Anexa 10 PDF

OBIECTIVELE DE INVESTITII CU ROL IN PREVENIREA, PROTECTIA SI DIMINUAREA EFECTELOR INUNDATIILOR, PROMOVATE DE CATRE
ADMINISTRATIA BAZINALA DE APA DOBROGEA LITORAL

Pag. 1 / 85

ANEXA 10. OBIECTIVELE DE INVESTITII CU ROL
IN PREVENIREA, PROTECTIA SI DIMINUAREA
EFECTELOR INUNDATIILOR, PROMOVATE DE
CATRE ADMINISTRATIA BAZINALA DE APA
DOBROGEA LITORAL

Pag. 2 / 85

CUPRI NS

CUPRINS........................................................................................................................................................................... 2
1. INTRODUCERE ....................................................................................................................................................... 3
2. OBIECTIVE DE INVESTITII................................................................................................................................... 3
2.1 OBIECTIVE AFLATE IN DERULARE ....................................................................................................................... 4
2.1.1 Regularizarea vailor Agigea si Lazu, judetul Constanta ....................................................................... 4
2.1.2 Lucrari de aparare impotriva inundatiilor in bazinul hidrografic Topolog, jud. Constanta ............. 12
2.1.3 Lucrari de aparare impotriva inundatiilor in bazinul hidrografic. Casimcea, judetul Constanta .... 18
2.1.4 Lucrari de aparare impotriva inundatiilor in bazinul hidrografic al vailor Tatlageacul Mic si
Tatlageacul Mare, jud. Constanta ....................................................................................................................... 28
2.1.5 Lucrari de aparare impotriva inundatiilor in bazinul hidrografic Valea Seaca, jud. Constanta ...... 32
2.2 OBIECTIVE AVAND STUDIUL DE FEZABILITATE AVIZAT .................................................................................... 36
2.2.1 Regularizare Parau Greci, jud.Tulcea ................................................................................................... 36
2.2.2 Apararea impotriva inundatiilor a localitatii Bestepe, jud.Tulcea ....................................................... 42
2.2.3 Apararea impotriva inundatiilor a localitatii Babadag,jud.Tulcea ....................................................... 49
2.2.4 Lucrari de aparare impotriva inundatiilor a localitatii Nisipari, comuna Castelu, judetul Constanta
54
2.3 OBIECTIVE CU NOTE DE FUNDAMENTARE AVIZATE PENTRU ELABORAREA STUDIILOR DE FEZABILITATE .......... 58
2.3.1 Regularizare si reprofilare albie Valea Capaclia, jud. Tulcea ............................................................ 58
2.3.2 Lucrari de aparare impotriva inundatiilor, in bazinul hidrografic al raului Albesti (intravilanul si
extravilanul localitatilor Albesti, Vartop si Cotul Vaii), jud.Constanta ............................................................. 60
2.3.3 Lucrari de aparare impotriva inundatiilor in bazinul hidrografic Urluia, jud. Constanta .................. 63
2.3.4 Lucrari de aparare impotriva inundatiilor in bazinul hidrografic Valea Mare, jud. Constanta ........ 66
2.3.5 Punerea n sigurant a acumulrii Luncavita, judetul Tulcea ............................................................ 69
2.3.6 Aparare impotriva inundatiilor a localitatii Ilganii de Jos, Comuna Nufaru, Judetul Tulcea .......... 73
2.3.7 Aparare impotriva inundatiilor a localitatii Plaur, com Ceatalchioi. Judetul Tulcea ...................... 75
2.3.8 Aprare mpotriva inundaiilor a localitii Bltenii de Jos, comuna Bestepe, Judetul Tulcea ...... 77
2.3.9 Aprare mpotriva inundaiilor a localitii Vulturu, Comuna Maliuc, Judetul Tulcea ..................... 79
2.3.10 Aprare mpotriva inundaiilor a localitii Ilganii de Sus, comuna Maliuc, Judetul Tulcea ...... 81
2.3.11 Consolidarea malului drept al bratului Chilia, judeul Tulcea ......................................................... 83

Pag. 3 / 85

1. INTRODUCERE
La nivelul Administratiei Bazinale de Apa Dobrogea Litoral, in momentul realizarii Planului pentru
Prevenirea Protectia si Diminuarea Efectelor Inundatiilor se afla, in diferite stadii de executie,
proiectare si analiza, o serie de obiective de investitii. Realizarea acestor lucrari va duce la
imbunatatirea securitatii si protectiei persoanelor, bunurilor si mediului inconjurator fata de efectele
negative ale inundatiilor.
Lucrarile promovate de catre Administratia Bazinala de Apa Dobrogea Litoral sunt cuprinse in
scenariul 2, scenariu analizat in cadrul PPPDEI. Acesta prevede masurile non-structurale propuse
si cele proiectate de Apele Romane, pe tronsoanele in care este evidenta necesitatea unui tip de
actiune de protectie. Prin urmare, din punctul de vedere al securitatii pe care-o confera, este
considerat optim.
2. OBIECTIVE DE INVESTITII
In functie de faza in care se regasesc, obiectivele au fost impartite in trei categorii:
Obiective aflate in derulare
Obiective avand studiul de fezabilitate avizat
Obiective cu note de fundamentare avizate pentru elaborarea studiilor de fezabilitate
Datele tehice, in forma detaliata, ale lucrarilor mentionate in cuprinsul prezentei anexe se regasesc
in Studiile de Fezabilitate elaborate la nivelul Administratiei Bazinale de Apa Dobrogea-Litoral.

Pag. 4 / 85

2.1 OBIECTIVE AFLATE IN DERULARE
2.1.1 Regularizarea vailor Agigea si Lazu, judetul Constanta

Denumirea
obiectivului de
investitii
Regularizarea vailor Agigea si Lazu, judetul Constanta
Amplasamentul
Lucrrile de regularizare prevzute n prezena documentaie sunt amplasate n spaiul geografic
Dobrogea, n partea de sudest a rii. Administrativ, lucrrile proiectate se situeaz pe teritoriul localitilor
Agigea i Lazu, judeul Constana, att in intravilanul ct i n extravilanul acestora.
Vile Lazu i Agigea au un curs de ap nepermanent care traverseaz localitile cu acelai nume.
Amonte de localitatea Lazu, Valea Derea, pe care se scurge apa dinspre localitatea Cumpna
conflueaz cu un canal de desecare bine conturat care adun apele din partea nordic a bazinului. Cursul de
ap ia denumirea de Valea Lazu n intravilanul localitii, are sensul de curgere Vest Est, i se vars n
Canalul Dunre Marea Neagr, n amonte de ecluza Agigea. Amplasarea barajului deversor, n aval de
confluena dintre Valea Derea i canalul de pe malul stng - la cca. 60 m amonte de localitate, s-a considerat
optim innd cont de condiiile geologice, hidrogeologice, de configuraia terenului i de limita zonei construite.
Valea Agigea are sensul de curgere Vest Est, i se vars n lacul Agigea. Barajul acumulrii
nepermanente Agigea s-a amplasat n amonte de Cimitirul Ortodox la cca. 400m, innd cont de condiiile
geologice, hidrogeologice i de configuraie a terenului.

Necesitatea si
oportunitatea
n cursul anilor 2004, 2005 s-au produs ploi toreniale, care au provocat importante pagube materiale.
Au fost avariate gospodrii i obiective social economice, a fost afectat infrastructura, necesitnd lucrri
urgente de reparaii, precum i culturile agricole. n scopul aprrii mpotriva inundaiilor, a localitilor Lazu i

Pag. 5 / 85
lucrarilor
Agigea sunt necesare lucrri hidrotehnice de regularizare i de consolidare a albiilor vailor Agigea i Lazu.
Deoarece capacitatea de scurgere a podurilor de pe DN 39 Constana Mangalia din localitile
Agigea i Lazu este limitat, amenajarea albiilor vilor Lazu i Agigea n amonte de acestea, este condiionat
de capacitatea acestora. Pentru confirmarea debitelor, la care au fost dimensionate albiile amenajate ale vilor
Lazu i Agigea, avnd n vedere i, debitele nregistrate la ultimele inundaii, s-a cerut calcularea debitelor
maxime cu probabilitatea de 5% la I.N.H.G.A. Conform studiilor hidrologice elaborate, valoarea debitelor
maxime cu p=5% (conform clasei a IV-a de importan a lucrrilor proiectate) n seciunile de calcul, este mult
mai mare dect valoarea debitelor pentru care au fost iniial dimensionate albiile vilor Lazu i Agigea.
Deoarece albiile amenajate nu pot tranzita undele de viitur cu p=5% recalculate, a rezultat necesitatea
acumulrii diferenei de debite i de volume a undelor de viitur prin amplasarea unor acumulri nepermanente
n amonte de localitile Agigea i Lazu. Scopul acestor acumulri este de atenuare a undelor de viitur n
vederea aprrii mpotriva inundaiilor a localitilor Agigea i Lazu.
Lucrrile de regularizare propuse n comuna Cumpna pe valea Derea, sunt necesare i oportune,
deoarece n perioadele cu precipitaii abundente, n intervale de timp reduse, se concentreaz valori importante
de debite care deverseaz malurile existente i produc inundaii n zonele joase ale comunei. Totodat, n zona
construit, datorit inexistenei unui sistem de colectare a apelor de ploaie (canalizare pluvial, rigole), acestea
se scurg necontrolat, producnd pagube n gospodriile oamenilor. Podeele din dreptul drumurilor comunale,
n prezent, fie lipsesc, fie sunt necorespunztoare din punct de vedere al rezistenei i al capacitii de
transport.
Descrierea
lucrarilor
nceput: X: 789118 ; Y: 296895
Obiect 1. Regularizare valea Lazu zona extravilan
Lucrari de maxima importan
Reprofilare vale extravilan pe 1320 ml;
Decolmatare sector dalat pe 400 ml;
Construcie subtraversare i racord la canalul existent - 1buc;
Consolidare albie n zona barajului 5.6 ml.
Coordonate aproximative:
Sfrit X: 789618 ; Y: 295546
nceput: X: 789118 ; Y: 296895
Obiect 2. Regularizare Valea Lazu zona extravilan si intravilan
Suplimentare lucrri de maxim importan
Subobiect 2.1. Consolidare Valea Lazu pe sectorul extravilan
Consolidare albie n zona barajului 194,7 m.
Sfrit X: 789618 ; Y: 295546
Subobiect 2.2. Consolidare si reprofilare Valea Lazu pe sectorul intravilan
Reprofilarea vii Lazu zona de intravilan a localitatii Lazu pe o lung. de 429 m.
Consolidarea albie cu pereu din dale de beton slab armate pe o lung. de 425,7 m.
nceput: X: 788457 ; Y: 296682
Sfrit X: 789118 ; Y: 296895
Subobiect 3.1. Regularizare Valea Lazu intravilan
Obiect 3. Regularizare Valea Lazu si Valea Agigea
- Lucrari suplimentare fata de cele finantate prin HG 986/2006 si 1443/2006

Pag. 6 / 85
Reprofilarea Valea Lazu intravilan L= 351 m
Consolidare Valea Lazu intravilan L=354,3 m
Subtraversri - 5 buc
nceput: X: 788457 ; Y: 296682
Sfrit X: 789118 ; Y: 296895
Subobiect 3.2. Regularizare Valea Agigea
Consolidare vale extravilan amonte L= 740 m
Camera de incrcare si subtraversare 30 m.
Canal inchis 475 m.
Consolidare cu dale intravilan L=250 m.
Reabilitare seciune dalat L=1020 m.
Reprofilare vale la varsare L=280 m.
Subtraversri - 48 m.
Pode extravilan amonte ( Fundaie pode 1buc; Infrastructura 1buc; Suprastructura
1 buc)
nceput: X: 788061 ; Y: 294059
Sfrit X: 790429 ; Y: 294792
Au fost suplimentate:
Obiect 4 . Acumularea nepermanent Lazu
- V5% = 0,300 mil.mc; Vtotal neperm = 0,700 mil.mc
- Atenuarea debitului de calcul de la Qafl5% = 63 mc/s la Qaten5%= 11,80 mc/s.
- Grad de atenuare viitura p=5% este 82%.
Ca urmare a calculelor hidraulice efectuate pe Valea Lazu, lund in considerare capacitatea de transport a
albiei amenajate aval si capacitatea de scurgere a podetului de pe DN39, a rezultat necesitatea dimensionarii
unei acumulri care s preia diferena de dintre debitul de viitur cu probabilitatea de 5% (63 mc/s) i
capacitatea de tranzitare a albiei din aval (11.80 mc/s).
Acumularea nepermanenta Lazu are rolul de a atenua debitele de viitur de pe Valea Lazu n vederea aprarii
impotriva inundaiilor a localitii Lazu.
Acumularea nepermanenta Lazu va fi amplasata la cca. 60 m n zona amonte de localitatea Lazu. Din punct
de vedere administrativ acumularea este situat pe teritoriul judeului Constana.
Exploatarea amenajrii n perioadele de ape mari trebuie s asigure deplina siguran a barajului, digurilor i a
celorlalte construcii hidrotehnice aferente (n msura n care acest lucru este posibil).
Parametrii caracteristic
Nivel talveg baraj
i ai lacului de acumulare sunt:
16,00 mdMB
Nivel radier golire fund 16,20 mdMB
Nivel ax golire de fund 16,70 mdMB
Nivel creast deversor 22,55 mdMB
Cot coronament baraj 24,50 mdMB

Pag. 7 / 85
Volum total nepermanent 0,700 mil. m
3

Volum de atenuare sub creasta deversorului 0,575 mil. m
3

Inlime maxim 8,50 m

Lungimea coronamentului
Caracteristicile tehnice ale barajului
1. Barajul de pamnt const dintr-un dig din materiale locale (conform sectiunii A-A), situat la limita construibil
a localitaii Lazu, care se prelungete att pe malul stng ct i pe malul drept pn la cota de ncastrare n
versant.
Limea la coronament a barajului din materiale locale este de 3 m, cu taluze avnd panta de 1:2. Pe
paramentul amonte este prevzut o berma de 2.50 m cu rol de stabilizare a barajului de pmnt. Pn la
nalimea bermei, taluzul amonte este protejat cu pereu din dale de beton de 15 cm aezat pe un strat de piatr
spart de 15 cm grosime. Pe paramentul aval taluzul este protejat cu un strat vegetal de 20 cm grosime.
nlimea barajului este variabil.
Caracteristici constructive ale barajului:
1000,00 m
Limea la coronament 3,00 m
Taluz amonte cu panta 1:2
Taluz aval cu panta 1:2
nalime maxim 8,5 m
Ampriza total a barajului la nlimea maxim 37,0 m
Cot berm amonte 18,00 mdM
Volum corp baraj 111700,0 mc
2. Barajul deversor din beton este alctuit din:
- Canalul de acces amonte - L=782,00 ml;
- Corpul barajului de beton - L=21,00 ml;
- Ziduri de sprijin amonte i aval;
- Canal de racord aval L=30,00 ml.
2.1. Canalul de acces amonte (seciunea A-A) are rolul de a controla scurgerea, de a conduce apele spre
golirea de fund i de a reduce eroziunile de talveg amonte de baraj.
Canalul de acces amonte este alctuit din:
- canal acces mal stng (L=500 m) prin care este controlat scurgerea apelor de pe versantul stng spre
golirea de fund. In situaia actual exist un canal de desecare colmatat care are un aport semnificativ la
debitul care se scurge din ploaie. Deoarece traseul canalul va fi la piciorul barajului din materiale locale, taluzul
dinspre baraj va fi pereat cu dale de beton de 15 cm pn la berma de stabilizare. Fundul canalului va avea
limea de 3 m. Taluzul mal drept va avea panta de 1:2 i va fi protejat prin nierbare. Canalul va avea
asigurat o pant de scurgere att dinspre amonte spre aval, ct i transversal, spre enalul central. n amonte,
canalul de acces se racordeaz cu canalul de desecare existent.
- canal acces mal drept (L=270 m) prin care este controlat scurgerea apelor Vi Derea spre golirea de fund.
Deoarece, traseul canalul va fi la piciorul barajului din materiale locale, taluzul dinspre baraj va fi pereat cu
dale de beton de 15 cm grosime pn la nlimea bermei de stabilizare. Fundul canalului va avea limea de 3
m. Taluzul mal stng va avea panta de 1:2 i va fi protejat prin nierbare. Canalul va avea asigurat o pant de
scurgere att dinspre amonte spre aval, ct i transversal, spre enalul central. n amonte, canalul de acces se
racordeaz cu albia natural a Vii Derea.
2.2. Barajul deversor din beton
Barajul de beton este prevzut cu un deversor frontal cu profil practic cu limea de 7,0 m, care funcioneaz
liber. Cota crestei deversorului a fost determinat prin calcule hidraulice la nivelul n lac corespunztor debitului
afluent cu probabilitatea de 5%.
- (L=21.00 ml) este prevzut cu o golire de fund alctuit din dou conducte
1000mm . Aceste galerii sunt dimensionate pentru evacuarea debitului afluent cu asigurarea de 5% (63 mc/s),
respectnd condiia limit aval.

Pag. 8 / 85
Pe paramentul aval al barajului deversor este prevzut un strat de 0,5 m de beton de uzur.
Bazinul disipator are o seciune dreptunghiular cu urmtoarele caracteristici:
- lungime total L= 13,70 ml;
- lime - l =7,00 ml;
- nlime h = 3,70 m.
Bazinul se termin cu un pinten din beton cu h = 1,20 m pentru a asigura o mai bun disipare a energiei n aval.
Rizberma (L=9,00 ml) va fi executat dintr-un bazin prevzut cu dini disipatori din beton simplu, cu
dimensiunile n plan de 1,0x 1,0m cu nlimea de 0,25 m, cu puternic efect de disipare a energiei. Limea
rizbermei va fi de 7,0 m .

2.3. Zidurile de sprijin mrginesc lateral canalul de acces amonte i bazinul de disipare a energiei. Ele au
nlimi variabile, urmrind seciunea transversal a barajului de pmnt. Pentru sporirea rezistenei la
alunecare ele au fost proiectate a se realiza cu talp nclinat. Zidurile de sprijin sunt din beton simplu, iar
tronsoanele se vor etana.
2.4. Canal de racord aval
nceput: X: 788190 ; Y: 297139
cu albia Vii Lazu (L = 30,0 ml) este conform sectiunii tip 1. Canalul se realizeaz cu
pereu din dale de beton de 15 cm grosime i o lime la baz de 4,50 m. Pereul i radierul canalului se vor
turna peste un strat drenant din piatr spart de 15cm grosime.
Sfrit X: 788444 ; Y: 296303

Obiect 5. Acumularea nepermanent Agigea
- V5% = 0,190 mil.mc; Vtotal neperm = 0,450 mil.mc
- Atenuarea debitului de calcul de la Qafl5% = 42,3 mc/s la Qaten5%= 9,50 mc/s.
- Grad de atenuare viitura p=5% este 78%.
Ca urmare a calculelor hidraulice efectuate pe Valea Agigea, lund in considerare capacitatea de transport a
albiei amenajate aval si capacitatea de scurgere a podetului de pe DN39, a rezultat necesitatea dimensionrii
unei acumulri care sa preia diferena de dintre debitul de viitur cu probabilitatea de 5% (42,30 mc/s) i
capacitatea de tranzitare a albiei din aval (9,50 mc/s).
Acumularea nepermanenta Agigea are rolul de a atenua debitele de viitur de pe Valea Agigea n vederea
aprarii mpotriva inundaiilor a localitii Agigea.
Acumularea nepermanenta Agigea va fi amplasat la cca. 70 m n amonte de podeul din dreptul depozitului
de deseuri din localitatea Agigea. Din punct de vedere administrativ acumularea este situat pe teritoriul
judeului Constana.
Exploatarea amenajrii n perioadele de ape mari trebuie s asigure deplina siguran a barajului, digurilor i a
celorlalte construcii hidrotehnice aferente (n msura n care acest lucru este posibil).
Parametrii caracteristici ai lacului de acumulare
Nivel talveg baraj
sunt:
23,55 mdM
Nivel radier golire fund 24,00 mdMB
Nivel ax golire de fund 24,50 mdMB
Nivel creast deversor 27,00 mdMB
Cot coronament baraj 28,60 mdMB
Volum total nepermanent 0,450 mil. m3
Volum de atenuare sub creasta deversorului 0,190 mil. m3

Pag. 9 / 85
Inlime maxim 5,05 m

Caracteristicile tehnice ale barajului
1. Barajul de pamnt
Lungimea coronamentului
const dintr-un dig din materiale locale, situat n zona amonte a localitii Agigea, n
dreptul Gropii de gunoi, care se prelungete att pe malul stng ct i pe malul drept pn la cota de ncastrare
n versant . Limea la coronament a barajului din materiale locale este de 3 m, cu taluze avnd panta de 1:2 .
Taluzele barajului sunt protejate printr-un strat vegetal de 20 cm grosime. nlimea barajului este variabil.
Caracteristici constructive ale barajului:
500,00 m
Limea la coronament 3,00 m
Taluz amonte cu panta 1:2
Taluz aval cu panta 1:2
nalime maxim 5,05 m
Ampriza total a barajului la nlimea maxim 23,20 m
Volum corp baraj 34900 mc

2. Barajul deversor din beton este alctuit din:
- Canalul de acces amonte - L=50,00 ml.
- Corpul barajului de beton - L=19,00 ml.
- Ziduri de sprijin amonte i aval;
- Canal de racord aval baraj L=45,00 ml
2.1. Canalul de acces amonte are rolul de a controla scurgerea, de a conduce apele Vii Agigea spre golirea
de fund i de a reduce eroziunile.
Canalul de acces amonte (seciunea tip I) are seciune trapezoidal cu laimea la baz de 2,5 m, cu taluze cu
panta 1:1,5 protejate cu pereu zidit din piatr brut. Pereul se sprijin pe o grind din beton cu dimensiunile
0,6x0,4m.
2.2. Barajul deversor din beton - (L=19,00 ml) este prevzut cu o golire de fund alctuit din dou conducte
1000mm . Golirea de fund a fost dimensionat pentru evacuarea debitului afluent cu asigurarea de 5% (42,3
mc/s), respectnd condiia limit aval.
Barajul de beton este prevzut cu un deversor frontal cu profil practic cu limea de 5,0 m, care funcioneaz
liber. Cota crestei deversorului a fost determinat prin calcule hidraulice la nivelul n lac corespunztor debitului
afluent cu probabilitatea de 5%.
Pe paramentul aval al barajului este prevzut un strat de 0,5 m de beton de uzur.
Bazinul disipator are o seciune dreptunghiular cu urmtoarele caracteristici:
lungime total L= 8,40 ml;
lime l = 5,0 m;
nlime h = 3,00 m;
Bazinul se termin cu un pinten din beton cu h = 1,00 m pentru a asigura o mai bun disipare a energiei n aval.
Rizberma (L = 6,50 ml) va fi executat din anrocamente cu greutatea 50100 kg i va avea o lime de 5,0 m.
2.3. Zidurile de sprijin
2.4.
mrginesc lateral canalul de acces amonte i bazinul de disipare a energiei. Ele au
nlimi variabile, urmrind seciunea transversal a barajului de pmnt. Pentru sporirea rezistenei la
alunecare ele au fost proiectate a se realiza cu talp nclinat. Zidurile de sprijin sunt din beton simplu, iar
tronsoanele se vor etana.
Canal de racord aval cu albia Vii Lazu (L = 45,0 ml) este conform sectiunii tip II (plana nr. 5). Canalul
are o seciunea trapezoidal cu 4,30 m laime la baz. Taluzele cu panta de 1:1,5 se protejeaz cu pereu zidit
din piatr brut de 25 cm grosime. Pereul se sprijin pe o grind din beton cu dimensiunile 0,6x0,4m.

Pag. 10 / 85
nceput: X: 788227 ; Y: 293809
Sfrit X: 787958 ; Y: 294207

Obiect 6. Regularizarea Valea Derea in comuna Cumpna
- Regularizare albie intravilan L= 2201 ml.
Localitatea Cumpna este situat n zona estic a judeului Constana, pe DC1A, la km 7+000. Zona Cumpna
face parte din platforma Dobrogei de Sud, dezvoltat pe isturi vechi antecambriene, cu altitudini medii
cuprinse ntre 50-70mdMN.
Volumul maxim al scurgerii medii lunare se nregistreaz n lunile februarie i iunie cnd alimentarea pluvial
este bogat.
Lucrrile propuse sunt necesare i oportune, deoarece n perioadele cu precipitaii abundente, n intervale de
timp reduse se concentreaz valori importante de debite care deverseaz malurile existente i produc inundaii
n zonele joase ale comunei. Totodat, n zona construit, datorit inexistenei unui sistem de colectare a
apelor de ploaie (canalizare pluvial, rigole), acestea se scurg necontrolat, producnd pagube n gospodriile
oamenilor.
Podeele din dreptul drumurilor comunale, n prezent, fie lipsesc, fie sunt necorespunztoare din punct de
vedere al rezistenei i al capacitii de transport.
Este necesar mrirea capacitii de transport a seciunii de scurgere a albiei existente precum i realizarea
unei canalizri pluviale n zona construit care s asigure transportul debitului cu asigurarea de 5%
(Q5%=16,3mc/sec, conform adresei INHGA nr. 592/2008).
Pentru colectarea apelor de pe ntreaga suprafa a comunei, sunt necesare lucrri pe toate cele 4 fire de vale
existente.
Proiectul propune asigurarea tranzitrii debitului de calcul prin realizarea a dou tipuri de seciuni:
- Seciune tip I
Se aplic n zona construit.
Acest tip de seciune const dintr-un tub de canalizare din beton cu diametrul de 1500mm capabil s transporte
un debit de 5.5 mc/s, grad de umplere 85% i se aplic pe o lungime cumulat de 638ml. n lungul canalizrii
se vor amenaja, la distana de 50-60ml, cmine de vizitare la care se vor racorda guri de scurgere pentru
preluarea apelor din bazinul hidrografic aferent.
- Seciune tip II
Se aplic pe firul de vale existent prin amenajarea acestuia la o seciune trapezoidal cu limea la baz de
1,50m i nimea de 1,50m, din care 0,50m gard. Canalul va avea taluzele protejate cu un pereu zidit din
piatr brut cu grosimea de 25cm. Sub pereu de piatr se va prevedea un geotextil cu rol drenant.
Acest tip de seciune se aplic pe o lungime cumulat de 1325ml.
Seciunile propuse se aplic dup cum urmeaz:
-Pe Firul 1, zona canalizat pornete de pe strada Nucilor (zona comunei cu cotele cele mai joase),
urmrete strada Cimitirului, apoi oseaua Constanei, strada Trandafirului i strada Monumentului. n
continuare albia se va amenaja n seciune deschis, conform Seciunii tip II.
-Pe Firul 2, zona canalizat pornete de pe strada Monumentului, i strbate proprieti private pe o
lungime de cca 60m. n continuare albia se va amenaja n seciune deschis, conform Seciunii tip II.
-Pe Firul 3, zona canalizat strbate proprieti private pe o lungime de cca.90m ntre strada Nucilor
i oseaua Constanei. Aval de podul DN, albia se va amenaja n seciune deschis, conform Seciunii tip II.
-Pe Firul 4 se va aplica Seciunea tip II pe lungimea de 125m.
Proiectul prevede reabilitarea a cinci podee n vederea asigurrii continuitii scurgerii apelor n dreptul
drumurilor comunale. Soluia constructiv adoptat este aceiai ca n cazul podeelor proiectate n localitile
Agigea i Lazu.

Pag. 11 / 85
Fir 1
nceput: X: 785044; Y: 296989
Sfrit X: 785830; Y: 296898
Fir 2
nceput: X: 785383; Y: 296392
Sfrit X: 785516; Y: 296565
Fir 3
nceput: X: 785534; Y: 297455
Sfrit X: 785830; Y: 296898
Fir 4
nceput: X: 785598; Y: 296892
Sfrit X: 785718; Y: 296933
Valoarea
investitiei
Valoarea conform ultimului Deviz General actualizat
28 257 946 (lei)
Beneficii
Paguba totala actualizata : 34 710 670.1 (lei)
Comentarii
Raportul intre paguba totala actualizata pe perioada de calcul/costuri totale actualizate pe
perioada de calcul , fiind supraunitar lucrrile de constructii propuse pe Vaile Agigea si Lazu sunt
justificate din punct de vedere economic .
Lucrarile de regularizare propuse nu polueaza apele subterane si nici pe cele de suprafata.
Lucrarile propuse vor asigura un grad sporit de siguranta impotriva inundatiilor a populatiei din zona.
Planuri/planse
atasate
10.211 Acumulare Agigea
10.211 Acumulare Lazu
10.211 Acumulare Lazu2
10.211 Plan situatie 25000
10.211 Regularizare Cumpana
10.211 Zona Lazu-Agigea-Cumpana

Pag. 12 / 85

2.1.2 Lucrari de aparare impotriva inundatiilor in bazinul hidrografic Topolog, jud. Constanta

Denumirea
obiectivului de
investitii
Lucrari de aparare impotriva inundatiilor in bazinul hidrografic Topolog, jud.
Constanta
Amplasamentul
Obiectivul de investiie este amplasat n partea de S-E a Romniei, n spaiul geografic al Dobrogei
Centrale, respectiv n bazinul hidrografic al rului Topolog ce traverseaz localitile Topolog, Calfa, Rahman,
Haidar, Stejaru i Saraiu.
Din punct de vedere administrativ zona studiat aparine judeului Constana i Tulcea.

Necesitatea si
oportunitatea
lucrarilor
n platoul dobrogean unde se afl i rul Topolog, inundaiile au caracter local i sunt generate de unde
singulare de viitur cu caracter torenial sau cvasitorenial pe majoritatea vilor.
In situaii de precipitaii abundente n bazinul hidrografic al raul Topolog, fenomenul este amplificat i de
aportul de ap provenit de pe cursurile de ap Hagiomer, Valea Osmbei, Mahomencea, V. Dulgherului, V.
Cimelei, principalii aflueni ai raului Topolog.
Din aceste motive n zona localitilor traversate de raul Topolog, viiturile care s-au produs n ultimii 10
ani au provocat distrugerea unui numr mare de case i gospodrii, a unor obiective social-economice precum
coli, biserici, terenuri agricole, obiective de interes public. (osele, poduri, etc) .
Localitile i obiectivele afectate de viiturile nregistrate dup anul 1990 n Bazinul Hidrografic Topolog,
conform datelor transmise de Administratia Bazinala de Apa Dobrogea-Litoral sunt urmtoarele:
In anul 1994 loc. Topolog :

Pag. 13 / 85
- 7 case distruse;
- 20 ha terenuri agricole - proprietate privat i domeniu public.
In anul 1996 loc. Stejaru :
- 2200 terenuri agricole - proprietate privat i domeniu public.
In anul 1997 loc. Rahman :
- 1 obiectiv socio-cultural;
- 0,1 km drum judeean.
In anul 2001 loc. Saraiu :
- 3 case distruse.
In anul 2002 loc. Saraiu :
- 81 case afectate (din care 66 inundate);
- 35 fntni ;
- 297 ha terenuri agricole - proprietate privat i domeniu public;
- animale, psri luate de viitur.
Intregul bazin hidrografic al raului Topolog nu este dotat cu lucrri de aprare sau regularizare a
cursurilor de ap, dect local prin lucrri realizate de autoritile locale i din acest motiv se propun lucrri de
regularizare i aprare mpotriva inundaiilor a localitilor traversate de rul Topolog i afluenii acestuia.
In aval de localitatea Topolog au existat dou acumulri nepermanente n prezent deteriorate,
nereprezentnd un pericol la viituri pentru zona aval.
Lucrrile de aprare mpotriva inundaiilor propuse prin tema de proiectare pe raul Topolog se
ncadreaz n prevederile schemei cadru de amenajare complex a spaiului hidrografic Dobrogea propuse n
etapele de scurt i medie durat .
Pentru nlturarea efectelor calamitilor naturale produse la viituri i pentru evitarea producerii n viitor
a unor astfel de fenomene se propun lucrri de aprare mpotriva inundaiilor a localitilor afectate, cuprinse n
bazinul hidrografic Topolog.
Oportunitatea realizrii lucrrilor este justificat de amploarea pagubelor materiale produse de viiturile
nregistrate n ultimii ani i valoarea pagubelor poteniale care se pot produce ca urmare a nerealizrii lucrrilor de
aprare mpotriva inundaiilor, iar importana social - de impactul pe care poate s-l induc aceste calamiti
asupra locuitorilor zonei .
Descrierea
lucrarilor
In vederea aprrii mpotriva inundaiilor a obiectivelor social-economice, a gospodriilor i terenurilor
cu folosin agricol, n zonele n care s-au nregistrat viituri s-a propus realizarea unor lucrri hidrotehnice. La
proiectarea acestor lucrri s-a inut seama de cerinele temei de proiectare, de prevederile schemei cadru de
amenajare a bazinului hidrografic, de datele culese la teren, respectnd totodat planurile urbanistice i de
amenajarea teritoriului i nu n ultimul rnd de cerinele pentru reducerea impactului social i de mediu.
S-au analizat i propus urmtoarele lucrri n localit ile care n ultimii ani au fost calamitate la viituri n
bazinul hidrografic al raului Topolog :
a) Regularizarea raului Topolog pe o lungime de 3,1 km n intravilanul localitii Saraiu prin
recalibrarea albiei minore n scopul mririi capacitii de transport a acesteia pe o lungime de 3,1
km i consolidarea malurilor;
b) Regularizarea raului Topolog pe o lungime de 50 m n intravilanul localitii Stejaru prin recalibrarea
albiei minore n scopul mririi capacitii de transport a acesteia i consolidarea malurilor precum i
refacerea podului din localitate care nu are seciune de scurgere ;
c) Regularizarea raului Topolog pe o lungime de 100 m n intravilanul localitii Topolog, prin
recalibrarea albiei minore n scopul mririi capacitii de transport a acesteia i consolidarea
malurilor precum i refacerea podului din localitate care nu are seciune de scurgere .
Avnd n vedere faptul c lucrrile se ntind pe teritoriul a dou judee (Tulcea i Constana) i datorit
necesitii realizrii unei etapizri a investiiei datorit valorilor mari ale acesteia, investiia de baz a fost
structurat n patru obiecte dup cum urmeaz:
Ob.1 Zona Saraiu (jud. Constana);

Pag. 14 / 85
Ob.2 Zona Topolog (jud. Tulcea);
Ob.3 Zona Stejaru (jud. Constana)
Ob.4 Poduri
In urma analizrii raului Topolog din punct de vedere al inundabilitii s-au identificat zonele cu risc de
inundare pentru debitul maxim cu probabilitatea de depire de 5%, propunndu-se lucrri de aprare mpotriva
inundaiilor. Aceste zone sunt prezentate pe planul de ansamblu

nceput: X: 749020 ; Y: 361980
Ob.1-Zona Saraiu
Localitatea cea mai afectat la inundaii este comuna Saraiu (jud. Constana), la care nivelul apei
corespunztor debitului maxim de calcul cu probabilitatea de depire de 5% inund ambele maluri pe toat
lungimea comunei, provocnd pagube importante.
Avnd n vedere faptul c r. Topolog traverseaz comuna Saraiu prin centru ei, pe ambele maluri
aflndu-se case i anexele lor, nu se pot propune lucrri de ndiguire pentru aprarea mpotriva inundaiilor
datorit lipsei spaiului necesar realizrii acestora.
Astfel s-a propus calibrarea albiei minore pn la seciunea necesar de scurgere a debitului maxim de
calcul de 5% ntre malurile raului Topolog.
Lungimea total a calibrrii n comuna Saraiu este de 3100 m . Calibrarea albiei se va realiza conform
seciunii tip 1 .
Pentru stabilizarea malurilor n plan se propune consolidarea acestora pe ambele maluri .
Pentru rectificarea meandrelor se prevede tierea coturilor mai accentuate, iar braele moarte se vor
umple cu pmntul rezultat din excavaii, n urma calibrrii albiei minore.
Albia r. Topolog este instabil i n plan vertical, pentru stabilizarea ei propunndu-se realizarea unui
prag de fund ngropate la cca.25 m aval de pod (Rv3) .
Sfrit X: 750828 ; Y: 363314

nceput: X: 766703 ; Y: 380671
Ob.2 - Zona Topolog
In zona comunei Topolog (jud. Tulcea), nu s-au nregistrat inundaii la viituri care s provoace pagube
importante, dar calculele hidraulice efectuate au evideniat faptul c podul Rv10 nu are seciune de scurgere,
deschiderea podului fiind necat, fapt care provoac inundarea caselor amonte de pod.
Pentru aceast zon se propune realizarea unui pod nou (inclus la Ob.4-Poduri) i lucrri de
regularizare a albiei (amote i aval Rv10) pentru stabilizarea albiei.
Albia r. Topolog este instabil i n plan vertical, pentru stabilizarea ei propunndu-se realizarea unui
prag de fund ngropat la cca.25 m aval de pod (Rv10) .
Deasemenea aval de podul Rv9, la cca. 20 m, malul drept este erodat punnd n pericol casele aflate n
aceast zon propunndu-se realizarea unei recalibrri de mal i consolidri ale malurilorpe o lungime de 50 m
(amonte i aval) de pod.
Lungimea total a lucrrilor de regularizare n comuna Topolog este de 100 m.
Zona RV 9
Sfrit X: 766646 ; Y: 380547

Pag. 15 / 85
Zona RV 10
nceput: X: 766913 ; Y: 381188
Sfrit X: 766916 ; Y: 381055

nceput: X: 755305 ; Y: 363589
Ob.3 - Zona Stejaru
In zona satului Stejaru (comuna Saraiu - jud. Constana), s-au nregistrat inundaii la viituri care au
provocat pagube datorit faptului c podul (Rv4) din localitate nu are seciune de scurgere producndu-se
inundarea caselor amonte de pod.
Pentru aceast zon se propune realizarea unui pod nou (inclus la Ob.4-Poduri) i lucrri de recalibrare
a albiei pe o lungime de 50 m (amote i aval Rv4).
Albia fiind instabil i n plan vertical, pentru stabilizarea ei se propune realizarea unui prag de fund
ngropat la cca.25 m aval de pod (Rv4) .
Sfrit X: 755272 ; Y: 363769

- 15 cm balast
Ob.4 - Poduri
Din punct de vedere al tranzitrii apelor mari la viituri un numr de cinci poduri (Rv1-aval loc.Saraiu ,
Rv4-loc.Stejaru, Rv5-loc.Haidar, Rv10 i Rv11-loc.Topolog) de pe traseul r. Topolog nu au capacitatea necesar
de scurgere, ele fiind depite, producnd remuuri amonte pod i implicit inundarea acestor zone .
Podurile care afecteaz scurgerea apelor mari la viituri i creaz inundarea zonelor locuite sunt Rv4-
loc.Stejaru(jud.Constana) i Rv9-loc. Topolog(jud.Tulcea).
Pentru aceste dou poduri s-a propus refacerea lor prin realizarea unor poduri noi pe acelai
amplasament dar care s permit tranzitarea debitului de calcul de 5% plus garda de siguran aferent.
Podul Rv 4 pe DC 73 va avea lungimea de 18,00 m i limea de 9,00 m din care 6,00 m parte
carosabil, corespunzatoare pentru dou fire de circulaie si 1,50 m fiecare trotuar.
Suprastructura podului va fi alcatuit din grinzi prefabricate cu corzi aderente cu lungimea de 18,00 m i
nalimea de 80 cm, 9 bucati in seciune transversal.
Elevaiile culeilor vor fi masive i se vor realiza din beton simplu la partea inferioar i din beton armat la
cea superioar iar fundaiile vor fi directe i se vor realiza din beton n soluia cheson deschis.
Rampele de acces vor avea limea de 7,00 m din care 5,50 m partea carosabil i 75 cm fiecare
acostament. Lungimea rampelor va fi de cca 140 m. Suprastructura rampelor de acces, pentru trafic uor, similara
cu cea existent, va fi alctuit din:
- 24 cm piatra sparta
- 4 cm binder de criblura
- 4 cm beton asfaltic
Varianta de circulaie va avea limea de 5,00 m din care 4,00 m partea carosabil i 50 cm fiecare
acostament. Lungimea variantei va fi de cca 150 m. Suprastructura variantei de circulaie, va fi alcatuita din:
- 25 cm balast
- 8 cm macadam
Podul Rv 10 pe DC in satul Topolog va avea lungimea de 12,00 m, va fi oblic 60
0
dreapta si va avea

Pag. 16 / 85
limea de 9,00 m din care 6,00 m parte carosabil, corespunztoare pentru dou fire de circulaie si 1,50 m
fiecare trotuar.
Suprastructura podului va fi alcatuit din grinzi prefabricate cu corzi aderente cu lungimea de 12,00 m si
inlimea de 52 cm, 14 buci in seciune transversal.
Elevaiile culeilor vor fi masive i se vor realiza din beton simplu la partea inferioar i din beton armat la
cea superioar iar fundaiile vor fi directe i se vor realiza din beton in soluia cheson deschis.
Rampele de acces vor avea limea de 7,00 m din care 5,50 m partea carosabil si 75 cm fiecare
acostament. Lungimea rampelor va fi de cca 150 m. Suprastructura rampelor de acces, pentru trafic usor, similar
cu cea existent, va fi alctuit din:
- 15 cm balast
- 24 cm piatra sparta
- 4 cm binder de criblura
- 4 cm beton asfaltic
Varianta de circulaie va avea limea de 5,00 m din care 4,00 m partea carosabil si 50 cm fiecare
acostament. Lungimea variantei va fi de cca 150 m. Suprastructura variantei de circulaie, va fi alctuit din:
- 25 cm balast
- 8 cm macadam
La ambele amplasamente ale podurilor s-a constatat existena unor linii electrice i de telecomunicaii
pentru care s-au prevzut mutri i inri de linii i, de asemenea, la podul Rv 10, de o parte i de alta a podului
exista conducte metalice care vor trebui deviate provizoriu si definitiv pentru a permite execuia podului.
De asemenea s-a prevzut i realizarea unor lucrri de regularizare la aceste poduri ( lucrrile de
regularizare fiind incluse n Ob.2-Zona Topolog i Ob.3-Zona Stejaru).
Celelalte poduri inundate nu afecteaz zonele cu intravilan fapt pentru care nu s-au propus lucrri de
refacere a acestora.
Este necesar ca beneficiarul lucrrii s atenioneze beneficiarii podurilor n vederea refacerii lor dat fiind
faptul ca la viituri repetate cu asigurri mai mari de 5% acestea pot fi deteriorate.
Calibrarea albiei minore ( seciune tip 1 ) se va executa prin excavaii pn la o seciune capabil s
transporte debitul de calcul cu asigurarea de 5%.
Limea albiei minore la baz este de 6 m, iar panta taluzurilor m=1,5-2, pante ce se vor stabili exact la
faza P.T. n urma recomandrilor studiilor geotehnice finale.
Pmntul rezultat din excavaiile realizate la calibrarea albiei va fi transportat amonte i aval de
localitate unde va fi de depus pe ambele maluri realizndu-se deponii sistematizate.
seciune tip 1
recalibrarea se face pe o lungime de 3.250m cu o seciune transversal de form trapezoidal cu
limea la fund de 6,00m i taluze de 1:2.Materialul rezultat din recalibrare se va folosi pentru umpluturi n braele
moarte iar restul se va sistematiza.
seciune tip 2
Aceast consolidare este constituit din doua cutii de gabioane suprapuse (1,5x1x4)m i (2x1x4)m
fundate pe o saltea de gabioane (4x0,23x2)m.Salteaua de gabioane se va poza sub cota talvegului proiectat la -
0,30m, pe un filtru din material geotextil.
Taluzurile vor fi protejate cu saltea antierozional umplut cu pmnt vegetal care se va nierba
seciune tip 3
Aceast consolidare este constituit din saltea de gabioane (5x0,3x2)m, pozate la talvegul proiectat ct
i pe taluz, aceasta fiind pozat pe toat lungimea ei pe un filtru din material geotextil.n continuarea saltelei de pe
taluz se va realiza o protecie cu saltea antierozional umplut cu pmnt vegetal care se va nierba.
seciune tip 4
Pentru stabilizarea talvegului rului Topolog au fost prevzute 3 praguri de fund.n profil transversal
pragul de fund este constituit din saltea de gabioane(5,00x0,230x2,00)m pe care se pozeaz un gabion de
(1,5x1x4)m. Aducerea la cota talvegului natural se face prin umpluturi de piatr brut.

Pag. 17 / 85
Valoarea
investitiei
22 754 868 (lei)
Beneficii
Paguba totala actualizata conform Studiu de Fezabilitate : 25 627 324.61 (lei)
Comentarii
Prin realizarea lucrrilor de aprare prevzute n prezenta documentaie se mrete gradul de siguran
al locuitorilor zonei i creeaz premizele unei dezvoltrii sociale i economice a zonei.
Lucrrile hidrotehnice de aprare mpotriva inundaiilor propuse a se executa n bazinul hidrografic
Topolog presupun un efort financiar mult prea mare dac lucrrile ar ncepe concomitent n toate zonele. Din
aceast cauz se propune o etapizare a lor, n patru urgene, funcie de pagubele produse prin neexecutarea lor i
importana obiectivelor aprate.
URGENE
Obiect 1 - Zona Saraiu
Obiect 2 - Zona Topolog
Obiect 3 - Zona Stejaru
Obiect 4 - Poduri

Planuri/planse
atasate
10.212 Zona Topolog.jpg
10.212 Plan sit pod Stejaru-Model.pdf
10.212 Plan situatie podTopolog-Model.pdf
10.212 Plan zona Stejaru.pdf
10.212 Plan zona Topolog-Model.pdf
10.212 Topolog Ob1-Saraiu.pdf
10.212 Topolog Ob2-Topolog.pdf
10.212 Topolog Ob3-Stejaru.pdf

Pag. 18 / 85

2.1.3 Lucrari de aparare impotriva inundatiilor in bazinul hidrografic. Casimcea, judetul Constanta

Denumirea
obiectivului de
investitii
Lucrari de aparare impotriva inundatiilor in bazinul hidrografic. Casimcea,
judetul Constanta
Amplasamentul
Obiectele 1 ;2 ;3 ;4 ;5 ; 6; 7 din cadrul obiectivului de investiie Lucrri de aprare mpotriva
inundaiilor n bazinul hidrografic Casimcea, jud. Constana sunt amplasate n partea de S-E a Romniei, n
bazinul hidrografic al rului Casimcea .
Perimetrul de interes este situat pe valea rului Casimcea a afluenilor acestuia, n zona localitilor
Casimcea, Clugreni, Nistoreti, Cheia, Grdina, Runcu i Pantelimonu de Jos. Accesul n zon este asigurat
de Dj 222 i 225 Mihail Koglniceanu-Casimcea i Pantelimonu de Jos.
Din punct de vedere administrativ lucrrile proiectate sunt amplasate n judeele Tulcea i Constana.

Necesitatea si
oportunitatea
lucrarilor
n platoul dobrogean unde se afl i rul Casimcea, inundaiile au caracter local i sunt generate de
unde singulare de viitur cu caracter torenial sau cvasitorenial pe majoritatea vilor.
In situaii de precipitaii abundente n bazinul hidrografic al r. Casimcea, fenomenul este amplificat i de
aportul de ap provenit de pe cursurile de ap Pantelimon, Cartal, Rmnicu,Mucova, aflueni ai raului
Casimcea.
Din aceste motive n zona localitii Casimcea, viiturile care s-au produs n ultimii ani au provocat
distrugerea caselor, gospodriilor i a unor obiective social-economice precum coli, biserici, terenuri agricole,
obiective de interes public (osele, poduri, etc) .
Oportunitatea realizrii lucrrilor este justificat de amploarea pagubelor materiale produse de viiturile
nregistrate n ultimii 10 ani i valoarea pagubelor poteniale care se pot produce ca urmare a nerealizrii
lucrrilor de aprare mpotriva inundaiilor, iar importana social - de impactul pe care poate s-l induc aceste

Pag. 19 / 85
calamiti asupra locuitorilor zonei .
Pe tronsonul de ru Casimcea studiat pe cca. 2500 m, albia este puternic meandrat i invadat de
vegetaie, cu o pant general a talvegului de cca. 0,007, iar adncimea medie este de cca. 3,00 m.
Descrierea
lucrarilor

In urma analizrii r. Casimcea n zona localitii Cheia au fost propuse lucrri de aprare mpotriva
inundaiilor constnd n recalibrarea albiei pe o lungime total de 555,00 m ,consolidarea malului stang pe o
lungime de 71,00m, ndiguirea pe malul stang pe o lungime de 1358,00m ce se va nchide n rampa podului,iar
aval de pod un dig flotant de 235,00m, un prag de fund pentru stabilizarea seciunii albiei precum i devierea
canalului din zona cantonului de exploatare.
Traseul sinuos al r.Casimcea a fost corectat prin tierea unei meandre defavorabile ce pune n pericol
casele din imediata apropiere a acesteia. Lungimea tierii de cot este de 370 m. Lucrrile propuse sunt
prezentate pe planurile de situaie i profilul longitudinal .
SECIUNE TIP - RECALIBRARE ALBIE
Albia recalibrat are o seciune transversal de form trapezoidal cu o lime la fund de 5 m, iar
pantele taluzurilor de 1:2.
S-a urmrit ca volumul de excavaii rezultat din tierea de cot i recalibrarea albiei s fie utilizat pentru
realizarea umpluturilor n dig.
SECIUNE TIP - CONSOLIDARE DE MAL
Pereul uscat din piatr brut de 30cm grosime, este ntors pe mal 0,50m i este pozat pe strat drenant
de 0,10m, ce sprijin pe un prism din anrocamente din piatr brut de 150350kg/buc,fundat pe o saltea din
caroiaj de fascine cu geotextil de 30cm grosime. Prismul are o nlime de 1,20 m, iar la coronament o lime
de 1,50 m. nclinarea taluzului exterior este de 1:1,5 iar cel interior este de 1:1. Caroiajul de fascine cu geotextil
se pozeaz la cota talvegului proiectat i are o lungime L = 5,00 m, iar captul liber este de 2,30 m.
n spatele prismului din anrocamente pe toat nlimea acestuia i 0,50m ntre prism i saltea din
caroiajul de fascine precum i pe toat lungimea taluzului se va aeza un filtru din material geotextil ce are rolul
de a mpidica antrenarea materialului din spatele acestuia.
n vederea punerii n siguran a consolidrii de mal, sunt prevzute amonte i aval ncastrri n mal,
realizat din anrocamente din piatr brut de 150 350 kg/buc, n lungime de 3,0 m fiecare.
SECIUNE TIP DIG
Digului are seciune trapezoidal cu limea la coronament de 3,00m,taluzul exterior 1:2, iar cel interior
1:2.Acesta va fi protejat prin nierbare cu pmnt vegetal g= 0,20m.
SECIUNE TIP TIERE DE COT
Tierea de cot va fi nchis numai la captul amonte printr-un masiv de anrocamente pozat pe o saltea
saltea din caroiaj de fascine de fascine de grosime 30 cm iar captul aval va rmne liber, braul prsit
urmnd a fi umplut la cota terenului natural pentru a putea fi redate in circuit agricol.
Pentru protecia malurilor att n amonte ct i n aval pe cte 5,00m lungime acestea se consolideaz
cu un prism din anrocamente de piatr brut de 150350kg/buc, fundat pe o saltea din caroiaj de fascine cu
geotextil de 30cm grosime. Prismul are o nlime de 1.20 m, iar la coronament o lime de 1,50 m. nclinarea
taluzului exterior este de 1:1,5 iar cel interior este de 1:1. Caroiajul de fascine cu geotextil se pozeaz la cota
talvegului i are o lungime L = 5,00 m, din care liber este de 2,30 m.
SECIUNE TIP PRAG DE FUND
Pentru stabilizarea talvegului i a malurilor a fost prevzut un prag de fund ngropat la cota talvegului.
Acest prag are o seciune trapezoidal cu limea la coronament de 4,80m, nlimea de 1,20m iar taluzele
1:1,5 spre amonte i aval.Pragul se va poza pe un caroiaj de fascine cu geotextil numai pe limea
albiei.Anrocamentele din piatr brut pentru prag sunt de 150400kg/buc.Acesta se va ntoarce pe toat
lungimea malurilor i se va aeza pe un filtru din material geotextil.
SECIUNE TIP CANAL DE EVACUARE
OBIECT 1 ZONA CHEIA

Pag. 20 / 85
n zona canalului de evacuare digul se va ntoarce pe malurile acestuia pe o lungime de 56,00m.
1:2.Acesta va fi protejat prin nierbare cu pmnt vegetal g=,20m.
Canalul de evacuare are o lungime de 80,00m, cu o seciune transversal de form trapezoidal cu o
lime la fund de 2 m, iar pantele taluzurilor de 1:2.Taluzele i radierul canalului se cor proteja cu dale din beton
C12/15 turnat pe loc de 0,10mgrosime, pe un strat drenant de 0,10m grosime.
nceput: X: 772278 ; Y: 341416
Sfrit X: 772925 ; Y: 340318

In urma analizrii pr. Mucova n zona localitii Grdina au fost propuse lucrri de aprare mpotriva
inundaiilor constnd n recalibrarea albiei pe o lungime total de 1679,00 m ,consolidarea malului stang pe o
lungime de 120,00m,a malului drept pe o lungime de 88,00. Pentru stabilizarea talvegului i a malurilor au fost
prevzute trei praguri de fund .
Traseul sinuos al pr. Mucova a fost corectat prin tierea a dou meandre defavorabile ce pune n
pericol casele din imediata apropiere a acesteia. Lungimea tierilor de cot este de 170,00 m.
realizarea umpluturilor n platforme.
Tierile de cot vor fi nchise numai la captul amonte printr-un masiv de anrocamente pozat pe o
saltea saltea din caroiaj de fascine de fascine de grosime 30 cm iar captul aval va rmne liber, braul prsit
OBIECT 2 ZONA GRDINA
Pentru stabilizarea talvegului i a malurilor a fost prevzute dou praguri de fund ngropate la cota
talvegului. Aceste praguri au seciunea trapezoidal cu limea la coronament de 4,80m, nlimea de 1,20m iar
taluzele 1:1,5 spre amonte i aval.Pragurile se vor poza pe un caroiaj de fascine cu geotextil numai pe limea

Pag. 21 / 85
nceput: X: 772086 ; Y: 344518
Sfrit X: 772970 ; Y: 345283

n zona localitiiPantelimon au fost propuse lucrri de aprare mpotriva inundaiilor a celor dou
puuri de alimentare cu ap a localitii.Lucrrile constau n realizarea a dou diguri inelare .
OBIECT 3 ZONA PANTELIMON
D1 cu o lungime de 73,00m,
X: 768246 ; Y: 346948
D2 cu o lungime de 75,00m
X: 768344 ; Y: 347066

In urma analizrii pr. Cartal n zona localitii Runcu au fost propuse lucrri de aprare mpotriva
inundaiilor constnd n recalibrarea albiei pe o lungime total de 1848,00 m, consolidarea malurilor pe o
lungime total de 897,00m. Pentru stabilizarea talvegului i a malurilor au fost prevzute patru praguri de fund
.Pe malul stang amonte de pod s- a propus o ndiguire pe o lungime de 971,00m,aval de pod ndiguirea se
continu cu zid parapet pe o lungime de 89,00m,iar n continuarea acestuia cu dig pe o lungime de 268,00m
.Pe malul drept aval de pod se propune un zid parapet pe o lungime de 96,00m ce se continu cu un dig n
lungime de 374,00m.
Traseul sinuos al pr. Cartal a fost corectat prin tierea a apte meandre defavorabile ce pune n pericol
casele din imediata apropiere a acestora. Lungimea total a tierilor de cot este de 912,00 m. Lucrrile propuse
sunt prezentate pe planurile de situaie i profilul longitudinal .
Pentru evacuare apelor in exces din incintele create prin indiguire, s-au prevzut ase subtraversri
att prin dig ct i prin zidul-parapet. Poziiile subtraversrilor pe planul de situaie sunt
aproximative,definitivarea lor se va face dup nceperea execuiei lucrrilor,funcie de incintele cu cotele cele
mai mici din spatele digurilor i a zidului parapet.
Cotele de intrare i de ieire a sutraversrilor se vor stabili cnd se vor definitiva poziiile exacte ale
acestora.
Cota de intrare asubtraversrii va coincide cu cota terenului din zona de amplasare.
Cota de ieire a subtraversrii va fi cu cca. 1015cm sub cota de intrare,sau cu maxim 10cm peste
cota prismului de anrocamenten zona aprrilor de mal.
Subtraversile va fi realizat din tuburi PREMO Dn 800 mm, fiind prevzute cu timpan cu clapet aval i
stavil in amonte (spre incinta ndiguit).
Tuburile subtraversrilor se vor funda pe un strat de beton simplu in grosime medie de 0,40 m turnat
pe un strat de balast de 10 cm. Captul tubului amonte i aval se racordeaz i se nglobeaz n timpane
realizate din beton armat C12/15 armtura fiind OB37, 8 mm .
Timpanul amonte este echipat cu stavil plan acionat manual cu etanare invers, cu dimensiunile
BxH =0,8 m x 0,8 m .
Timpanul aval este echipat cu un clapet batant cu diametrul Dn 800 mm.
OBIECT 4 ZONA RUNCU
Echipamentul hidromecanic (clapet+stavil) al subtraversrii are drept scop mpiedicarea ptrunderii

Pag. 22 / 85
apelor dinspre emisar n incinta ndiguit, n perioada unei viituri i avnd ca rol permanent scurgerea apei din
precipitaii din incint spre emisar. Detalii de execuie ale ecchipamentului hidromecanic sunt prezentate in
broura legat anexat la documentaie.
La captul amonte al timpanului s-a prevzut spre incint un canal de acces pereat cu pereu din piatr
brut de 15 cm grosime, in lungime de 5m iar spre emisar debuarea se va face direct pe pereul din beton
simplu .
Pentru stabilizarea talvegului i a malurilor a fost prevzute trei praguri de fund ngropate la cota
SECIUNE TIP DIG
1:2.Acesta va fi protejat prin nierbare cu pmnt vegetal g=,20m.
SECIUNE TIP ZID PARAPET
Zidurile-parapet din beton simplu turnat pe loc C12/15 pe strat drenant din balast de 0,10m grosime
,sunt realizate la nivelul de calcul de 5% plus o gard de 50 cm.
nceput: X: 763485 ; Y: 350345
Sfrit X: 764720 ; Y: 349302

In urma analizrii r. Casimcea n zona localitii Nistoretiau fost propuse lucrri de aprare mpotriva
inundaiilor constnd n recalibrarea albiei pe o lungime total de 1572,00 m ,consolidarea malului drept pe o
lungime de 86,00m. Pentru stabilizarea talvegului i a malurilor au fost prevzute trei praguri de fund .
Lucrrile propuse sunt prezentate pe planurile de situaie i profilul longitudinal .
Traseul sinuos al pr. Mucova a fost corectat prin tierea a trei meandre defavorabile ce pune n pericol
casele din imediata apropiere a acesteia. Lungimea tierilor de cot este de 379,00 m. Lucrrile propuse sunt
OBIECT 5 ZONA NISTORETI

Pag. 23 / 85
nceput: X: 768341 ; Y: 353026
Sfrit X: 768339 ; Y: 351717

OBIECT 6 ZONA CLUGRENI
In urma analizrii r. Casimcea n zona localitii Clugreni au fost propuse lucrri de aprare
mpotriva inundaiilor constnd n recalibrarea albiei pe o lungime total de 1062,00 m ,consolidarea malului
drept pe o lungime total de 165,00m. Pentru stabilizarea talvegului i a malurilor au fost prevzute trei praguri
de fund .
Traseul sinuos al pr. Mucova a fost corectat prin tierea a trei meandre defavorabile ce pune n pericol
casele din imediata apropiere a acesteia. Lungimea tierilor de cot este de 203,00 m. Lucrrile propuse sunt
Albia recalibrat are o seciune transversal de form trapezoidal cu o lime la fund de 5,00 m, iar

Pag. 24 / 85
nceput: X: 767833 ; Y: 357380
Sfrit X: 767794 ; Y: 356540

Capacitile totale pentru OB.7 Zona Casimcea ce vor fi recepionate de Administraia Bazinal
de Ap Dobrogea Litoral, sunt:
OBIECT 7 ZONA CASIMCEA

Execuia lucrrilor a demarat n anul 2004 avnd la baz proiectul elaborat n anul 2004 la faza:
P.T.+D.E. pentru acest obiect.
In iunie 2007 lucr rile aflate n execuie (parapeii de beton) au fost surprinse de o viitur foarte
puternic, ce a afectat 15 case i anexe gospodreti precum i lucrrile hidrotehnice.
Pentru lucrrile hidrotehnice deteriorate pe sectorul amonte pod de pe rul Casimcea (RV2), att pe
rul Casimcea, ct i pe rul Dulbencea a fost elaborat n anul 2008 o documentaie la faza: P.T.+D.E., de
refacere a acestora. Lucrrile de refacere ( lucrri suplimentare) nu au fost executate n teren.
Prezenta documentaie s-a elaborat pentru lucrrile rest de executat fa de documentaia elaborat
n anul 2004, ct i pentru lucr rile suplimentare prevzute pentru refacerea lucrrilor deteriorate, lucrri
prezentate n documentaia elaborat n anul 2008.
- lungime recalibrri de albii L = 2.392 m;
- lungime tieri de cont L = 477 m;
- lungime ziduri parapet L = 631 m.

Pag. 25 / 85
nceput: X: 768337 ; Y: 364395
Sfrit X: 767753 ; Y: 362268

Date generale pe obiecte:
OBIECT 1 Zona Cheia
- recalibrare albie - 555m
- consolidare mal stang - 71m
- indiguire mal stang - 1358m
- dig flotant - 235m
- prag de fund - 1buc
- deviere canal in zona cantonului de exploatare
OBIECT 2 Zona Gradina
- consolidare mal stang - 120m
- consolidare mal drept - 88m
OBIECT 3 Zona Pantelimon
- dig inelar D1 - 73m
- dig inelar D2 - 75m
OBIECT 4 Zona Runcu
- consolidare maluri - 897m
- indiguire - 1613m
- parapet - 185m
OBIECT 5 Zona Nistoresti
OBIECT 6 Zona Calugareni
OBIECT 7 Zona Casimcea
- lungime taiere de cot - 477m

Pag. 26 / 85
- lungime ziduri-parapet - 631m
OBIECT 8 Poduri
- podet sat Cheia
- pod sat Gradina
- pod sat Nistoresti
- pod sat Runcu
OBIECT 9 - Canton de exploatare
- regim de inaltime P +E +M
- aria construita - 162,3mp
- arie desfasurata - 460,3mp
- arie utila - 359,9mp
- Anexa tehnologica
- regim de inaltime P
- aria construita - 67,1mp
Valoarea
investitiei
38 840 462.1 Lei
Beneficii
Valoarea estimata
47 696 087 Lei
Comentarii
Prin realizarea lucrrilor de aprare se mrete gradul de siguran al locuitorilor zonei i creeaz
premizele unei dezvoltrii sociale i economice a zonei.
Vietile locuitorilor din zona si bunurile acestora sunt protejate.
Planuri/planse
atasate
10.213 Zona Casimcea.jpg
10.213 Plan de incadrare in zona BH CASIMCEA.pdf
10.213 Calugareni PS.pdf
10.213 CHEIA 500 PS 1.pdf
10.213 Cheia Sectiuni tip.pdf
10.213 Gradina Sectiuni tip.pdf
10.213 GRADINA-PS 1.pdf
10.213 Nistoresti PS 1.pdf
10.213 Nistoresti PS .pdf
10.213 Pantelimon plan de situatie.pdf

Pag. 27 / 85
10.213 Pantelimon sectiuni tip.pdf
10.213 RUNCU plan situatie 1.pdf
10.213 RUNCU sectiuni tip.pdf

Pag. 28 / 85

2.1.4 Lucrari de aparare impotriva inundatiilor in bazinul hidrografic al vailor Tatlageacul Mic si
Tatlageacul Mare, jud. Constanta

Denumirea
obiectivului de
investitii
Lucrari de aparare impotriva inundatiilor in bazinul hidrografic al vailor
Tatlageacul Mic si Tatlageacul Mare, jud. Constanta
Amplasamentul
Obiectivul de investitii este situat pe cursurile de apa Tatlageacul Mare si Tatlageacul Mic, in
intravilanul si extravilanul localitatilor 23 August si Dulcesti, localitati ce apartin administrativ judetului Constanta.

Necesitatea si
oportunitatea
lucrarilor
Lucrarile propuse pentru executare in cadrul acestei investitii au drept scop protejarea obiectivelor
social-economice din localitatile 23 August si Dulcesti de pagubele produse de frecventele inundatii din zona, ca
urmare a cantitatilor mari de precipitatii cazute ( 80-150 l/mp ), comparativ cu cota de pericol de 40 l/mp/6 ore.
Datorita reliefului specific regiunii dobrogene si faptului ca albiile raurilor sunt nesistematizate si malurile
neconsolidate, apa provenita in urma ploilor se scurge rapid de pe versanti catre cursurile de apa, acestea
neputand prelua viitura creata in conditii de siguranta, astfel inregistrandu-se distrugeri in perioadele cu
precipitatii, cele mai grave fiind inundarea gospodariilor si locuintelor.
Drept urmare, in perioada 7-8 august 2007, in localitatile 23 August si Dulcesti s-au inregistrat pagube
materiale constand in afectarea unui numar de 5 scoli, o casa in pericol de prabusire si distrugerea a 11 km de
strazi, datorita revarsarii cursului de apa Tatlageacul Mic, sectiunea acestuia neputand prelua intreaga cantitate
de precipitatii. La posturile pluviometrice din zona s-au inregistrat urmatoarele cantitati de precipitatii :

Pag. 29 / 85
- Techirghiol 139,5 l/mp,
- Tuzla 99, 3 l/mp,
- Pecineaga 83 l/mp.
De asemenea, au fost afectate prin inundare captarile de apa din subteran (6 puturi din cele 13 puturi
situate pe un front de cca 1 km, sursa Dulcesti 1 si Dulcesti 2), apartinand RAJ A Constanta, care au fost spalate
si repuse in functiune in regim de urgenta.
Evenimente hidrologice de intensitate apropiata au fost produse si in 22-24 septembrie 2005
(precipitatii cazute intre 89,9 l/mp 161,5 l/mp), iar in data de 19 septembrie 2006 pe raza localitatii Dulcesti au
fost inregistrate cantitati de precipitatii intre 36 l/mp in 1,5 ore la Pecineaga si 57 l/mp in 1,5 ore la Biruinta,
precipitatii ce au generat o viitura cu un debit reconstituit in aval de satul Dulcesti de 54,3 mc/sec, viitura ce a
afectat 6 case, 7 anexe gospodaresti distruse si 1 km de drum avariat.
Aceste pagube au fost mentionate si in rapoartele de sinteza ale Comitetului J udetean pentru Situatii
de Urgenta Constanta.
In consecinta, pentru prevenirea unor astfel de evenimente este necesara realizarea lucrarilor de
recalibrare a albiilor si consolidari de maluri.
Descrierea
lucrarilor
Lucrarile de amenajare complexa a albiei vailor Tatlageacul Mare si Tatlageacul Mic in intravilanul
localitatilor 23 August si Dulcesti, precum si cele de decolmatare propuse pe tronsoanele necesare din
extravilanul celor doua localitati, se incadreaza in planurile de amenajare complexa si schemele directoare de
amenajare si management pe bazinele hidrografice aflate in administrarea ABA D-L si respecta reglementarile
tehnice privind asigurarea durabilitatii, sigurantei in exploatare, functionalitatii si calitatii constructiilor, precum si
sistematizarea teritoriala din punct de vedere al dezvoltarii social-economice si al potentialului turistic.
Schema de amenajare cuprinde urmatoarele categorii de lucrari:
- b =2,5-9,0 m
Obiect 1. Lucrari de terasamente (recalibrare si decolmatare)
Pentru asigurarea preluarii si transportului apelor provenite din precipitatii au fost propuse lucrari de
recalibrare si decolmatare a albiilor celor doua vai, pe o lungime totala de 12.780 m ( din care recalibrari 8819 m
si decolmatari 3961 m).
Valea Tatlageacul Mare
Lungimea cu lucrari de recalibrare a vaii este de 2086 m, cu urmatoarele elemente ale sectiunii
transversale:
- h =1,35-2,7 m;
- m =0,5;1,0.
Volumul total de terasamente necesar executarii lucrarilor de recalibrare este de 9031 mc.
Lungimea prevazuta cu lucrari de decolmatare este de 1692 m, cu un volum de terasamente necesar
de 11.500 mc.
Valea Tatlageacul Mic
Lungimea cu lucrari de recalibrare a vaii este de 6733 m, cu urmatoarele elemente ale sectiunii
transversale:
- b =4,0-6,0 m

Pag. 30 / 85
- h =2,5-3,4 m;
- m =0,5;1,0.
Volumul total de terasamente necesar executarii lucrarilor de recalibrare este de 65.226 mc.
Lungimea prevazuta cu lucrari de decolmatare este de 2269 m, cu un volum de terasamente necesar
de 16.100 mc.
Obiect2. Consolidari longitudinale din zidarie de piatra cu mortar de ciment
Pe zonele critice din intravilanul localitatilor 23 August si Dulcesti, acolo unde ampriza canalelor este
mica si conditionata de vecinatatea retelei de circulatie sau de limita gospodariilor populatiei, in vederea
asigurarii transportului in conditii de siguranta a debitului lichid maxim cu probabilitatea de 5% au fost propuse
consolidari longitudinale din zidarie de piatra cu mortar de ciment. In acest fel se realizeaza o reducere a
sectiunii de curgere, vitezele realizate incadrandu-se in limitele admisibile pentru tipul de consolidare ales.
Lungimea totala a transoanelor consolidate este de 3960 m, (valea Tatlageacul Mare 1911 m si
Tatlageacul Mic 2049 m) fiind necesar un volum de terasamente de 27.800 mc (valea Tatlageacul Mare
13400 mc si Tatlageacul Mic 14400 mc), si un volum de zidarie de 20150 mc (valea Tatlageacul Mare 7650
mc si Tatlageacul Mic 12500 mc).
- terasamente 3247 mc;
Obiect3. Consolidari transversale
In scopul pastrarii elementelor sectiunii transversale recalibrate a celor doua vai si in scopul reducerii
fenomenelor erozionale prin lungimi mari neconsolidate s-au propus consolidari transversale din beton ciclopian
C6/7.5 (sub forma unor traverse cu adancime de 1-2 m), din beton simplu C12/15 (sub forma unor praguri), si
din gabioane ( sub forma unui bazin disipator). In urma evaluarii, au rezultat ca fiind necesare urmatoarele
volume de lucrari:
- beton ciclopian C6/7,5 806 mc;
- beton simplu C12/15 295 mc;
- gabioane 43 mc.

Obiect4. Podete dalate, vaduri pereate
La intersectia celor doua vai cu elementele retelei de circulatie erau amplasate podete tubulare
subdimensionate si deteriorate, precum si improvizatii sub forma unor pasarele pentru circulatia masinilor,
utilajelor si persoanelor. Aceste lucrari au fost inlocuite cu podete dalate, dimensionate corespunzator, rezultand
un numar total de 8 buc. (6 buc. cu dimensiunea 3x2 m si 2 buc. cu dimensiunea 4x2)
La intersectia celor doua vai cu drumurile de exploatare agricole s-au prevazut 12 vaduri pereate.

Avand in vedere ca pentru fiecare vale in parte, respectiv Tatlageacul Mic si Tatlageacul Mare, obiectele
Obiect5. Lucrari de protectie a captarilor de apa din subteran
In vederea diminuarii riscului inundarii captarilor de apa din subteran aflate in administrarea RAJ A
Constanta au fost prevazute lucrari de terasamente pentru ridicarea cu cca 70 cm a cotei terenului aflat intre
albia vailor si zona fiecarei captari, sub forma unor diguri rezultate prin sistematizarea volumelor de pamant
rezultate in urma executarii lucrarilor de recalibrare din zona limitrofa. La baza taluzului situat spre
amplasamentele captarilor a fost prevazut un sant marginal pentru preluarea apelor ce se scurg pe terenurile
agricole limitrofe, cu descarcare in vai dupa zona amenajata cu dig. Volumul total de terasamente necesar este
de 4050 mc.

Pag. 31 / 85
2, 3, 4, 5 se suprapun cu lucrarile cuprinse in Obiectul 1, sunt mentionate coordonatele pentru acest
Obiect defalcate pe fiecare vale:
Tatlageacul Mic
nceput: X: 783583 ; Y: 272750
Sfrit X: 786977 ; Y: 273215
Tatlageacul Mare
nceput: X: 787444 ; Y: 275731
Sfrit X: 788184 ; Y: 273882
Valoarea
investitiei
11 311 861.5 (lei)
Beneficii
Paguba totala actualizata conform Studiu de Fezabilitate:
11 890 000 (lei)
Comentarii
Raportul intre paguba totala actualizata pe perioada de calcul/costuri totale actualizate pe perioada
de calcul , fiind supraunitar lucrrile de constructii propuse pe Vaile Tatlageacul Mare si Tatlageacul Mic
sunt justificate din punct de vedere economic .
Lucrarile de regularizare propuse nu polueaza apele subterane si nici pe cele de suprafata si vor
asigura un grad sporit de siguranta impotriva inundatiilor a populatiei din zona.
Planuri/planse
atasate
10.214 Zona Tatlageacul.jpg
10.214 Plan General Tatlageacu Mare
10.214 Plan General Tatlageacul Mic-PLANSA1
10.214 Plan General Tatlageacul Mic-PLANSA2
10.214 Profile transversale-Tatlageacul Mare
10.214 Sectiuni Caracteristice Tatlageacul Mare
10.214 Sectiuni Caracteristice Tatlageacul Mic
10.214 Plan de amplasare

Pag. 32 / 85

2.1.5 Lucrari de aparare impotriva inundatiilor in bazinul hidrografic Valea Seaca, jud. Constanta

Denumirea
obiectivului de
investitii
Lucrari de aparare impotriva inundatiilor in bazinul hidrografic Valea
Seaca, jud. Constanta
Amplasamentul
Valea Seaca este un curs de apa cadastrat, afluent pe partea stanga a Canalului Dunare Marea
Neagra, curs de apa ce traverseaza sudul localitatii Valu lui Traian pe o distanta de cca. 6 km si localitatea
Murfatlar pana la deversarea in Canalul Dunarea Marea Neagra. Din teren se constata ca valea masoara in
realitate 15 km si primeste pe sectorul de varsare, in intravilanul localitatii 2 vai cu caracter intermitent ( un
afluent pe stanga si unul pe dreapta ).
Comuna Valu lui Traian este situata in partea central-estica a judetului Constanta fiind traversata de
la vest la est pe toata lungimea comunei de DN 3 si linia ferata dubla electrificata Bucuresti - Constanta si
avand un numar de 8 859 locuitori.

Necesitatea si
oportunitatea
lucrarilor
Localitatile Murfatlar si Valu lui Traian sunt traversate in lungul lor de DN 3 care este principala ruta
de acces spre Litoral de la autostrada A2 Bucuresti Cernavoda si de calea ferata dubla Bucuresti
Constanta.
Comuna Valu lui Traian este situata in zona de influenta imediata a municipiului Constanta si zona
suport a litoralului Marii Negre si este o zona rurala cu functiuni agro industriale si de servicii.
Valea Seaca ( Canalul pluvial ) ce strabate comuna Valu lui Traian pe toata lungimea ei si orasul
Murfatlar in partea de est, creeaza disfunctionalitati ale circulatiei rutiere intre zonele de nord si de sud ale
localitatilor si provoaca pagube prin inundatii in perioada ploilor torentiale.
Pe sectorul intravilan al cursului de apa sunt amplasate un numar de 8 podete subdimensionate care
obstructioneaza curgea apei la debite mari. Cursul de apa prezinta numeroase tronsoane colmatate, in special

Pag. 33 / 85
in zona podetelor si sectoare icu contrapanta care ingreuneaza tranzitarea apelor in situatia producerii de ploi
torentiale.
Lucrarile proiectate au scop regularizarea si amenajarea prin pereere a albiei cursului de apa Valea
Seaca ( Canal colector ) si a albiei secundare Valea Seaca si asigurarea legaturilor pentru strazile ce
traverseaza aceasta vale prin 7 podete pentru a permite o desfasurare a traficului local in conditii de siguranta.
Necesitatea:
Executia unor lucrari de amenajare se impune ca urmare a inundatiilor produse in decursul anilor.
Conform Planului local de aparare impotriva inundatiilor, intocmit de Comitetul local pentru situatii de
urgenta, zona inundabila a acestei localitati este reprezentata de :
- 28 gospodarii
- 21 ha gradini
- 12 ha pasune
- 7 statii pompare a apei potabile
- 1.5 km drum national
Ca urmare a dezvoltarii din ultimii ani a zonei de sud a comunei Valu lui Traian prin parcelarile Zona
A si Zona C si a amplasarii in partea de sud a Zonei industriale impune executia unor lucrari de amenajare
concomitent cu redimensionarea podetelor existente, care produc ingustari ale sectiunii albiei si diminuarea
capacitatii de tranzitare a debitelor.
Oportunitatea:
- Posibilitatea de finantare din Fonduri Europene
- Tendina global, att guvernamental ct i nonguvernamental, de a reduce gradul de poluare i de a
proteja mediul.
- Orientarea mondial i naional de dezvoltare a localitilor rurale n sensul conceptului de Dezvoltare
Durabil.
Descrierea
lucrarilor
Avand in vedere ca in localitatea Valu lui Traian in perioada lunilor ploioase din fiecare an s-au
produs inundatii in zona vaii ce au condus la degradarea podetelor existente improvizate din tuburi metalice
sau de beton a caror diametre nu asigura scurgerea debitelor este necesara realizarea unor podete
dimensionate corespunzator din punct de vedere hidraulic si care sa asigure continuitatea circulatiei rutiere de
o parte si alta a localitatii, precum si asigurarea unui regim de scurgere imbunatatit al apelor pe acest canal
colector.
Lucrarile constau in realizarea a 7 podete dalate cu lumina L =5.00 m repartizate cat mai uniform pe
lungimea localitatii care sa asigure lugatura intre strazile existente de o parte si alta a cursului de apa Valea
Seaca si a unui podet cu lumina de 4.00 m pe afluentul din partea de nord si in sistematizarea si regularizarea
intregului curs al raului Valea Seaca (canalului colector) existent prin pereere, terenul facand parte din
domeniul public al localitatii.
Pentru dimensionarea hidraulica a podetelor si a regularizarii albiei canalului colector pluvial se au in
vedere debitele comunicate INHGA Bucuresti.
Realizarea amenajarii cursului de apa Valea Seaca si a legaturilor la DN 3 (Calea Dobrogei), prin
realizarea podetelor si lucrarilor de aparare impotriva inundatiilor va face fara a prejudicia in vreun fel
ambientul, salubritatea, starea de sanatate si confort a populatiei avandu-se in vedere :
- Realizarea si intretinerea spatiilor verzi, cu rol impotriva noxelor, zgomotului cat si estetic.
- Executarea de amenajari sigure pentru pietoni
- Protectia apelor de suprafata si subterane
- Sistemul de scurgere a apelor va fi proiectat si intretinut astfel incat sa protejeze drumul si terenurile
adiacente
Amenajarea cursului de apa Valea Seaca propuse este formata din 3 tronsoane si se amenajeaza pe
traseul actualului Canal colector pluvial si a vaii secundare Valea Seaca pe o lungime totala de 10 730 m.
Tronsonul 1 in partea de est a localitatii de la km 6+000 al canalului colector pana la intrarea in
intravilan la km 6+900. Pe aceasta portiune cu lungimea de 900 m exista un sant de pamant care este in mare

Pag. 34 / 85
parte colmatat.
Pe acest tronson se prevede decolmatarea canalului trapezoidal existent si protectia cu geogrile
ancorate prin intermediul unor anrocamente de piatra bruta. Geogrilele se vor imbraca cu pamant vegetal si se
vor insamanta cu ierburi perene.
Se vor executa corectiile la dimensiunile in profil transversal precum si corectiile la declivitati conform
profilului longitudinal si profilelor transversale.
Tronsonul 1 se termina la km 6+900 la intrarea in intravilanul com. Valul lui Traian.
nceput: X: 780141 ; Y: 301943
Sfrit X: 779294 ; Y: 301862

Tronsonul 2
nceput: X: 779294 ; Y: 301862
al canalului Valea Seaca se va amenaja pe lungimea de 5858 m de la intrarea in
intravilan pana la limita intravilanului localitatii in partea de vest prin refacerea canalului trapezoidal de pamant
si regularizarea lui conform profilelor transversale tip si amenajarea lui prin pereere, urmand sa preia pe langa
debitele cursului permanent si apele pluviale din zona localitatii.
Pe tronsonul 2 s-a prevazut o latime a albiei la baza de 2.00 4.00 m si o inaltime de 2.00 m pe care
se realizeaza pereerea malurilor.
Pe teritoriul comunei Valu lui Traian se prevede realizarea pe acest tronson a 7 podete dalate cu
lumina L =5.00 m.
Sfrit X: 774538 ; Y: 302443

Tronsonul 3
nceput: X: 774538 ; Y: 302443
al canalului Valea Seaca se va amenaja pe lungimea de 1 635 m de la limita comunei
Valu lui Traian pana la deversarea in Canalul Dunare Marea Neagra, pe teritoriul orasului Murfatlar in partea
de vest prin refacerea canalului trapezoidal de pamant si regularizarea lui conform profilelor transversale tip,
urmand sa preia pe langa debitele cursului permanent si apele pluviale din zona localitatii.
Pe tronsonul 3 s-a prevazut o latime a albiei la baza de 4.00 m si o inaltime de 2.00 3.00 m pe care
se realizeaza protejarea malurilor.
Sfrit X: 772902 ; Y: 302422

Tronsonul 4 se realizeaza pe afluentul secundar Valea Seaca pe o lungime de 2334 m pana la
confluenta cu Valea principala.
Pe tronsonul 4 s-a prevazut o latime a albiei la baza de 2.00 3.00 m si o inaltime de 1.00 - 2.00 m
pe care se realizeaza pereerea malurilor. Se prevede realizarea unui podet la intersectia cu str. Maresal
Averescu.
In plan amenajarea urmareste traseul actualului curs cu aliniamente si curbe cu raza minima de 100
m.
Pentru a fi functionale amenajarile vaii urmeaza a fi completate prin podete trebuie sa raspunda
criteriilor de rezistenta si stabilitate la sarcini statice, dinamice si seismice si sa asigurea scurgerea apelor.

Pag. 35 / 85
nceput: X: 775837 ; Y: 303584
Sfrit X: 775277 ; Y: 301517

Podete:
Podet Strada Padurii
Podet Strada Hasancea
Podet Strada Credintei
Podet Strada Muresului
Podet Strada Haltei
Podet Strada Bisericii
Podet Strada Valea Seaca
Podet Strada Maresal Averescu

Deversor in Canalul Dunare Marea Neagra
In vederea cresterii capacitatii deversorului se prevede executia a inca unui tub deversor din teava de otel cu
diametrul de 1 500 mm in paralel cu tubul existent pe o lungime de 60 m.

- Lungimea totala a cursului de apa amenajat =10.727 km
- Podete dalate L=5.00 m 7 buc
- Podete dalate L=4.00 m 1 buc
- Podet tubular D=1500 mm 1 buc
- Podete tubulare D=600 mm 16 buc
- Suprafata construita totala : 110 800 mp, din care :
- Podete dalate : 1 000 mp
- regularizare si amenajare curs apa : 132 800 mp

Materialele folosite la realizarea lucrarilor asigura nivelul de calitate conform cerintelor Legii 10/1995
si HG 766/1997 privind calitatea in constructii si a standardelor nationale si armonizate.
Materialele utilizate la executia lucrarilor (produse de cariera si balastiera, ciment, bitum) trebuie sa
provina din surse omologate pentru care exista agremente tehnice corespunzatoare. Calitatea materialelor,
analizele si incercarile ce se vor face pentru fiecare categorie de material si lucrare, descrirea detaliata a
punerii lor in opera si a verificarilor, fazele determinante, urmarirea in exploatare se vor detalia in caietul de
sarcini intocmit in cadrul proiectului tehnic.

Valoarea
investitiei
Valoarea conform ultimului Deviz General Actualizat
25 193 859 (lei)
Beneficii
Valoarea estimata
30 484 569 Lei
Comentarii
Prin realizarea lucrrilor de aprare prevzute se mrete gradul de siguran al locuitorilor zonei i
creeaz premizele unei dezvoltrii sociale i economice a zonei.
Planuri/planse
atasate
10.215 Zona Valea Seaca.jpg
10.215 Plan de incadrare in zona Valea Seaca 3.pdf
10.215 Plan de situatie1 Valea Seaca.pdf
10.215 Profile Transversale tip Valea Seaca 1.pdf

Pag. 36 / 85

2.2 OBIECTIVE AVAND STUDIUL DE FEZABILITATE AVIZAT
2.2.1 Regularizare Parau Greci, jud.Tulcea

Denumirea
obiectivului de
investitii
Regularizare Parau Greci, judetul Tulcea

Amplasamentul
Obiectivul de investitie este situat pe Valea Recea (Raul Greci), in zona comunei Greci, jud. Tulcea.
Localitatea este situata in N-V judetului Tulcea si al Dobrogei, la poalele Muntilor Macinului. Paraul Greci(Valea
Recea), traverseaza teritoriul comunei de la nord la sud.

Necesitatea si
oportunitatea
lucrarilor
Inundatiile prin revarsarea paraului au luat amploare incepand din anii 93-94, cele mai grave
inregistrandu-se dupa cum urmeaza:
-pe 04.05.2001, au fost inundate 102 locuinte, nivelul apei atingand pe unele strazi 2m;
-in data de 21 si 31.07.2003, datorita revarsarii apelor au fost afectate bunuri din anexe , fantani si
gradini ale populatiei limitrofe cursului de apa;
-pe 17.08.2010, urmare precipitatiilor abundente(100 l/mp) si a revarsarii paraului s-au inregistrat
urmatoarele pagube: 2 case distruse, 22 case avariate, 25 locuinte si 125 gospodarii inundate, 3000 mp strazi
distruse, 85,5 ha teren arabil inundat.
In cazul producerii unui eveniment hidrologic asemanator cu cele inregistrate in anii precedenti,

Pag. 37 / 85
numarul de gospodarii care vor fi afectate este de cca 70, este afectat DJ 222K, strazile adiacente, 2 scoli,
sediul primariei, dispensarul si 4 centre comerciale.
social-economice din localitatea Greci de pagubele produse de frecventele inundatii din zona.
Descrierea
lucrarilor
Lucrarile de amenajare complexa a albiei paraului Greci(valea Recea), se incadreaza in
planurile de amenajare complexa si schemele directoare de amenajare si management pe bazinele
hidrografice aflate in administrarea Administratiei Bazinale de Ape Dobrogea-Litoral si respecta reglementarile
tehnice privind asigurarea durabilitatii, sigurantei in exploatare, functionalitatii si calitatii constructiilor, precum si
sistematizarea teritoriala din punct de vedere al dezvoltarii social-economice si al potentialului turistic al zonei
care se invecineaza cu Parcul National Muntii Macin.
Schema de amenajare cuprinde urmatoarele categorii de lucrari:
- recalibrare albie;
- consolidari longitudinale din zidarie de piatra cu mortar de ciment pe sectorul de vale din
intravilan si tronsoanele cu maluri concave din extravilan;
- consolidari transversale din zidarie de piatra cu mortar de ciment;
- vaduri pereate si refacere punti pietonale de traversare dezafectate;
- plantatie silvica de protectie;
- refacere imprejmuiri proprietati afectate de executia lucrarilor;

- albia vaii este slab conturata, existand zone amonte de intravilan unde pe cca. 1,5-2Km dispare
ampriza vaii, terenul acesta fiind folosit ca agricol, sau acoperit cu vegetatie arbustiva care
obtureaza scurgerea apelor;
Obiect1. Recalibrare albie
In situatia actuala valea Recea nu poate transporta debitele care se inregistreaza in timpul viiturilor
deoarece:
- pe zona de intravilan si aval de intravilan unde valea incepe sa se contureze, sectiunea de
transport este subdimensionata, acoperita de vegetatie arbustiva si nu poate asigura
tranzitarea debitelor din timpul viiturilor.
Pentru asigurarea preluarii si transportului apelor provenite din precipitatii torentiale care provoaca
viituri, au fost propuse lucrari de recalibrare a albiei vaii Recea, pe o lungime totala de 5,90 km, pe sectorul
cuprins intre varsarea in paraul Greci si padurea Badalan, (zona protejata, cuprinsa in arealul Parcul National
Muntii Macin).
Volumul total de terasamente necesar executarii lucrarilor de recalibrare este de 57.500 mc.
In vederea asigurarii tranzitarii debitelor maxime calculate la asigurarea de 5% si 1 %, profilul
transversal al albiei va fi dublu trapezoidal atat in extravilan cat si in intravilan, iar in intravilan se va
consolida cu pereu din zidarie de piatra, putandu-se adopta viteze de scurgere mai mari.
De asemenea, pe zona locuita a comunei Greci, s-a urmarit adoptarea unei solutii diferite de la caz
la caz, cu racordarea progresiva intre tipurile diferite de sectiuni transversale avand in vedere cotele radier si
elementele geometrice ale noilor poduri deja construite sau aflate in executie, astfel incat sa existe o tranzitare
a undei de viitura in conditii de siguranta pentru toti locuitorii comunei.
Rectificarea si recalibrarea albiei vaii Recea(afluent al paraului Greci) a fost analizata in functie de
conditiile naturale din teren si de marimea debitului de tranzitat, rezultand noua tronsoane cu sectiuni de
scurgere diferite pornind din amonte spre aval cu urmatoarele elementele geometrice:
-pentru sectiunea trapezoidala care asigura scurgerea debitelor minime:b=1,0-2,0m,
m=1,0, si h=0,5m.
-pentru sectiunea trapezoidala care asigura scurgerea debitelor medii si maxime,
elementele sectiunii cresc progresiv spre aval dupa cum urmeaza: b=3,00 - 8,00 m, m=1,50 si
h=1,5 - 2,50 m.
Tronsoanele V-VIII, se vor consolida cu pereu sau ziduri de conducere din zidarie de piatra cu mortar
de ciment.
Sectiunea de scurgere din extravilan se va consolida prin inierbare.

Pag. 38 / 85
La rectificarea si recalibrarea albiei vaii Recea, s-a avut in vedere sa se realizeze o sectiune de
scurgere cu capacitate de inmagazinare si transport care sa creasca progresiv catre aval, asigurandu-se astfel
scurgerea apelor la nivele maxime in conditii de siguranta pentru locuitorii comunei. De asemenea vor fi
eliminate coturile la 900 iar cotele fundului albiei recalibrate se vor corela cu cotele radierelor podurilor noi
executate.
Terasamentele se vor depozita si sistematiza de regula in zonele joase din apropierea paraului pe
tronsoanele de vale ramase ca albii moarte dupa rectificare, pentru a reduce riscul de inundabilitate, sau se vor
transporta si sistematiza in depozite agreate de Primaria comunei Greci.

Obiect2. Consolidari longitudinale din zidarie de piatra
Pe zona locuita a comunei Greci s-a urmarit adoptarea unei solutii diferite de la caz la caz(cu
consolidari sub forma de pereu sau sub forma de ziduri de conducere in zonele mai inguste), cu racordarea
progresiva intre tipurile diferite de sectiuni transversale astfel incat sa poata fi preluate si tranzitate debitele de
apa care se concentreaza succesiv pe vale, avandu-se in vedere cotele radier si elementele geometrice ale
noilor poduri deja construite sau aflate in executie, astfel incat sa existe o tranzitare a undei de viitura in
conditii de siguranta pentru toti locuitorii comunei.
Pentru usurinta in exploatare pe aceasta zona s-a adoptat solutia unei sectiuni dublu trapezoidale cu
o chiuneta de scurgere pe zona centrala pentru debitele minime, asigurandu-se astfel conditii pentru a executa
in uscat lucrarile curente de curatire si de intretinere a albiei amenajate.
Elementele sectiunilor de scurgere pe cele patru tronsoane(dupa realizarea consolidarii sectiunii de
scurgere) sunt urmatoarele:
b=6,50 - 8,00 m, m=0,20-1,00 si h=2,00-2,50 m.
Pe aceste tronsoane, sectiunea de scurgere se va consolida cu zidarie de piatra si mortar de ciment
in grosime de 40 cm. Pe lungimea de 352 m din intravilan unde sectiunea albiei este insuficienta pentru
transportul debitului cu asigurarea de 1% datorita spatiului limitat dintre proprietati sau a inaltimii reduse a
malurilor si imposibilitatii coborarii cotei fundului proiectat datorita pantei mici precum si necesitatii corelarii
acesteia cu cotele radierelor podurilor deja executate de primarie, s-a adoptat o solutie de consolidare cu ziduri
de conducere cu inaltimea de 2,5-2,65 m.
Lungimea totala a transoanelor consolidate este de 2,510 Km, din care:
-consolidari longitudinale pe toata sectiunea de scurgere-2,370 Km ;
-consolidari de mal in zonele concave-0,140 Km.
Pentru realizarea acestor lucrari este necesar un volum de terasamente de 17460 mc si un volum de
constructii de 14.550 mc.

In scopul mentinerii sectiunii actuale a tronsonului de ravena de la obarsia acesteia in aval de
Padurea Badalan si pentru a prentmpina dezvoltarea n continuare a procesului de eroziune n adncime si
Obiect3. Consolidari transversale din zidarie de piatra( praguri caderi , praguri de fund si de
colmatare)
Praguri - caderi
Pentru micsorarea pantei actuale (cca. 1,5-2,0%) si atenuarea vitezelor de scurgere a apei pe
tronsoanele din amonte de intravilan, s-au prevazut praguri (caderi din zidarie de piatra), astfel incat sa se
ajunga la pante admisibile ale talvegului si viteze de scurgere corespunzatoare sistemului de consolidare
propus, respectiv consolidare prin inierbare, pentru stoparea procesului de eroziune de maluri si de fund.
S-au prevzut optsprezece ( 18 ) praguri - cderi din zidarie de piatra, cu un volum total de 1980 mc
de zidarie si 2376 mc terasamente, avand urmtoarele elemente:
Hcadere =0,50 si 1,00 m, b =3,00 - 5,00 m i m =1,0 - 1,5.

Praguri de colmatare

Pag. 39 / 85
de maluri, s-a propus executia a noua praguri de colmatare, dupa cum umeaza:
-prag de colmatare h=2,5 m - 1 buc.
-praguri de colmatare h=2,0 m 2 buc.
Volumul de terasamente necesar este de 785 mc, iar cel de zidarie de piatra de 630 mc.
Praguri de fund
De asemenea, in scopul pastrarii cotelor proiectate ale talvegului vaii pe tronsoanele din amonte de
intravilan unde s-au admis viteze mai mari ale apei, precum si pentru sustinerea pragurilor de colmatare, avand
in vedere si textura slab coeziva a solului ( prafuri nisipoase ), s-a propus executia a zece praguri de fund cu
hfundare =1,0 m.
Volumul de terasamente estimat pentru aceste praguri este de 439 mc iar cel de zidrie, de 270 mc.
Volumul total de terasamente pentru realizarea consolidarilor transversale este de 3600 mc, iar cel de
zidarie de piatra de 2880 mc.

Obiect4. Lucrari de arta pentru traversare vale recalibrate(podete, vaduri)
Vad de trecere din beton armat
La intersectia albiei recalibrate cu drumul care asigura accesul la carierele de piatra, Km 1+556, s-a
propus executia unui vad de trecere din beton armat, sustinut de un prag de fund din beton ciclopian cu
adancime de 1,0 m, pe toata deschiderea vadului, care va asigura traversarea albiei de catre mijloacele de
transport in siguranta, cat si tranzitarea debitelor maxime fara riscul de inundare. Volumul de beton necesar
pentru realizarea acestei lucrari este de 100 mc, iar cel de terasamente de 400 mc.

Vaduri pereate
Pentru a asigura accesul peste valea Recea reamenajata, la intersectia acesteia cu caile de acces
existene din zona situata amonte si aval de intravilanul localitatii s-a propus execuia a doua vaduri pereate,
pentru care este necesar un volum de pereu de 400 mc.
Amplasamentul celor 2 vaduri pereate propuse este :
-Vd1-amplasat pe tronsonul nr. I, amonte de localitatea Greci, la Km 0+474, la intersectia
drumului de exploatare agricola cu Valea Recea;
-Vd2- amplasat pe limita dintre tronsoanele III si IV, amonte de localitatea Greci, la Km
2+148, la intersectia drumului de exploatare agricola cu Valea Recea. Volumul de terasamente este de 600 mc
iar cel de zidarie de piatra de 400 mc.

Refacere punti pietonale improvizate dezafectate
Pentru a se asigura accesul in si din gospodariile invecinate paraului Recea (Greci), s-a prevazut
refacerea a 4 punti pietonale improvizate de traversare a vaii. Pentru executia acestor punti, este necesar un
volum de terasamente de 375 mc.

Obiect5. Lucrari pentru protectia mediului si aducerea terenului la starea initiala
Plantatie silvica de protectie
Pe tronsonul de vale situat aval de padurea existenta(padurea Badalan) unde valea Recea prezinta
maluri abrupte afectate de eroziune cu talveg ravenat, s-a propus plantarea cu puieti de salcam pentru
stabilizarea malurilor in completarea lucrarilor transversale ce se vor executa in zona, pe o suprafata de 0,15
ha.

Pag. 40 / 85
Refacere imprejmuiri proprietati limitrofe albiei
Lungimea imprejmuirii propusa la refacere este cea care trebuie dezafectata pentru a permite
executia lucrarilor, respectiv 4.275ml, pentru care volumul total de terasamente estimat, este de 150 mc.

nceput: X: 754038 ; Y: 413496
Obiect6. Lucrari pentru pregatirea amplasamentului (defrisari, demolari, dezafectari)
Defrisare vegetatie arbustiva nevaloroasa
In situatia actuala, pe cca. 3.150m (cca. 55% din lungimea vaii, pe care s-au propus lucrarile de
recalibrare), exista vegetatie arbustiva nevaloroasa in sectiunea de scurgere sau pe maluri care impiedica
scurgerea apei si executia lucrarilor propuse.
Din verificarile la teren suprafata estimata pentru defrisare este de cca. 1,30 ha.
La executia lucrarilor de defrisare se va avea in vedere protejarea arborilor valorosi intalniti pe
traseu.
Demolare podete si pasarele existente improvizate
In situatia actuala pentru accesul in gospodariile limitrofe vaii sau la intersectia acesteia cu unele
drumuri sau strazi au fost executate de-a lungul timpului de localnici sau de autoritatile locale podete sau punti
de trecere care in prezent sunt fie degradate fie nu mai pot fi pastrate dupa executia lurarilor de recalibrare,
acestea fiind mult subdimensionate. Toate aceste constructii, 9 bucati, (2 podete si 7 punti), se vor demola si
transporta in functie de natura materialului rezidual in depozite agreate de beneficiar pentru a nu aduce
prejudicii mediului inconjurator.
Dezafectare imprejmuiri proprietati limitrofe albiei
Avand in vedere ca in situatia actuala, pe zona de intravilan proprietatile limitrofe vaii Recea limiteaza
pe ambele maluri sectiunea albiei minore neexistand pe niciunul din maluri alee de trecere sau drum, pentru a
permite executia lucrarilor de recalibrare si consolidare a albiei este necesara dezafectarea imprejmuirilor
existente si refacerea acestora pe noile amplasamente rezultate in urma recalibrarii albiei.
Lungimea imprejmuirii propusa la dezafectare este de 4.275ml, pentru care volumul total de
terasamente estimat, este de 150 mc.
Avand in vedere ca lucrarile prevazute la Obiectele 2, 3, 4, 5, 6 se suprapun cu lucrarile cuprinse in
Obiectul 1, sunt mentionate coordonatele pentru acest Obiect:
Sfrit X: 753070 ; Y: 418509

Valoarea
investitiei
11 685 880 (lei)
Beneficii
Valoarea estimata :
13 906 197 (lei)
Comentarii
social-economice din localitatea Greci de pagubele produse de frecventele inundatii din zona, urmare a
cantitatilor mari de precipitatii cazute si care, datorita reliefului specific regiunii dobrogene, se scurg rapid de pe
versantii muntilor Macin catre cursurile de apa, acestea neputand prelua viitura creata in conditii de siguranta.
Albiile cursurilor de apa fiind nesistematizate, malurile neconsolidate, s-au inregistrat pagube in perioadele cu
precipitatii, cele mai grave provocand inundarea gospodariilor si a locuintelor. Lucrarile de regularizare propuse
nu polueaza apele subterane si nici pe cele de suprafata si vor asigura un grad sporit de siguranta
impotriva inundatiilor a populatiei din zona.

Pag. 41 / 85
Planuri/planse
atasate
10.221 Zona Greci.jpg
10.221 Plan de situatie cu propuneri de lucrari-PLANSA1
10.221 PT 12 - SECTIUNE INUNDABILA

Pag. 42 / 85

2.2.2 Apararea impotriva inundatiilor a localitatii Bestepe, jud.Tulcea

Denumirea
obiectivului de
investitii
Apararea impotriva inundatiilor a localitatii Bestepe, judetul Tulcea

Amplasamentul
Obiectivul de investitie este situat pe zona localitatii Bestepe. Localitatea Bestepe este situata in
partea de nord a judetului Tulcea. Cursul de apa care provoaca inundarea localitatii este format prin unirea a 2
vai cu obarsia in dealurile din zona de la vest si sud de localitate care conflueaza in zona centrala a localitatii.
Valea respectiva este afluent al bratului Sf. Gheorghe. Terenul pe care se vor amplasa lucrarile proiectate se
afla in albia minora a vailor si are regim juridic de teren proprietate publica a statului. Din punct de vedere
administrativ zona analizata este amplasata pe teritoriul localitatii Bestepe, judetul Tulcea.

Necesitatea si
oportunitatea
lucrarilor
Lucrrile propuse a se proiecta au drept scop protejarea obiectivelor social- economice din
localitatea Bestepe mpotiva pagubelor produse de frecventele inundaii din zon.
Cursurile de ap din intravilanul localitii menionate au albiile nesistematizate, malurile sunt
neconsolidate, nregistrndu-se distrugeri n perioada viiturilor, cele mai grave fiind cele de inundare a
gospodriilor i obiectivelor sociale si economice.
Vile prezint urmtoarele caracteristici principale sub aspectul elementelor albiei si a curgerii la
viituri:
1.Valea Betepe, care are obria n zona de vest a localittii:
Suprafata bazinului hidrografic, amonte de confluena cu afluentul din sud (valea lui Mo Istode
conform planurilor topografice de la Fondul Naional Geodezic) = 23,0 kmp;

Pag. 43 / 85
Suprafata bazinului hidrografic, amonte de vrsarea n Dunre (braul Sfntu Gheorghe) = 30,0
kmp;
Panta medie a albiei n zona intravilan este de 8 pe tronsonul 1 (lungime 600 m) , 3 pe
tronsonul 2 (lungime 646,4 m), 1,7 pe tronsonul 3 (lungime 681 m) i 1,0 pe tronsonul 4 zona extravilan
(lungime 2900m).
Debitul cu probabilitatea de depsire 1%, comunicat de INHGA este de 115 mc/s amonte confluena
cu valea lui Mo Istode i 126 mc/s amonte confluena cu braul Sf. Gheorghe.
Pe traseul cursului exist o subtraversare a digului de protectie existent n zona Ghiolba care nu
are capacitate de tranzitare suficient, accentund efectul inundaiilor prin remuul creat.
Albia cursului de ap are caracteristici diferite pe cele patru tronsoane analizate:
Tronsonul 1, de la intrarea n intravilanul localitii, cu o lungime de 600 m, se caracterizeaz prin
pant longitudinal mare, care duce la fenomene accentuate de eroziune n talvegul i malurile albiei. Pe
malurile albiei, care are seciunea transversal insuficient pentru tranzitarea viiturilor mari, sunt amplasate
drumuri de acces la gospodriile populaiei care n timpul viiturilor sunt inundate i degradate.
Tronsonul 2, cu o lungime de 646.4 m, se caracterizeaz prin pant longitudinal medie (3 ), care
duce la fenomene de eroziune n malurile albiei. Pe malurile albiei, care are seciunea transversal insuficient
pentru tranzitarea viiturilor mari, sunt amplasate drumuri de acces la gospodriile populaiei care n timpul
viiturilor sunt inundate i degradate. De asemenea n timpul viiturilor mari au fost inundate i obiective social-
economice, mai ales cele de pe malul drept (cminul cultural, cca. 22 gospodrii ale populaiei, drumul
comunal, drumul judeean 222C, reelele electrice, telefonice, de alimentare cu ap). Se menioneaz existena
unui pod de traversare a drumului judeean DJ 222, pod construit n anii 1950, cu seciune insuficient (debitul
capabil a fi tranzitat este de cca 20 mc/s):
Tronsonul 3, intravilan, aval de confluena cu valea lui Mo Istode, panta medie 1,7 . Pe tronsonul
respectiv este caracteristic fenomenul de colmatare, prin depunerea aluviunilor antrenate urmare eroziunilor de
pe terenurile agricole din amonte i a eroziunii de adncime din albie pe tronsonul 1. Albia existent nu are
capacitate suficient de tranzitare a viiturilor mari, producnd inundarea obiectivelor limitrofe (cca 35 gospodrii
ale populaiei, drumuri comunale, reele de utiliti etc).
Tronsonul 4, extravilan, cu o lungime total de 2900 m, este amplasat n lunca Dunrii i are o pant
longitudinal de 1,0 . Seciunea transversal este insuficient tranzitrii debitelor impuse de normative
provocnd inundarea zonelor limitrofe. La cca. 1600 m aval de zona intravilan, la limita zonei de lunc Ghiolba
valea subtraverseaz digul de aprare existent ( digul Ghiolba), printr-o subtraversare tubular cu seciune
insuficient, fapt ce accentueaz fenomenele de inundare din amonte (fiind influenat i zona de intravilan)
prin efectul remuului creat. n zona aval de digul Ghiolba valea traverseaz o zon mltinoas, albia
prezentnd colmatri accentuate. nainte de confluena cu emisarul (braul Sfntu Gheorghe) valea
subtraverseaz digul de aprare existent pe malul Dunrii, dig nefuncional, avnd zone importante ruperi n
amonte de confluen. Menionm c ruperea digului nu s-a produs datorit deversrii sau prbuirii taluzurilor
din cauze care in de construcia sa, ci prin erodarea zonei de protecie dintre malul Dunrii i dig.
Afluentul din zona de sud a localittii (valea lui Mo Istode):
- Suprafata bazinului hidrografic =7,0 kmp;
- Lungimea tronsonului intravilan este de 1560 m;
- Panta medie a albiei n zona intravilan este ntre 10,0si 6,5;
- Debitul cu probabilitatea de depsire 1%, comunicat de INHGA este de 66,5 mc/s.
Din punct de vedere al caracteristicilor geomorfologice i hidraulice se disting dou tronsoane cu
caracteristici diferite:
Tronsonul 1 amonte de drumul judeean, cu o pant medie de 1,0%, prezint eroziuni ale
talvegului i ale malurilor care au degradat drumurile de acces la gospodriile populaiei i pun n pericol
gospodriile populaiei. De asemenea, valea prezint un transport de aluviuni important, datorat eroziunilor n

Pag. 44 / 85
albie precum i eroziunii pe terenurile agricole n pant din bazinul superior al vii. Podul de la drumul judeean
DJ 222 are o deschidere de 9,70 m x 1,75 m, care nu asigur tranzitarea debitelor cerute de normativele n
vigoare ( debit de calcul Q1%).
Tronsonul 2 aval de drumul judeean, cu o pant medie de 6,0 , are o seciune insuficient
pentru tranzitarea debitelor de calcul, datorit colmatrilor produse i pragurilor existente produse din cauza
colmatrilor.
Valea respectiv a produs n timpul viiturilor din ultima perioad inundarea unor obiective de pe
maluri (cminul cultural, grdinia, gospodriile populaiei, drumuri steti).
Afluentul din zona de Sud-Vest a localitii (Ravena 1):
- Suprafata bazinului hidrografic =3,7 kmp;
- Lungimea tronsonului intravilan este de 750 m;
- Panta medie a albiei n zona intravilan este de 8,0 ;
- Debitul cu probabilitatea de depsire 1%, determinat analitic prin metoda reductional este de 43
mc/s.
Sub aspectelor caracteristicilor geomorfologice ale albiei se disting dou tronsoane:
Tronsonul 1 amonte: are albie colmatat, neasigurnd capacitatea de tranzitare a debitelor cerute.
Se impun lucrri de recalibrare a albiei.
Tronsonul 2 aval: aval de vadul de trecere al drumului stesc s-a produs o eroziune n adncime de
cca 3.0 m care, n prezent, este activ. Pentru aprarea vadului de trecere al drumului localnicii au realizat un
prag improvizat din anrocamente, care, datorit nlimii mari nu prezint stabilitate. n aval de aceast rupere a
talvegului s-au produs eroziuni accentuate ale talvegului i malurilor albiei.
Descrierea
lucrarilor
a) Prag de priz din zidrie de piatr.
Obiectul 1: Valea Betepe
Primul tronson al albiei se caracterizeaz prin eroziuni n talveg i maluri care afecteaz drumurile de
acces la gospodriile populaiei aflate pe cele dou maluri ale albiei. La stabilirea variantei de amenajare
trebuie avut n vedere spaiul restrns din zon care impune realizarea unor aprri de mal cu limi ct mai
mici, fapt ce impune realizarea proteciilor din zidrie (limea medie a zidului 45 cm fa de minim 1.50 m
care ar fi fost necesar pentru protecii din gabioane).
La captul amonte al tronsonului intravilan se propune realizarea unui prag de priz cu nlimea util
de 3,0 m, cu rolul de a opri avansarea eroziunii talvegului spre amonte i de a sistematiza intrarea n canalul
din aval. Se propune ca pragul s se realizeze din zidrie de piatr, pentru a se asigura ncadrarea n
specificul zonei i corelarea cu lucrrile propuse n aval.
b) Amenajare albie
n tronsonul 1, panta longitudinal este ~8 ducnd la viteze ale curentului la viitur de pn la 6,15
m/s, se propune relizarea unui canal cu malurile protejate cu ziduri din zidrie de piatr i radierul protejat cu
pereu din zidrie din piatra de 30 cm grosime. Lungimea total a tronsonului consolidat astfel este de 600 m.
Pe tronsonul 2 al vii (lungime 646,4 m), unde panta longitudinal este ~2,0 , viteza maxim a
curentului ~1,75m/s, se propune:
- reprofilarea albiei i realizarea de diguri laterale astfel nct s asigure tranzitarea viiturilor cu debitul
maxim Q1%;
- protecie maluri cu saltea din gabioane cu grosimea de 30 cm pe din nlimea seciunii i cu saltea
antierozional din strat vegetal armat cu geosintetice pe partea superioar a seciunii, unde viteza i
fora de antrenare a curentului este mai redus; taluzurile digurilor se vor proteja cu strat vegetal
nierbat.
Menionm c soluia seciunii cu diguri laterale (spaiul existent permite executarea acestora

Pag. 45 / 85
terenul ocupat fiind teren viran aferent albiei prului) comparativ cu cealalt soluie analizat (seciune simpl
cu limea de 22 m necesar pentru tranzitarea debitului Q1%) prezint avantajul ncadrrii n seciunea
optim sub aspectul colmatrii mai reduse la debite obinuite (debite sub debitul de formare a albiei minore
corespunztor condiiilor din zona de amplasare). De asemenea seciunea permite executarea de lucrri de
ntreinere prin excavare de pe cele dou maluri.
Pentru stabilizarea talvegului albiei se propune realizarea unui numr de 4 praguri de fund din
anrocamente cu greutatea 100 300 kg/buc.
n zona confluenei cu valea lui Mo Istode se propune consolidarea taluzului albiilor cu pereu din
zidrie din piatr de 30 cm grosime.
Pe tronsonul 3 (situat n intravilanul localitii Betepe), lungime 681 m, panta medie a talvegului =1,7
, viteza maxim a curentului 1,45 m/s, se propune:
- reprofilarea albiei prin spturi mecanice;
- realizarea digurilor laterale astfel nct s asigurea tranzitarea debitului Q1%; digurile se vor realiza
din umpluturi compactate cu pmnt adus din carier situat la 2 km distan. Decopertarea amprizei
digurilor i a carierei, transportul materialului pentru umplutur i compactarea umpluturilor se vor
realiza mecanizat.
- protecie taluzuri albie i diguri cu strat vegetal nierbat;
n spatele digurilor realizate n tronsonul 2 i 3 se va realiza o rigol de colectare a apelor din
precipitaii. Suprafaa maxim de pe care este colectat apa din precipitaii de ctre rigol este de 11 ha.
Pentru descrcarea apei colectate n rigole se propune realizarea unui numr de 7 subtraversri ale
digului cu subtraversri tubulare cu diametrul de 80 cm, dotate cu stavilar n amonte i clapet de sens unic n
aval.
Pe tronsonul 4 (situat n extravilanul localitii Betepe), lungime 2900 m, panta medie a talvegului
=1,0 , viteza maxim a curentului 1,55 m/s, se propune reprofilarea albiei astfel nct s asigurea tranzitarea
debitului de calcul Q10%.
Podee i vaduri pereate
Pentru traversarea vii de ctre drumul de exploatare existent n amonte de pragul de priz se
propune realizarea unui vad pereat nou, realizat din zidrie de piatr cu mortar de ciment.
Avnd n vedere c podul existent la drumul judeean DJ 222C nu asigur tranzitarea debitului de
calcul impus (Q1%) se impune mrirea seciunii podului. Se propune realizarea unui pod nou, astfel nct s
asigure tranzitarea debitului de calcul i s asigure celelalte cerine ale reglementrilor n vigoare privind
dimensionarea podurilor. Se propune realizarea unui pod cu deschiderea de 20,0 m.
c) Subtraversare dig Ghiolba
Digul, care are rolul de evitarea inundrii n cazul nivelelor ridicate ale apei pe Dunre, este amplasat
n zona extravilan, debitul de dimensionare fiind debitul corespunztor clasei a V-a, Q10% =53 mc/s.
La dimensionarea subtraversrii trebuie avut n vedere necesitatea ca acesta s nu creeze remuu n
amonte care s afecteze intravilanul localitii, astfel c este necesar ca la tranzitarea debitului cu
probabilitatea de depire 1% remuul creat s nu provoce inundarea zonei intravilan.
S-au analizat dou variante constructive:
- subtraversare tubular cu 10 fire tuburi Dn 1000, cu clapei de reinere n aval pentru oprirea
accesului apei n cazul nivelui apei n Dunre ridicat;
- subtraversare tip stvilar deschis.
n urma calculelor hidraulice se constat c subtraversarea tubular nu este eficient, remuul, n
cazul adoptrii unui numr de fire acceptabil, afectez zona intravilana la tranzitarea debitului Q1%, fapt care
impune realizarea stvilarului deschis, cu stavile plane.
Pentru tranzitare debitului cu probabilitatea de depire 1% fr ca remuul s afecteze intravilanul
localitii sunt ncesare opt deschideri cu un front de 1,80 m (lime total a frontului 14,40 m). Platforma

Pag. 46 / 85
superioar a stvilarului va fi carosabil, permind circulaia pe dig corespunztor clasei sale.
Construcia din beton armat se va funda pe o pern din piatr spart compactat.
Pentru a se evita degradarea construciei n cazul unor tasri neuniforme, construcia va fi divizat n
ploturi corespunztoare condiiilor geotehnice din amplasament. Detaliile vor fi stabilite la faza PT.
d) Subtraversare dig de aprare existent pe malul Dunrii
Pentru subtraversarea digului se propune realizarea unei subtraversri tubulare din 6 fire tuburi
Premo Dn 1000, montate pe un pat din piatr. La intrarea n subtraversare se va realiza un timpan din beton
armat iar la ieire se vor monta clapei de reinere (de sens unic) din oel, cu diametrul de 1000 mm. Lungimea
subtraversrii va fi de 15 m.
nceput: X: 814874; Y: 407802
Sfrit X: 817551 ; Y: 410146

a) Afluent zona Sud (valea lui Mo Istode)
Obiectul 2: Aflueni
Panta longitudinal a albiei afluentului este ntre 10 si 4 , fapt ce provoac viteze mari ale
curentului si, implicit, procese active de eroziune n talvegul albiei si n maluri.
Lucrrile propuse, n funcie de caracteristicile albiei pe fiecare tronson:
Tronson 1, lungime 394 m, se caracterizeaz prin eroziune activ n talvegul albiei, la limita din
amonte a tronsonului (care corepunde i cu limita intravilanului localitii) exist o eroziune n talveg de cca 2,0
m. Pentru oprirea eroziunii regresive a albiei se propune realizarea unui prag din gabioane cu nlimea util de
2,0 m. Pentru protecia coronamentului deversorului se va acoperii cu o plac din beton armat de 10 cm
grosime. De asemenea, pentru protecia saltelei bazinului disipator, aceasta va fi acoperit cu o saltea flexibil
din dale speciale din beton armat de 505010 cm, ancorate ntre ele cu ancore din oel rotund.
Pentru stabilizarea talvegului albiei i oprirea fenomenelor de eroziune n adncime se propune
realizarea unui numr de ase praguri de fund din anrocamente. Pragurile se dimensioneaz la debitul cu
probabilitaea de depire de 1%, sub aspectul deschiderii i al forei de antrenare hidrodinamic a curentului.
Este necesar a se folosi piatr brut cu greutatea pe bucat 100150 kg/buc , corespunztoare unei viteze a
curentului de 4,0 m/s.
Tronson 2, lungime 500 m, panta medie 10 : se propun lucrri de reprofilare a seciunii albiei
pentru asigurarea capacitii de transport.
Pentru protecia malurilor albiei a cror erodare pune n pericol drumurile de acces la gospodrii, s-a
propus realizarea unor aprri de mal din gabioane, cu o lungime total de 500 m. Aprarea se compune din
gabioane de 1,5 1,0 5,0 m i 1,0 1,0 5,0 amplasate pe o saltea din gabioane cu limea de 4,0 m
(corespunztor unei afuieri n albie cu adncime estimat de 50 cm) i grosimea de 50 cm.
Avnd n vedere c podul existent la drumul judeean DJ 222C nu asigur tranzitarea debitului de
calcul impus (Q1%) se impune mrirea seciunii podului. Se propune realizarea unui pod nou, astfel nct s
asigure tranzitarea debitului de calcul i s asigure celelalte cerine ale reglementrilor n vigoare privind
dimensionarea podurilor. Lumina podului va fi de 13,70 m iar limea platformei de 9,00 m, incluznd platforma
drumului i trotuare cu limea de 1,0 m fiecare.
Tronsonul 3, lungime 620 m, panta medie 6,5 : se propun lucrri de reprofilare a seciunii albiei
pentru asigurarea capacitii de transport. Seciunea reprofilat va avea limea la fund 7,0 m, adncimea
minim 2,00 m.
n zona din amonte de confluena cu valea Betepe se vor prelungi digurile de pe valea Betepe pe o
lungime de cca 300 m, cu o nlime descresctoare, racordat cu digurile de pe valea Betepe.
Avnd n vedere c podul existent la drumul comunal nu asigur tranzitarea debitului de calcul impus

Pag. 47 / 85
(Q1%) se impune mrirea seciunii podului. Se propune realizarea unui pod nou, astfel nct s se asigure
tranzitarea debitului de calcul i s asigure celelalte cerine ale reglementrilor n vigoare privind dimensionarea
podurilor.
Podul va avea lumina de 13,70 m i limea platformei de 5,00 m.
nceput: X: 816904 ; Y: 405068
Sfrit X: 816099 ; Y: 407311

b) Afluent zona Vest (Ravena 1)
Se propune decolmatarea seciunii pe tronsonul amonte de drumul stesc astfel nct s se asigure
tranzitarea debitului cu probabilitatea de depire 1%.
Dimensiunile seciunii propuse sunt: baza mic = 3,0 m, nclinare taluzuri 1:1,5, adncimea minim =
1,20 m.
Aval de vadul de trecere al drumului stesc, s-a produs o eroziune n adncime de cca 3.0 m care,
n prezent, este activ. Pentru aprarea vadului de trecere al drumului localnicii au realizat un prag improvizat
din anrocamente, care, datorit nlimii mari nu prezint stabilitate. n aval de aceast rupere a talvegului s-au
produs eroziuni accentuate ale talvegului i malurilor albiei.
S-au analizatat mai multe variante de realizare a pragului, cu nlime util necesar de 3,00 m: prag
din gabioane, prag din beton sau prag din zidrie din piatr.
Pragul din gabioane, din experiena anterioar rezult c nu este fiabil i nu se recomand la nlimi
peste 2,0 m. Dintre variantele de realizare a pragului din beton sau din zidrie de piatr se propune varianta
din zidrie care implic un consum de energie nglobat mai mic i prezint i avantajul c exist carier de
piatr la distan relativ mic.
Se propune realizarea unui prag de compensare a pantei n aval drumul comunal, cu nlimea util
de 3.0 m. Pragul se va realiza din zidrie din piatr. n aval de bazinul disipator la pragului se va realiza o
rizberm din anrocamente.
Pentru stabilizarea talvegului n amonte i n aval de pragul menionat se propune realizarea a dou
praguri de fund din anrocamente.
nceput: X: 815450 ; Y: 406370
Sfrit X: 816202 ; Y: 406764

Obiect 3: Reabilitare dig Ghiolba
Digul respectiv a fost construit n vederea aprrii localitii mpotirva inundaiilor povocate de
Dunre. In momentul de fata, digul prezint o serie de degradri ale seciunii (tasri ale coronamentului, iroiri
pe taluzuri etc). De asemenea, mai ales n urma ieirii din funciune a digului existent pe malul braului Sfntu
Gheorghe, este necesar ridicarea cotei coronamentului cu cca. 80 cm, n vederea aprrii corespunztoare a
localitii mpotriva inundaiilor provocate de creterea nivelului apelor Dunrii.
Lucrrile pentru reabilitarea digului constau n decopertarea stratului vegetal de pe coronament i
taluzul dinspre Dunre al digului i completarea seciunii digului, prin realizarea de umplutur compactat
manual i mecanic.
Mal stang: X: 816393 ; Y: 409289

Pag. 48 / 85
Mal drept: X: 817276 ; Y: 408885

Valoarea
investitiei
16 707 863 (lei)
Beneficii
Pagube calculate la nivelul mediu anual pe o perioad de 20 ani:
22 072 201 (lei)
Comentarii
Prin realizarea lucrrilor de aprare prevzute se mrete gradul de siguran al locuitorilor zonei i
creeaz premizele unei dezvoltrii sociale i economice a zonei.
Localiatea Bestepe este protejata impotriva viiturilor ce ar putea aparea.
Planuri/planse
atasate
10.222 Zona Bestepe.jpg

Pag. 49 / 85

2.2.3 Apararea impotriva inundatiilor a localitatii Babadag,jud.Tulcea

Denumirea
obiectivului de
investitii
Apararea impotriva inundatiilor a localitatii Babadag, judetul Tulcea

Amplasamentul
Lucrrile propuse sunt amplasate pe paraul Tabana i afluenii acestuia n intravilanul oraului
Babadag. Localitatea Babadag este situat la cca. 35 km Sud de oraul Tulcea i la cca. 90km Nord de
oraul Constana.
Accesul in zona se face pe DN 22 si pe strazile din localitatea Babadag.
Obiectivul de investitie este situat in albia minora a praului Tabana si pe afluientii acestuia.
Lucrarea presupune regularizarea raului Tabana prin recalibrarea albiei pentru marirea capacitatii de
transport a debitului de 5%. Peste nivelul corespunzator debitului cu asigurea de 5% s-a luat o garda
de 1 m, ceea ce corespunde nivelului debitului de verificare corespunzator de 1 % plus o garda de
30 cm.

Necesitatea si
oportunitatea
lucrarilor
Datorit pagubelor produse de repetate inundaii, n anul 1978 s-a executat o prim
etap de regularizare a paraului Tabana, pe un sector de cca. 2,8 km nainte de vrsarea n lacul
Babadag.
n timp, datorit dezvoltrii socio-economice ce a avut loc n zon, s-a mai amenajat
sectorul vii Havralic.
Actualmente albia paraului Tabana prezint zone cu lucrri de pereuri parial sau total
distruse i zone puternic colmatate, care diminueaz capacitatea de transport a albiei amenajate
iniial. Acestea au avut drept urmare creterea coeficientului de risc privind pagubele poteniale ce se pot
produce n viitor. n bazinul hidrografic al prului Tabana i n mod deosebit subbazinele afluenilor
acestuia: Valea Batacali - Alce, Valea Mo Lange, Valea Kio - Kula, Valea Bendea au loc ploi care

Pag. 50 / 85
genereaz inundaii n special pe cursurile inferioare.
n anul 2002, n urma averselor cazute au fost afectate 23 de locuine,10 anexe gospodreti,
2000 ha culturi agricole, 70 de strzi, 1 pod, 8 podee,1 pasarel, 3 foraje de alimentri cu ap, 2 km
aprri de mal, precum i 800 ml reea canalizare menajer.
n perioada 29 iunie 12 iulie 2009, n urma inundaiilor provocate prin cderea averselor
cazute au fost afectate 7 gospodrii, 2 blocuri de locuine i 65.934 mp strazi i trotuare.
Necesitatea lucrrilor n zon se mai datoreaz i urmtoarelor cauze:
- lipsa lucrrilor hidrotehnice specifice amenajrii torenilor i combaterii eroziunii solului pe
afluenii paraului Tabana;
- lipsa de aprare mpotriva inundaiilor a oraului Babadag, a obiectivelor social-
economice, a DN 22 Tulcea - Babadag, etc.;
- lipsa de aprare mpotriva inundaiilor a suprafeelor agricole care sunt insuficiente i care n
proporie ridicat (70 %) sunt situate n zone inundabile.
Descrierea
lucrarilor
Lucrrile de aprare mpotriva inundaiilor au fost analizate n dou variante de amenajare:

- Varianta I - regularizare pru Tabana prin recalibrarea albiei pentru mrirea
capacitii de transport a debitului de 5%. Peste nivelul corespunztor debitului cu asigurea de 5% s-a
luat o gard de 1 m, ceea ce corespunde nivelului debitului de verificare corespunztor de 1 %
plus o gard de 30 cm.
Amenajarea afluenilor s-a fcut pentru aceleai debite ca i n cazul prului Tabana,
debite care se decarc n acesta.
n aceast variant este necesar refacerea complet a 2 poduri pe DN 22 i
repararea a 3 poduri, din care 1 pe DN 22 i 2 pe strzile localitatii. Acest rezultat a reieIt din calculul
hidraulic lund n considerare nivelul de verificare de 1 % plus o gard de 1 m pn la cota intrados pod.
- Varianta II
nceput: X: 791708 ; Y: 382106
- regularizare pru Tabana prin recalibrarea albiei pentru mrirea capacitii
de transport a debitului de 2%. Peste nivelul corespunztor debitului cu asigurea de 2% s-a luat o
gard de 0,70 m, ceea ce corespunde nivelului debitului de verificare corespunztor de 0,5 % plus o
gard de 30 cm.
Amenajarea afluenilor s-a fcut pentru aceleai debite ca i n cazul prului Tabana,
debite care se decarc n acesta.
n aceast variant este necesar refacerea complet a 3 poduri pe DN 22 i
repararea a 2 poduri pe strzile localitatii. Acest rezultat a reieIt din calculul hidraulic lund n
considerare nivelul de verificare de 0,5 % plus o gard de 1 m pn la cota intrados pod.

Amenajarea raului Tabana
Pentru aprarea mpotriva inundaiilor provocate de paraul Tabana, s-a analizat
posibilitatea de amenajare a albiei minore cu lucrri de calibrare pentru mrirea capacitii de
transport conform celor 2 variante descrise anterior .
Pe sectorul amonte de podul RV1 pe o lungime de cca. 2 Km. cu scurgere actual natural, s-
au prevzut lucrri de regularizare a albiei minore prin recalibrarea albiei existente i protecia cu
dale din beton armat a seciuni de scurgere adoptat.
Panta medie a talvegului amenajat este de 8,7%, seciunea transversal avnd o lungime la
baz de 6 m i taluze nclinate cu panta 1:1,5, la care s-a prevzut o chiunet cu baza de 1,50 m,
taluze de 1:1 i nlimea de 0,50m ce are rolul de a stopa colmatarea albiei prin mrirea vitezelor la
viiturile mici, care au contribuit pn n prezent la colmatarea unor zone din albia regularizat.
Pe sectorul aval s-au prevzut lucrri de refacere a pereelor din piatr zidit
deteriorate, protejarea fundului albiei cu dale din beton armat pe cca. 2 Km., precum i
decolmatarea albiei paraului Tabana, prin reprofilarea seciunilor de scurgere colmatate la
dimensiunile proiectate iniial.
Deoarece pragurile existente prezint un grad avansat de deteriorare s-au prevzut refacerea
a dou praguri din amonte i renunarea la cele din aval n favoarea majorrii pantelor pe sectorul aval
de acestea avnd ca efect majorarea vitezelor la debitele medii anuale i mbuntirea capacitii de
transport a debitul solid provenit din aportul afluenilor cu caracter torenial ai paraului Tabana.
Sfrit X: 795669 ; Y: 385802

Pag. 51 / 85

Amenajarea afluenilor
Pentru dimensionare lucrrilor necesare pe albiile afluenilor paraului Tabana s-au
efectuat calcule hidraulice pentru fiecare tip de seciune adoptat.
Pentru sectoarele vilor cu pante i debite mari s-au determinat pantele limit necesare
realizrii unor viteze mai mici de 7,5 m/s.
Pe sectoarele n care pantele naturale depesc valorile limit calculate, s-au prevzut
amenajarea cu cderi tip i bazin de disipare pentru Valea Mo Lange i amenajarea n trepte
mici 0,25 - 0,50m pentru Valea Bendea, Valea Havralic i Subbazin B.
Lucrrile de amenajare a afluenilor constau din:
- Camere de ncrcare;
- Canale i casete din beton armat turnat pe loc;
- Subtraversri de drumuri i strzi;
- Debuee ale canalelor n paraul Tabana.

Aflueni mal drept
Canale de coast
Malul drept al prului Tabana este caracterizat prin versani cu pante mari, cuprinse
ntre 18-20% i cu favorizarea distribuiei spaiale a scurgerii.
De aceea a fost necesar prevederea unor canale de coast pentru interceptarea i dirijarea
debitelor spre vile natural configurate. Canalele de intercepie sunt amplasate la limita intravilanului.

Canalul C1 - elemente constructive:
- lungime L =450 m;
- lime la baz b = 0,50 m;
- taluze 1:1,5;
- pant longitudinal i = 3%0.
Canalul debueaz n valea Mo Lange.

- lungime L =400 m;
- taluze 1:1,5;

- lungime L =400 m;
- taluze 1:1,5;
Canalele C2 i C3 debueaz n valea Rpa Teilor.

- lungime L =1500 m;
- taluze 1:1,5;
- pant longitudinal i = 3%0. Canalul debueaz n valea Bendea.

Valea Mo Lange
Valea Mo Lange a fost amenajat n treimea inferioar a bazinului su, cuprinznd o zon de
pune comunal - i zona intravilan. n partea superioar a amenajrii valea are o pant de 12%,
ceea ce a necesitat prevederea unui numr de 5 cderi pentru micorarea pantei de scurgere i
racord.
Cderile au o nlime H = 1,5 m, lungime L = 15 m, iar panta pe treapt este 2,5%.
Seciunea transversal este trapezoidal de tip B, cu limea la baz b = 1,50 m, taluze 1:1,5
construcia fiind prevzut din dale de beton armat turnat pe loc. n zona intravilan strada este
amenajat cu canale de scurgere tip D cu lime de 1,0 m i nlime de variabil.
Debitele scurse sunt preluate printr-o camer de ncrcare poziionat transversal pestrad i
este acoperit cu grtar carosabil.n continuare, debitele sunt dirijate printr-un canal rapid trapezoidal
cu limea la baz de 1,5 m i taluze 1:1,5, spre un debueu n trepte ctre albia prului Tabana.

Pag. 52 / 85

Valea Teilor
Debitele provenite din aportul canalelor C2 i C3 sunt descrcate ntr-o rp profilat natural la
limita intravilanului de unde sunt preluate n continuare printr-un canal colector la marginea strzii Valea
Teilor.
Canalul n lungime de 400m, are seciune dreptunghiular tip E cu limea de 1,00 m i
nlimea variabil, acoperit cu dale din beton. Canalul este confecionat din beton armat turnat pe loc.
n zona interseciei cu strada Coblcescu este prevzut o caset de subtraversare, pn la
debuarea n camera de ncrcare situat la intersecia strzii Coblcescu cu strada Dorobani.

Valea Kio-Kula
Dei are debite importante, aceast vale afecteaz zona inferioar unde inund strzile
Dorobani, Coblcescu, Mihai Viteazul i Republicii.
Soluia constructiv adoptat const n interceptarea la versant a debitelor vii printr- un canal
amplasat la marginea str. Dorobani care debueaz n camera de ncrcare aflat la intersecia strzilor
Dorobani i Coblcescu.
Canalul este de seciune trapezoidal cu limea la baz b = 0,5 m i taluze 1:1,5.
Camera de ncrcare este prevzut din beton armat.
Debitele sunt transportate spre Tabana printr-o caset de beton armat tip F n lungime
de 300 m cu baza de 1,0 m i nlime variabil.

Valea Bendea
In zona superioar a vii Bendea a fost prevzut de la debuarea canalului C4 o calibrare a
albiei de tip B pe o lungime de 450 m ( Sector Amonte) cu limea la baz b =1,0 m care debueaz n
Valea Bendea. n aval s-a prevzut deasemenea o calibrare a albiei de tip B pe o lungime de 500 m.
( Sector Aval ) cu limea b = 1,0 - 1,5 m., pn la debuarea acestuia n paraul Tabana.
Subtraversrile strzilor se face prin casete din beton armat.

Aflueni mal stng
Din analiza bazinului hidrografic Tabana pentru afluenii mal stng ce afecteaz
intravilanul oraului Babadag dintre CF i paraul Tabana s-au propus a se realiza urmtoarele
amenajri :

Subbazin A - Valea Havralic
Pentru preluarea debitelor cu scurgere liber pe albie s-a prevzut o camer de ncrcare
comun compartimentat n amonte de CF. n continuare pe lungimea de 570 m s- au prevzut canale
dreptunghiulare din beton armat turnat pe loc tip D cu limea b = 1,50 m i nlimea variabil, pn la
debuarea n paraul Tabana .

Subbazin B - Str. V. Alecsandri
Fiind amplasat chiar pe firul natural al vii, aval de subtraversarea CF, Str. V. Alecsandri a
fost prevzut a se amenaja deasemenea cu canale de tip D, pe o lungime de 350 m.
Debuarea se face prin racordul existent, canalul nr. 1.

Subbazin C - str. Daciei i str. V. Lupu
Pe strada Daciei a fost prevzut un canal dreptunghiular tip E , pe o lungime de 450m, din
beton armat, debitele sunt conduse spre canalul de transport al strzii Vasile Lupu, n zona interseciei
dintre strzi, fiind prevzut o subtraversare cu o caset.
Interceptarea subbazinului C este realizat de la subtraversarea CF a strzii Vasile Lupu.
Soluia constructiv const deasemenea dintr-un canal dreptunghiular tip E,pe o lungime de 500m care
debueaz n canalul existent.

Subbazin D2 i D3
Debitele provenite din zona D2 sunt preluate de la subtraversarea CF printr-un canal
dreptunghiular de beton armat tipE cu o lungime de 170 m. Debuarea se face n canalul de transport al
subbazinului D3.
n zona D3 debitele sunt preluate amonte de zona locuit, fiind conduse printr-un canal
dreptunghiular tip E pe o lungime de 150m, pn la intersecia cu strada Macin ce este subtraversat cu
o caset de aceleai dimensiuni.
n continuare s-a prevzut o caset din beton armat tip F pe o lungime de 200m pn la
debuarea n paraul Tabana.

Subbazin D4
Debitele sunt preluate amonte de zona locuit cu un canal trapezoidal tip C cu lungime total

Pag. 53 / 85
de 250m, lime la baz de 0,25 m i taluz 1:1,5 prevzut cu pereu din dale de beton. n zonele de
intersecie cu strada Macin i strada Republicii sunt prevzute subtraversrii Dn 800 m.

Valoarea
investitiei
67 243 520 (lei)
Beneficii
Valoare estimata:
90 778 752 lei
Comentarii
Lucrrile propuse au un efect benefic asupra factorilor de mediu, contribuind la aprarea
mpotriva inundaiilor a incintei construibile, creind un cadru care va permite dezvoltarea social i
economic a ntregii zone.
Planuri/planse
atasate
10.223 Zona Babadag.jpg
10.223 Cadere tip profil longitudinal
10.223 Profil longitudinal 6
10.223 Profil longitudinal 7
10.223 Profil longitudinal tabana amenajat
10.223 Profil longitudinal tabana natural
10.223 Sectiuni tip amenajare afluenti pl 7 Model (1)
10.223 Sectiuni tip subtraversare pl 8 Model (1)

Pag. 54 / 85

2.2.4 Lucrari de aparare impotriva inundatiilor a localitatii Nisipari, comuna Castelu, judetul
Constanta

Denumirea
obiectivului de
investitii
Lucrari de aparare impotriva inundatiilor a localitatii Nisipari, comuna
Castelu, judetul Constanta
Amplasamentul
Amplasamentul investiiei se afl integral n intravilanul localitii Nisipari, comuna Castelu.
Amplasamentul investiiei este n zona Dobrogea, pe malul stng i la Nord de Canalul Navigabil
Dunre Marea Neagr, ntre localitile Medgidia spre Nord-Est la cca. 1 km i comuna Poarta Alb, n sensul
de mers spre Constana, pn unde mai sunt cca. 29 km.
Localitatea Nisipari este situat n bazinul hidrografic al vii cu acelai nume i aparine din punct de
vedere administrativ de comuna Castelu, judeul Constana.
Localitatea se gsete n perimetrul irigat Mihail Koglniceanu, din zona Carasu, fiind nconjurat de
canale de irigaii i de evacuare.

Necesitatea si
oportunitatea
lucrarilor
Localitatea Nisipari este traversat pe o lungime de 1.643 m de valea Nisipari pe care este amplasat
canalul colector CC 5 cu rol n colectarea apelor pluviale i a celor n surplus din irigaii.
Pe fondul unor ani ploioi, n intervalul 1996 - 1998 localitatea Nisipari a fost grav afectat prin
ridicarea nivelului freatic, care a dus la degradarea unui mare numr de locuine a grdinilor i a plantaiilor de
vii din localitate.

Pag. 55 / 85
Ridicarea nivelului freatic a fost produs n principal, n ultimii ani, din cauza precipitaiilor ridicate i
cu caracter torenial din perioada iarn-primvar, perioad n care evapo-transpiraia este redus i se
produce acumularea apei n sol.
Ridicarea excesiv a nivelului apei freatice s-a nregistrat pe circa 30 % din localitate, unde nivelul
apei a crescut, n parte pn la suprafaa terenului, producnd iroiri de ap prin curile oamenilor, sub cldiri i
pe strzi. Apa s-a ridicat n fntni, n pivnie i n latrinele din localitate.
Ca urmare a acestei situaii, un mare numr de cldiri a suferit importante degradri ca: fisurarea
pereilor, degradarea pereilor prin igrasie, tasarea construciilor, deteriorarea anexelor i chiar prbuirea
pereilor, punnd n primejdie nsui viaa locuitorilor i stabilitatea locuinelor.
Analizele chimice i bacteriologice ale apei din fntni i din valea Nisipari, care traverseaz
localitatea, au indicat o mineralizare ridicat i prezena germenilor patogeni n cantiti importante. Puurile
steti au fost puternic poluate. S-a nregistrat i mbolnvirea stenilor cu boli gastrice, inclusiv febr tifoid.
Paguba total produs de ridicarea pnzei freatice a fost calculat la 8.224.600 lei, n preuri iunie
1999.
Ca urmare, la iniiativa forurilor comunale i judeene, s-a ntocmit initial documentaia i prin HG
nr.435/1997 i 437/1997 s-au aprobat documentaiile privind att coborrea nivelului freatic i evacuarea apei
din localitate prin drenaje i canal colector CC 5 ct i alimentarea cu ap prin sistem centralizat cu asigurarea
sursei de ap potabil.
De asemenea n cadrul documentaiei initiale s-a prevzut i nlocuirea a 2 poduri i 3 pasarele de
traversare a vii Nisipari astfel nct s fie asigurate configuraiile de scurgere a debitelor maxime la asigurarea
de 5 % n seciune transversal.
Din cauza unor fonduri de investiii reduse, pn n prezent s-au executat numai o parte din lucrrile
de drenaje i s-a nceput reprofilarea canalului colector CC 5.
n anul 1999 lucrrile din cadrul documentatiei initiale au fost sistate din lips de fonduri.
Lucrrile pariale executate i-au fcut parial efectul, ajutate i de o perioad mai puin ploioas, n
sensul c prin drenurile absorbante i colectoarele realizate pe strzi, o parte din apa freatic n exces a putut fi
cobort ameliornd situaia locuinelor.
Dar nerealizarea integral a lucrrilor, respectiv canalul colector CC 5 n totalitate i a drenajelor din
curi, prevzute n mare parte n imediata apropiere a locuinelor a artat efectul negativ, imediat ce au aprut
noi ploi. Astfel c, apele din ploi colectate de canalul colector CC 5 au produs ridicarea nivelului apei n canalul
nc neexecutat i inundarea colectorilor de drenaj, care s-au transformat n alimentatori ai apei freatice i o
surs de colmatare a filtrelor realizate n jurul drenurilor.
Pentru a nu se relua procesul de degradate-prbuire a locuinelor, se impune executarea n
totalitate a lucrrilor prevzute n documentaiile elaborate anterior.
Descrierea
lucrarilor
Prezentul proiect trateaz reprofilarea canalului colector CC 5 pe toat lungimea de traversare a
localitii Nisipari, respectiv 1.643 m i execuia a 2 poduri i a 2 pasarele care traverseaz valea Nisipari.
Soluia tehnic a fost conceput pornindu-se de la sistemul existent de eliminare a excesului de ap
urmrindu-se obinerea unor rezultate de bun calitate i eficien economic.
Scenariul 1 (scenariul recomandat)
Canalul colector CC 5 asigur prin debuarea n Canalul Navigabil Dunre-Marea Neagr,
evacuarea apelor n exces provenite din sectorul afectat de ridicarea nivelului apelor fretice din localitatea
Nisipari.
Valea Nisipari are pe traseul din localitate ct i n aval de acesta, cote ale fundului i ale apei care
mpiedic descrcarea drenurilor colectoare i n general drenarea apei freatice n canalul colector CC 5.
Panta general a liniei de fund a vii n localitate este cuprins n general ntre 2 % i 2,6 % cu
variaii pe tronsoane pn la 3 %.

Pag. 56 / 85
n prezent, panta canalului colector CC 5 de pe valea Nisipari permite viteze mai mari, care au
condus la deformri evidente ale seciunii canalului.
Scenariul 1 prevede reprofilarea canalului colector CC 5 care se va realiza prin uniformizarea pantei
generale a terenului.
Conform scenariului 1 vor fi prevzute i 2 pasarele care traverseaz valea Nisipari n intravilanul
localitii Nisipari.
De asemenea conform aceluiai scenariu se prevede nlocuirea celor 2 poduri din tuburi de beton cu
2 poduri avnd suprastructura alctuit din grinzi prefabricate.
Scenariul 2:
Scenariul 2 prevede reprofilarea canalului colector CC 5 prin reducerea pantei generale a terenului i
execuia unui pereu din dale de beton pe toat lungimea canalului.
Scenariul 3:
Screnariul 3 const n nerealizarea investiiei cu toate dezavantajele ce reies din aceasta pentru
locuitorii, construciile i terenurile agricole din localitatea Nisipari.
avantajele scenariului recomandat;
Scenariul 1
reducerea timpului de execuie;
este cel recomandat i promovat pentru realizarea investiiei.
Comparativ cu scenariul 2, scenariul 1 prezint urmtoarele avantaje tehnico-financiare:
suport mai uor adaptri la modificrile ce apar n teren la faza de execuie;
reducerea costurilor de execuie.
caracteristicile principale ale construciilor din cadrul obiectivului de investiii, specifice
domeniului de activitate, i variantele constructive de realizare a investiiei, cu recomandarea variantei
optime pentru aprobare;
Lungimea total a canalului colector CC5 reprofilat este de 1.643 m, adic lungimea de traversare a
localitii Nisipari.
Seciunea transversal adoptat pentru canalul colector CC 5 are limea la fund de 4,0 m i
nclinarea taluzurilor de 1:1,5 pe poriunea de canal cuprins ntre profilurile transversale P1 i P22 i respectiv
limea la fund de 5,0 m i nclinarea taluzurilor de 1:1,5 pe poriunea de canal cuprins ntre profilurile
transversale P22 i P30.
Pe traseul canalului colector CC 5 se vor executa lucrri de consolidare mal, pe tronsoane avnd
lungimea total de 492 m.
De asemenea pe traseul canalului colector CC 5, n dreptul profilului transversal P11, se va executa
o cdere cu nlimea de cca 0,7 m care va fi protejat de un pereu din beton cu grosimea de 0,15 m, armat cu
plas de srm.
Pentru asigurarea continuitii cilor de comunicaie peste canalul CC5 (Valea Nisipari) ce se
reprofileaz este necesar realizarea a dou poduri rutiere dup cum urmeaz :
- podul nr. 1 ce va asigura continuitatea strzii I.L. Caragiale situat ntre profilurile P10 i P11 ;
- podul nr. 2 ce va asigura continuitatea strzii Iuliu Valahory situat ntre profilurile P17 i P18 .
Podurile vor avea lungimi de 18,00 m (podul nr. 1) i respectiv 16,00 m (podul nr. 2).
Tot pentru asigurarea continuitii circulaiei pietonale peste canalul CC5 (Valea Nisipari) ce se
reprofileaz este necesar realizarea a dou pasarele metalice cu lungimea de 15,00 m i limea de 1,00 m

Pag. 57 / 85
fiecare dup cum urmeaz :
- pasarela nr. 1 situat ntre profilurile P6 i P7;
- pasarela nr. 2 situat ntre profilurile P13 i P14.
nceput: X: 771905 ; Y: 312822
Sfrit X: 770855 ; Y: 311495
Valoarea
investitiei
Valoarea conform Studiului de Fezabilitate:
3 053 894 Lei
Beneficii
Valoarea estimata
4 275 451 Lei
Comentarii
Scopul masurii este acela de a contribui la mbuntirea situaiei sociale i economice a locuitorilor
din localitatea Nisipari.
Masurile propuse ajuta la dezvoltarea comunei prin:
efectuarea investiiilor noi necesare lucrrilor de eliminarea excesului de ap, care vor
contribui la mbuntirea proteciei mediului;
protejarea populaiei de efectele negative ale apelor poluate din fntni/puuri;
crete potenialul economic al zonei;
mbuntirea calitii vieii locuitorilor;
mbuntirea strii de sntate a populaiei;
mbuntirea situaiei sociale i economice a locuitorilor din zon;
stabilizarea social a zonei, prin contribuia la rentoarcerea locuitorilor plecai.
Din punct de vedere ecologic nu vor fi afectai n sens negativ factorii de mediu, ci vor fi mbuntii.
Planuri/planse
atasate
10.224 Zona Nisipari.jpg
10.224 Plan de situatie Nisipari.pdf

Pag. 58 / 85

2.3 OBIECTIVE CU NOTE DE FUNDAMENTARE AVIZATE PENTRU ELABORAREA
STUDIILOR DE FEZABILITATE
2.3.1 Regularizare si reprofilare albie Valea Capaclia, jud. Tulcea

Denumirea
obiectivului de
investitii
Regularizare si reprofilare albie Valea Capaclia, jud. Tulcea
Amplasamentul
Oras Isaccea, jud. Tulcea. Bazinul hidrografic Dunrea, afluent Capaclia. Cod cadastral IV- 1.51

Necesitatea si
oportunitatea
lucrarilor
n prezent albia V. Capaclia nu este regularizat, capacitatea de transport a apelor mari este
insuficient, situaie care in perioada cu precipitati mari conduce la revrsarea apelor si inundarea obiectivelor
situate n lunca sa. De asemenea viituriile propagate produc sistematic i aluvionarea strazilor orenesti
adiacente, precum i a drumului Naional DN 22 (E 87) Braila Tulcea.
Obiectivul de investitie propus are in vedere punerea in sigutanta impotriva inundatiilor a oraului
Isaccea, prin realizarea unor lucrari de reprofilare a prului Valea Capaclia, avnd drept scop prentmpinarea
revarsarii apelor n afara albiei minore i eliminarea riscului de inundare a locuintelor si obiectivelor aflate in
albia majora a acestuia, prin urmtoarele lucrari:
- Regularizare i reprofilare albie rau. V. Capaclia,
- Sistematizarea terasamentelor rezultate pentru suprainlarea malurilor.

Pag. 59 / 85
Obiective protejate: 70 gospodarii, 2 spatii comerciale, 1 scoal generala, 4 Blocuri locuinte
Descrierea
lucrarilor
Regularizare i reprofilare albie pr. V. Capaclia, L = 3,0 km
Sistematizarea terasamentelor rezultate pentru suprainlarea malurilor.
Reprofilarea albiei cursului de ap se propune a se executa pe traseul actual al cursului de ap,
sectiunea propusa a se realiza este trapezoidal, iar terasamentul rezultat se propune a se sistematiza in
imediata apropiere a malurilor cu scop de supranlare a acestora. Sectiunea medie care poate asigura
capacitatea de transport este de cca 8,0 mp (b =2,0 m; h =2,0 m; m =1).
nceput: X: 771106 ; Y: 417380
Sfrit X: 773722 ; Y: 420093
Valoarea
investitiei
Valoarea estimata:
5 726 052 Lei
Beneficii
Valoarea estimata:
6 814 000 Lei
Comentarii
Masurile propuse ajuta la dezvoltarea localitatii prin:
Gradul de protectie in cazul inundatiilor este marit
Planuri/planse
atasate
10.231 Zona Capaclia.jpg

Pag. 60 / 85

2.3.2 Lucrari de aparare impotriva inundatiilor, in bazinul hidrografic al raului Albesti (intravilanul
si extravilanul localitatilor Albesti, Vartop si Cotul Vaii), jud.Constanta

Denumirea
obiectivului de
investitii
Lucrari de aparare impotriva inundatiilor, in bazinul hidrografic al raului
Al besti (intravilanul si extravilanul localitatilor Albesti, Vartop si Cotul Vaii),
jud.Constanta
Amplasamentul
Lucrarile propuse pentru apararea impotriva inundatiilor se vor realiza pe cursul de apa Albesti , in
intravilanul si extravilanul localitatilor Albesti, Vartop si Cotu Vaii , localitati situata in zona sud estica a
judetului Constanta, pe DJ 391. Cursul de apa Albesti are o lungime totala de 25 km, panta medie de 4%0, un
coeficient de sinuozitate de 1,69 si un bazin hidrografic de 326 kmp . Cursul de apa Albesti se descarca in
lacul Limanu.

Necesitatea si
oportunitatea
lucrarilor
Lucrarile propuse pentru Albesti, Cotu Vaii si Vartop, au drept scop protejarea obiectivelor social
economice de pagubele produse in caz de inundatii.
Cursul de apa din intravilanul localitatilor mentionate are albiile nesistematizate, malurile sunt
neconsolidate, inregistrandu-se distrugeri in anii 1994, 1995, 1996 si 1999 in perioada anotimpurilor ploioase,
cele mai grave fiind cele de inundare a gospodariilor si locuintelor. Caracteristicile morfologiece ale zonei si ale
cursului de apa Albesti determina in timpul ploilor torentiale formarea de viituri, in intervale scurte de timp cu
antrenarea unor importante cantitati de aluviuni.
De pe strazile localitatilor , cu pante mari , neprevazute cu rigole de scurgere si in parte neasfaltate ,
sunt transportate debite semnificative in timpul ploilor , in cursul de apa Albesti.
Pe cursul de apa si pe afluenti sunt construite podete care nu au capacitate de preluare a debitelor ,
datorita subdimensionarii sau colmatarii sectiunilor de scurgere.

Pag. 61 / 85
Situatia pagubelor inregistrate in localitatile Albesti, Vartop si Cotul Vaii:
Inundatia din 1994 - Case: 125, Terenuri agricole (ha):54
Inundatia din 1995 Case: 42, Podete: 1, Terenuri agricole (ha): 250
Inundatia din 1996 Case: 40
Inundatia din 1999 Podete: 40
Pentru prevenirea unor astfel de evenimente este necesara recalibrarea cursului de apa si a vailor
adiacente si protejarea taluzelor si fundului cursurilor de apa, cu scopul maririi debitului transportat. Totodata,
este necesara si redimensionarea podetelor situate pe cursul de apa, cu scopul de a creste capacitatea de
scurgere a apelor.
De asemenea, efectuarea lucrarilor de constructie si redimensionare a podurilor si podetelor au ca
scop si imbunatatirea accesului la serviciile sociale prin asigurarea circulatiei pietonale si a mijloacelor de
transport in conditii de siguranta, in special in perioadele de timp nefavorabil (perioade de risc).
Descrierea
lucrarilor
- lucrari de regularizare a paraului Albesti pe o lungime de 6 km
- consolidare in intravilanul localitatilor
- Reabilitare poduri si podete
Albesti
nceput: X: 775461 ; Y: 262082
Sfrit X: 777302 ; Y: 261250
Cotu Vaii
nceput: X: 769243 ; Y: 262819
Sfrit X: 770701 ; Y: 263306
Vartop
nceput: X: 771935 ; Y: 263595
Sfrit X: 772950 ; Y: 263217
Valoarea
investitiei
Valoarea estimata:
11 452 103 Lei
Beneficii
Valoarea estimata:
13 742 523 Lei
Comentarii
Masurile propuse ajuta la dezvoltarea comunelor prin:

Pag. 62 / 85
Din punct de vedere ecologic nu vor fi afectai n sens negativ factorii de mediu, ci vor fi mbuntii
Planuri/planse
atasate
10.232 Zona Albesti.jpg

Pag. 63 / 85

2.3.3 Lucrari de aparare impotriva inundatiilor in bazinul hidrografic Urluia, jud. Constanta

Denumirea
obiectivului de
investitii
Lucrari de aparare impotriva inundatiilor in bazinul hidrografic Urluia, jud.
Constanta
Amplasamentul
Bazinul hidrografic Urluia, cuprinde intravilanul urmatoarelor localitati:
Comuna Adamclisi, satele Sipote, Zorile si Urluia
Sectorul de varsare al vaii Urluia, Comuna Aliman, satele Aliman si Vlahi
Sectorul aval de lacurile Credinta - Conacu Negresti (zona Curcani, Petrosani)

Necesitatea si
oportunitatea
lucrarilor
Inundatii produse in bazinul hidrografic Urluia
In decursul anilor, in localitatea Sipote s-au inregistrat inundatii cu importante pagube materiale, din
care cele mai semnificative au avut loc in anii 1975, 1986 si 1994.
In toamna anului 2006, in data de19.09, in localitatile Casicea, Credinta, Conacu, Negresti s-au
inregistrat inundatii ca urmare a revarsarii paraului Urluia.
Raul Urluia, in lungime de 98 km si o suprafata a bazinului hidrografic de 1.346 kmp, este un curs de
apa cadastrat, cu scurgere nepermanenta, aflat sub directa influenta a regimului precipitatiilor. Acest bazin
hidrografic acopera aproape in integralitate teritoriul a 5 comune, cuprinzand cca. 40 de sate.
Situatia deosebita care caracterizeaza aceasta vale este colmatarea completa a podurilor (unele
pana la 100 % din capacitatea de scurgere). Cauza colmatarii acestor poduri este legata atat de incorecta
dimensionare din punct de vedere al capacitatii de tranzitare a apelor, de unele posibile vicii constructive, cat si
de existenta unor torenti care se descarca in cursul principal si care antreneaza sedimente si fragmente de roci
calcaroase in albie (cazul podului amplasat la iesirea din localitatea Sipote, unde se constata existenta unui

Pag. 64 / 85
torent de cca. 2000 m lungime, extrem de activ in perioada ploilor de vara).
Colmatarea in totalitate a unor poduri creaza intreruperi complete ale albiei, ceea ce conduce la
cresterea nivelului apei in albie, in cazul ploilor insemnate cantitativ, fapt ce genereaza inundatii.
Podurile apartin comunitatilor locale (cele amplasate pe drumuri comunale), Drumurilor J udetene
sau Nationale, iar un pod apartine CFR.
Valea Urluia a fost amenajata prin lucrari de reprofilare si adancire a albiei in perioada anilor 1975
1980, de catre fosta IELIF, in cadrul unui program de amenajare a cursului de apa si a torentilor ce se descarca
in aceasta. Dupa aceasta data, lucrarile de intretinere a albiei s-au limitat la interventii locale, in scopul
rezolvarii unor probleme punctuale de tranzitare a unor posibile viituri. Aceste lucrari au fost executate, in
cadrul Programelor de Gospodarire a Apelor 2007 - 2008, in extravilanul localitatilor, de catre Administratia
Bazinala de Apa Dobrogea Litoral, pe sectoarele S.DP Curcani si Petrosani.
Starea actuala a albiei, pe sectoarele situate intre lucrarile de supratraversare, este caracterizata de
zone cu contrapanta, stagnante, ori acoperite de vegetatie ierboasa abundenta.
Marimea bazinului hidrografic al vaii Urluia, din care isi colecteaza debitele, problemele complicate
pe care le genereaza subdimensionarea, in marea lor majoritate, a podurilor ce supratraverseaza acest curs de
apa, precum si frecventa producerii unor inundatii, conduc la necesitatea promovarii unei lucrari de investitii,
prin care sa se asigure tranzitarea debitelor in cazul producerii unor ploi torentiale.
Efectele inundatiilor care se pot produce in bazinul hidrografic al vaii Urluia sunt amplificate de
intreruperea completa a posibilitatii de tranzitare a debitelor pe aceasta vale, ca urmare a colmatarii podurilor.
Descrierea
lucrarilor
- Decolmatare si recalibrare albie minora tronson I Credinta coada lac Plopeni cca. 2,5 km si
decolmatare 2 poduri (sau dupa caz aducerea cotei inferioare a radierului podului la cota talvegului albiei
minore decolmatate si recalibrate);
nceput: X: 760098 ; Y: 281321
Sfrit X: 759009 ; Y: 280873

- Decolmatare si recalibrare albie minora tronson II cuprins intre coada lacului Negresti si pod
rutier DJ 391 Negresti-Movila Verde pe o lungime de cca.1 km si recalibrare 1 pod;
nceput: X: 750853 ; Y: 282075
Sfrit X: 749678 ; Y: 282241

- Decolmatare si recalibrare albie minora tronson III aval localitate Petrosani aval localitatea
Sipote, pe o lungime de cca. 15 km si recalibrare 6 poduri (sau dupa caz aducerea cotei inferioare a radierului
podului la cota talvegului albiei minore decolmatate si recalibrate);
nceput: X: 745139 ; Y: 283355
Sfrit X: 737383 ; Y: 288340

- Decolmatarea cursului de apa in intravilanul localitatilor Aliman si Vlahi (cca. 6 km).

Pag. 65 / 85
- Regularizare si recalibrare albie minora tronson IV Sector localitatea Zorile pe o lungime de 1280
m si recalibrare 4 poduri. Pe acest tronson sunt prevazute lucrari de decolmatare si in PGA pe anul 2011, al
Administratiei Bazinale de Apa Dobrogea Litoral. Se propune analiza si executia acestiu tronson corelat cu
celelalte tronsoane din amonte si tratarea tuturor tronsoanelor in mod unitar.
nceput: X: 735346 ; Y: 289481
Sfrit X: 736094 ; Y: 290785

Valoarea
investitiei
Valoarea estimata:
49 625 778 Lei
Beneficii
Valoarea estimata:
70 468 604 Lei
Comentarii
Planuri/planse
atasate
10.233 Zona Urluia.jpg

Pag. 66 / 85

2.3.4 Lucrari de aparare impotriva inundatiilor in bazinul hidrografic Valea Mare, jud. Constanta

Denumirea
obiectivului de
investitii
Lucrari de aparare impotriva inundatiilor in bazinul hidrografic Valea Mare,
jud. Constanta
Amplasamentul
Bazinul hidrografic Valea Mare, cuprinde intravilanul urmatoarelor localitati:
Comuna Dobromir, satele Cetate, Valeni Raristea si sat Brebeni
Sectorul de varsare al vaii Valea Mare, Comuna Ion Corvin, sat Viile in Iezerul Viile.
Are urmatorii afluienti:
- Valea Dobromir- lungime 11 km, suprafata bazin 75 kmp
- Valea Corvin - lungime 6 km , suprafata bazin 17 kmp
- Valea Negureni - lungime 5 km, suprafata bazin 19 kmp
- Torent Valea Florilor lungime 11 km , suprafata bazin 30 kmp

Necesitatea si
oportunitatea
lucrarilor
Inundatii produse in bazinul hidrografic Valea Mare
Mentionam ca, in decursul anilor, in bazinul hidrografic s-au inregistrat inundatii cu importante
pagube materiale, din care cele mai semnificative au avut loc in vara anului 1995 si in luna iulie 2005.
Valea Mare, in lungime de 29 km si o suprafata a bazinului hidrografic de 344 kmp, este un curs de
apa cadastrat, cu caracter permanent, aflat sub directa influenta a regimului precipitatiilor. Acest bazin

Pag. 67 / 85
hidrografic acopera aproape in integralitate teritoriul a 2 comune, cuprinzand cca. 9 sate.
Situatia deosebita care caracterizeaza aceasta vale este reprezentata de colmatarea podurilor (unele
pana la 100 % din capacitatea de scurgere). Cauza colmatarii acestor poduri este legata atat de incorecta
dimensionare din punct de vedere al capacitatii de tranzitare a apelor, de unele posibile vicii constructive, cat si
de existenta unor torenti care se descarca in cursul principal si care antreneaza sedimente si fragmente de roci
calcaroase in albie (cazul podului amplasat la iesirea din localitatea Padureni, unde se constata existenta unui
torent de cca. 3000 m lungime, extrem de activ in perioada ploilor de vara).
Colmatarea in procent foarte mare a unor poduri creaza intreruperi complete ale albiei, ceea ce
conduce la cresterea nivelului apei in albie, in cazul ploilor insemnate cantitativ, fapt ce genereaza inundatii
(cazul celor 2 podurilor din zona padurii Satma pe valea Dobromir DN 3A).
Podurile apartin comunitatilor locale (cele amplasate pe drumuri comunale), Drumurilor J udetene
sau Nationale.
Pe Valea Mare au fost executate lucrari de decolmatare si reprofilare pe trei tronsoane de albie
astfel:
-Tronson I lungime 250 m 200m amonte de pod rutier de pe DC 35 si 50 m in aval de pod;
- Tronson II lungime 500 m 300 m amonte de pod rutier de pe DN 3A intre Ion Corvin si Negureni
si 200 m aval de acest pod;
- Tronson III lungime 2 000 m amonte de pod rutier de pe DC 49 la intrare in loc. Viile com. Ion
Corvin.
Lucrarile au fost executate in anul 2008, de catre Administratia Bazinal de Apa, in cadrul PGA.
Descrierea
lucrarilor
- Regularizarea si recalibrarea cursului de apa Valea Dobromir, afluent de stanga al paraului Valea Mare, pe
tronsonul de albie paralel cu padurea Satma ( DJ 391A) pe o lungime de 2 000 m. Pe acest sector au fost
prevazute lucrari de decolmatare si in PGA pe 2011 al Administratiei Bazinale de Apa Dobrogea Litoral.
nceput: X: 724873 ; Y: 285904
Sfrit X: 727087 ; Y: 285142

- Decolmatare si recalibrare albie minora Valea Mare tronson I aval localitate Cetatea aval confluenta raul
Negureni pe o lungime de cca. 17,0 km si recalibrare 6 poduri.
nceput: X: 731163 ; Y: 283161
Sfrit X: 720816 ; Y: 294454
Valoarea
investitiei
Valoarea estimata:
36 264 992 Lei
Beneficii
Valoarea estimata:
40 616 790 Lei
Comentarii

Pag. 68 / 85
Planuri/planse
atasate
10.234 Zona Valea Mare.jpg

Pag. 69 / 85

2.3.5 Punerea n sigurant a acumulrii Luncavita, judetul Tulcea

Denumirea
obiectivului de
investitii
Punerea n sigurant a acumulrii Luncavita, judetul Tulcea
Amplasamentul
Acumularea Luncavita este amplasat pe Raul Luncavita, n partea de sud-vest a localittii Luncavita, J udetul
Tulcea, fiind nconjurata de terenuri agricole categoria psuni si arabil.

Necesitatea si
oportunitatea
lucrarilor
Pe raul Luncavita s-au executat o salb de baraje de mic nltime din materiale locale n vederea
realizrii unor lacuri de acumulare cu caracter local, care au ca scop atenuarea viiturilor amonte de satul
Luncavita, pentru protectia mpotriva inundatiilor, asigurarea unor rezerve de ap pentru irigarea terenurilor
limitrofe, putnd fi folosite si ca iazuri piscicole, functie de nevoile locale.
Amenajarea Luncavita este a treia acumulare din salba de baraje si se afl n imediata vecintate a
localittii Luncavita. Odat cu executia acumulrii Luncavita prin regulamentul de functionare s-a impus
dezafectarea lacurilor din amonte, ca o msur de eliminare a unor riscuri de suplimentare a debitelor de viitur
n caz de rupere a acestora.
Localitatea Luncavita are un numr de aproximativ 4.700 de locuitori, din care 1.500 pot fi afectati de
cedarea barajului Luncavita.
n anul 2008 urmare a unor ploii torentiale au fost afectate 40 de gospodrii, din care au fost distruse
20 de case, iar o persoana a decedat.
Felul folosintei n conditiile initiale:
Acumularea Luncavita a fost proiectat pentru asigurarea unei folosinte mixte de piscicultur si

Pag. 70 / 85
irigatii, suprafata acumulrii fiind de 19.82 ha, la Nivelul Normal de Retentie (NNR).
Asigurarea cu ap este satisfacut de debitele medii ale propriului bazin hidrografic al pr. Cettuia.
Pentru lucrarile hidrotehnice executate n amonte de acumularea Luncavita, pe raul Luncavita, nu s-
au gsit documentatii tehnice (prti scrise, piese desenate) pentru barajul de pmnt fr descrctor si barajul
de pmnt cu descrctor. Pentru acumularea Luncavita exist o documentatie sumar ce a fcut obiectul
obtinerii autorizatiei de gospodrire a apelor mpreun cu regulamentul de functionare initial din 1975.
Situatia existenta:
Acumularea Luncavita are urmtoarele prti componente:
- Barajul de pmnt care realizeaz retentia apei;
- Evacuatorul de ape mari cu sectiunea deschis, prag deversor cu o ltime de 20 m;
- Calugr de evacuare cu DN 800 mm;
Caracteristicile principale ale acumulrii Luncavita:
- Cota coronament 24.80 m r. MN;
- Suprafata 19,82 ha;
- Suprafata minima 1,00 ha;
- Inclinare taluz aval 1:1,3
- Inaltime 11,5 m
- Ampriza 74,00 m
Barajul este prevzut cu un calugr de evacuare format din tuburi prefabricate DN 800 mm, avnd
lungimea de 50 m care n prezent este dezafectat:
- nu exista echipamentul de obturare;
- sistemele de culisare a vanetilor;
- lipsesc grtarele;
Capatul aval al descrctorului are distrus protectia de ancorare in taluz, iar canalul de preluare a
debitelor descrcate este deteriorat.
Corpul barajului si taluzurile amonte si aval sunt sistematizate si nierbate, dar necosite, iar taluzul
aval prezint eroziuni pe linia de contact cu apa. Apa n lacul de acumulare este la nivelul descarcrctorului
de fund. Pe anumite portiuni malurile sunt instabile.
Barajul este prevazut cu un descrctor lateral deschis de ape mari, amplasat pe latura stng a
barajului, este de tip transee cu o ltime a pragului de 20m. Canalul rapid are o lungime de 52 m si este
prevazut cu risberm si disipatori de energie. Acesta fiind deteriorat si nentretinut. Pragul deversor este
betonat, prezentnd deteriorri, iar santul de colectare si transfer al volumelor deversate spre canalul rapid este
colmatat.
n amonte de lacul de acumulare Luncavita a fost executat un canal regularizat ce asigur
descrcarea apelor din acumulrile amonte, care acum este colmatat si invadat de vegetatie nalt. n aval de
barajul Luncavita canalul rapid al descrctorului de suprafat si cel al descrctorului de fund, se racordeaz
la un canal deschis amenajat in debleu pentru preluarea debitelor descrcate si conduncerea lor spre
confluenta cu paraul Sorniac.
Canalul de debusare este colmatat puternic si nu poate prelua debitul de ap descrcat de ctre
descrctori. Canalul este tranversat de DJ 222 A, podul amenajat fiind obturat cu vegetatie lemnoas. Aval
de confluenta cu paraul Sorniac, sectiunea acestuia este puternic colmatat si invadat cu vegetatie stuficol.
Descrierea
lucrarilor
Pentru o mai bun sigurant n exploatare a barajului acumulrii Luncavita este necesar reabilitarea
acestuia, reabilitarea sau dezafectarea celor dou acumulri din amonte, regularizarea cursului de albie de la
prima acumulare din amonte pn la acumularea Luncavita si regularizarea cursului de ap nainte si dup
Descrierea lucarilor propuse:
Din informatiile detinute, acumularea Luncavita si cele dou acumulri din amonte de aceasta nu au
o functionare corespunztoare.

Pag. 71 / 85
acumularea Luncavita pn la iesire din localitate nspre Dunre.
Studiul de fezabilitate proiect complex (inclusiv expertizele si toate studiile tehnice si de
specialitate necesare);
Serviciile initiale necesare constau in:
Documentatii cadastrate pentru intabulare
Documentatii pentru obtinerea Certificat de Urbanism si a avizelor necesare obtinerii Autorizatiei de
Construire;
Analiza economic cost-beneficiu detaliat;
Analiza institutional detaliat;
Evaluarea impactului de mediu inclusiv Studiul de Impact;(EIA)
Mal stang: X: 757643 ; Y: 424755
Reabilitarea acumularii Luncavita:
Mal drept: X: 757863 ; Y: 424727

Mal stang: X: 758787 ; Y: 420796
Reabilitarea sau dezafectarea celor dou acumulri din amonte:
Coordonate aproximative acumularea 1:
Mal drept: X: 758880 ; Y: 420765

Coordonate aproximative acumularea 2:
Mal stang: X: 759640 ; Y: 419973
Mal drept: X: 759702 ; Y: 420152

nceput: X: 758873 ; Y: 420769
Regularizarea cursului de albie de la prima acumulare din amonte pn la acumularea Luncavita:
Lungime aproximativa: 4558m
Sfrit X: 757833 ; Y: 424393

Regularizarea cursului de ap nainte si dup acumularea Luncavita pn la iesire din localitate nspre
Dunre:
Lungime aproximativa: 4391m

Pag. 72 / 85
nceput: X: 724873 ; Y: 285904
Sfrit X: 727087 ; Y: 285142
Valoarea
investitiei
Valoarea estimata studii:
150 000 Lei
Valoarea estimata lucrari:
17 080 813 Lei
Beneficii
Valoarea estimata:
20 496 975 Lei
Comentarii
Valoarea exacta a investitie se va obtine in urma studiilor de fezabilitate.
Gradul de protectie, pentru localitatea Luncavita, in cazul inundatiilor este marit.
Planuri/planse
atasate
10.235 Zona Luncavita.jpg
10.235 Lucrari Luncavita.jpg

Pag. 73 / 85

2.3.6 Aparare impotriva inundatiilor a localitatii Ilganii de J os, Comuna Nufaru, J udetul Tulcea

Denumirea
obiectivului de
investitii
Aparare impotriva inundatiilor a localitatii Ilganii de Jos, com. Nufaru

Amplasamentul
Localitatea se afla amplasata pe malul stng al braului Sf. Gheorghe intre, Km 98,500 101,500.
Administrativ teritorial aparine comunei Nufru , jud. Tulcea

Necesitatea si
oportunitatea
lucrarilor
Obiectivul de investitie propus are in vedere punerea in sigutanta impotriva inundatiilor a localitatii
Ilganii de Jos, prin realizarea urmtoarelor lucrari:
- dig din pmnt pe linia malului Dunrii,
- sistem de evacuare a excesului de ape din incinta intravilan.
Descrierea situatiei actuale:
n prezent localitatea este expus pericolului de inundare , lucrarile de protectie existente sunt cu
caracter local, subdimensionate, depsite din punct de vedere tehnic, uzate fizic si prezint eroziuni ale taluzului
pna la limita interioara a coronamentului.
In perioada apelor mari se fac eforturi financiare substantiale pentru suprainaltarea digului local cu
lucrari provizorii care nu se pot recupera.
Descrierea
lucrarilor
dig din pamant

Pag. 74 / 85
statie de pompare
Capacitati tehnice propuse : Dig pamanmt L =3,0 km. Statie de pompare pentru evacuarea apelor
provenite din infiltratii si meteorice.
70 gospodarii,
Obiective protejate:
2 spatii comerciale,
2 obiective culturale (scoala I-IV, biserica)
Descrierea lucrarilor propuse: Digul de pamant se propune a se realize pe malul Dunarii cu prelungire aval
spre canalul Sulina, inchizandu-se in digul amenajarii indiguite Partizani Rusca, a carei cata va fi adusa la
cota amenajarii propuse.
Avand in vedere faptul ca intravilanul localitatii protejate va fi cuprins intr-o incinta inelara, se vor prevede lucrari
de eliminare a excesului de apa din interior.
Mal stang: X: 807730 ; Y: 414643
Dig de pamant
Mal drept: X: 810120 ; Y: 413570
Valoarea
investitiei
5 330 000 Lei
Beneficii
Valoarea estimata:
7 995 000 Lei
Comentarii
Gradul de protectie, pentru localitatea Ilganii de J os, in cazul inundatiilor este marit.
Planuri/planse
atasate
10.236 Zona Ilganii de J os.jpg
10.236 Lucrari Ilganii de J os.jpg

Pag. 75 / 85

2.3.7 Aparare impotriva inundatiilor a localitatii Plaur, com Ceatalchioi. J udetul Tulcea

Denumirea
obiectivului de
investitii
Aparare impotriva inundatiilor a localitatii Plaur, Comuna Ceatalchioi.
Judetul Tulcea

Amplasamentul
Localitatea se afla amplasata pe malul drept al braului Chilia intre, Km 95 98. Administrativ teritorial
aparine comunei Ceatalchioi, judetul Tulcea.

Necesitatea si
oportunitatea
lucrarilor
Plaur, prin realizarea urmtoarelor lucrari:
- dig din pmnt pe linia malului bratului Chilia al Dunrii,
n prezent localitatea este expus pericolului de inundare , lucrarile de protectie existente sunt cu
caracter local, subdimensionate, depsite din punct de vedere tehnic,
n anul 2009, Consiliul local Ceatalchoi a realizat lucrari de reparatii si refacere a digului local existent,
lucrari suportate din bugetul local si realizate cu forte proprii. In perioada apelor mari din iunie iulie 2010, digul
local reabilitat a fost depasit si distrus pe aproape 80% din lungimea sa, producand inundarea intregului
intravilan.
Stationarea apelor pe o perioada indelungata a condus la distrugera locuintelor aflate in apa, dat fiind
ca acestea sunt contruite din pamant.

Pag. 76 / 85
Descrierea
lucrarilor
dig din pamant
statie de pompare
Capacitati tehnice propuse : Dig pamant L =2,8 km. Suprafata aparata =cca 56 ha. Statie de pompare pentru
evacuarea apelor provenite din infiltratii si precipitaii.
45 gospodarii,
100 locuitori,
1 spatiu comercial
1 obiectiv cultural(biserica)
Date hidrologie:
Conform programului de masuratori hidrologice efectuate pe bratul Chilia.
Descrierea lucrarilor propuse: Digul de pamant va urmarii malul drept al bratului Chilia racordandu-se in digul
amenajarii Agricole Sireasa. Este necesara verificarea si aducerea la cota a digului amenajarii agricole Sireasa
pe tronsonul corespunzator localitatii.
Inceput: X: 799019 ; Y: 432975
Dig de pamant
Sfarsit: X: 800742 ; Y: 431317
Valoarea
investitiei
5 096 000 Lei
Beneficii
Valoarea estimata:
6 166 160 Lei
Comentarii
Gradul de protectie, pentru localitatea Plaur, in cazul inundatiilor este marit.
Planuri/planse
atasate
10.237 Zona Plaur.jpg
10.237 Lucrari Plaur.jpg

Pag. 77 / 85

2.3.8 Aprare mpotriva inundaiilor a localitii Bltenii de Jos, comuna Bestepe, Judetul Tulcea

Denumirea
obiectivului de
investitii
Aprare mpotriva inundaiilor a localitii Bltenii de Jos, Comuna
Bestepe, judetul Tulcea
Amplasamentul
Localitatea Bltenii de Jos se afl pe malul stng al braului Sfntu Gheorghe la km 92 94 i aparine
administrativ comunei Betepe.

Necesitatea si
oportunitatea
lucrarilor
Bltenii de Jos, prin realizarea urmtoarelor lucrari:
- dig din pmnt pe linia malului bratului Sf. Gheorghe al Dunrii,
n prezent localitatea este aprarat mpotriva inundaiilor la nord prin digul incintei agricole Carasuhat
iar pe tronsonul de la Dunare de un dig iepuresc executat de fostul CAP.
Localitatea este expus pericolului de inundare , lucrarile de protectie existente sunt cu caracter local,
subdimensionate, depsite din punct de vedere tehnic,
In perioada apelor mari, mai ales din iunie iulie 2010, digul local a fost avariat aproape pe toat
lungimea sa, fiind depit n anumite tronsoane, provocnd inundarea intravilanului localitatii.

Pag. 78 / 85
Descrierea
lucrarilor
dig din pamant
statie de pompare
Capacitati tehnice propuse : Dig pamant L =3,0 km. Suprafata aparata =cca 90 ha. Statie de pompare pentru
58 gospodarii,
150 locuitori,
6 spatii comerciale si pensiuni
2 obiective culturale (biserica si scoala)
Date hidrologie:
Conform programului de masuratori hidrologice efectuate pe bratul Sf. Gheorghe.
Descrierea lucrarilor propuse: pentru punerea in siguranta a localitatii se propune executia unui dig din pamant
in lungime de 3 km cu inchidere in digul amenajarii agricole Carasuhat.
Este necesara verificarea si aducerea la cota a digului amenajarii agricole Carasuhat pe tronsonul corespunzator
localitatii.
Deoarece prin indiguire se va realiza o incinta inelara inchisa in suprafata de 90 ha se vor prevede solutii de
evacuare a apei provenite din infiltratii si precipitatii.
Inceput: X: 817781 ; Y: 411135
Dig de pamant
Sfarsit: X: 820233 ; Y: 409147
Valoarea
investitiei
5 456 000 Lei
Beneficii
Valoarea estimata:
6 547 200 Lei
Comentarii
Gradul de protectie, pentru localitatea Baltenii de J os, in cazul inundatiilor este marit.
Planuri/planse
atasate
10.238 Zona Baltenii de J os.jpg
10.238 Lucrari Baltenii de J os.jpg

Pag. 79 / 85

2.3.9 Aprare mpotriva inundaiilor a localitii Vulturu, Comuna Maliuc, Judetul Tulcea

Denumirea
obiectivului de
investitii
Aprare mpotriva inundaiilor a localitii Vulturu, comuna Maliuc, judetul
Tulcea
Amplasamentul
Localitatea este situata pe malul drept al bratului Sulina intre M 23,5 M 25,5 in zona dig mal a
amenajarii piscicole Rusca.

Necesitatea si
oportunitatea
lucrarilor
Vulturu, prin realizarea urmtoarelor lucrari:
- dig din pmnt sau parapet din betoane pe linia malului bratului Sulina,
Dupa inundatiile din 1970 localitatea a fost dezafectata, locuitorii primind spatii de locuit in loc alitatile
Maliuc si Tulcea. Dup 1990, in urma aplicatii legilor de reconstituire a drepturilor de proprietate funciara,
majoritatea locuitorilor s-au intors pe vechile proprietati. n prezent localitatea nu este aprarat mpotriva
inundaiilor pe latura limitrofa canalului Sulina si se sprijin pe digul incintei Rusca situat in partea opus.
Pe bratul Sulina se afla in executie consolidarea de mal a AFDJ Galati cu o asigurare de aproximativ
7% peste care se poate executa parapetul sparge val pana la sigurarea 5%.
In perioada apelor mari, imediat ce nivelul Dunarii depaseste cota de atentie apele se revarsa peste

Pag. 80 / 85
malul natural si produc inundarea intravilanului localitaii
Descrierea
lucrarilor
dig din pamant
dig parapet din beton
statie de pompare
Capacitati tehnice propuse : Dig pamant L =300 m. Suprafata aparata =cca 40 ha. Statie de pompare pentru
Dig parapet din beton 3,5 km
67 gospodarii,
160 locuitori,
2 spatii comerciale
2 pensiuni
1 motel
26 case de vacanta
Date hidrologie:
Conform programului de masuratori hidrologice efectuate pe bratul Sulina.
Descrierea lucrarilor propuse: Pentru punerea in siguranta a localitatii se propune executia unui dig din pamant
in lungime de 300 m cu inchidere in digul amenajarii agricole Rusca si parapet de beton propus a se executa
numai pe tronsonul de la Dunare pe o lungime de 3,5 km si o inaltime de 1m de tipul prefabricatelor de la Crisan,
Sulina sau Gorgova care vor fi corelate cu lucrarile de consolidare a malui, aflata in programul AFDJ Galati.
Inceput: X: 818771 ; Y: 416278
Dig de pamant si/sau beton
Sfarsit: X: 822087 ; Y: 416350
Valoarea
investitiei
3 955 000 Lei
Beneficii
Valoarea estimata:
5 932 500 Lei
Comentarii
Gradul de protectie, pentru localitatea Vulturul, in cazul inundatiilor este marit.
Planuri/planse
atasate
10.239 Zona Vulturu.jpg
10.239 Lucrari Vulturu.jpg

Pag. 81 / 85

2.3.10 Aprare mpotriva inundaiilor a localitii Ilganii de Sus, comuna Maliuc, Judetul Tulcea

Denumirea
obiectivului de
investitii
Aprare mpotriva inundaiilor a localitii Ilganii de Sus, comuna Maliuc,
judetul Tulcea
Amplasamentul
Localitatea Ilganii de Sus este amplasata pe malul Stang al bratului Sulina intre M 30,5 M31,5, administrativ
apartinand comunei Maliuc, judetul Tulcea.

Necesitatea si
oportunitatea
lucrarilor
Ilganii de Sus prin realizarea unui dig perimetral compus din:
tronson dig din pmnt pe linia dinspre balt
tronson dig parapet din beton pe linia malului Dunarii
sistem de evacuare a excesului de ape din incinta intravilan.
n prezent localitatea este expus pericolului de inundare , nu este prevazut cu lucrari de protectie,
cota mai ridicata a terenului intravilan reprezinta grindul de mal si care se inunda in general la cresteri ale
nivelului Dunarii putin peste medii
Stationarea apelor pe o perioada indelungata a conduce la distrugera locuintelor aflate in apa, dat fiind
ca acestea sunt contruite din pamant.

Pag. 82 / 85
Descrierea
lucrarilor
dig din pamant
statie de pompare ape
Capacitati tehnice propuse : Dig pamant L =3,0 km. Suprafata aparata =cca 60 ha. Statie de pompare
pentru evacuarea apelor provenite din infiltratii si precipitaii.
45 gospodarii,
105 locuitori,
1 spatiu comercial
1 obiectiv cultural (scoala)
1 cabana
6 case de vacanta
Date hidrologie:
Conform programului de masuratori hidrologice efectuate pe bratul Sulina.
Descrierea lucrarilor propuse: Lucrarile de aparare vor fi de tip inelar cu dig parapet la Dunare si dig de pamant
pe celelalte laturi spre balta.
Lucrarile pe tronsonul de la Dunare trebuie corelate cu consolidarea malui, aflata aflata in programul
AFDJ Galati.
Pentru evacuarea apelor provenite din infiltratii si precipitatii se vor realiza o statie de pompare si 3 km
canal desecare.
Inceput: X: 809275 ; Y: 417906
Dig de pamant si/sau dig beton
Deoarece digul va fi contiinu, aparand o zona inchisa coodonatele reprezinta inceputul si sfarsitul digului
la linia Dunarii, digul dinspre balta urmeaza alt traseu dar incepe si se inchide in aceleasi puncte.
Sfarsit: X: 810907 ; Y: 418193
Valoarea
investitiei
3 813 000 Lei
Beneficii
Valoarea estimata:
5 719 500 Lei
Comentarii
Gradul de protectie, pentru localitatea Ilganii de Sus, in cazul inundatiilor este marit.
Planuri/planse
atasate
10.2310 Zona Ilganii de Sus.jpg
10.2310 Lucrari Ilganii de Sus.jpg

Pag. 83 / 85

2.3.11 Consolidarea malului drept al bratului Chilia, judeul Tulcea

Denumirea
obiectivului de
investitii
Consolidarea malului drept al bratului Chilia, judeul Tulcea

Amplasamentul
Obiectivul propus se afla amplasat pe malul drept al bratului Dunarii - Chilia, km 81 83; 100 109 ;110
114, la frontiera cu Ucraina si reprezinta sectoarele de mal din zonele de curbe concave expuse fenomenului
de eroziune.

Necesitatea si
oportunitatea
lucrarilor
In zona dintre Ceatalul Ismail ( respectiv localitatea Patlageanca ) si localitatea Pardina , bratul Chilia
are un traseu puternic meandrat, favorizind eroziunile pe zonele de mal concave .
Inca din anii 1974 1975 in aceste zone s-au evidentiat sectoare cu eroziuni de 100 150 m cu
deplasarea talvegului si implicit a frontierei cu Ucraina spre malul romanesc .
Din 1980 si pina in prezent fenomenele de eroziune au continuat , in special intre km 81 83 cu
afectarea partiala a localitatii Pardina, km 100 104 cu afectarea partiala a localitatii Ceatalchioi si km 110
113 cu cea mai puternica evolutie afectand in intregime digul de aparare a incintei agricole Sireasa si implicit a
localitatilor Salceni, Ceatalchioi .
Investitia se justifica prin necesitatea consolidarii malului romanesc si stabilizarea talvegului
bratului Chilia care constituie si frontiera de stat cu Ucraina, stopind astfel pierderile din teritoriul
national, precum si apararea localitatilor Pardina, Ceatalchioi, Salceni si a digului de aparare Sireasa .
In prezent, intre km 111-113, pe raza comunei Ceatalchioi, eroziunile au afectat si distrus digul
amenajarii agricole Sireasa pe o lungime de 1,2 km provocand inundarea a cca . 6800 ha, impreuna cu
bunurile din intravilanul localitatilor Ceatalchioi si Salceni .

Pag. 84 / 85
Descrierea
lucrarilor
intre km 81 83 ( amonte Pardina )
S-a prevazut executarea consolidarii malului in trei zone , astfel :
intre km 100 109 ( aval Ceatalchioi )
intre km 110 114 ( Patlageanca Salcieni )
Lucrarea propune ca pe cele trei sectoare sa fie compusa din :
Praguri de fund amplasate la 200 m , avand lungimea de 50 m si grosimea de 1,5 2 m fundate pe
o saltea de fascine de 0,75 m grosime .
Aparare de mal realizata printr-un prism de anrocamente avand h =2 m , fundat pe o saltea de
fascine cu grosimea de 0,75 m . Prismul se va continua cu un pereu de piatra bruta asezat pe un
strat de balast si piatra sparta .
Realizarea lucrarilor de regularizare a apelor de frontiera va avea ca efect prevenirea deplasarii albiei acestora,
precum si apararea impotriva inundatiilor a localitatilor afectate .

Capacitati:

consolidare mal = 15 km

praguri de fund = 75
Inceput:: X: 808787 ; Y: 427353
Intre km 81 83 ( amonte Pardina )
Sfarsit: X: 810326 ; Y: 428336
Inceput: X: 796975 ; Y: 428069
Intre km 100 109 ( aval Ceatalchioi )
Sfarsit: X: 798922 ; Y: 433098
Inceput: X: 797398 ; Y: 422261
Intre km 110 114 ( Patlageanca Salcieni )
Sfarsit: X: 796592 ; Y: 425169

Avand in vedere costurile ridicate necesare executiei lucrarilor, se propune promovarea investitiei pe
etape, stabilite pe criterii de prioritate si stadiu agravant, astfel prioritatea pentru etapa 1 fiind sectorul
de mal din zona KM 111 114.
Astfel pentru acest sector:
Digul de pamant se propune a se realize pe malul Dunarii cu prelungirea capetelor spre interior, inchizandu-se
in digul Amenajarii Agricole Pardina Chilia, avand in vedere faptul ca intravilanul localitatii protejate va fi
cuprins intr-o incinta inelara, se vor prevede lucrari de eliminare a excesului de apa din interior.
Vor fi protejate cca 50 gospodarii cu o populatie de 150 locuitori.

Pag. 85 / 85
dig pamant la Dunare L =1,5 km.
Capacitati:
Incinta aval:
dig pamant inchidere L =0,5 km.
suprafata 7,50 ha
Inceput: X: 810631 ; Y: 431493
Sfarsit: X: 810947 ; Y: 432938
Incinta amonte:
dig pamant la Dunare L =0,5 km.
dig pamant inchidere L = 0,6 km
suprafata 3.0 ha
Inceput: X: 810726 ; Y: 429803
Sfarsit: X: 810752 ; Y: 429288
Valoarea
investitiei
56 250 000 Lei
Beneficii
Valoarea estimata:
84 375 000 Lei
Comentarii
Prin realizarea investitiei se realizeaza stoparea pierderile din teritoriul national, precum si apararea localitatilor
Pardina, Ceatalchioi, Salceni si a digului de aparare Sireasa .
Planuri/planse
atasate
10.2311 Zona Bratul Chilia.jpg
10.2311 Zona Pardina-Brat Chilia.jpg
10.2311 Lucrari Pardina.jpg
10.2311 Lucrari amonte Pardina.jpg
10.2311 Lucrari aval Ceatalchioi.jpg
10.2311 Lucrari intre Patlageanca si Salceni.jpg
Nota: Valorile investitiilor contin TVA.
Intocmit, Verificat,
Ing. Ion GHEORGHESCU Manager Proiect,
Teh. Ionut GHEORGHIU ing. Ionela ADAM

Anexa 10 PDF

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Anexa 10 PDF

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

OBIECTIVELE DE INVESTITII CU ROL IN PREVENIREA, PROTECTIA SI DIMINUAREA EFECTELOR INUNDATIILOR, PROMOVATE DE CATRE

ADMINISTRATIA BAZINALA DE APA DOBROGEA LITORAL

S-ar putea să vă placă și