionare atat pe timp de zi cat si pe timp de noapte folosind un filtru IR
Intrari de alarma minim : 2 ;
Iesire de alarma minim : 1
Lentila incorporata (megapixel, IR) ; Distanta focala : f=3.1 to 8.9 mm
F : F1.2 (Wide), F2.1 (Tele)
Unghi de vizualizare orizontala : de la 85.4 la 31.2 grade
Iluminare minima : Color: 0.5 lx, Alb/Negru: 0.3 lx
Factorul de protectie al camerei : minim IP66 ;
Raport semnal/zgomot : 50 dB ; Temperatura de functionare : -20 : +60 grade
Celsius ;
Alimentare : PoE
Certificari UL2044, FCC 15B Class A, IC Class A, IEC60950-1,
EN55022(A)+EN55024+EN50130-4, VCCI Class A, C-Tick Class A
Garantie Minim 24 luni

Fisa tehnica nr. 3
Utilajul, echipamentul tehnologic: Camera video mobila
Cerinte minimale Camera video mobila IP megapixel
Senzor imagine 1/1.9” CMOS
Rezolutie minima 2 Megapixeli – 1980x1080
RAM/ROM : 1024Mb. / 64Mb.
Progressive Scanning System
Iluminare minima:
Ø Color: min 0.002 lux @ F1.5
Ø B/W: min 0.0002 lux @ F1.5
Ø IR ON : 0 lux
Raport semnal – zgomot: > 56 dB
Timp de expunere: 1/1 s - 1/30000 s
IR : distanta minima 200m.
Control automat si manual in cazul iluminatorului cu infrarosu(IR)
Close focus distance : 100mm – 1000mm
DORI Distance:
- Detectie minim 1920 m
- Observare minim 768 m
- Recunoastere minim 384 m
- Identificare minim 192 m
Lentila cu zoom si Auto-focus
Zoom optic: minim 30x
Zoom digital: minim 16x
Lentila varifocala: f = 6 mm - 180 mm
Apertura maxima F1.5-F4.3
Unghi de vizualizare :H:61.2’-2.1’
Unghi vizualizare pe orizontala:65° la 2.3°
Unghi vizualizare pe verticala:36.6° la 1.3°
PTZ
Pan/Tilt Range : Pan: 0° ~ 360° endless; Tilt: -20° ~ 90°,auto flip 180°
Control Manual:
Viteza miscare pe orizontala: min 0.1°/s...200°/s
Viteza miscare pe verticala: min 0.1°/s ...
120°/s
Control presetat :
Viteza miscare pe orizontala: min 0.1°/s...240°/s
Viteza miscare pe verticala: min 0.1°/s ... 200°/s
Pozitii presetate: minim 300
PTZ Mode : 5 Pattern, 8 Tour, Auto PAN, Auto Zoom.
Speed setup : Human-oriented focal Length/ speed adaptation
Power UP actions : Auto restore to previous PTZ and lens status after power
failure
IDLE Motion : Activate Preset/ Scan/ Tour/ Pattern if there is no command in
the specified period
Protocol : DH-SD, Pelco-P/D (Auto recognition)

INTELLIGENCE
Event Trigger : Motion detection, Video tampering , Scene changing,
Network disconnection, IP address conflict, Illegal Access, Storage anomaly
Auto tracking support
IVS : Tripwire, Intrusion, Abandoned/Missing
Advanced Intelligent functions : Face Detection, Heat Map
VIDEO
Compresie video: H.264(High/Main/Baseline Profil), MJPEG
Capacitate multi-streaming: triple streaming Rezolutii suportate de camera:
1920 x1080, 1280x720, 704x576, 352x288, 352x240
Main stream: 1080P(1~25/30fps), 720P(1~50/60fps)
Sub stream1: D1/CIF(1 ~ 25/30fps)
Sub stream2: 1080P/720P/D1/CIF (1 ~ 25/30fps)
Bit Rate Control : CBR/VBR
Bit Rate : H.264: 448K~8192Kbps, MJPEG: 4096K~20480Kbps
Day/Night: Auto(ICR) / Color / B/W
Back Light Compensation : BLC / HLC / WDR(120dB)
White balance : Auto, ATW, Indoor, Outdoor, Manual
Gain Control : Auto / Manual
Noise reduction : Ultra DNR (2D/3D)
Motion detection : Support
Region of Interest : Support
Electronic Image Stabilization
(EIS) : Support
Defog : Support
Flip : 180
Privacy Masking: minim 24
AUDIO
Compresie audio: G.711/G.726/AAC
NETWORK
Port retea: 10BASE-T/100BASE-TX (RJ-45)
Protocoale : IPv4/IPv6, HTTP, HTTPS, SSL, TCP/IP, UDP, UPnP, ICMP, IGMP,
SNMP, RTSP, RTP, SMTP, NTP, DHCP, DNS,PPPOE,DDNS,FTP, IP
Filter,QoS,Bonjour,802.1x
Interoperabilitate : ONVIF Profile S&G, API
Streaming method : Unicast / Multicast
Numar minim de useri : 20
EDGE Strorage : Local PC for instant recording, Micro SD card 128GB
Web viewer : IE, Chrome, Firefox, Safari
Managemetn software : Smart PSS, DSS, DMSS
CERTIFICARI
CE: EN55032/EN55024/EN50130-4
FCC: Part15 subpartB,ANSI C63.4- 2014
UL: UL60950-1+CAN/CSA C22.2,No.60950-1
PORTURI
Port video : 1 port(BNC, 1.0V[p-p], 75Ω)
Port RS485 : 1 port
Port Audio I/O : 1 port
Port Alarm I/O : 2 porturi

Tensiune de alimentare: AC24V/3A(±25%), Hi-PoE
Consum maxim: 24W, 38W (IR on)
Temperatura de operare: -40°C la +70°C
Temperatura de stocare: -20°C la +60°C
Protejata in carcasa de exterior cu factor de protectie standard : IP67
Carcasa antivandal conform standard IK10, confectionata din metal.
Accesorii:
- Carcasa de exterior IP67, IK 10
- Brat de prindere pe stilp;
- Adaptor
- Sursa de alimentare
Certificari EN55022 (Class A)
EN50130-4
EN55022 (Class A)
EN55024
Confom standard ONVIF
Conform standard IK10
Garantie 24 luni minim
Fisa tehnica nr. 4

Utilajul, echipamentul tehnologic: Inregistrator tip NVR
Cerinte minimale GENERALE
Inregistrare continua: IP, SD/HD/Full HD
Platforma deschisa (suporta camerele IP ale altor producatori) – ONVIF;
Suporta 4K si codare H.265.
Setare facila si operare intuitiva cu minim. 32 de camere suportate;
Stocare minim 24 Tb.
Vizualizare de la distanta prin software dedicat;
SYSTEM
Procesor : Quad-core embedded processor.
Sistem de operare : Embedded LINUX.
AUDIO SI VIDEO
Comunicare bidirectionala : 1xChannel Input, 1xChannel Output, 1xRCA
DISPLAY
Afisare: 2 iesiri din care 1xHDMI pentru afisari full HD si 1xVGA;
Rezolutii : HDMI: 3840×2160, 1920×1080, 1280×1024,1280×720
Rezolutii VGA: 1920×1080, 1280×1024, 1280×720
Capacitate de decodare : 2ch@4K 30fps, 8ch@1080P 30fps
Afisare in regim „Multiscreen” : 32Ch: 1/4/8/9/16/25/36
On Screen Display : Camera title, Time, Camera lock, Motion
detection,Recording.
RECORDING
Compresie: H.265/ H.264

Rezolutie : 8Mp/ 6Mp/ 5MP/ 4MP/ 3MP/ 1080P/ 1.3MP/ 720P.
Rata de inregistrare : 200Mbps.
Bit rate : 16Kbps ~ 20Mbps Pe Canal.
Mod de inregistrare: Manual, Schedule (Regular, Continuous), MD (Video
detection: Motion Detection, Tampering,
Video Loss), Stop
Intervalul de inregistrare : 1 ~ 120 min (default: 60 min), Pre-record:
1 ~ 30 sec, Post-record: 10 ~ 300 sec.
VIDEO DETECTION AND ALARM

Trigger events : Recording, PTZ, Tour, Video Push, Email, Snapshot, Buzzer
and Screen Tips
Video detection : Motion Detection, MD Zones: 396 (22 × 18), Video Loss
and Tampering.
Intrari de alama : minim 16 Channel.
Iesiri de releu : minim 4 Channel.
PLAY BACK AND BACKUP

Playback : 1/4/9/16
Mod cautare : Time /Date, MD and Exact Search (accurate to second), Smart
search.
Functii de playback : Play, Pause, Stop, Rewind, Fast play, Slow Play, Next
File, Previous File, Next Camera, Previous
Camera, Full Screen, Backup Selection, Digital Zoom
Backup mode : USB Device/Network.
Suporta camere video de la minim urmatorii producatori : Arecont Vision,
Airlive, AXIS, Canon, Dynacolor,
JVC, LG, Panasonic, Pelco, PSIA, Samsung, Sanyo, Sony, Watchnet.
NETWORK
Port TCP/IP : minim 2xRJ-45 Ports
Network functions : HTTP, HTTPS, TCP/IP, IPv4/IPv6, UPnP, RTSP, UDP,
SMTP, NTP, DNS, IP Filter, PPPoE, DDNS, FTP, SNMP, IP Search (Support
Dahua IP camera, DVR, NVS, etc.), Easy4ip
User-i : minim 128 users.
Smartphone functionality : iPhone, iPad, Android.
Interoperabilitate : ONVIF 2.4, SDK, CGI
POE : N/A.
STORAGE
Stocare interna : minim 4xSATA III Ports, cu minim 6 TB capacitate pentru
fiecare HDD.
Module HDD : single
INTERFETE AUXILIARE
Porturi USB : minim 2xUSB ports(1xUSB2.0, 1xUSB 3.0)
Porturi RS232 : minim 1xPort RS232, pentrur PC Communication si
Keyboard.
Porturi RS485 : minim 1xPort RS485, pentru PTZ Control

ELECTRICAL
Surasa de alimentare : AC100V ~ 240V, 50 ~ 60 Hz
Consum de energie electrica : < 11.7W (fara HDD-uri)
Temperatura de operare : -10°C ~ +55°C (+14°F ~ +131°F), 86 ~ 106kpa
DIMENSIUNI
Maxim 1.5-2U, 440mm×411.1mm×76mm
(17.3" x 16.2" x 3.0")
Greutate : maxim 4.5kg (9.9 lb) (fara HDD)
CERTIFICARI
CE : EN55032, EN55024, EN50130-4, EN60950-1
FCC : Part 15 Subpart B, ANSI C63.4-2014
UL : UL60950-1
Fisa tehnica nr. 5

Utilajul, echipamentul tehnologic: Mediaconvertor cu gama extinsa de temperaturi
Cerinte minimale Standarde:IEEE 802.3 10Base-T Ethernet
IEEE 802.3u 100Base-TX and 100Base-FX Fast Ethernet
IEEE802.3x Flow Control and Back Pressure
Protocol: CSMA/CD
Rata de transfer: 14,880pps pentru portul Ethernet si 148,800pps pentru
portul de Fast Ethernet
Conectori: SC (Multi-mode): 50/125um~62.5/125um
SC (Single-mode): 9/125um
Available distance: 2km (Multi-mode) / 30km(Single-mode)
Wavelength: 1310nm (Multi-mode/Single-mode)
10/100TX: 1 x RJ-45 with auto MDI/MDI-X function
[Multi-Mode] power budget: Min: 9dB, MAX: 19dB.
[Single-Mode] power budget: Min: 19dB, MAX: 26dB.
Capacitate transfer pachete: 64bytes pana la 1522 bytes

Adresa Mac: 2K MAC
Retea: 10Base-T: 2-pair UTP/STP Cat. 3, 4, 5, 6 cable
EIA/TIA-568 100-ohm (100m)
100Base-TX: 2-pair UTP/STP Cat. 5, 6 cable
EIA/TIA-568 100-ohm (100m)
Protectie la inversare polaritate si la suprasarcina
Umiditate: 5% ~ 95% (Non-condensing)
Temperatura operare: -20°C~60°C
Temperatura stocare: -40°C~85°C
MTBF: mai mult de 400.000 ore
Alimentare: 24 VDC (9~56VDC)/-24 VDC (-9~-56VDC), 12~36VAC
Dotat cu sursa de alimentare cu gama extinsa de temperaturi

Certificari Standarde: FCC Class A, CE EN61000-4-2 (ESD), CE EN61000-4-3 (RS), CE
EN61000-4-4 (EFT), CE EN61000-4-5 (Surge), CE EN61000-4-6 (CS), CE
EN61000-4-8, CE EN61000-4-11, CE EN61000-4-12, CE EN61000-6-2, CE
EN61000-6-4
Garantie 24 luni minim
Fisa tehnica nr. 7

Utilajul, echipamentul tehnologic: Monitor
Cerinte minimale • Dimensiune ecranului: minim 43’ inches cu panou de tip IPS Edge LED
• Dimensiunea carcasei: in partea de sus maxim 8.8 mm, in lateral
maxim 9.3 mm si in partea de jos maxim 18.4 mm.
• Dimensiunea imaginii: aproximativ 930 x 523 mm (36 3/4 x 205/8
inches)
• Resolutie: QFHD
• Luminozitate: minim 505 cd/m2
• Contrast: 1400:1 si dynamic 400,000:1
• Timp de raspuns: maxim 5 secunde.
• Pannel surface: AG
• Haze : maxim 3%
• Aspect ratio : 16:9
• Unghiul de vizualizare: (O/V) 178°/178°
• Porturi de intrare: minim 4xHDMI, minim 1xComposite video, minim
1xComponent video (Y/Pb/Pr), minim 1xAnalogue audio, minim 2xUSB2.0,
minim 1xUSB3.0
• Porturi de iesire: minim 1xDigital audio, minim 1xAudio out
• External Port ethernet: RJ45 (x1), 10BASE-T/100BASE-TX minim 1xRS-
232C, minim 1xWireless LAN
• Compatibil cu HDR: Yes (HDR10, HLG)
• Semnal video: 4096 × 2160p (24,60Hz), 3840× 2160p (24,30,60Hz),
1080p (30,60Hz), 1080/24p, 1080i (60Hz), 720p (30,60Hz), 720/24p, 480p,
480i
• VESA HOLE pitch: 100× 200
• Tensiunea de alimentare: AC100-240V, 50/60Hz
• Consum redus de energie: aproximativ 120 W

B. PIESE DESENATE
1. PLAN DE AMPLASARE ÎN ZONĂ
o 31165-1309-SF-00.1, format A3
2. PLAN DE ANSAMBLU
o 31165-1309-SF-00.2, - format A3
3. PLAN DE SITUAŢIE;
o 31165-1309-SF-01, amplasament CV 2 – 01, format A3


Studiu de Fezabilitate Extindere Sistem Supraveghere Video

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Studiu de Fezabilitate Extindere Sistem Supraveghere Video

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

STUDIU DE FEZABILITATE

”Extindere sistem de supraveghere video din municipiul Turnu Măgurele”

Elaborator: AM PROJECT DESIGN & CONSULTING SRL

A. PIESE SCRISE ............................................................................................................... 6

1.2. ORDONATOR PRINCIPAL DE CREDITE/INVESTITOR

1.3. ORDONATOR DE CREDITE (SECUNDAR/TERŢIAR)

1.4. BENEFICIARII INVESTIŢIEI

1.5. ELABORATORUL STUDIULUI DE FEZABILITATE

2. SITUAŢIA EXISTENTĂ ŞI NECESITATEA REALIZĂRII PROIECTULUI DE INVESTIŢII

2.2. PREZENTAREA CONTEXTULUI:

a) Actualul sistem cuprinde 24 de camera video, aplasate astfel:

Nr Plansa Tip Locatie Conexiune

c) Centrul de comanda si supraveghere

2.3. ANALIZA SITUAŢIEI EXISTENTE ŞI IDENTIFICAREA DEFICIENŢELOR

Figura 3 – Evoluția populației orașului Turnu Măgurele (Sursa: Wikipedia)

2.3.2. Rețeaua stradală

2.3.3. Transportul rutier

2.3.4. Transportul naval

2.3.6. Turism si monumente

2.3.7. Siguranța cetatenilor la nivelul Municipiului

2.4. ANALIZĂ SI PROGNOZE, ÎN SCOPUL JUSTIFICĂRII NECESITĂŢII OBIECTIVULUI DE

2.5. OBIECTIVE PRECONIZATE A FI ATINSE PRIN REALIZAREA INVESTIŢIEI PUBLICE

3. IDENTIFICAREA, PROPUNEREA ŞI PREZENTAREA SCENARIILOR TEHNICO-ECONOMICE

c) Centrul de comandă și supraveghere (Dispecerat) va funcționa, în continuare, la

3.1.3. Orientări propuse față de punctele cardinale și față de punctele de interes

3.1.4. Surse de poluare existente în zonă

3.1.5. Date climatice și particularități de relief

3.1.6. Caracteristici geofizice ale terenului din amplasament

Figura 5 – Harta seismică a României

ii. Date preliminare asupra naturii terenului de fundare, inclusiv presiunea

Figura 6 – Harta zonelor după adâncimea maximă de îngheț

Roci stâncoase oricare oricare 30÷40 20

iii. Date geologice generale

Figura 7 – Unități relief

3.2. DESCRIEREA DIN PUNCT DE VEDERE TEHNIC, CONSTRUCTIV, FUNCŢIONAL-

Sistemul de comunicaţii: principala problema tehnica care poate apărea la implementarea

Centrul de Comanda si Supraveghere - Centrele de comanda sunt sisteme operaţionale non-

3.2.2. Varianta constructivă de realizare a investiției, cu justificarea alegerii acesteia

WiFi Acces Point

Figura 8 – Arhitectura unui sistem de supraveghere metropolitana – exemplu

Dispeceratul Central de Supraveghere video digital reprezinta punctul central sistemului de

Figura 9 – Arhitectura logica a sistemului

Principalele caracteristici si functionalitati ale echipamentelor propuse in cardul sistemului

Statie de lucru si administrare sistem

Sistem stocare inregistrari video

Controller video wall

Monitor profesional de mari dimensiuni (Video-Wall)

Echipamente integrare pentru conectare la sistemul de comunicatii FO

Infrastructura cablata de tip retea de date locala (LAN)

Solutii de alimentare cu energie electrica a echipamentelor active

Argumentele care sustin alegerea expertului de implementare a variantei digitale sunt:

3.2.3. Echiparea și dotarea specifică funcțiunii propuse

a) Echiparea si dotarea Centrului de Comanda

b) Echiparea si dotarea locatiilor din teren

c) Descrierea gradului de echipare la nivelul fiecarui sub-sistem in parte

Centrul de comanda va fi realizat dedicat, propriu sistemului. Sistemele componente

3.3. COSTURILE ESTIMATIVE ALE INVESTIŢIEI

b) Detalierea pe structura Devizului pe Obiect

4.2 Montaj utilaje, echipamente si functionale 19,904.03 3,781.77 23,685.80

Utilaje, echipamente tehnologice si functionale care

Utilaje, echipamente tehnologice si functionale care

TOTAL III – subcap. 4.3+4.4+4.5+4.6 305,948.80 58,130.28 364,079.08

c) Detalierea pe structura Devizului General

CAPITOLUL 2 Cheltuieli pentru asigurarea utilitatilor